ŻYDOKOMUNA - Cea Mai Completă Listă a Nomenclaturii Iudeo-Bolșevice din România

ŻYDOKOMUNA, Cea Mai Completă Listă a Nomenclaturii
Iudeo-Bolșevice din România

Incorect Politic
Iunie 14, 2018

Iată că mulțumită lui Iulian Apostu avem cea mai completă listă a nomenclaturii iudeo-bolșevice din România din perioada 1944-1965.

Preluăm articolul uriaș de pe Justițiarul în cazul în care va fi dat jos din motive (((necunoscute))).

„ŻYDOKOMUNA” Evreii şi comunismul – Cazul României (1944-1965)

Chestiunea rolului evreilor, a unor evrei, în instalarea și impunerea și menținerea violentă a comunismului în România nu este o chestiune de statistică și nici de demografie, ci de sociologie, ideologie și politică. Nu cifrele contează ci rolul social pe care l-au cucerit sau care li s-a distribuit în cadrul procesului de comunizare a României și a Europei de Est, adică de colonizare imperială sovietică. De la statistici va trebui să se treacă la analiza rolurilor concrete. În aceste sens listele de mai jos, rezultat al unei dificile cercetări, realizată de Iulian Apostu, trebuie văzute nu ca denunțare a invadatorilor evrei ci ca sursă pentru cercetarea de cazuri precise.

Numai pe această cale se va ajunge la o concluzie temeinică și realistă, lipsită de violențe și revendicări umflate, dar cu o prespectivă justițiară clară, la capătul căreia va trebui să se pună și chestiunea simplă a emigrării unora din responsabilii dezastrelor generate de comunism, spre teritoriile de refugiu pentru torționari comuniști, care au fost Israelul, Germania, Statele Unite ale Americii. Dacă se mai caută și denunță torționarii din lagărele naziste, pentru a dovedi că mai există criminali supraviețuitori, pentru a-i pedepsi, de ce nu s-ar face același lucru cu torționarii sau cu ordonatorii și responsabilii crimelor din lagărele comuniste, români, unguri, ucrainieni, țigani, evrei și de alte naționalități?

Cercetarea istorică și sociologică nu se mai poate menține la afirmații globale, la cifre, la invective cu iz rasist și la analize în suc propriu, fără integrarea cercetării în eforturi comparatiste istorice, demografice, psiho-sociologice, economice.

Problemă prea importantă, care nu se poate lăsa pe seama mercenarilor sau evreilor (prin firea lucrurilor acești abordând subiectul dintr-o perspectivă comunitară și holocaustică), este momentul de a se aprofunda cercetarea în arhivele românești sau străine, depozite documentare care oferă, în ciuda epurării, devalizării lor sau a distrugerilor întâmplătoare, destule documente pentru limpezirea raporturilor românilor cu evreii. Știm că este așa. Noi am văzut și cercetat asemenea documente, doar ca demersuri derivate din interesul central pentru epurarea cărților și pentru cenzură după 1944.

Pentru Rusia, efortul lui Alexandr Soljenițîn a rodit în cele două volume Două secole împreună. În ciuda evidentului blocaj și boicot la care a fost supus studiul laureatului premiului Nobel pentru literatură, cartea îți face drum, este tradusă și citită, chiar dacă presa nu dă semne căr fi luat cunoștință de exstența ei. Subiectul nu mai poate fi tabuizat, controlul presei vizibile de către diversele lobbyuri invizibile nu poate fi total, cum ar fi fost pe vremea dictaturilor de ambe fețe.

Pentru România, bibliografia importantă este aproape exclusiv opera unor autori evrei, istoricii români (cu excepția lui Dinu C. Giurescu sau Gheorghe Buzatu), nu fac decât să colporteze informațiile primilor. Aceste informații nu sunt false ci sunt uneori deformate continuu, prin eliminarea sau înlocuirea unor cuvinte cheie. De pildă, se folosesc sistematic expresii ca deportare sau exterminare și niciodată expresia folosită în epocă, colonizare, pentru a numi deplasarea (evident forțată și prost organizată) cu efecte tragice, distructive, a unor mase de evrei din Basarabia și Bucovina spre teritorii fost sovietice, din estul României, precum Transnistria.

Se omite precizare, nu din ignoranță ci din nevoie propagandistice, că acești evrei erau cetățeni străini, sovietici, al unui stat cu care România se afla în război (așa au fost tratați, prin internarea în lagăre, japonezii în America) că teritoriile spre care erau deplasați evreii așkenazi sau kazari (idișofoni, polonofoni și rusofoni), fuseseră, la origine, locurile lor de baștină, în cadrul Imperiului țarist, teritorii dinspre care evreii se deplasaseră spre Vest în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, adică spre Moldova, spre România. Este una dintre cele mai importante migrații ilegale de la finele acelui secol, care a modificat brutal și periculos pentru etnia a cărui teritoriu era invadat, adică pentru români, echilibrul demografic și economic al zonei.

Nu e vorba, deci, de a motiva orgolios crimele, abuzurile sau represaliile de orice fel, dacă sunt executate de ai nostri, dimpotrivă, e vorba de a stabili vinovățiile reale și pricinile împletirii greșelilor, iluziilor, naivităților și oportunismelor locale, de toate culorile, cu vocațiile coloniale ale executanților străini care au intrat cu picioarele în sufletul băștinașilor, localnici, ca și cum ar fi fost vorba de teritorii cucerite, unde comandanții invadatori răsplătesc soldații cu dreptul la jaf și la umilirea și uciderea semenilor, nepedepsite.

Și așa mai departe.

                                                                                                                                        Dan Culcer

          „ŻYDOKOMUNA” Evreii şi comunismul

Cazul României (1944-1965) – Versiunea : noiembrie 2011

                                                                                                  Autor: Iulian Apostu

                                              În loc de motto:

„Americanii joacă acum cartea evreilor şi într-o ţară unde avem 400.000 de evrei, cu câteva zeci de mii infiltraţi în aparatul nostru de stat, economic, politic şi cultural, nu este greu de jucat această carte. Nu vă faceţi iluzii că îi puteţi schimba. Negustorii de ieri, fabricanţii de ieri, jucătorii de la bursa neagră nu-i puteţi transforma, chiar dacă vin şi vă demonstrează că l-au citit pe Marx şi că-l studiază pe Lenin […] Plin de evrei, peste tot evrei […] Sioniştii sunt foarte bune elemente pentru coloana a cincea [în România.] […] Noi nu dăm muncă inginerului al cărui tată este declarat chiabur, dar primim şi încredinţăm posturi de comandă colanei a cincea sioniste, pentru simplul fapt că ştiu să se lipească de partid.” (Petru Groza într-o discuţie cu Emil Bodnăraş, 23 iunie 1949)

„În 1945, o mare parte a aparatului de stat şi de partid era în mîinile evreilor, aşa încît, în 1950, se ajunsese la o situaţie penibilă, în care poate 2% din populaţia ţării deţinea peste 25% din posturile cheie ale regimului. În această perioadă se povestea că singura deosebire între Comitetul de Stat al Planificării şi Ministerul Economiei din Israel consta în faptul că în ministerul israelian se puteau găsi şi cîţiva arabi.” (din raportul de uz intern “Evreii din Romania: o minoritate care dispare” al Ambasadei S.U.A. la Bucureşti, datat 26 febr. 1964, sustras de Securitate din clădirea ambasadei, reprodus în versiunea tradusă de Securitate în Marius Oprea 2002b şi Solomovici 2004: 509-13)

„Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: ‘[…] Eu te-aş ruga să-mi spui de ce la CSP [Consiliul de Stat al Planificării] peste 80% sunt elemente de origine evreiască […] Tov. [Leonte] Răutu: ‘În sistemul editorial erau peste 40% evrei.’ […] Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: ‘S-ar putea aduce nenumărate exemple. Am întrebat de ce la Consiliul de Miniştri sunt peste 60% elemente evreieşti, cine i-a adus acolo, au venit singuri?’” (din stenograma şedinţei Biroului Politic din 19 febr. 1960, apud Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 641, 644 (pp. 625-646))

„În primii ani de domnie ai tovarăşului Gheorghiu-Dej, evreii comunişti ocupaseră fotolii în toate etajele superioare ale politicii, culturii şi ale administraţiei de stat […] Este adevărat, comuniştii evrei erau peste tot, în Biroul Politic şi înaltul aparat de partid, […] în Armată, Securitate, Procuratură şi în Miliţie, […] în organismele de stat, economice şi culturale […].” (Teşu Solomovici 2001 II: 42)

                                              În loc de introducere

Iniţiat imediat după decembrie 1989, segmentul publicistic (academic şi jurnalistic deopotrivă) consacrat analizei relaţiei dintre evreii din România pe de o parte şi instaurea şi consolidarea sistemului comunist în primii ani postbelici pe de altă parte, pare să confirme în mod nefericit butada „decât puţin şi prost, mai bine mult şi fără rost”.

Tema acestei relaţii, complexă fie şi numai în dimensiunea ei pur istoric-factuală, fără a mai aduce în discuţie distorsiunile consecutive frecventei ei instrumentalizări politice, a fost abordată pe parcursul ultimelor două decenii de o mulţime de autori, pe cât de spectaculoasă numeric, pe atât de eclectică din punctele de vedere ale pregătirii teoretice şi practice a autorilor, spaţiului, anvergurii şi profunzimii acordate cercetării, abordării şi metodologiei alese, stilului şi profilului editorial, obiectivelor asumate explicit sau implicit, etc.: de la Vladimir Tismăneanu şi Florin Constantiniu la Cristian Troncotă, Ioan Scurtu şi Gheorghe Buzatu, de la categoria autorilor etichetaţi aprioric şi in corpore ca „antisemiţi (ex. Paul Goma, Cornel Dan Niculae, Neagu Cosma sau Gheorghe Gavrilă Copil) la seria autorilor evrei (ex. Leon Volovici, Harry Kuller, Teşu Solomovici, Jean Ancel, Leon Rotman, etc.), de la istorici de profesie la foşti militari şi ofiţeri ai Securităţii, de la antropologi şi filosofi la simpli jurnalişti, ingineri şi alte profesii, literatura dedicată explicaţiei şi/sau înţelegerii relaţiei multifaţetare dintre evrei şi comunismul României postbelice pare marcată în ansamblul ei de o inversă proporţionalitate între cantitate şi calitate, ranforsată de o pronunţată polarizare a mulţimii de autori în două categorii antagonice: evrei (categorie care îşi subsumează şi grupul celor catalogaţi „filosemiţi”) vs. „antisemiţi”.

Angajate ireconciliabil într-un veritabil conflict de uzură pentru poziţia dominantă în modelarea percepţiei opiniei publice asupra temei cercetate, cele două grupări informale perpetuează o “gâlceavă” extrem de sonoră marcată de eroarea de logică tertium non datur. În tiparul acestui raţionament viciat, agravat dintr-o direcţie de o formă de anti-evreism visceral, iar din cealaltă de imperativul imbecilizant al „corectitudinii politice” şi de eticheta – „sperietoare” a antisemitismului, orice aserţiune în materie a lui V. Tismăneanu ar putea fi respinsă [fie şi numai] pentru că autorul este evreu (şi – circumstanţă agravantă – fiu de nomenklaturişti), la fel cum, opozabil, orice „listă” de evrei comunişti întocmită de un „antisemit” este respinsă aprioric şi în integralitatea sa, chiar şi atunci când, de pildă, 17 din cei 20 de „evrei comunişti” indicaţi sunt confirmaţi ca atare chiar şi de către autori evrei.

Mai grav însă, acestei erori de logică a aşa-zisei gândiri binar-adversative (şi multor altora, la fel de nătângi), calate pe principiul “cine nu e cu noi, e împotriva noastră”, i-au căzut victime în timp şi rarisimele încercări de abordare ştiinţifică, neutră, obiectivă, sine ira et studio; într-o primă direcţie, istoricul Florin Constantiniu i-a “contrariat” spre exemplu pe autorii evrei Harry Kuller, Leon Rotman, Leon Volovici şi Radu Bogdan prin “îndrăzneala” afirmaţiei “[o]bstacole [în cercetarea obiectivă a temei, n.n., I.A] vin atât dinspre români, cât şi dinspre evrei […] Obstacole vin şi din partea evreilor. Este refuzul de a investiga faptul că […] între conducătorii PCR s-au aflat numeroşi evrei. Explicaţia că, odată cu intrarea în rândurile partidului comunist, ei şi-au renegat evreitatea nu poate fi considerată – cel puţin după părerea noastră – satisfăcătoare.” Ca reacţie, firească în lumina antagonismului sus-menţionat, prof. Constantiniu a fost prompt acuzat că “a căzut într-un clişeu al retoricii” (Solomovici 2003: 35, 39 ş.u.; 2001 II: 18, 1-22). În aceeaşi direcţie, cartea Situaţia evreilor din România, 1939-1941, elaborată de 13 autori sub coordonarea lt.-col. Alesandru Duţu şi dr. Constantin Botoran, a fost, conform autorilor, interzisă şi “trimisă la topit” în 1994, aceasta deşi ea se mărginea în mod exclusiv să reproducă o serie de documente ale autorităţilor statului din perioada analizată, necomentate în vreun fel, documente aflate în Arhiva Ministerului Apărării. În direcţia opusă, ca exemplu deja amintit (tributar categoriei argumentum ad hominem circumstantiae) reţeaua World Wide Web abundă în repudieri în bloc ale “raportului Tismăneanu” a căror singură justificare aparentă este tocmai identitatea etno-religioasă a preşedintelui comisiei prezidenţiale.

Explicabil în consecinţă, în afara conflictului există şi o minoritate statistică a acelor persoane şi mai ales instituţii, care dispun atât de informaţiile, cât şi pregătirea necesare în abordarea profesionistă a temei, însă preferă să o evite, ghidându-se probabil după canonul “de ce să mă leg la cap dacă nu mă doare?” şi aleg cel mult să trateze tema comunismului în genere, fără izolarea ca obiect de cercetare a relaţiei evrei-comunism. Istoricul Marius Oprea bunăoară, sau raportul C.P.A.D.C.R. (care, inexplicabil, alege să precizeze numele de naştere doar în câteva cazuri de vrei comunişti, chiar dacă multiple alte exemple au fost menţionate de chiar mulţi din membrii comisiei) sunt bune exemplificări ale acestei categorii. Într-un asemenea context conflictual aparent nesoluţionabil, demersul de faţă este elaborat cu asumarea conştientă a riscului etichetării şi încadrării în oricare din cele două “tabere”, probabil în amândouă în funcţie de identitatea şi interesele opinentului.

Nu mai puţin adevărat, dincolo de subiectivismul oricărui conflict, fie el şi de idei, erorile demonstrabile obiectiv comise din direcţia ambelor părţi disputante sunt adesea atât de numeroase, şi uneori atât de grave, încât fac inevitabilă catalogarea ca “maculatură” a unei părţi cantitativ importante din literatura în materie; spre exemplu, spaţiul Internet abundă încă în “liste de evrei comunişti” care îl includ de pildă pe fostul demnitar Gheorghe Apostol (cu prezumptivul nume de naştere Aaron Gerschwin), deşi proponenţii acestei încadrări eşuează în continuare, chiar şi după câteva decenii, să ofere fie şi o singură probă în argumentarea identităţii evreieşti a lui Apostol (care bunăoară – chiar dacă aceasta, e adevărat, nu exclude posibilitatea unei convertiri – a fost înmormântat în 2010 într-un cimitir ortodox). Concluziv, “liste” precum cele incluzându-l pe Apostol produc ca efect advers nu doar propria decredibilizare, ci şi, printr-o generalizare pripită, fundamentarea catalogării ca “antisemite” a oricărui demers de inventariere a unor evrei români care au contribuit la instalarea sistemului comunist în România.

În direcţia opusă, un exemplu elocvent îl oferă poziţia autorilor evrei în “cazul” Teohari Georgescu, fost ministru de Interne între 1946 şi 1952, adică în perioada supranumită în raportul final al C.P.A.D.C.R. a “stalinismului dezlănţuit”; în negarea vehementă a identităţii evreieşti a lui T. Georgescu şi a respingerii numelui vehiculat ca original, “Burăh Tescovici”, Vladimir Tismăneanu spre exemplu avansează până la punctul la care îşi intitulează un articol din 2010 în formula cu iz de sentinţă “De unde vine minciuna ‘Teohari Georgescu = Burăh Tescovici’” (Tismăneanu 2010a). Încadrabil cu indulgenţă ca “articol” (în fapt patru paragrafe mimând ştiinţificitatea), materialul abundă în inadvertenţe şi omisiuni dificil de considerat involuntare pentru un cercetător de talia, măcar pretinsă, a lui Tismăneanu; în esenţă, autorul porneşte de la a opina [că] “[p]rima dată am întâlnit aceasta invenţie într-o carte despre Piteşti (cred că nu mă înşel).” pentru a completa, ca surogat de argument, că “numele în cauză ‘Burăh Tescovici’ este neverosimil” şi respectiv a respinge, încă o dată în rândul autorilor evrei, teza evreităţii lui T. Georgescu, laolaltă cu numele “Burăh Tescovici”. Ei bine, aşa cum (sub acelaşi pseudonim utilizat aici) subsemnatul comentează, inutil pentru învrednicirea cu un răspuns (cel puţin până în iunie 2011), pe forumul online unde Tismăneanu postează articolul, “invenţia” nu este câtuşi de puţin una recentă (i.e. cărţile despre “fenomenul Piteşti” au apărut în spaţiul publicistic după 1989), ci veche de peste 60 de ani; cea mai veche menţiune din spaţiul literaturii de specialitate a numelui “Burăh Tescovici” ca nume de naştere a lui Teohari Georgescu, evreu botezat, aparţine de fapt reprezentanţei diplomatice britanice la Bucureşti, mai exact într-o notă informativă confidenţială, semnată Adrian Holman la 3 nov. 1947, remisă centralei Foreign Office, recepţionată sub semnătura “Mr. Bevin” (arhiva Public Record Office, F.O. 371/59190/R7847/6181/37, respectiv 371/672672 B, R 14994/14994/37).

În spaţiul publicistic românesc, prima menţiune a acestei note îi aparţine cercetătorului britanic Dennis Deletant (versiunea în engleză din 1999, p. 23, nota 2, respectiv în ediţia în română din 2001, pp. 34-35, nota 22). Ulterior, nota informativă a fost tradusă şi reprodusă integral în două lucrări ale istoricului Gheorghe Buzatu – România şi Marile Puteri, 1939-1947 (Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2003, pp. 493-590), respectiv Antonescu, Hitler, Stalin III. In raport nefinal (Iaşi: Demiurg, 2008, pp. 376-462). Mai mult chiar, numele Tescovici (cu diverse transcrieri ale prenumelui Burăh / Burah / Baruh / Baruch) este menţionat nu doar în notoria The Plot against The Church a grupului de cardinali catolici reuniţi sub pseudonimul “Maurice Pinay” (digitalizată în multiple ediţii în limbi diferite în reţeaua WWW, vezi poziţia a 4-a la secţiunea “D – Rumania” în ediţia în limba engleză din 1962), şi respectiv într-o biografie a lui Nicolae Ceauşescu elaborată de istoricul german Thomas Kunze (2009: 72), ci şi în alte două lucrări respectabile de limbă română, neostracizate (deocamdată) ca “antisemite” – Lexiconul Negru al Doinei Jela (2001, p. 124), respectiv Minorităţi etnoculturale. Mărturii documentare: Evreii din România (1945-1965), editată de A. Andreescu, L. Nastasă şi A. Varga (2003, p. 186, nota 1). În sfârşit, alte două lucrări în limba engleză ale unor autori “frecventabili” (a se citi imposibil de repudiat ca antisemiţi de către sursele evreieşti însele) susţin identitatea evreiască a lui Teohari Georgescu: Lucian Boia în History and Myth in Romanian Consciousness (CEU Press, Budapest, p. 173, unde autorul afirmă că din cei patru membri ai secretariatului partidului – Dej, Pauker, Luca şi Georgescu – numai Dej era român) şi Adriana Dardan în Silenced Paces (Author House, Bloomington, IN, 2009, p. 197, unde autoarea statuează “Hanna Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luka (all of Jewish origin) and Gheorghe Gheorghiu-Dej (half Gipsy)”.

Concluziv, numărul, credibilitatea şi accesibilitatea acestor surse îl descalifică moral pe Tismăneanu din poziţia sa de preşedinte al C.P.A.D.C.R şi – întrucât omisiunile, inadvertenţele şi distorsiunile precum cea din cazul Teohari Georgescu nu sunt singulare, v. infra, lor adăugându-li-se chiar şi pasaje de (auto)plagiat (din cărţi ale domniei sale în raportul final al C.P.A.D.C.R., v. infra) – în genere de publicist în domeniu şi, în subsidiar, alimentează prejudecata celeilalte “tabere”, i.e. cea “antisemită”, conform tezei implicite a căreia un evreu nu poate fi obiectiv atunci când abordează tema contribuţiei evreilor la instaurarea comunismului în România, tinzând invariabil să o minimalizeze.

Exemple precum cele oferite conduc spre o posibilitatea elaborării unei tipologii a principalelor erori, deliberate sau involuntare, comise în rândurile ambelor grupuri de autori în materie. Astfel, autorilor repudiaţi ca “antisemiţi” li s-ar putea imputa poate singular, dar arhisuficient în implicaţii, precaritatea metodologică a abordărilor. Rigidizarea, de altfel nespecifică României, a sferei universitare prin conformare la imperativul corectitudinii politice şi subsecvent, dezideratul evitării oricăror acuzaţii de antisemitism, indiferent de calitatea fundamentării acestora, explică de ce majoritatea covârşitoare a autorilor neevrei care abordează fenomenul nu sunt instruiţi în respectarea rigorilor cercetăriii academice (e.g. “triangulaţia” datelor, a cercetătorilor şi metodelor, admiterea unui grad de incertitudine, controlul şi operarea cu ipoteze şi probabilităţi, etc.) sau cel puţin ale investigaţiei jurnalistice (e.g. confirmarea informaţiei din cel puţin alte două surse). În unele cazuri, lipsa argumentelor se doreşte a fi compensată prin cel mult o formă de argumentum ad populum (corespondent al impersonalului românesc “se ştie că”.) Or, absenţa probelor, a argumentului sau a sursei şi reproducerea unor aserţiuni nefundamentate (vezi exemplul Gheorghe Apostol şi multe altele) subminează sever credibilitatea demersului chiar dacă, teoretic, concluziile ar putea fi valide. Însă dincolo de explicaţii şi justificări, repetarea cu obstinaţie a unor exemple clar denunţate ca false se autoexilează, în funcţie de intenţionalitate, într-una din două categorii posibile: fie “prostie” (în cazul neinformării şi credulităţii), fie “rea-voinţă” (atunci când singura motivaţie este cea de a conferi numericitate pe post de argument. Totodată, în cadrul aceleiaşi grupări, submulţimea unor foşti ofiţeri de informaţii spre exemplu pare să nu înţeleagă că fostul loc de muncă nu constituie totuşi un argument în sine, căruia să nu-i mai fie necesară şi precizarea datelor dosarului din care a fost extrasă o informaţie. În sfârşit, ceva mai rafinată pare tehnica ocazională, deja amintită în cazul Tismăneanu, a argumentului ad personam (inclusiv forma ad hominem circumstantiae), într-o tentativă de a invalida argumentul prin discreditarea persoanei.

De cealaltă parte, o primă constatare care se impune estea aceea că, spre deosebire de cantitatea industrială de lucrări dedicate Holocaustului, “lucrări[le] despre situaţia evreilor în timpul regimului comunist sunt relativ puţine” (Fl. Banu 2008: 321 n.1.). Dincolo de această selectivitate a alegerii temei, grupul autorilor evrei care au abordat tema manifestă empiric un registru mai sofisticat de erori, de la caz la caz deliberate sau involuntare, între care se disting cu prioritate:

Eludarea unor informaţii, surse sau chiar întregi lucrări. Spre exemplu, pentru a copia ingenua formulare a lui Tismăneanu (la rândul său un exemplu în “cazul Teohari Georgescu”), “cred că nu mă înşel”, dar niciuna din multiplele lucrări ale unor autori evrei dedicate comunităţii evreieşti din România în secolul XX nu menţionează măcar existenţa, spre exemplu, a a.) dărilor anuale de seamă al casei de pensii şi retrageri a ziariştilor din România anilor ’30-’40 (v. Botez 2010), dări cuprinzând numele de naştere, respectiv numele curent al unor zeci de ziarişti evrei, mulţi din ei activi şi după război în presa comunistă; sau b.) lista celor peste 700 “comunişti categoria A” din Bucureşti întocmită de Siguranţă în 1941 (cuprinzând multe nume de ulteriori deminitari comunişti de prim rang, reprodusă în Mâţă 2007: 237-258) sau c.) cele 4 tabele de comunişti din România “refugiaţi” în U.R.S.S. în 1940, tabele transmise de P.C.d.R omologilor din P.C.B. (v. Goma 2007). Obstinaţia ocultării acestor surse şi documente (existente şi general accesibile în arhivele unor instituţii) în plină epocă a Internet-ului şi circulaţiei greu obstrucţionabile a informaţiei rămâne greu explicabilă dacă se prezumă buna credinţă a “omitenţilor”.

Relativizarea până la negare a identităţii evreieşti a celor vizaţi (“ce înseamnă evreu?”) şi framing-ul “evreităţii” mai degrabă ca pe o manifestare socială decât o identitate obiectivă, genetică – tehnică aplicată în cazurile de evreitate greu contestabilă şi care constă în teoretizări sterile privind elementele constitutive ale definirii evreităţii prin introducerea subiectivismului autoidentificării, toate acestea într-o deplină ignorare, de către chiar autori de religie mozaică, a regulii halahice extrem de simple de stabilire a filiaţiei: “orice copil născut dintr-o mamă evreică este evreu”; ocazional, în derapajele amuzante ale unor asemenea teoretizări se formulează chiar opinii de tipul “Y se considera comunist, nu evreu” sau “era mai degrabă comunist decât evreu”, într-o involuntară analogie cu bancul referitor la crocodilul care “era mai mult verde decât lung”; juxtapunerea până la interşanjabilitate a unei opţiuni politice (comunism) cu o identitate etnoreligioasă (iudaism) rămâne penibilă chiar şi în cazul unui construct ideologic, cel comunist, de orientare ateistă.

Tehnica argumentului ad ignorantiam, de invalidare a unei afirmaţii doar pentru că nu exista probe la dispozitie in favoarea ei (viciu de logică denunţabil în limbaj uzual de expresia anglo-saxonă “the absence of evidence isn’t evidence of absence”) – tehnică de impact prin care sunt categoric respinse încadrările ca evrei a oricăror persoane în absenţa unor probe, chiar dacă, obiectiv judecând, identitatea respectivei persoane este în respectivul caz incertă (în absenţa unui certificat de botez, a unei nunţi religioase, a practicării religiei creştine sau a oricăror alte probe care să infirme evreitatea celui/celei în cauză);

Tehnica argumentului ad hominem, dar în sens opus primei tabere – i.e. respingerea apriorică a unei afirmaţii prin discreditarea ca antisemit a autorului ei;

Relativizarea numerică, e.g. admiţându-se o “supraprocentualitate” a evreilor în structurile comuniste (A. Roth 1999: 186-8), dar cu completarea peremptorie că în rândurile întregii lor comunităţi, evreii comunişti ar fi reprezentat un segment – în funcţie de autor – “insignifiant” – “minor” – “mic”, etc..

Pseudocircumstanţierea istorică (de tip post hoc, ergo propter hoc), i.e. atribuirea realităţii Żydokomuna [poloneză, trad. “iudeocomunism”] în mod exclusiv proliferării paneuropene a mişcărilor fasciste în anii ’30 (ceea ce, în reacţie, i-ar fi împins pe evrei în braţele comunismului), reprezentare care, dincolo de construcţia la rândul ei eronat logică, obnubilază însă complet identitatea etnică a lui Marx, a Rosei Luxemburg, a lui Bela Kun, a lui C-tin Dobrogeanu Gherea (1855–1920), ba chiar a majorităţii copleşitoare a liderilor revoluţiei bolşevice din 1917, produsă la un moment la care bunăoară Hitler era încă un simplu soldat în primul război mondial, Mussolini tocmai ce fusese demobilizat la rândul său, iar mişcarea legionară încă nu era concepută în România. În aceeaşi registru dar în sens invers, deşi la fel de eronat, cealaltă “tabără” tinde uneori să justifice excesele de violenţă antisemită ale mişcărilor naţionaliste din perioada interbelică tot ca pe o reacţie, una însă împotriva comunismului intenaţionalist şi anti-statal interpretat ca o invenţie evreiască.

În acest context, demersul de faţă se doreşte a fi unul eminamente descriptiv, urmărind ca obiectiv general alcătuirea unui “dicţionar” cât mai cuprinzător şi exact şi, în măsura posibilului, de necontestat, al evreilor implicaţi în instaurarea şi consolidarea sistemului comunist în România emergentă celui de-al doilea război mondial. Firesc, în măsura posibilului, fiecare intrare va fi completată cu descrierea succintă a rolului exercitat în consolidarea noului regim, pentru o mai bună înţelegere a realităţii urmărite. Aşadar, se cuvine accentuat, demersul de faţă nu urmăreşte nici a.) explicarea/justificarea “apetenţei” evreilor României postbelice pentru comunism, ci se mărgineşte, în această instanţă, să o descrie cât mai acurat, cuantificabil şi cuprinzător, rămânând ca explicaţiile şi poate chiar implicaţiile de timp prezent le fenomenului să fie abordate într-o eventuală fată succesivă proiectului; şi nici b.) contextualizarea geografică a fenomenului etichetat colocvial/peiorativ (în funcţie de evaluator) “zydokomuna” în aria blocului comunist din Europa central-estică emergentă celui de-al doilea război mondial. De aici pornind, se impun câteva precizări preliminare privind structura şi metodologia care fundamentează acest dicţionar.

În primul rând, dată fiind natura sa, proiectul de faţă rămâne în mod firesc unul în desfăşurare, dezirabil a fi îmbunătăţit deopotrivă cantitativ şi calitativ în timp. În acest scop, autorul îi invită pe toţi cititorii care ar putea contribui la completarea dicţionarului să-i trimită orice informaţie considerată utilă la adresa de e-mail [email protected] Pe măsura încorporării de noi date şi informaţii, dicţionarul urmează a fi postat în reţeaua WWW în ediţiile sale îmbunătăţite, cu indicarea permanentă a datei ultimei actualizări.

În al doilea rând, fiind de natură parţial investigativă şi de finalitate descriptivă, dicţionarul a fost structurat corespunzător unei reprezentări a principalelor paliere ale statului comunist după cum urmează:

aparatul administrativ-politic (grupând acei evrei de la nivelurile semnificative ale ierarhiei de partid şi/sau de stat în România de după al doilea război mondial);

aparatul represiv (vizează evreii prezenţi în principal în Securitate şi Miliţie şi, secundar şi în măsura relevanţei, în jandarmerie şi forţele armate);

mass media;

educaţie şi cercetare (exclusiv segmentele lor ideologizate, i.e. segmentele de învăţământ social-umanist);

cultură (palier considerat o componentă-cheie în consolidarea unui nou regim prin operarea unor modificări controlate ale mentalităţii colective);

categorie “alţii”, compusă din evrei cu funcţii importante în ierarhia locală şi regională de partid şi de stat, din evrei decoraţi pentru meritele lor de către statul comunist, membri – în eticheta lui T Solomovici – ai “făcăturii comuniste” C.D.E. (Comitetul Democrat Evreiesc), etc., cazuri alcătuind cumulativ o categorie reziduală, definită “în fund de sac”. Această categorie este completată de lista evreilor comunişti în atenţia Siguranţei în 1941 (mulţi din ei cu funcţii în ierarhia de stat şi partid după august 1944), respectiv de evrei basarabeni comunişti implicaţi în evenimentele din Basarabia în perioada 28 iunie 1940 – 22 iunie 1941.

O atare demarcare a acestor paliere deserveşte un scop mai degrabă orientativ, didactic, şi nu unul riguros analitic, în unele cazuri persoanele menţionate transgresând de-a lungul timpului, prin evoluţia profesională dintr-un domeniu în altul, aceste delimitări; în aceste cazuri, încadrarea într-o anumită categorie a fost operată pe baza relevanţei activităţilor şi respectiv notorietăţii persoanei respective. Ca exemplu concret, chiar dacă după 1944 a activat un timp în redacţia ziarului Scânteia (ceea ce ar fi reclamat încadarea în dicţionarul de faţă la secţiunea mass media), Silviu Brucan de pildă este plasat, în virtutea evoluţiei sale profesionale ulterioare, la capitolul “aparatul administrativ-politic”.

Din punct de vedere metodologic, ca perioadă delimitată supusă observaţiei, dicţionarul focalizează primele două decenii succesive momentului 23 august (i.e. 1944-1965, practic “epoca Gheorghiu-Dej”), până la momentul la care constrângerile numerice obiective aferente masivei emigraţii evreieşti în Israel au determinat şi descreşterea semnificativă a evreilor prezenţi la vârful ierarhiei comuniste din România. Cu unitatea temporală definită, metodologia încadrării “ca evreu” în prezentul dicţionar urmăreşte ameliorarea dihotomiei parcimonie vs. comprehensivitate şi se fundamentează consecutiv pe satisfacerea verificabilă, în cazul fiecărei persoane, a cel puţin unuia din următoarele patru criterii:

identitate evreiească (etnonaţională şi/sau religioasă) autodeclarată la un moment dat;

fiul/fiica unei mame evreice (inclusiv cei convertiţi pe parcursul vieţii la altă religie);

identificat şi asumat ca evreu de către cercetătorii evrei şi/sau comunitatea evreiască (e.g. cazurile multor ofiţeri de Securitate (inclusiv Boris Grünberg, alias Al. Nicolschi), care în documentele oficiale se declara de naţionalitate română, maghiară, rusă, etc., dar la momentul de faţă sunt acceptaţi ca a fi fost evrei chiar şi de către cercetătorii evrei în materie);

cu nume de natură să elimine orice dubiu (e.g. Bella Rabinsohn, Israel (alias Ion) Rachmuth, Pinchas Solomonovici, Zalman Zalmanovici, etc.).

În sfârşit, în cazul în care îndeplinirea în mod minimal a unuia din aceste criterii rămâne obiectul unor controverse rezonabile, semnul “(?)” din dreptul unor persoane indică incertitudinea identităţii lor evreieşti.

Un asemenea instrumentar metodologic este menit să evite una din erorile caracteristice altor lucrări în materie, care, în identificarea unor evrei din aparatul comunist sau al Securităţii, iau în considerare cvasiexclusiv criteriul “naţionalităţii declarate” a persoanelor. Ori, sub acest aspect se impun câteva observaţii critice.

În mod nespecific României, unii membrii ai comunităţilor evreieşti, variind ca motivaţie şi pondere de la caz la caz, au evitat de-a lungul timpului să se declare evrei, preferând alte autoîncadrări subiective. Recensămintele primelor trei decenii în România postbelică ilustrează extrem de clar acest fapt; conform recenzărilor oficiale efectuate la nivel naţional, numărul cetăţenilor români de naţionalitate evreiască ar fi scăzut de la 428.312 în 1948 (dată de referinţă 25 ianuarie) la 146.264 în 1956 şi respectiv 42.900 în 1966, în ceea ce aparent ilustrează reducerea numărului de evrei din România de nu mai puţin de 10 ori în doar 8-9 ani! În realitate, orice analiză contextuală sumară denunţă ridicolul unei asemenea teze. Concret, sursele evreieşti converg în estimarea emigraţiei evreieşti din România în intervalul temporal închis 1948-1955 la 130.-135.000 (B. Wasserman, S. Leibovici-Laiş, R. Ioanid, M. Rosen, etc.), ceea ce, coroborat cu un spor demografic – arguendo – de 0% conduce spre o mărime a populaţiei evreieşti în 1956 de cca. 300.000. O atare cifră, de două ori mai mare decât numărul de 146.264 al celor autodeclaraţi evrei în 1956, nu-şi identifică altă explicaţie decât aceea a unei ponderi semnificative de evrei “ascunşi”, din care nu puţini prezenţi în ierarhia comunistă în şi la diversele ei sectoare şi niveluri ierarhice. Cu relevanţă directă în economia demersului de faţă, procentele covârşitoare de evrei comunişti cu nume “românizate”, la “recomandarea” conducerii partidului (estimativ 80-90% din “evreii comunişti” din eşaloanele superioare, v. infra), confirmă în fapt această realitate.

Subsumat, o categorie de înaltă specificitate o constituie evreii ardeleni vorbitori de limbă maghiară; în mod tradiţional, mulţi din aceştia, chiar dacă practicanţi ai religiei mozaice, au fost complet asimilaţi lingvistic şi în consecinţă s-au declarat de-a lungul timpului de naţionalitate maghiară, într-un pattern replicat în proporţii asemănătoare şi în rândurile comuniştilor şi securiştilor evrei maghiarofoni (Ghizela Vass, Iosif Bank, Mihai Levente, Nicolae/Miklos Goldberger, Gavrilă Birtaş, K. Kalauşek, Ludovic Bokor, Francisc Butyka, Ladislau Tesler, Coloman Ambruş, Zoltan Kling, etc.).

Cât priveşte evreii din Securitate, identificarea corectă a acestora implică nu doar depăşirea erorilor aferente autoîncadrării lor subiective (e.g. notoriul torţionar Al. Nicolschi, n. Boris Grünberg, nu s-a declarat niciodată în vreun document ca evreu, la fel cum alt ofiţer, Arnold Platman (fiul lui Marcu) mărturisea de pildă în autobiografia sa de la Securitate că în trecut fusese evreu, dar la acel moment era român (pentru ambele cazuri, şi altele, v. infra), ci şi – sau, mai ales – considerarea recomandărilor informale care circulau în primii ani în interiorul instituţiei, privind românizarea pe cât posibil a numelor alogenilor.

În acest context, operarea în demersul de faţă cu setul celor 4 criterii neexclusive evită multe din erorile amintite. Spre exemplu, cazul menţionat al lui Al. Nicolschi/ Grünberg, care s-ar sustrage în primă instanţă criteriului naţonalităţii autodeclarate, este acoperit de criteriile 3 şi 4, i.e. este acceptat ca a fi fost evreu inclusiv de către cercetătorii evrei, iar numele de naştere, atestat în documentele oficiale ale unor autorităţi româneşti, confirmă identitatea sa evreiască; cazul altui securist, precum Dorel Oprescu, nemenţionat după cunoştinţa noastră în lucrările cercetătorilor evrei, întruneşte criteriul al doilea prin înmormântarea sa într-un cimitir evreiesc; în acelaşi sens, aplicând criteriul halahic al filiaţiei evreieşti pe linie maternă, în lexiconul de faţă sunt incluşi ca evrei şi cei din categoria convertiţilor la altă religie, care subsecvent s-ar putea declara ne-evrei, precum Teohari Georgescu, Eduard Mezincescu, Herta Schwammen (alias Elena, soţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu), Tudor Vianu, Richard Wurmbrand, etc.

În sfârşit, în privinţa surselor bibliografice fundamentând operaţional încadrările ca evrei, acestea au fost menţionate în canoanele scrierii academice exclusiv în acele cazuri de persoane fie de notorietate redusă, fie de identitate controversată, altfel spus, acolo unde stadiul cercetării mainstream în domeniu ne-a obligat la formularea fundamentată de observaţii, critici sau completări. Acestei categorii i se subsumează şi cazurile deocamdată insuficient fundamentate bibliografic de alţi cercetători, de ex. “Bacher”, indicat ca procuror adjunct al României de după război de un singur autor, fie acesta chiar evreu, recte Teşu Solomovici. Din aceleaşi considerente de parcimonie şi fluenţă a textului, de regulă nu s-au mai indicat sursele de informare în cazurile deopotrivă notorii şi scutite de controverse chiar şi în rândurile cercetătorilor evrei (e.g. Ana Pauker (Rabinsohn), Iosif Chişinevschi (Roitman), Barbu Zaharescu (Zuckerman), Petre Lupu etc.). Ca ierarhizare bibliografică au fost preferate, fireşte, sursele primare, în special documente oficiale ale unor autorităţi ale statului (v. Monitorul Oficial, Arhivele Naţionale, centrale, respectiv direcţiile judeţene, C.N.S.A.S., decrete de stat, fişe matricole penale din penitenciare, care cuprind între altele şi precizarea naţionalităţii, etc.), secondate de sursele evreieşti şi externe ne-româneşti (ex. ambasada SUA la Bucureşti, cercetători occidentali “frecventabili”, ie. ne-anti-semiţi), aceasta în dezideratul dublu al creşterii fiabilităţii şi al pre-eliminării, pe cât posibil, a oricăror polemici sterile.

LISTA ABREVIERILOR

MASS MEDIA & SISTEMUL EDITORIAL-TIPOGRAFIC

APARATUL ADMINISTRATIV-POLITIC

EDUCAŢIE ŞI CERCETARE (sectoarele ideologizate)

APARATUL REPRESIV (Securitate, Miliţie, Jandarmerie, etc.)

CULTURĂ

LISTA ABREVIERILOR

A.F.D.A.

Asociaţia Foştilor Deţinuţi şi Deportaţi Antifascişti

A.N.I.C.

Arhivele Naţionale Istorice Centrale

A.R.L.U.S.

Asociaţia Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică

A.S.E.

Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti

A.S.R.I.

Arhiva Serviciului Român de Informaţii

B.B.N.H.

Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei

B.I.R.E.

Bulletin d’informations pour les roumains de l’étranger (publicaţie de frecvenţă variabilă a unor emigranţi români din Paris, 1948-1950)

B.O.

Biroul Organizatoric (al C.C. al P.C.R./P.M.R.)

B.P.

Biroul Politic (al C.C. al P.C.R./P.M.R.)

căs.

căsătorit(ă)

C.A.S.B.I.

Casa de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (1948-1953)

C.C.

Comitetul Central

C.C.I.

Camera [locală] de Comerţ şi Industrie

C.C.I.R.

Camera de Comerţ şi Industrie a României

C.C.P.

Colegiul Central de Partid

C.D.E.

Comitetul Democrat Evreiesc

Centrocoop

Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum

CEPECA

Centrul pentru perfecţionarea cadrelor de conducere din întreprinderi

C.F.R.

Căile Ferate Române

C.G.M.

Confederaţia Generală a Muncii

C.I.E.M.

Centrul Iberic pentru Studii Masonice

C.N.S.A.S.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii

col.

colonel

C.P.A.D.C.R.

Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006-)

C.P.Ex.

Comitetul Politic Executiv (al C.C. al P.C.R.)

C.S.I.E.R.

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România

C.S.J.

Curtea Supremă de Justiţie

C.P.U.N.

Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională

C.R.P.Z.

Casa de Retrageri şi Pensiuni a Ziariştilor (până în 1945)

D.C.S.

Direcţia Centrală de Statistică (de pe lângă Consiliul de Miniştri)

D.G.I.L.

Direcţia Generală a Industriei Laptelui

D.G.P.

Direcţia Generală a Poliţiei

D.G.P.T.

Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor (de pe lângă Consiliul de Miniştri)

D.G.S.P.

Direcţia Generală a Securităţii Poporului (1948-1951)

D.G.S.S.

Direcţia Generală a Securităţii Statului (1951-1952)

D.I.E.

Direcţia Informaţii externe (din cadrul Securităţii)

D.P.L.C.

Direcţia Penitenciare, Lagăre şi Colonii (din cadrul M.A.I.)

D.R.S.P.

Direcţia Regională a Securităţii Poporului (în cadrul D.G.S.P.)

D.S.S.

Direcţia Securităţii Statului din cadrul M.A.I. (1953-1989)

D.T.I.C.

Defense Technical Information Center (în S.U.A.)

E.S.P.L.A.

Editura de Stat Pentru Literatură şi Artă

f.

fost / fila

f.a.

fără an

ff.

filele

F.C.E.R.

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România

F.D.F.R.

Federaţia Demorată a Femeilor din România (constituită 4-8 martie 1946, absorbită în ian. 1948 în U.F.D.R.)

F.N.D.R.

Frontul Naţional Democrat din România

F.N.T.D.R

Frontul Naţional al Tineretului Democrat din România

F.O.

Foreign Office

F.S.N.

Frontul Salvării Naţionale

F.U.C.E.

Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti

G.D.S.

Grupul pentru Dialog Social

g-ral.

General

H.C.M.

Hotărârea Consiliului de Miniştri

I.C.R.A.

Întreprinderea de Comerţ cu Ridicata pentru Produse Alimentare (Bucureşti)

I.I.C.C.M.E.R.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc

I.L.O.

International Labour Office

I.M.F.

Institutul de Medicină şi Farmacie

I.P.B.

Institutul Politehnic Bucureşti

I.R.I.R.

Institutul Român de Istorie Recentă

I.R.R.C.S.

Institutul Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea

I.S.P.S.P.

Institutul de Studii Politice şi Social-Politice (de pe lângă C.C. al P.C.R.) (1966-1989; fostul Institut de Istorie a Partidului)

J.G.S.I.G.R.

Jewish Genealogical Special Interest Group for Romania (S.U.A.)

lt.

locotenent

M.A.E.

Ministerul Afacerilor Externe

M.A.I.

Ministerul Afacerilor Interne

M.A.N.

Marea Adunare Naţională

M.Ap.N.

Ministerul Apărării Naţionale

M.C.E.

Ministerul Comerţului Exterior

M.Of.

Monitorul Oficial

mr.

maior

M.S.S.

Ministerul Securităţii Statului (1952-1953)

n.

Născut(ă)

N.K.V.D.

Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne (Narodnîi komissariat vnutrennih del)

O.C.L.

Oficiul Comerţului Local

odin.

odinioară

O.M.S.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii

O.N.C.E.

Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor

O.N.U.

Organizaţia Naţiunilor Unite

P.-M.A.N.

Prezidiul Marii Adunări Naţionale

P.C.B.

Partidul Comunist Bolşevic (în U.R.S.S., 1934-1952)

P.C.d.R

Partidul Comunist din România (perioada interbelică, a “ilegalismului”)

P.C.R.

Partidul Comunist Român (1944-1948, 1965-1989)

plt.

Plutonier

P.M.R.

Partidul Munictoresc Român (1948-1965)

R.P.R.

Republica Populară Română (1947-1965)

S.R.I.

Serviciul Român de Informaţii

S.S.I.

Serviciul Special de Informaţii (1940-1944, ulterior Serviciul de Informaţii)

S.U.A.

Statele Unite ale Americii

ş.u.

şi următoarele

T.E.S.

Teatrul Evreiesc de Stat

u.a.

unitate arhivistică

U.D.R.

Uzinele şi Domeniile Reşiţa

U.F.A.R.

Uniunea Femeilor Antifasciste din România (apr. 1945 – febr. 1948), absorbită în U.F.D.R.

U.F.D.R.

Uniunea Femeilor Democrate din România

U.G.S.R.

Uniunea Generală a Sindicatelor din România

U.N.S.R.

Uniunea Naţională a Studenţilor din România

U.R.S.S.

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste

U.S.A.S.Z.

Uniunea Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti

U.T.M.

Uniunea Tineretului Muncitoresc (1948-1965)

U.T.C.

Uniunea Tineretului Comunist (1944-1948, 1965-1989)

v.

vezi (?)

– identitate evreiască incertă/controversată

APARATUL ADMINISTRATIV-POLITIC

ABRAMOVICI, Carol (n. 1922) – de profesie inginer chimist, consilier la Ministerul Comerţului Exterior (1949-1951) unde era practic locţiitorul ministrului adjunct Gheorghe (Gogu) Rădulescu; refugiat în străinătate în timpul mandatului, după ce obţinuse aprobarea deplasării de serviciu în Belgia (în pofida opoziţiei secţiei Cadre a C.C.), graţie intervenţiei aceluiaşi Rădulescu (şi, se pare, inclusiv a lui Al. Voitonovici) la Ana Pauker;

ABRAMOVICI, Heinrich (în unele documente transcris şi cu varianta de prenume Henri) – din 1948 funcţionar în cadrul Comisiei, ulterior Comitetului de Stat al Planificării, din 1955 lector la catedra de Organizarea şi Planificarea Întreprinderilor în cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (I.P.B.) până în 1958, emigrat în Israel la începutul anilor ’60;

ADERCA, Felix (n. Froim Zeilicu ADELSTEIN, fiul lui Avram Adercu (n. Adelstein, orig. din Austro-Ungaria) şi Debora (n. Dobrişa Iosub)) (13./26.III.1891 Puieşti (odin. Jud. Tutova, azi Vaslui) – 12.XII.1962 Bucureşti) – în perioada interbelică funcţionar la Ministerul Muncii (1920-1944) şi publicist, ulterior şeful Direcţiei Învăţământ Artistic din Ministerul Artelor (1944-1948, când se pensionează);

ADERCA, F. Marcel (26.I.1920 Craiova – III.2008, Bucureşti, cimitirul sefard) (fiul lui Felix (v. supra) şi al Rubinei (n. Rifca)) – funcţionar în centrala M.A.E. (1948-1951), exclus din partid în 1953, ulterior funcţionar la “Cartea Rusă” (1953-1954), respectiv redactor la Ed. pentru Literatură Universală (1954-1975, când se pensionează), editor, publicist (v. şi dosarul său de la C.C.P. (nr. inv. 41/99 din 22.IV.1954));

ADERCA, Clara (n. SCHMIDT) (soţia lui Marcel Aderca) – funcţionar în centrala Ministerului Comerţului Exterior la începutul anilor ’50, ulterior funcţionară la Sovromlemn (1957-1960) – menţionată în dosarul de la C.C.P. al soţului său (1954);

ADLER, Ladislau (fiul lui Andrei) – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul Muncii clasa a III-a; apoi vicepreşedingte al Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare, profesor şi autor în domeniu (Cajal & Kuller 2004: 478);

ADLER, I. Marcel – inspector în cadrul Ministerului Învăţământului, decorat în 1967 (Decretul 604 din 26 iunie) cu Medalia Muncii;

AIBENŞUTZ, Mihai (alias AIBĂNŞUŢ, la origine Eibschitz) – iniţial anchetator al partizanilor capturaţi în Munţii Bihorului, ulterior membru al Biroului Comitetului Raional „V.I. Lenin” Bucureşti al P.C.R./P.M.R. şi director al Întreprinderii de prototipuri Bucureşti, cercetat diciplinar în partid în 1955 pentru că ar fi “concediat abuziv elemente de naţionalitate română pentru a-şi promova prietenii şi cunoscuţii”; dosar la C.C.P. (91(I&II)/354 din 19.VIII.1955) (v. şi Caţavencu 2007: 4, Kovacs 2006, respectiv Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 43, care îl menţionează eronat ca Aibănuş Mihai);

AIZIC, Clara (LEBIANU) – membru al C.C. al Crucii Roşii în anii ’50 (dosar la C.C.P., dată extremă 15.XI.1955);

ALBESCU, Alexandru (n. Ernest WEISS) – membru de partid din 1940, cu dosarul la Colegiul Central al partidului (nr. inv. 136/219 din 8.III.1957) şi la secţia Economică a C.C. (1973), de la sfârşitul anilor ’40 în ministerului Comerţului Exterior, unde ocupă inclusiv poziţia de ministru adjunct (1966-1970);

ALEXANDRU, Mihail – la începutul anilor ’30 student la Drept, cazat la căminul (pentru studenţi evrei) “Schuller”, ilegalist din “vechea gardă”, ministru adjunct al Comerţului Interior (1948-1952), ulterior epurat, apoi reabilitat, secretar general al Ministerului Educaţiei şi Culturii în mandatul lui Ilie Murgulescu, din anii ’60 secretar general al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Levy 2002: 192, 203; Cohen 1994: 27, 297 n. 51);

ALPERIN, Siegfried – membru al Comisiei mixte de cenzură instituite în mai 1945 în cadrul Ministerului Propagandei, apoi regizor la Ministerul Artelor (şi Informaţiilor) şi în paralel redactor la Radiodifuziune, exclus din partid în 1951 pentru fost colaboraţionism cu legionarii şi afacerism (dosarul personal la C.C.P., nr. inv. 372/665, din 2.I.1951);

ANDREESCU, Dan (n. David ABRAMOVICI) – şef de serviciu la Direcţia Generală a Arhivelor Statului, exclus din partid în 1960 (decizie reconfirmată de C.C.P. în 1962) sub acuzaţia de a fi pretins şi primit de mită de la o funcţionară în vederea cedării locuinţei sale (dosar C.C.P. nr. 516/653 din 25.I.1960);

ALMOSNINO, Leon (d. 1971, Bucureşti) – în perioada interbelică director în cadrul Societăţii Române de Telefoane, după august 1944 şeful Serviciului Presă din Ministerul Poştei şi Telecomunicaţiilor (1950-1954), destituit şi exclus din partid în 1954 pentru neglijenţă în serviciu (dosar nr. 363/169 din 1.12.1954, fond C.C.P.; nu a fost niciodată arestat, aşa cum avea să pretindă ulterior fiul); tatăl poetului George Almosnino;

ARDELEANU, Clara (n?) – iniţial soţia ceferistului ilegalist Turcu în peroada interbelică, apoi soţia lui Iosif Ardeleanu (Adler), cu studii comerciale; membră a organizaţia de bază a partidului şi directoare în M.A.E. (1947-1952), unde ave ca sarcină “să veghez[e] cum sunt intriduse metodele partinice în muncă” (apud Constantiniu 2003: 70), ulterior pe un post secundar, în 1963 încă director adjunct în centrala ministerului (dosar C.C.P. nr. 1052/576 din 19.VII.1963); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;

ARDELEANU, Gherghina (n. ADLER) (n. 1913, Budapesta – 1950 Bucureşti) – în 1941 “lucrătoare mănuşi” conform unui raport al Siguranţei, din 1945 membru al comisiei de cenzură a presei instituită în cadrul Ministerului Propagandei şi subordonată direct Comisiei Aliate de Control, decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (Decretul 873/20.VIII.1949); incinerată la crematoriul “Cenuşa”;

ARDELEANU, Iosif (n. József Demenyi (Demö) ADLER) (26.X.1909 – 1988 Bucureşti) – fost ilegalist, redactor în echipa iniţială de la Scânteia, iar apoi la Contemporanul, director în M.A.E. în mandatul Anei Pauker (1947-1951), director general al Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (preşedinte al Colegiului direcţiei – organul de facto al cenzurii în presă, fiinţând pe lângă Consiliul de Miniştri) (din 1951 până în 1973, când este înlocuit cu Ion Cumpănaşu), membru al Comisiei Centrale de revizie (a C.C.) al P.M.R. (1955-1960); în 1958 cercetat disciplinar de C.C.P. (dosar nr. 1070/108 din 5.VI.1958); decorat ca pensionar în 1978 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a (Decret nr. 262 din 21 august 1979);

AREŞTEANU, I. Edy – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

ARONOVICI, Mişu (Mihail) (1910-1950) – ilegalist, apoi activist de partid, din 1947 până la deces instructor în cadrul sectorului Ştiinţă al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar 51/1949, ff. 118-121); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

ASCHER, H. Andrei (31.V.1912 Braşov – 28.V.1977 Aiud) (fiul lui Henric şi Matilda) – de profesie inginer chimist, după război “investit în funcţii economice importante” cf. Solomovici (2004: 131), ultimul loc de muncă în 1975 la Înreprinderea “Policolor”, condamnat în 1975 la 20 de ani închisoare pentru subminarea economiei naţionale şi divulgarea de secrete de stat, decedat în penitenciarul Aiud în 1977;

AŞMAN, I. Osias – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964 (tatăl Mirelei Aşman?);

ATANASIU, Horaţiu (n. Hirsch ATLASMAN) – în anii ’50 profesor de planificare la I.P.B. şi membru al secţiei Economice a C.C., în anii ’60 vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Planificare, din ianuarie 1967 consilier referent în cadrul Secretariatului General al Consiliului de Miniştri; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosar 63/1955);

ATIAS, Ficu – şef de cadre la Direcţia Generală a Exploatării din Ministerul Industriei Lemnului în guvernele Groza, condamnat penal pentru speculă în 1953, demis şi exclus din partid (dosar C.C.P. nr. 166/784 din 21.XII.1953);

AUSTERMAN, Ernest – absolvent al Liceului “Laurian” din Botoşani, din 1954 funcţionar la C.S.P. şi asistent cumul la catedra de planificarea şi organizarea întreprinderilor din cadrul I.P.B.;

AVADIC, Cela (soţia lui Mendi, v. infra) – de profesie inginer textilist, funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Uşoare (’60? – ’70); încă în viaţă, membru al comunităţii evreieşti din Bucureşti;

AVADIC, D. Mendi – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin decretul Consiliului de Stat nr. 804 din 21 dec. 1964;

AVANDICI, S. Islea – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

AVĂDANEI, Tudor (n. Saul ŞAPIRA) (n. 24.II.1909, Iaşi) – de profesie contabil, ilegalist (membru de partid din 1930), şeful sectorului Carnete şi Evidenţă al C.C. al P.C.R. (din 1945 până în anii ’60); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a; dosar de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.M.R (1953);

BABENCO, Simion (1912-1971) – fost condamnat pentru spionaj în favoarea U.R.S.S. în 1939, după august 1944 şeful Secţiei Gospodărie de Partid a C.C. al P.C.R., iar ulterior secretar general la Ministerul Industriei Alimentare (până în 1964); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

BACAL, Israel (1902 Botoşani – ian.1961 Bucureşti) – absolvent al liceului “Laurian (1921), avocat, “vechi comunist şi conducător C.D.E.-ist” (cf. Moses Rosen), care “a contribuit masiv la C.D.E.-izarea comunităţilor evreieşti” (cf. H. Kuller), unul din principalii denigratori ai lui W. Filderman după război, preşedintele F.C.E.R. (1951-1961) şi simultan şeful Direcţiei Juridice din cadrul Ministerului Industriei Uşoare (H. Kuller 2008: 47, Rosen 1990: 66, 77, 91, 98; Ancel 2005: 246; Rotman 2004: 47, 84);

BACHER, Iulius – procuror şef adjunct (al lui Al. Voitonovici) al României (1948-1952) (singura menţiune în Solomovici 2001 II: 42);

BACIU, Lidia (n. Ida Mironovna GOLDMAN) – refugiată în U.R.S.S. în 1941, revenită în ţară în 1944, ulterior activistă a partidului, cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (1950);

BALAŞ, Eugen (n. Egon BLATT, 7.VI.1922, Cluj, fiul lui Ignác (Ignatius) şi Boriska (Barbara), n. Hirsch) – adjunct al organizaţiei Cluj a P.C.d.R. (1944-1948), profesor de economie mondială la I.S.E.P. (Institutul de Studii Economice şi Planificare) “V. I. Lenin”, încadrat în M.A.E. în 1947 de către Ana Pauker, funcţionar la Legaţia României la Londra (1948-1949), după revenirea în ţară redactor la revista lunară Probleme Economice şi şeful Direcţiei Economice a M.A.E. (1949-1952), arestat în cadrul “epurărilor” din 1952 (oficial acuzat de deconspirarea de secrete de stat), anchetat, eliberat în 1954, ulterior şeful secţiei Economie Mondială din cadrul Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R. (1955-1959); emigrat în 1966 în Israel, iar în 1967 stabilit în SUA, unde urmează o carieră universitară (matematică); încă în viaţă în decembrie 2010;

BALTAZAR, Camil (n. Leopold GOLDSTEIN, zis “Leibu”, fiul Goldăi) (25.VIII./7.IX 1902, Mera, Vrancea – 27.IV.1977, Bucureşti) – frizer, apoi ziarist în perioada interbelică; după război redactor la Vremea literară şi Călăuza artelor (1948-1949), Albina (1949-1950), Gazeta literară (1954-1957); inspector general la Ministerul Artelor (şi Informaţiilor) (1946-1948-1952); şeful Serviciului de Presă şi Propagandă din Ministerul Industriei Alimentare şi redactor al buletinului ministerului Industria alimentară (1952-1958?); ulterior poet, prozator, traducător;

BANC, Iosif (n. Jozsef BANK) (3.III.1921 Aluniş, Mureş – 2007) – evreu maghiarofon; membru supleant şi apoi cu drepturi depline al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1955-1960, 1989); membru al Secretariatului C.C. al P.C.R. (1972-1973, 1979-1989), membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (1965-1974), membru al CPEx (1979-1989); prim-secretar al Comitetului Regional Oradea (1956-1958), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1965-1972), apoi prim-secretar al Comitetului de partid al jud. Mureș (până în 1975), după care a fost numit președinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale; decorat cu ordinul “23 August” cls. II.-a în 1964; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (1953, 1955); (?) tatăl jurnalistului Andrei Banc, redactor la Realitatea Evreiască;

BANTZER, V. – inspector la Direcţia Medicină Curativă a Ministerului Sănătăţii în 1948 (Bărbulescu et al. 2009: 77);

BARANGA, Aurel (n. Ariel LEIBOVICI, fiul lui Jean şi Paulina) (20.VI.1913-10.VI.1979, Bucureşti) – dramaturg, poet şi publicist (autor, inter alia, al versurilor imnului comunist din 1948 “Zdrobite cătuşe”); redactor la radio (1945), corespondent la Tribunalul Poporului (1945-1946), inspector general în Ministerul Artelor şi Informaţiilor (până în noiembrie 1948), ulterior inspector general al Direcţiei Artelor din Ministerul Culturii şi membru al echipei redacţionale la revista Teatrul în anii ’50-’60; membru al C.C. al P.C.R. (1969-1974); redactor-şef al revistei Urzica (1949-1979); căsătorit cu Marcela Rusu, fosta soţie a lui Alexandru Bârlădeanu; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1976!); decorat cu Odinul Muncii cls. II-a în 1954, ordinul “23 August” cls. IV-a în 1959, respectiv ordinul “Steaua R.S.R.” şi “Meritul Cultural” cls. II-a în 1971;

BARASCH, Eugen A. (27.IV.1906 Bucureşti – 24.IX.1987 Bucureşti) – jurist, redactor la revista Studii de drept românesc (anii ’50-’60), director al Direcţiei de Studii a Arbitrajului de Stat de pe lângă Consiliul de Miniştri (1950-1954), consilier juridic al delegaţiei României la sesiunile Adunării Generale O.N.U. (1956-1957), redactor la revista Studii de Drept Românes în anii ’50-’60, consilier în cadrul Consiliului de Miniştri (1958-1973), ulterior preşedinte al secţiei de Drept Civil a C.C. al Asociaţiei Juriştilor; membru corespondent al Academiei Române (1963); cu fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (dosar 29/1957) (v. şi Kuller 2008: 54; FEDROM 2008: 86);

BARBU, Hilel Adolf – director general adjunct al Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (organul de cenzură de pe lângă Consiliul de Miniştri) (1949-1952); cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1951);

BARHAD, Aurel (n. 1916) – farmacist; în 1948 şeful direcţiei Farmacii şi Medicamente din Ministerul Sănătăţii (Bărbulescu et al. 2009: 179, 198);

BARHAD, Bernard (în alte documente BARHAT) (fiul lui Beriş şi Sim(h)a) (1918-2002?) – după august 1944 secretarul sectorului de studenţi P.C.R./P.M.R. Iaşi, activist P.M.R. Iaşi, între 1947 şi 1950 cadru didactic la facultăţile de medicină, respectiv filosofie (catedra de marxism-leninism) din Iaşi, apoi doctorand la Leningrad (titlul de doctor în 1953), după întoarcerea în ţară medic M.A.I., director adjunct al Institutului de Igiena Muncii şi Boli Profesionale (1954-1964), ulterior director adjunct al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1955) (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 116, 200-1; Kuller 2008: 57); ultima menţiune publică în 1978, când publică Bolile profesionale şi prevenirea lor (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică);

BARU, Filip (cumnatul colonelului Alexandru Ioanid, soţul Rosinei) – în anii ’50 şef al Agenţiei Economice a României la Moscova, cu grad de consilier diplomatic, cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R.(dosar 63/1955) (menţionat şi în Solomovici 2004: 538);

BĂDESCU, Nicolae (23.IX.1912 – 1991; Bucureşti) – membru de partid din 1942, de formaţie arhitect; după 1944 activist al Uniunii Patrioţilor, director general în cadrul Ministerului Construcţiilor şi Lucrărilor Publice (1947-1952), decan al Şcolii de Arhitectură din Bucureşti (1952-1953), preşedinte cu rang de ministru al Comitetului de Stat pentru Arhitectură şi Construcţii (redenumit pentru Arhitectură şi Sistematizare în 1955) (1952-1957), ministru adjunct al Construcţiilor (1957-1958), vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economie şi Administraţie Locală (1969-1974), membru al C.C. al P.C.R. (1965-1969), deputat în M.A.N. (de Horezu 1957-1965, 1965-1969, 1969-1975); co-arhitect al aeroportului Băneasa (1944-1947) şi al complexului “Casa Scânteii” (1948-1956); decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. II-a în 1964; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (1952); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

BĂLAN, Marcel (alias) – fost ilegalist, care a petrecut anii ’30 şi războiul în inchisoare, după război directorul Direcţiei Administrative din cadrul Ministerului de Finanţe (1948-1952), s-a sinucis în 1952, imediat după reţinerea ministrului Vasile Luca;

BĂLĂNESCU, Elena (n. Simelia, căs. ROSENZWEIG, soţia prof. Ion. N. Bălănescu) – activistă a P.M.R. în anii ’50, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.M.R. (1951);

BĂLĂNESCU, I. Mircea (n. Eugen BENDEL, în alte documente “Bender”) (n. 10.V.1910, la Roman) – absolvent al liceului “Laurian” din Botoşani, apoi student farmacist în Bucureşti, ilegalist, fost secretar al lui Ştefan Foriş, după război redactor-şef adjunct, responsabil de politică externă, la Scânteia (1946-1948), director (şeful direcţiei politice) în centrala M.A.E. (1948-1952), criticat între “deviaţioniştii” din minister în iunie 1952, ambasador la Paris (1956-1960), apoi la Atena (responsabil şi pentru Cipru) (1960-1968), ulterior numit ambasador la Helsinki (1968-1972); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1964 cu ordinul “23 August” cls. III-a, în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a, iar în 1981 (pensionar) cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a; căs. cu Otilia (n. Pasca);

BÂRLĂDEANU, Alexandru (n. GOLDENBERG, la Comrat (Basarabia) (25.I.1911 – 13.XI.1997, Bucureşti) – licenţiat în drept (1937, Iaşi), profesor de drept (1937-1940), rămas în Basarabia după iunie 1940, în timpul războiului evacuat în Karaganda, revenit în ţară în 1946; membru de partid din 1943, expert economic al Comisiei guvernamentale române la tratativele de pace de la Paris (1946-1947), secretar general al Ministerului Economiei Naţionale (1946), apoi al Ministerului Industriei şi Comerţului (1947-1948), ministru adjunct al Industriei (1948), adjunct al Comerţului (1948), ministru al Comerţului Exterior (1948-1953, 1953-1955), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1955-1965 şi 1967-1969), preşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (1967-1968); membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1955-1969), membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. (1962-1965), membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al CC al PCR (1965-1969), şi, după Revoluţia din decembrie 1989, preşedinte al Senatului în prima legislatură postdecembristă (1990-1992) şi vicepreşedinte al Academiei Române (1990-1994);

BECHEANU, Ana Feige (n. SPIEGLER) (n. 1907) – secretar tehnic al Comisiei Controlului de Partid în anii ’50;

BECK, Leon (fiul lui Samuel) – directorul Direcţiei Evidenţă din cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic după 1947, ulterior cu diverse funcţii pe lângă Consiliul de Miniştri; decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;

BELLU, Niculae (uneori ortografiat Belu) (n. SCHOR) (1916 Brăila – 1997 Bucureşti) – ilegalist, redactor responsabil (oficial director) la România Liberă după august 1944 până în anii ’50, presedinte al Comitetului de Stat pentru Cinematografie (1950-1953), deputat M.A.N. (1952-1955), ulterior adjunct al rectorului Şcolii Superioare de Partid “Ştefan Gheorghiu”, respectiv profesor de limba română, etică şi publicist, respectiv cercetător al Academiei R.S.R.; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a;

BENADOR, Ury (n. Simon Moise SCHMIDT-GRINBERG, numele adoptiv transliterabil în cheie ebraică “ben ador”, însemnând “fiul generaţiei”) (n. 1 mai 1895 Milişeuţul de Sus, Suceava; a copilărit la Brăila – d. 23.XI.1971, Bucureşti, cimitirul evreiesc Giurgiului) – membru de partid, în conducerea C.D.E. şi director T.E.S. după război, respectiv autor ocazional la revista Teatrul în anii ’50; potrivit lui Solomovici (2004: 58), ar fi denunţat unii sionişti organelor de anchetă; potrivit altor surse, fiica sa, Ella (căs.) Matei, ar fi fost secretar al organizaţiei de bază a P.C.R. de la Direcţia Generală a Editurilor, Poligrafiei şi Difuzării cărţii de pe lângă Consiliul de Miniştri la începutul anilor ’50 (Pienescu 2008: 158-9);

BERARU, Gheorghe (n. Ştrul Beraru) (1906-1968) – după august 1944 activist de partid, în mandatul Anei Pauker funcţionar la Direcţia Cadre în centrala M.A.E. şi membru al organizaţiei de partid din minister, ulterior transferat la cerere instructor C.C., cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosar 118/1951) (v. şi A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar nr. 51/1952, “autocritica” sa reprodusă şi în Constantiniu 2003: 39-41);

BERCOVICI, Aura – din 1949 activistă de partid, instructoare în cadrul sectorului Presa Centrală al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. şi redactor la revista Munca de partid (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, pp. 118-21); decorată în 1967 cu ordinul “Meritul Muncii” clasa a III-a, prin Decretul nr. 709 din 21 iulie 1967;

BERCU, S. Atanasie – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

BERGHIANU, Maxim (n. 19.VIII.1925, Sighişoara) (în alte documente oficiale ale partidului ortografiat Bergheanu, respectiv Berghean) – membru supleant (1955-1960), apoi cu drepturi depline al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1960-1989), prim-secretar de partid al regiunii Stalin (începutul anilor ’50), apoi Cluj (1965-1968) și al județului Ilfov (1978), vicepreședinte al Consiliului de Miniștri (1965-1967), președinte al Consiliului de Stat al Planificării (1965-1972), ministru al Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe (1972-1978), ministru secretar de stat la Agricultură și Industria Alimentară (1979-1981), ministru al Muncii (1981-1990), ministru al turismului (1985 – 22 decembrie 1989), decorat în 1961, 1964 şi 1981; cu dosar la secţia Organizatorică a C.C. al. P.C.R. (1954);

BERNACKI, Gabriela (cu frecvente variante de ortografiere “Bernachi”, respectiv “Bernaki”) – membră P.C.R. din timpul războiului, membră fondatoare şi vicepreşedintă a Uniunii Femeilor Antifasciste din România (U.F.A.R., 1945-1948), secretar general al Federaţiei Democrate a Femeilor din România (F.D.F.R., 1946-1948), redactor la revistele Drumul Femeii (organul de presă al U.F.A.R.) şi Femeia (revista săptămânală a F.D.F.R.), membru al C.C. al Uniunii Femeilor Democrate din România (U.F.D.R., 1948-1952); ministru adjunct al Prevederilor Sociale (1952-1957) şi membru al C.C. al Frontului Democraţiei Populare; deputat în Marea Adunare Naţională (1957-1961); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;

BERNACKI, I.S. – de profesie blănar (conform lui Gheorghiu-Dej, v. Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a:641), după august 1944 directorul general al C.F.R.;

BERNSTEIN, A. – numit în mai 1948 membru al comisiei centrale interimare a Colegiului Medicilor, apoi secretar general al comisiei interimare a reglementării sectorului farmaceutic (prin ordin al ministrului Sănătăţii, v. M.OF. (partea I B) nr. 111 din 15 mai 1948, p. 4365; v. şi B.I.R.E. 17 (3 iunie 1948): 5);

BLINDER, M. Buzea – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

BLUMENFELD, Iosif – fost student la Drept la Iaşi, de la începutul anilor ‘50 judecător la Tribunalul Raionului V.I.Lenin (secţia civilă 4950), Bucureşti, ulterior, până în anii ’80, la Judecătoria sectorului 8 Bucureşti; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;

BLUMENFELD, T(h)eodor (1915-2001) – inginer de căi ferate, prorector la Institutul de Căi Ferate, decan al Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri din Bucureşti, ministru adjunct al Transporturilor şi Telecomunicaţiilor (1951-1957), apoi, până la pensionare (1978), director general în cadrul ministerului (cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R., întocmit în 1951, v. dosare anexe, nr. 12/1952);

BODNĂRAŞ, Florica (n. GLANZSTEIN, după prima căsătorie cu Radu Münzer (viitor Mănescu) a preluat numele acestuia) (n. 14.09.1922) – soţia demnitarului Emil Bodnăraş până în anii ‘50; decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a; activistă a Comisiei Controlului de Partid în anii ’50, apoi redactor la Ed. Politică şi lector universitar;

BOGDAN, Corneliu (n. GRÜNBERG) (5.XI.1921-1990) (fiul lui Horia (Harry) şi Silvia (n. Lupaşcu)) – membru P.C.d.R. din 1941, angajat în M.A.E. în 1948, iar în paralel membru al Comisiei centrale Tineret şi instructor al Comisiei pentru U.N.S.R. (Uniunea Naţională a Studenţior din România), respectiv membru al Consiliului Uniunii Internaţionale a Studenţilor (Paris, 1948); director de cabinet al Anei Pauker (dec. 1948 – nov. 1949), director al Departamentului Occidental (1949-1951), consilier la Legaţia României la Washington (1951-1953), director adjunct la dept. pentru relaţia Occident (1953-1955), director al dept. Presă al M.A.E. (1955-1961), director al dept. Europa Occidentală şi America de Nord (1961-1966, 1966-1967), ambasador în SUA (1967-1976), consilier al ministrului de Externe (1976-1978), director al dept. America de Nord şi de Sud (1978-1982, pensionat), preşedintele secţiei de Relaţii Internaţionale a A.D.I.R.I. (1962-1990), ministru adjunct (cu rang de secretar de stat) al Afacerilor Externe din 26 decembrie 1989 până în 2 ian. 1990, data morţii (!); fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (dosar 29/1957); decorat cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

BOGDAN, Emilia (n. MILCO (1926, Basarabia)) – pe lista agenţilor plasaţi de sovietici în 1945-1946 în aparatul de stat al României [poziţia 77; v. Arhivele Militare Române, fd. 333, dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286 n. 158)]; soţia (din sept. 1949) a diplomatului Corneliu Bogdan (v. supra), cu care a avut trei fiice: Svetlana (căs. Hoge), Ileana (căs Popa) şi Olga (căs. Bănulescu, recăs. cu Gheorghe Câmpeanu, coleg de promoţie (1969) la fostul Liceu nr. 24 din Bucureşti cu V. Tismăneanu, Elena Răutu, Nicu Ceauşescu, Vladimir Doicaru ş.a.), toate stabilite în S.U.A. După moartea soţului, în ian. 1990, s-a stabilit ea însăşi la Washington, unde a decedat în iunie 2007;

BOGDAN, Iosif (n. SOLOMON) (1912-1962) – după august 1944 vicepreşedinte A.R.L.U.S.; funcţionar şi chiar ministru adjunct (1952-1953-?) la Ministerul Sănătăţii, unul din coordonatorii reformei sectorului sanitar după 1945; vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Strănătatea (din 1955), respectiv director al Editurii Meridiane; îngropat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”, din actualul Parc Carol din Bucureşti; cu fişă la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (135/1955) (Gheorghe Brătescu în Burcă 2007: 13; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 421);

BOICO “LUCA”, Cristina (n. Bianca MARCUSOHN (uneori ortografiat şi “Marcushon”); cu pseudonimul “Luca” în perioada ilegalistă, d. 2002, Paris) (sora Herminei Marcusohn şi mătuşa lui Vladimir Tismăneanu) – soţia generalului Mihail Boico, directoare în Ministerul Informaţiilor (1945-1947), ataşat de presă şi din mai 1948 prim-consilier la ambasada României de la Belgrad (1947-1948), şefa Direcţiei Cultură din M.A.E. (1948-1952; în 1952 aparent şefa Direcţiei Administrative), ulterior conferenţiar la Universitatea Politehnica Bucureşti (până în 1956), iar apoi traducător la Editura Politică, Bucureşti, respectiv autoare de articole la revista Magazin Istoric; în 1987 rămasă în Franţa; copiii cuplului Mihai şi Cristina Boico, Andrei şi Olga (căs. Trebitsch), au emigrat în Israel în 1975, fiica stabilindu-se ulterior la Paris, unde a decedat în 2001;

BOICO, N. Vladimir (30.IX.1909-27.I.2001) – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963; între 1990 şi 1998 preşedinte al Astroclubului Român;

BONCIU, H. “Horia” (n. Bercu HAIMOVICI, fiul lui Carol şi Ghizela (n. Nadler); în 1932-1933 îşi modifică numele în Benjamin Bonciu) (21.V.1893 Iaşi – 27.IV.1950) – cunoscut mai degrabă ca scriitor; de formaţie inginer; în perioada interbelică condamnat la 3 luni închisoare penntru un roman incriminat ca pornografic; funcţionar în cadrul Oficiului de Studii al Ministerului Economiei (oct. 1944-1945), apoi secretar general al Comisariatului pentru Comerţ Exterior de pe lângă Consiliul de Miniştri (1945-1948) (Crispedia 2011; Kuller 2008: 76);

BONDOC, Alexandru (n. Alfred LÖVY) (d. 1983, incinerat) – activist de partid, în anii ’50 în conducerea Consiliului Central al Sindicatelor şi redactor-şef (până în 1957) la organul de presă al sindicatelor, Munca (i-a succedat pe post Ecaterinei Borilă), ulterior menţionat ca redactor la Ed. Politică, respectiv traducător la Ed. Minerva la începutul anilor ‘70; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (135/1955);

BORILĂ, Ecaterina (n. Katherina ABRAHAM în 1909, în Satul Lung, jud. Târnava Mică) – cumnata lui Bela Breiner, soţia lui Petru Borilă şi cuscra lui Nicolae Ceauşescu [v. infra], „o comunistă militantă de origine evreiască” cf. “Raportului Tismăneanu”, fostă ilegalistă (cu pseudonimul “Petrova”), cuscra cuplului Ceauşescu, iar după unele surse martoră a acuzării în procesul lotului Pătrăşcanu (1954), membru al C.C. al P.C.R. (1948-1969), membru al C.C. al U.F.D.R. (din 1948), redactor-sef al ziarului sindicatelor, Viaţa Sindicală (ulterior Munca) în anii ’50, membru al Biroului Politic (1952-1965), al Comitetului Executiv al C.C. al P.M.R. (1965-1969) şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1954-1965), decorată cu Ordinul Muncii cls. I în 1959, respectiv cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a în 1971; pensionată în 1961, în viaţă în 1991, când îi acorda un interviu lui Robert Levy;

(?) BORILĂ, Petre (n. Iordan Dragan RUSEV) (13.II.1906 Silistra – 1973, Bucureşti) – evreu din Bulgaria (cf. Cosma 1994: 31), comandant al diviziei “Tudor Vladimirescu” (1944-1947), promovat progresiv până la gradul de general-locotenent; şeful organizaţiei Bucureşti a P.C.R. (1944-1947); şeful Direcţiei Politice a Armatei, (1948-1950); membru C.C. al P.M.R. (1948-1968); membru în conducerea Comitetului Democrat Evreiesc în anii ’50; membru al Biroului Organizatoric al P.M.R. (1950-1953); preşedintele Comisiei Controlului de Stat (1951-1958); ministru al Construcţiilor (1948-1951), preşedinte al Comisiei Controlului de Stat şi membru în Biroul Politic al C.C. responsabil cu economia (1952-1953); ministru al Industriei Alimentare (1953-1955); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1954-1965); multiplu decorat de statul comunist;

BRAEŞTER, Aron (fiul lui Israel) (rar ortografiat şi ca “Braişter”) (n. 5.III.1903, Paşcani) – iniţial membru al PSD, membru al facţiunii pro-comuniste (1946-1948), apoi membru P.C.R./P.M.R., deputat de Bucureşti (1946-1948, 1948-1952), membru supleant al C.C. al P.M.R. (1948-1955); decorat cu Medalia Muncii, în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a, iar în 1979 cu ordinul “3 August” cls. II-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979); în viaţă în 1994, când era intervievat de Centrul de Istorie Orală al Radiodifuziunii;

BRAEŞTER MARCU, Dora – numită de Ministerul Sănătăţii membru în conducerea Colegiului Farmaciştilor în 1948 (Bărbulescu et al. 2009: 71, 80; B.I.R.E. 17 (3 iunie 1948): 5) şi respectiv în conducerea Institutului Chimico-Farmaceutic Bucureşti la începutul anilor ‘50;

BRATEŞ, Laurenţiu (n. Isidor FÄRBER) (n. 17.09.1922) – activist al Comisiei Controlului de Partid în anii ’50;

BRAUNER, ? – numit în 1948 în comisia de tipizare a medicamentelor din cadrul Ministerului Sănătăţii (Bărbulescu 2009: 93);

BRAUNŞTEIN, Sache – şeful serviciului aprovizionare din D.G.I.L. de pe lângă Consiliul de Miniştri (1948-?) (Nikolić f.a., p.2);

BRÂNCU, Zina (n. Haia Solomonovna GRINBERG) (21.VII.1906 – 1972 Bucureşti) – originară din Basarabia, membru de partid din 1927, plecată în U.R.S.S. în timpul războiului; după război activistă a Secţiei Propagandă – Agitaţie a CC al PMR (1949-1950), şefă adjunctă a secţiei Organe de Conducere a C.C. al P.M.R. (din 1950), iar de la începutul anilor ’50 cadru didactic la Academia “Ştefan Gheorghiu”, unde a ocupat inclusiv funcţiile de director de studii şi respectiv de prorector (până la jumătatea anilor ’60); membru al Comisiei Centrale de Revizie a partidului (1955-1960); incinerată la crematoriul “Cenuşa”; decorată cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949; dosar de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1953);

BREINER, H. Paraschiva (n. Piroska ABRAHAM, zisă “Piri”) – fostă ilegalistă, dar simultan informatoare a Siguranţei, sora Ecaterinei Borilă (Abraham) şi soţia lui Bela Breiner, apoi a generalului Andrei Roman, fostă secretar general interimar al P.C.d.R. pentru câteva luni în 1940 (Tismăneanu 2010b), după război şefa Direcţiei Industriale Tricotaje şi Confecţii din Bucureşti, decorată cu “Ordinul Muncii” cls. II-a în 1951; decorată prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;

BRIL, M. Izu – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

BRILL, Alfred – medic, conferenţiar universitar, după război în centrala Ministerului Sănătăţii, numit membru al Consiliului (naţional) Superior al Tuberculozei de ministrul Sănătăţii în mai 1948 (v. M.OF. (partea I B) nr. 122 din 28 mai 1948, p. 4698); probabil fratele colonelului dr. Şuli Brill; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;

BRILL, Solomon – dentist; membru al comisiei Ministerului Sănătăţii pentru lichidarea restanţelor şi repartizarea dentiştilor (iulie 1946 – decembrie 1948) (Bărbulescu et al. 2009: 184-5);

BRODER, Zalman (alias Sandu) (n. 01.04.1914) – ilegalist, deportat în lagărul de la Vapniarka; activist al Comisiei Controlului de Partid în anii ’50 (A.N.I.C., fd. C.C.P., documente interne, dosar nr. 14); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a; fiul său, Andrei, s-a stabilit în S.U.A. via Israel şi lucrează la Yahoo Advertising;

BRUCAN, Silviu (n. Saul BRUCKNER, după alte surse sau Brucăr; fiul lui Adolf) (18.I.1916 Bucureşti – 14.IX.2006 Bucureşti), după 23 august 1944 şeful secţiei politice iar apoi redactor-şef adjunct al ziarului Scânteia (până în anii ’50), cel care conducea întreaga campanie propagandistică de comunizare, acelaşi care în mai 1945 ameninţa în ziar: “Da, nici o cruţare! Bandiţi manisto-salaziţi!”; ambasador la Washington (1956-1962); vicepreşedinte al Consiliului Radioteleviziunii Române (1962-1966); diverse alte funcţii în ministerele conduse de M. Constantinescu, I. Chişinevschi şi apoi L. Răutu; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955); după 1989, “eminenţa cenuşie” a F.S.N.-C.P.U.N. şi orchestrator al înfiinţării G.D.S., respectiv analist politic comentator la ProTV chiar şi la 15 ani după 1989; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

BRUCKER, Jean – fost deţinut ilegalist în perioada interbelică, în 1948 funcţionar în administraţia de stat, membru în Biroul secţiei Reconstrucţie a U.T.C./U.T.M. (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 111);

BUGHICI, Simion (n. Simon DAVID) (şi soţia Ana, fostă ilegalistă) (25.XII.1914, Iaşi – 1997, Bucureşti) – de profesie textilist, internat în 1942 în lagărul de muncă de la Vapniarka; după 1944 membru supleant, apoi cu drepturi depline al C.C. al P.M.R. (1948-1950, 1950-1955-1965); ambasador la Moscova (responsabil şi pentru Mongolia şi Finlanda (1949-1952), ministru de Externe (1952-1955), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1955-1957), şeful Secţiei Bunuri de Consum, Comerţ şi Cooperaţie (i.e. direcţia economică a Comitetului) a C.C. al P.M.R. (1957-1965), preşedinte CENTROCOOP (1968-1969), ministru al Industriei Alimentare (1969), vicepreşedinte al Colegiului Central al PCR (1969-1974), deputat M.A.N (mandate succesive între 1948 şi 1975, inclusiv vicepreşedinte al comisiei de politică externă a M.A.N. între 1957 şi 1961), decorat, inter alia, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949, cu ordinul “23 August” cls. I în 1964 şi respectiv cu ordinul Steaua R.S.R. clasa I-a în 1971;

BUICAN, Alexandru (n. Ern(e)st ARNOLDI) (n. 1902 Rădăuţi, d.?) – ilegalist, participant la Rezistenţa Franceză, în 1941 figurând pe lista “comuniştilor categoria A” a Siguranţei; după august 1944 redactor la Scânteia şi activist al secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R., prim consilier de presă la Ministerul Informaţilor (1947-1948), apoi consilier de presă la M.A.E. şi respectiv consilier de legaţie (1948), Pentru o pace durabilă, pentru o democraţie populară, redactor la Scânteia şi Contemporanul; ministru adjunct al Învăţământului Public (1949-1951), profesor la şcoala partidului (viitoarea Academie Ştefan Gheorghiu), respectiv vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea (1956-1962); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a, în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” iar în 1978 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. I-a (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 199, n. 2; Solomovici 2001 I: 195; Betea 2005);

BULAN, Tatiana (n. Tassia LEAPIS (în unele documente Liabis), fiica lui Isidor) – ilegalistă, rămasă în Basarabia după 28 iunie 1940, fosta logodnică a lui Ştefan Foriş, apoi prima soţie a lui Leonte Răutu, iar ulterior măritată în timpul războiului, în U.R.S.S., cu generalul rus Iakov Bulan; ministru adjunct al Învăţământului Public (1951-1953), decorată cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, pensionată ca director de studii al Academiei de partid “Ştefan Gheorghiu”; fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 73/1951);

CALMANOVICI, M. Emil (1896, Piatra Neamţ, fiul lui Mendel şi Ana – 12.III.1956, Aiud) – finanţator generos al partidului ilegalist în perioada interbelică, după război membru fondator al C.D.E. în iunie 1945, profesor la Institutul de Construcţii din Bucureşti şi director general al Normelor şi Construcţiilor în Ministerul Construcţiilor între 1944 şi 1951, când este arestat în “procesul Pătrăşcanu”, ulterior condamnat şi deţinut până la decesul său în penitenciar (Aiud); îngropat, după reabilitarea sa din anii ’60, în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”, din actualul Parc Carol din Bucureşti

CASTER, Sergiu (Kaster) – după august 1944 membru de partid şi secretarul Secţiei Administrative a Uniuni Asociaţiilor de Elevi din România (coleg cu Ion Iliescu şi Nina Telescu, viitoarea soţie a lui Iliescu), ulterior activist al secţiei Tineret Studenţesc a C.C. al U.T.M (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 115, 560); în anii ’50 cadru didactic la Facultatea de Ingineri Economişti din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, la catedra de organizarea şi planificarea întreprinderilor (în 1956 cu grad de lector cumul); din 1967 în conducerea CEPECA (Centrul pentru perfecţionarea cadrelor de conducere din întreprinderi);

CERNEA, Radu (n. Isac A. ZWIEBACK, cunoscut mai ales sub pseudonimul publicistic Adrian Radu-Cernea) – originar din Iaşi, internat într-un lagăr de muncă în timpul războiului, ulterior activist de partid (şef adjunct al secţiei Industrie Grea a C.C. al P.M.R.), în anii ’50 doctorand la şcoala de partid “Ştefan Gheorghiu”; în 1953 ministru adjunct al Metalurgiei; în anii ’60 profesor politehnică şi autor al unor articole la revista Energetica, emigrat în Israel în 1970, cu dosar de cadre la secţiile Economică (dosare anexe, u.a. 36/1952 şi 25/1954) şi respectiv Organizatorică (109/1955) ale C.C. al P.C.R.;

CHEREŞTEŞIU, H. Rozalia (n. Roza SIMON KAHANA) (n. 11.II.1905 Ciuc) – fostă ilegalistă (membru de partid din 1924), membru în C.C. al P.C.R. – organizaţia regională Ardeal, apoi prezentă la Bucureşti, aflată în atenţia Siguranţei în 1941 (poziţia 194), în lista “comuniştilor categoria A”; după război membru în conducerea A.F.D.A., activist al P.M.R. la Bucureşti până în 1956, ulterior la Cluj; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 118/1951); soţia ilegalistului viitor istoric de partid Victor Cheresteşiu; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a; (v. şi Andreescu, Nastasă şi Varga, 2003a: 419; Mâţă 2007: 245);

CHINZBRUNER, D. Angelo (n. 14.I.1917 Bucureşti) (fiul lui David şi Frima) – în anii ’50 funcţionar al Ministerului Comerţului Exterior în poziţia de consilier în cadrul I.S.C.E. “RomânoExport”, arestat în 1959 şi condamnat în 1961 alături de alţi evrei funcţionari ai M.C.E. pentru subminarea economiei naţionale, eliberat în 1969 (v. şi Solomovici 2004: 283);

CHIRIŢĂ, Lică (n. ABRAMOVICI) (1898-1956 Bucureşti) – fost frizer (cf. Solomovici 2001: 79), primul preşedinte al Comitetului Naţional Evreiesc (precursorul Comitetului Democratic Evreiesc) în 1944-1945, membru în conducerea C.D.E. (1945-1946), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, ulterior şef de cadre la Academia Română; incinerat la crematoriul “Cenuşa” din Bucureşti;

CHIŞINEVSCHI, S. Grigore – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

CHIŞINEVSCHI, Iosif (n. Iosif ROITMAN, zis “Ioşca”, în alte surse apărând cu prenumele Iakov) (26.XII.1905 Bălţi – 1963 Bucureşti) – membru U.T.C. din 1923 şi P.C.d.R. din 1934, rămas în URSS în 1940, revenit în ţară după 23 august 1944, membru al C.C. din 1945 până în 1960 şi secretar responsabil cu propaganda (departamentul Agitaţie şi Propagandă) (1948-1952); membru al Secretariatului, responsabil cu propaganda şi cultura (1952-1955); cadru didactic la universitatea de partid încă de la înfiinţare; prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1954-1955); membru al Biroului Organizatoric şi şef al Secţiei Externe a C.C. (1950-1957, când va fi destituit), deputat (1946-1948, 1948-1961); ulterior “marginalizării”, directorul celui mai mare complex tipografic din ţară – “Casa Scânteii”; îngropat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”, din actualul Parc Carol din Bucureşti; decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” (1948), ordinul Muncii clasa I-a (1949), ordinul “Apărarea Patriei” clasa I.-a în 1949; fii săi Andei şi Ghiţă au emigrat în Israel în timpul regimului comunist;

CHIŞINEVSCHI, Liuba (n. Liube KIŞINEVSKAIA) (5.XI.1911 Tighina – 1981 Bucureşti) – a doua soţie lui Iosif Chişinevschi (iniţial a preluat la căsătorie numele Roitman al soţului, revenind însă după 1944 la cel de naştere, preluat şi de Iosif) – fostă ilegalistă (membru de partid din 1930, condamnată în procesul de la Craiova din 1936), presedinte executiv al U.F.A.R. (1945-1946), apoi membru al Comitetului Executiv şi în C.C. al U.F.D.R. (1948-?), vicepreşedinte a Confederaţiei Generale a Muncii din 1944 (adjuncta lui Gheorghe Apostol); membru C.C. al P.C.R. (supleant 1945-1948 şi membru cu drepturi depline 1948-1955); deputat (1948-1952-1957) şi membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (1948-1955); secretară a Consiliului Central al Sindicatelor (din 1957); instructor general în cadrul A.R.L.U.S. (în 1964), membru (1945-1955) şi apoi vicepreşedintă a Comisiei Controlului de Partid (1955-1960); activistă a Consiliului Sindicatelor din sectorul 2 al capitalei (1971-1981); decorată în 1947 cu ordinul “Coroana României” în grad de ofiţer (1947!), în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a II-a, în 1949 cu ordinul “Muncii” clasaI-a, iar 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

CHIŞINEVSCHI, Sim(h)a (în diverse acte transcris şi Kişinevscaia sau Chişinovschi) (1895, Tighina – 1960 Bucureşti) – sora Liubei Chişinevschi; din 1945 activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951); incinerată la crematoriul “Cenuşa”;

CLEJAN, L. Bucur (n. Jakob KRANZDORF) (26.XII.1904 România – 15.I.1975 Shanghai, China) – ilegalist, medic în războiul civil din Spania de partea Brigăzilor Roşii (1936-1939), din 1939 medic voluntar în China împotriva forţelor japoneze (împreună cu soţia, Gizela, care va muri în 1943), repatriat în România în 1948, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, ulterior funcţionar superior în cadrul Ministerului Sănătăţii, decorat în 1971 cu ordinul Muncii cls. III-a, din 1972 din nou în China, unde moare în 1975, fiind înmormântat la cimitirul “Song Qingling” din Shanghai (Diamant, 1979: 371; Friedberg-Vălureanu 2004; C.R.I. 2008; O.N.C.E. 2010);

CLEJAN, Sali (n. TAUBERG, căs. KRANTZDORF) (n. 21.10.1914) – soţia lui Samuel Clejan şi cumnata lui Bucur; referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50; implicată în anchetarea foştilor luptători din Spania în anii ’50, decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (C.C.P. – documente interne nr. inv. 19; A.N.I.C.);

CLOPOŢEL, Liviu (n. Leopold Safir) – activist de partid, apoi funcţionar la Întreprinderea de construcţii “Carpaţi” din Bucureşti; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a; cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a CC al PCR (8/1954, 6/1958);

COGAN, Isac (n. 1906 Orhei) – fost tipograf ilegalist (aflat pe Lista Siguranţei din 1941 a comuniştilor de categoria A), după război cu varii funcţii de conducere în sistemul tipografic, în 1971 încă direcor al Întreprinderii poligrafice Buxcureştii Noi, calitate în care este de altfel şi decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a II-a (Decretul 157 din 4 mai 1971);

COHN, Haim (fiul lui Burăh) – în anii ’50 membru al Biroului de ramură al industriei uşoare din cadrul Consiliului de Miniştri, apoi secretar general UCECOM în anii ’60; – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a

COHN, S. Haim – la începutul anilor ’60 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 335 din 20 iun. 1963;

COHN, Moscu – funcţionar al Direcţiunii Presei (organul de cenzură) din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1949), responsabil de controlul pe teren al cărţilor (fond D.G.P.T., dosar 7/1948 Arhivele Naţionale, apud Corobca 2008b);

COLIN, Liviu (n. COHN) – consilier-şef la Biroul Juridic al Ministerului Comerţului în anii ’50, unchiul lui Vladimir Colin; (posibilă legătură cu Moscu Colin, indicat de Solomovici 2001I: 194) între numele de evrei comunişti arestaţi în anii ’30 în România);

COLER, V. Jean (GOLSTEIN; adesea cu prenume ortografiat “Jan”) – voluntar în războiul civil din Spania, după 1944 instructor al secţiei Cadre a C.C. al P.C.R. (1945-1950), apoi activist în cadrul D.G.P.T.; decorat cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949 (decretul nr. 873 al MAN din 20 august 1949) şi respectiv cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu; tatăl lui Andrei Coler, ginerele lui Luca Răutu şi al Luminiţei, emigrată în S.U.A.; emigrat în Israel, apoi stabilit în Statele Unite, unde a murit în anii ’90 (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 506-7, n. 19; Levy 2002: 132);

(?) CONSTANTINESCU, Miron (13.XII.1917 Chişinău – 18.VII.1974, Bucureşti) (n., în funcţie de sursă, Mehr/Meir/Moses KOHN/COHEN, originar din Chişinău) – ilegalist, sociolog; membru al C.C. al P.C.R./P.M.R. (1945-1960 – exclus, apoi reabilitat, 1969-1974), membru al B.P. (1945-1957), al B.O. (1950-1952) al Secretariatului (1952-1954, 1972-1974) şi supleant al Comitetului executiv al C.C. al P.C.R. (1970-1974); redactor şef (1944-1945) şi director (1945-1949) la Scânteia, subsecretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale (1947-1948), secretar general al Comisiei de Stabilizare şi Redresare Economică (1947-1948), ministrul Minelor şi Petrolului (1948-1949), profesor şi şeful catedrei de materialism dialectic şi istoric la Universitatea Bucureşti (1948-1951), preşedinte al Comisiei de Stat a Planificării (1949-1955), vicepreşedinte (1954-1955, 1957) şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1955-1957), ministrul Învăţământului (1956-1957, 1969-1970), director al Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R. (1957-1958), profesor de istorie şi economie politică (1958-1962), şef de secţie la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” (1962-1965), rector (1970-1972) şi preşedinte (1972-1973) al Academiei “Ştefan Gheorghiu”, vicepreşedinte al Consiliului de Stat (1972-1974), deputat M.A.M. (1946-1961, 1970-1974) şi preşedinte al Legislativului (martie-iulie 1974), multiplu decorat;

CONSTANTINESCU, Sulamita (n. BLOCH) (d. 1968) – soţia demnitarului comunist Miron Constantinescu, fostă ilegalistă, după război în centrala C.C. (unde fost, inter alia, dactilografă) începând cu sfârşitul anilor ‘50 preşedinta Colegiului de Partid – regiunea Gorj; asasinată în 1968 de, cf. anchetei oficiale, fiica Ileana (adoptată), pacientă psihiatric la Gătaia şi Câmpina;

CORAVU, Rodica (n. Roza NOVAC) – activistă de partid, cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (45/1955), unde a lucrat în subordinea Ghizelei Vass, în anii ’60-’70 redactor principal la Comitetul de Radiodifuziune şi Televiziune; decorată în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971)

CORNEA, Irina (n. LEON?) – soţia lui Paul Cornea [v. infra] – inginer, din 1949 cadru didactic la I.P.B. şi şefă a organizaţiei de bază a partidului din cadrul Institutului, în anii ’50 transferată la Institutul de Chimie-Fizică (ulterior Institutul de Cercetări Chimice) al Academiei, unde activează până în anii ’70 (v. A.S.R.I., fd. “D”, dosar nr. 10951, vol. 10, ff. 136-143);

CORNEA, Paul (n. Paul COHN LUCA, fiul lui Leon şi Golda) (n. 3.XI.1924, Bucureşti)– în biografia oficială critic şi istoric literar; în realitatea obscurată membru U.T.C. din 1942 şi al P.C.R. din decembrie 1944; după 1945 redactor ocazional la Scânteia, secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Muncitoresc (1948-1954); participant la epurarea cu iz de “vânătoare de vrăjitoare” din 1952 (Constantiniu 2003: 15); redactor responsabil al ziarului Tânărul Muncitor şi şeful secţiei Propagandă şi Agitaţie a U.T.M. (în 1951), iar în paralel conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (coleg de catedră cu Alexandra Sidorovoci, Pavel Câmpeanu, etc.) şi membru al uneia din conferinţele raionale de partid din Bucureşti; director general al Direcţiei Generale a Artelor în Ministerul Culturii (1953-1957), şeful Direcţiei Generale a Studioului de Filme Bucureşti (1957-1965), ulterior profesor la Facultatea de Filologie a Universităţii (pe atunci) “C.I. Parhon” din Bucureşti, profesor la “Academia Ştefan Gheorghiu” în anii ’70 (cf. Simionescu 2005), iar apoi membru în conducerea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste; după 1990 în funcţii importante la Consiliul Culturii, secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale (1990-1992) şi decan al Facultăţii de Litere din Bucureşti (1990-1996); tatăl lui Andrei Cornea, cel care îl denigra zelos la TVR pe Adrian Păunescu chiar în timpul înmormântării acestuia;

CORNIŞTEANU, Paul – membru al comisiei mixte de cenzură a presei instituite mai 1945 (Decretul Lege nr. 364 din 2 mai 1945) în cadrul Ministerului Propagandei (A.N.I.C. fd. Ministerul Propagandei Naţionale, dos. 1027; Corobca 2008: 15, n. 6); tatăl cunoscutului regizor Mircea-Mihai Cornişteanu, în anii ‘2000 director al teatrului Naţional din Craiova;

COSTEA, Mirel (n. Nathan ZEIDER, în alte surse ortografiat Zaider) (cumnatul lui Emil Calmanovici) (1907-1951) – în 1944 şeful Serviciului de Informaţii din Formaţiunile Patriotice de Luptă, ulterior şeful sectorului Verificări din cadrul Secţiei de Cadre a C.C. al P.C.R. (1945-1951), sinucis în 1951, într-un incident rămas încă incomplet elucidat; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

COSTIN, L. Alexandru (n. 19.VII.1911 Zăbalţ, Lipova, Arad, autodeclarat evreu în fişa sa matricolă din penitenciar) (fiul lui Leopold şi Elena) – în anii ’50 funcţionar al Ministerului Comerţului Exterior în poziţia de consilier în cadrul I.S.C.E. “RomânoExport”, arestat şi condamnat în 1961 alături de alţi evrei funcţionari ai M.C.E. pentru subminarea economiei naţionale, eliberat în 1969 (v. şi Solomovici 2004: 283);

COTOVSCHI, Grigore (n. KOTOVSKI, aşa cum este de altfel şi ortografiat în unele documente ale partidului) (n. 15.X.1916 Vertujeni, Soroca) – membru U.T.C. din 1930, voluntar în Brigăzile Internaţionale în răzbiul civil din Spania (1936-1939), ulterior în U.R.S.S., revenit în România în septembrie 1944, activist al secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R./P.M.R. (adjunctul şefului sectorului Propagandă a secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. /1948 – anii ’50), respectiv cadru didactic şi doctorand la “Academia Ştefan Gheorghiu”, apoi rector al Institutului de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov”, exclus din partid ca “fracţionist” în 1958, reprimit în 1964 şi decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a; (Tismăneanu 1995:69 şi 1989b: 170n62; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 236, 233-240; Diamant 1979: 371; Sugarman f.a.: 108);

COŢOVEANU, Iacob (n. Yakov, ?) (8.X.1915 Roman – 2001, Bucureşti) – fost lăcătuş, ilegalist, membru supleant al C.C. al P.M.R. (1955-1958), secretar al Uniunii Sindicatelor C.F.R. la sfârşitul anilor ’40, vicepreşedinte al Comitetului Geologic (1951-1952), ambasador la Beijing, responsabil şi pentru Vietnam (1952-1956), preşedintele Comitetului Central al Sindicatelor Muncitorilor din Transporturi şi Telecomunicaţii (1956-1958), deputat şi secretar al comisiei permanente pentru Relaţii Externe a prezidiului M.A.N. (1957-1958); exclus din partid, din Consiliul Central al Sindicatelor şi din rândul membrilor supleanţi ai C.C. al P.M.R. în 1958; revizor de locomotivă la Depoul C.F.R. Bucureşti – Călători (1958 – 1964); reprimit în partid în 1964 şi reangajat ca activist la Consiliul Municipal Bucureşti al sindicatelor; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;

CRĂCIUN, Constanţa (n. Helene, căs. VINŢE) (16.II.1914 Constanţa – 2.V.2002 Bucureşti) – fostă ilegalistă (membru de partid din 1935), membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), colaboratoare la revista Femeia a F.D.F.R. (din 1946), membru al Comitetului Executiv şi al C .C. şi “preşedinte activ” (i.e. executiv) al U.F.D.R. (1948-1952), membru al C.C. al P.C.R./P.M.R. (1945-1969, 1972-1974) şi al Biroului Organizatoric al C.C. (1950-1952), deputat M.A.N. (mandate succesive 1946-1969), membru al prezidiului Marii Adunări Naționale (1948-1953), membru al Consiliului General de Conducere al A.R.L.U.S. preşedinta Comitetului Central al Crucii Roşii România (1949-1951), secretar pentru probleme organizatorice al comitetului orăşenesc de partid Bucureşti (1951-1953), ministru al Culturii (1953-1957), apoi ministru-adjunct (1957-1961), președinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (1962-1965), respectiv vicepreședinte al Consiliului de Stat (1965-1969); decorată, inter alia, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949 (decretul nr. 873 al MAN din 20 august 1949);

CZIKO, Lörincz (fiul lui Lazăr) (prenume ortografiat ocazional “Lorincz”) – evreu maghiarofon, fratele Marthei Drăghici; după 1945 inspector de poliţie şi activist al Uniunii Populare Maghiare la Oradea; în anii ’60 preşedintele Comisiei de revizuire a Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, iar în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a III-a;

DAN, Ecaterina (n. Finca DAVIDOVICI, 1908) – ilegalistă (cu numele conspirativ “Tincuţa”), soţia lui Paul Leibovici-Dan, între 1948 şi 1950 prim secretar al Legaţiei României la Stockholm, iar ulterior în centrala M.A.E. până în 1954 (menţionată şi în scandalaul “devierilor de dreapta” din M.A..E., v. A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., cancelarie, dosar nr. 51/1952); decorată, ca pensionară, prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a;

DASCĂLU, N. Idel – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

(?) DAVID, Ilie (n. 20.VIII.1909) – ilegalist, membru P.C.R. din 1932, director C.E.C. în anii ’50, fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 5/1951 şi 18/1953), propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;

DAVID, Rudolf – şeful serviciului Cadre din cadrul D.G.I.L. de pe lângă Consiliul de Miniştri (1948-?) (Nikolić f.a., p.2);

DAVIDOVICI, Paul (n. Moriţ Davidovici) (n. 21.V.1903, Iaşi), membru în conducerea centrală a C.D.E. (1948-1949), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; însărcinat cu afaceri al Legaţiei Române la Tel Aviv (1949-1952); director la Direcţia Administrativă în centrala M.A.E. (1952-1953), apoi jurist în cadrul CENTROCOOP (cf. Solomovici 2001II. 118; Constantiniu 2003: 90 ş.u.); tatăl fostului prozator Doru Davidovici (1945-1989) şi al scriitoarei Victoria Dragu (n. 1944);

DEMETER, O. Şandor (alias Alexandru) – colonel magistrat, membru al completului de judecată în procesul Pătrăşcanu în 1954; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a (Deletant 1999: 248; Oprea 2002: 303; Pacepa 1999: 90, 187);

DENEŞ, Ivan Alexandru (16.IX.1928 Timişoara – 16.I.2011 Berlin) (fiul lui Ignatie şi Elisabeta) – evreu maghiarofon, informator al Securităţii între 1948 şi 1989; membru de partid din 1945, racolat în timpul scurtei sale detenţii din 1947; activat ca lector de editură şi redactor de ziar, apoi traducător şi regizor de filme documentare, pentru scurt timp secretar literar la teatrul de păpuşi din Cluj; condamnat în 1958 la 20 ani închisoare pentru înaltă trădare, eliberat în 1964, emigrat în Israel în 1970, apoi în Germania în 1971; angajat chiar pentru scurt timp la Europa Liberă, apoi însă concediat la protestele unor foşti deţinuţi politici, care îi reproşau participarea la reeducările din penitenciare; colaborator zelor al Securităţii, i-a “turnat” de-a lungul timpului pe Paul Goma, Nicolae Breban, Paul Schuster, Oskar Pastior, Mihai Gafiţa, Monica Lovinescu, Paul Anghel, Constantin Chiriţă, Petre Stoica, Titus Popovici, Francisc Munteanu, Belu Zilber (Andrei Şerbulescu), Déak Tamás, Gáspár Miklós Tamás, Tiberiu Olah, Max Demeter Peyfuss, Lucian Grigorovici, Nadia Pohne, Ştefan Tătaru, Gerhard Möckel, Richard Wurmbrand, generalul Ştefan Kostyal, Heinz Galinski, etc.

DERERA, Lazăr (n. 12.IV.1920 la Craiova, fiul lui Maier şi Şeila) – funcţionar superior în cadrul Ministerului Comerţului Exterior, arestat în 1973 şi condamnat pentru sabotarea economiei naţionale într-o afacere încheiată cu o companie din Tel Aviv;

DEUTSCH, Emeric (3.IV.1913 Ciuc – VIII.2008 Bucureşti) – activist de partid, menţionat ca director în anii ’50 al Editurii de limbi străine (Kuller 2010: 190; Solomovici 2003: 88), până în 1968, când se pensionează, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Stat (v. H.C.M. nr. 1229/6.VI.1968), iar începând cu anii ’70 până în anii ’90 publicist şi traducător la diverse edituri (Meridiane, Politică, Univers, etc.) (fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 25/1954)) (v. şi Kuller 2010: 190); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;

(?) DINDERE, Gheorghe (23.08.1921 Vânători, Mehedinţi – XII.2008, Craiova) – “of Jewish origin” cf. Radio Europa Liberă (10 august 1965); prim secretar al PMR al raionului Segarcea (1960-1965), apoi al regiunii Oltenia pe parcursul mai multor cincinale, membru supleant al C.C. al P.C.R. (1965-1969); deputat M.A.N. (succesiv între 1961 şi 1975), decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. III-a; cu dosar de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (întocmit 1955);

DLUGACI, Zoe (zisă “Zebra”) (n. 1899 Soroca) – ilegalistă, aflată în atenţia Siguranţei în 1941 (poziţia 302 în lista de “comunişti categoria A” (cu prenumele “Eva”), după război activistă de partid, fondatoare şi membră în conducerea U.F.A.R. (1945-1948) (Mâţă 2007: 247; Şt. Mihăilescu 2006: 378, 380; E. Nicolae 2011: 159);

DONATH, Pavel (n. 25.III.1909, Sâmpetru German, jud. Arad) (fiul lui Iacob şi Margareta) – fost ilegalist, internat în lagărul de muncă obligatorie de la Vapniarka în timpul războiului, în 1948 numit membru în conducerea nou-înfiinţatei întreprinderi de stat “Alimentexport”, apoi director al firmei “Prod Export” din subordinea Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50, inculpat în dosarul Prod Export – Italia din 1961 (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 281-3; Cosma 1994: 268; B.I.R.E. 22 (20 aug. 1948): 3);

DRĂGAN, Vilma (n. Mart(h)a KAJESCO) – ilegalistă, după 1945 membru în Comisia de Control a Partidului; fişă de cadre la secţia Gospodărie de Partid a CC al PMR în anii ’50; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; încă în viaţă în 2004;

DRĂGHICI, Martha (n. CZIKO, fiica lui Lazăr, mama nefiind evreică) (1918 Bucureşti – ?) – soţia general-colonelului Alexandru Drăghici, pe care l-a ajutat în 1991 să fugă al Budapesta pentru a se sustrage anchetei; de formaţie croitoreasă, ilegalistă, deţinută timp de aproape un an în perioada războiului; membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), şefă de secţie la C.C. al P.C.R. între 1944 şi 1953; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a; încă în viaţă, la Budapesta, în 2004, conform unui interviu acordat de fiul său Jurnalului Naţional;

(?) DUDUMAN, Ştefan – secretarul Comisiei de Control a P.M.R. (1955-1960); decorat cu ordinul “23 August” cls. III-a în 1964 şi cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a în 1971; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1954);

DUMBRAVĂ, Nina (n. Karenina ŞRAGHER) – originară din Bârlad (profesoară de limba română) (cf. propriilor declaraţii în faţa organelor de anchetă s-ar fi convertit la creştinism cu prilejul căsătoriei din 1942), după august 1944 redactor la Bârladul Cultural şi membru de partid, în 1945 responsabil cu organizaţiile de masă în cadrul comitetului judeţean P.C.R. Tutova; apoi transferată ca instructor al sectorului Agitaţie din cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., respectiv secretar la prezidiul M.A.N. (v. şi Ion N. Oprea 2007: 64, 132, respectiv (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Tutova, dosarele 2,3 şi 4/1945);

DUNĂREANU, Horia (n. Harry MENDELSOHN) – medic M.A.I.; membru în comisia de editură din cdrul Direcţiei Studii a Ministerului Sănătăţii în 1948; membru în Colegiul Ministerului Sănătăţii şi chiar adjunct al ministrului în guvernul Gheorghiu-Dej; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (întocmit 1953);

EDELSTEIN, H. Samy (n. 3.XII.1911 Galaţi) – membru de partid din 1945, din 1948 director coordonator al întreprinderii de stat “Agro-Export” din subordinea Ministerului Comertului Exterior ’50, arestat şi condamnat în 1961 alături de alţi funcţionari M.C.E. sub acuzaţia de subminarea economiei naţionale, eliberat în 1964 (Solomovici 2004: 281-2, 287, 289ş.u.; Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Ioniţoiu 2000 III:205);

EFRAIM, Rudolf – vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării (1948-1952) (menţionat în memoriile lui Vladimir Trebici), ulterior traducător la diverse edituri până în anii ‘70; în perioada interbelică locuia în Bucureşti, pe str. Stelea nr. 12; menţionat şi în declaraţia lui A.L. Zisu acordată organelor de anchetă la 24 ian. 1952, apud Solomovici 2001II: 104);

EIDLITZ, Zoltan – ilegalist originar din Oradea, secretar de cadre la comitetul judeţean P.C.R. Bihor după război, apoi şeful Direcţiei Cadre în Ministerul de Finanţe între 1948 şi 1952 (arestat ca apropiat al lui Vasile Luca (Solomovici 2004: 31, 576), eliberat în 1954), implicat în uciderea mamei lui Ştefan Foriş; N.B. în mai –iunie 1948, un “Zoltan Eidlitz” era numit controlor contabil la nou-înfiinţata întreprindere de stat “Petrolexport” (v. B.I.R.E. 18 (14 iunie 1948): 6);

EIGLITZ, ? – menţionat la conducerea sectorului industriei laptelui după război (Nikolić f.a., p.2);

ELINESCU, E. Eugen (n. David EBERVAIN) – în anii ’50 cadru didactic la Facultatea de Tehnologie Mecanică a Institutului Politehnic Bucureşti, începând cu 1957 şi până la sfârşitul anilor ’60 director general al întreprinderii Maşini Export, subordonată M.C.E.; cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 299/1952, nr. inv. 532); decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a (Decretul nr. 616 din 23 oct. 1963);

ENESCU, H. Etty – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

ENESCU, Stela – în activul central al P.C.R. încă din 1945, membru al Comitetului director al Asigurărilor Sociale (1949-1952), preşedinta C.C. al U.F.D.R. (1952-1957) şi ministru al Prevederilor Sociale (1953-1954);

EŞANU, M. Sabina (n. LÖBELSOHN, numele dactilografiat în unele documente ale partidului “Ieşeanu”)) – ilegalistă (membru de partid din 1922), după război activistă a partidului, ocupând multiple funcţii (e.g. şefa secţiei cadre la şcoala de partid, în anii ’50 la Consiliul Central al Sindicatelor, etc.) cu fişă de cadre la secţiile Organizatorică (1951, 1952) şi respectiv Propagandă-Agitaţie ale C.C. al P.C.R. (1955); decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) şi respectiv la pensionare, în 1979, cu ordinul “23 August” cls. II-a;

FARCHI, Avram (n. Abraham FARCHY) (în unele documente oficialde cu prenumele Aurel) – de profesie medic, originar din Cluj, după război angajat în M.A.E., în 1950 trimis ca medic în războiul din Coreea, de partea comuniştilor din Nord; la întoarcerea în ţară, la începutul anului 1952, implicat într-un incident controversat urmare a căruia amicul său, Egon Balaş, şeful Direcţiei Economice a M.A.E., avea să fie pus sub acuzaţia de deconspirare a unor secrete de stat (v. Constantiniu 2003: 16, 32, 33, 47, 70, 83, 115, 137; Balaş 2008: 235-7, 254-5);

FARLADANSCHI, Iacob (n. 1908, Cetatea Albă, cu prenumele nativ Şloim, în unele documente pseudoromânizat Solomon) – ilegalist, în 1939 înregistrat ca student la Drept la Facultatea din Iaşi, în 1940 propus spre internare în lagărul de la Miercurea Ciuc, de profesie tipograf (cf. rapoartelor Siguranţei din 1941), refugiat în U.R.S.S. în timpul războiului şi revenit în ţară în august 1944, aflat pe lista probabililor agenţi sovietici transmisă lui Emil Bodnăraş în 1945, Trimis Extraordinar şi Ministru Plenipotentiar al R.P.R. la Budapesta (1948-1956), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;

FAUR, Simon (n. FECHNER) – ilegalist, secretar U.T.C. (1939-1944), apoi activist al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 30/1947); fratele poetului Dan Faur (n. Avram-Alfred Fechner, n. 8.I.1911, Calafat);

FĂINARU, Harry (n. Hersch FEINER) (1899-1968) – originar din Iveşti (jud. Galaţi), emigrat în SUA în 1929, după război numit, deşi membru al diasporei, şef al Legaţiei Române din SUA (până în 1954), ulterior jurnalist la ziare pro-comuniste din Michigan şi apoi Detroit (Românul American). Nepoţii săi sunt Steve Făinaru, reporter la Washington Post şi câştigător al Premiului Pulitzer în 2008 şi Mark Făinaru-Wada, reporter la San Francisco Chronicle;

FELDMAN, S. Bercu (n. 1915, Iaşi) – ilegalist, fost deţinut comunist la Tg. Jiu, Vapniarka şi Caransebeş, croitor de meserie, membru P.C.d.R. din 1934, secretar general al C.D.E. (1946-1952) şi deputat în Marea Adunare Naţională (1948-1952, 1957-1961), conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (1953-1955), consilier juridic în cadrul C.S.P., apoi, până în anii ’70 activist la Uniunea Generală a Sindicatelor din România; decorat cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1949 şi cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1971 (v. şi dosarul său de cadre de la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. din 1954; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 396, n.4; Solomovici 2004: 577; Rosen 1990: 66, 71 ş.u., 97);

FELLER, M. Ilie – şef de serviciu în cadrul Ministerului Învăţământului, decorat în 1967 (Decretul 604 din 26 iunie) cu ordinul Muncii clasa a III-a;

FELNER, V. Alfred – director la Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei la începutul anilor ’60, decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a;

FELIX, H. Ida (în acte: Idaşe Sobla FELICS) (n. 28.VII.1908, Iaşi) – membru P.C.d.R. din 1931 (după alte surse din 1924), membru al Comisiei de Control a Partidului (1945-1950) şi apoi director de cadre în Ministerul de Externe (1950-1952-?); pensionată în 1959; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (Decret nr. 873 din 20.VIII.1949), 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) şi în 1979 cu ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979);

FETCU, Alice (n. Băeţelu?) – în anii ’50 funcţionar în centrala M.A.E., în anii ’70 menţionată în cadrul I.R.R.C.S. (vezi de ex. nr. 153 şi 155 din Fototeca online a I.I.C.C.M.E.R. şi A.N.R.), în 2005 încă în viaţă, implicată în proiectele comunităţii evreieşti din Bucureşti (asistenţă socială); cu fişă de cadre la secţia Relaţii externe a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, dosar nr. 10/1954, nr. inv. 42)

FILDERMAN, Leopold S. (zis “Poldi”) (n. 15.XI.1900 la Bacău, fiul lui Samoil şi Debora – d. ?) – avocat, membru PSD (facţiunea procomunistă a lui Rădăceanu) şi membru al Uniunii Comunităţilor Evreieşti din Vechiul Regat (1945), ulterior preşedinte al Comisiei Superioare de Epuraţie de pe lângă Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti; deputat de Bacău în Marea Adunare Naţională (1946-1952) şi totodată secretar general la departamentul Industriei de Stat din Ministerul Industriei şi Comerţului, arestat în 1952 (deţinut la Penitenciarul Piteşti), eliberat în 1953, ulterior emigrat în Israel;

FINCHELSTAIN, M. Ghizela – funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

FIS(C)HERMAN, Ivan Kain – în 1957 director general în cadrul Ministerului Industriei Alimentare şi membru în Consiliul Central al frontului Democraţiei Populare;

FISCHLER, I. Marcel – avocat, în facţiunea pro-comunistă a P.S.D., din 1948 membru P.M.R., membru în conducerea C.D.E. şi deputat al Marii Adunări Naţionale (1946-1948-1952), ulterior ocupând diverse funcţii în “eşalonul doi” al partidului; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;

FIŞLER, David – director în Ministerul Agriculturii, apoi Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 36/1952); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a;

FITZNER, I. Ladislau – director la Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei la începutul anilor ’60, decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a;

FLACHS, A. Sami (uneori ortografiat şi în forma românizată Flacs) – în anii ’50-’60 funcţionar în cadrul C.S.P., respectiv cadru didactic (în 1956 lector cumul) la catedra de organizare şi planificare din cadrul I.P.B.; Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

FLORESCU, Emanoil (n. BRAUNSTEIN) – ilegalist (unul din organizatorii frontului Studenţesc Democrat în anii ’30), redactor la Lupta de clasă în anii ’60, apoi şef de secţie la Secretariatul general al Consiliului de Miniştri; cu dosar de cadre la secţiile Economică (12/1952) şi Gospodărie de Partid (8/1954) ale C.C. al P.C.R.; decorat în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

FLORESCU, Gheorghe [alias] (16.III.1911 Nana, Călăraşi – 1973 Bucureşti) – de profesie tipograf, ilegalist, după război membru în conducerea C.D.E., preşedinte al F.N.T.D. (1946-1948), apoi secretar general (1948-1949), respectiv prim-secretar al C.C. al U.T.M. (1949-1955), membru al Biroului Organizatoric al C.C. al P.M.R. (1950-1954), membru în Consiliul General de conducere al A.R.L.U.S. (în 1948), membru membru în C.C. al F.D.P. (1950-1952), ministru adjunct al Agriculturii (iul.1952-1953), membru al Comisiei Centrale de Revizie a P.M.R. (1955-1960), şef de sector în cadrul secţiei Gospodărie a C.C. al P.M.R. (din 1958), deputat M.A.N. (mandate succesive între 1946 şi 1961); decorat cu ordinele “Steaua R.P.R.” clasa a II-a în 1948, “Muncii” clasa a II-a în 1949 şi “Apărarea Patriei” clasa a III-a în 1949 (C.P.A.D.C.R. 2006: 65, 111, 143; Dobre et al. 2004: 265-6; Andreescu, Năstasă şi Varga, 2003a: 24);

FLORESCU, Mihail (n. Iancu Frenkel IACOBI) (28.I.1912, Roman – 25.II.2000) – ilegalist (membru P.C.d.R. 1934), voluntar în Spania, deputat permanent în Marea Adunare Națională (1946-1951), de ministru adjunct la Ministerul Industriei Metalurgice și Industriei Chimice (1951-1952), ministru al Industriei Chimice (1952-1957), ministru al Industriei Petrolului și a Chimiei (1957-1965), șef al secției de industrie al C.C. al P.C.R. (1965-1968), vicepreședinte al Consiliului Economic (1968-1970), ministrul Industriei Chimice (1970-1980), ministru secretar de stat la C.N.S.T. (Consiliul Național pentru Ştiinţă şi Tehnologie) (1980-1989); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a, în 1964 cu ordinul “23 August” cls. I, iar în 1981 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a; fiul său, Alică Florescu, este căsătorit cu arhitecta Tomniţa Florescu, cadru didactic la Universitatea “Ion Mincu” din Bucureşti;

FOCŞENEANU, Lazăr – în “activul central al partidului” în 1946 (Andreescu, Nastasă, Varga 2003: 369ş.u.) (probabil acelaşi Focşeneanu cu cel menţionat în Solomovici 2001II: 39); fratele avocatului Emil Focşăneanu, secretar general al Uniunii Evreilor din România în 1945-1946?

FONEA, Max (n. 22.I.1924, Dorohoi – 1999) – angajat în mandatul Anei Pauker la M.A.E., unde ocupă diverse funcţii, inclusiv reprezentant al României la Comisia Dunării, O.M.S. şi alte organizaţii internaţionale, ulterior cercetător, timp de două decenii, în domeniul organizării sanitare la Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucureşti;

FORIŞ, Lotty (îşi schimbă numele în Cernea după 1946; uneori cu prenumele ortografiat “Loti”) – fosta soţie a liderului ilegalist Ştefan Foriş, apoi a avocatului Iosif Schraer; ilegalistă, arestată în 1932 şi condamnată la 2 ani închisoare; în 1945 fondatoare, membru al C.C. şi cenzor supleant al U.F.A.R. (1945-1948), apoi membru al C.C. al U.F.D.R. (din febr. 1948) (v. Şt. Mihăilescu 2006: 429-30); decorată ca pensionară, sub numele “Laura Cernea”, în 1979, cu ordinul “23 August” clasa a II-a (Decretul nr. 38 din 27 ian. 1979); incinerată la crematoriul “Cenuşa”;

FRANCHE, Maria – şefa direcţiei generale Igienă şi Medicină Preventică din cadrul Ministerului Sănătăţii şi adjuncta ministrului; preşedinta comisiei ministeriale pentru întocmirea tabloului bolilor profesionale (1948-?) (Bărbulescu 2009: 66, 94, 123 ş.a.);

FREIER, I. Bernard – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

FRUNZĂ, Vasile (n. Isac Aronovici FRUC(H)TMAN) – evreu basarabean, ofiţer al Armatei Roşii, stabilit în 1945 în România, încadrat mai întâi la Direcţia Superioară Politică, apoi la Corpul 4 Armată (cu dosar la secţia Administrativ-Politică a P.C.R. (66/1950, ff. 1-2), în 1949, când este decorat cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, cu grad de maior; în 1953, 1954 şi 1955 menţionat în arhivele diplomatice britanice ca ataşat militar la ambasada României din Londra (cu grad de colonel); probabil rudă cu Mihai Frunză (v. infra);

GAISINSCHI, Elvira (d. 1984) – ilegalistă (membru de partid din 1923) instructoare în cadrul Comisiei (viitorul Colegiu) Controlului de Partid; şefa grupului de anchetă a foştilor luptători din Spania în anii ’50; ulterior directoare adjunctă a Institutului de istorie al C.C. al P.M.R. (responsabilă cu arhiva); decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971), iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls I. (Decret nr. 7 din 23.I.1978);

GALL, F. Carol – la începutul anilor ’60 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 335 din 20 iun. 1963;

GASTON MARIN, Gheorghe (n. GROSMAN, după alte surse GROSSMAN; fiul lui Alexandru şi Terezia) (14.IV.1918 – 2000) – fost membru al Partidului Comunist Francez în timpul războiului, membru P.C.d.R. din 1942, secretar particular al lui Dej după război şi consilier la Președinția Consiliului de Miniștri (1945-1948); secretar general și ministru adjunct la Ministerul Economiei Naționale (1948-1949), deputat în Marea Adunare Națională (1952-1985), ministrul Industriei şi Energiei Electrice şi Electrotehnice (1952-1958); membru al C.C. al P.C.R. (1960-1984); numit preşedinte al Comisiei de Stat pentru Planificare în 1962; vicepreședintele Consiliului de Miniștri (1962-1969), președinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară (1955-1966); decorat cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa I-a prin Decretul nr. 18 aug. 1964; emigrat în Israel în 1989 (după alte surse, în 1986), ulterior revenit în România, unde a decedat; din cei doi copii, fiul, fizicianul Alexandru Adalbert Marin (emigrat în SUA în 1983), a fost soţul Irinei Cajal (fiica academicianului Nicolae Cajal), iar fiica, Jacqueline, s-a căsătorit cu Radu Osman (fiul ilegalistului Hristache Osman şi al Victoriei Gheorghiu, sora lui Gheorghiu-Dej), ambii trăind în prezent în Israel.

GASTON MARIN, Roberta (1917-2005, zisă “Bobi”) – evreică sefardă, participantă în Rezistenţa Franceză, soţia lui Gheorghe Gaston Marin, funcţionară în cadrul MAE (1946-1948), ulterior profesoară de franceză la Universitatea Bucureşti (Gheorghe Florescu apud Mihăilescu 2008:10; menţionată nenominal şi în Solomovici 2001 I: 202);

GENAD, N. Eugen – fost blănar, ilegalist (membru de partid din 1931), după război director al şcolii de partid din oraşul Stalin (Braşov), apoi Constanţa (1947-1950); ulterior consilier juridic la Procuratura Generală a R.P.R. (1950-1953), demis în 1954, apoi lector la Institutul Politehnic Bucureşti (1954-1955); decorat cu ordinul “23 August” clasa a IV-a prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 (după reabilitare);

GENAD, N. Heinrich (prenume uneori transcris Henric) (fratele lui Eugen) – ilegalist (membru de partid din 1927), în timpul războiului, cf. propriilor declaraţii, ascuns în Arad pentru a evita deportarea, după război activist de partid la nivel regional, epurat în 1958 în lotul “fracţioniştilor”; decorat cu ordinul “23 August” clasa a IV-a prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 (după reabilitare);

GEORGESCU, (Alexandru?) (n. ASHKENAZY) – avocat, director general în cadrul Ministerului Învăţământului (1948-1952);

GEORGESCU, Elena (n. SAMOILĂ) (zisă “Lenuţa”) – fostă croitoreasă, căsătorită în 1944 cu Teohari Georgescu; fondatoare şi membru al Comitetului de Conducere al U.F.A.R. (1945-1948), mandatul Anei Pauker membru al organizaţiei de bază a partidului şi şefa Direcţiei Consulare a MAE, iar în paralel cadru didactic la catedra unui institut din subordinea Ministerului Agriculturii (1947-1952), apoi demisă împreună cu soţul său, de care va divorţa; ulterior lector la D.G.P.T.; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; (arhiva Foreign Office în Deletant 1999: 23 şi 2001: 34-5, respectiv Preston et al. 2005: 334, n. 2; Tismăneanu 2010a; Şt. Mihăilescu 2006: 378, 380; Constantiniu 2003: 44, 97, 98, 100 ş.u., 116);

(!) GEORGESCU, Teohari (n. Burăh TESCOVICI, fiul lui Constantin şi Aneta) (31.I.1908 Bucureşti – 31.XII.1976; Bucureşti) – de formaţie tipograf (a lucrat inclusiv la ziarul Adevărul (!) între 1937 şi 1938), membru de partid din 1929, deţinut ca ilegalist comunist; după 1944 membru titular al Secretariatului, Comitetului Central şi Biroului Politic al P.C.R./P.M.R. (1945-1952); subsecretar de stat (pentru administraţie) în Ministerul de Interne (1944-1945); ministru al Afacerilor Interne (1945-1952); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1950-1952); destituit în 1952 şi arestat pentru “deviere de dreapta” în 1953, anchetat timp de 2 ani, absolvit şi numit director al Combinatului Poligrafic “13 Decembrie” (1955-1963, pensionat); incinerat la crematoriul “Cenuşa;

GHEORGHIU, Ronea (n. PEISA(C)HOVICI, zisă “Florica”) (n. 15.VII.1911, Chişinău) – fostă croitoreasă, soţia demnitarului comunist de origine bulgară Petre Gheorghe; ilegalistă (membru de partid in 1932), după 1944 activistă de partid, iniţial la secţia Gospodărie de Partid a C.C. (dosar de cadre nr. 2/1951), apoi la Comisia Controlului de Partid (fişă în dosarul 162/1952 la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.), cu rol major în anchetele şi “epurările” din 1952-1953, apoi, din 1958, şefa direcţiei cadre la Comitetul Geologic (P. Câmpeanu 2003: 135, 192; Opriş 2005; Tismăneanu 1991: 171, n. 84; Rotman 2004: 43); decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

GLUVACOV, Ana (n. 22.VII.1925, fiica lui Noie) – soţia colonelului de securitate Andrei Gluvacov; membru de partid din 1941, de profesie rihtuitoare; după război membru al Comitetului de Conducere al U.F.A.R., apoi în C.C. al U.F.D.R., decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” în 1949, profesor de economie politică la Institutul Politehnic Bucureşti, ulterior director adjunct al Şcolii de Partid (1957 – anii ‘60), cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 103/1953); propusă pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;

GOANŢĂ, Andrei (n. Adalbert GANZ) – adjunct al Ghizelei Vass la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (1948-1952), cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (în dosarul 112/1955); ulterior emigrat în Israel;

GOLDBERGER, Nicolae (n. Miklos GOLDBERGER) (1.V.1904 Someş-Odorhei, Sălaj, fiul haham-ului local – 19.IX.1970 Viena) – dintr-o “familie evreiască tradiţională [sic]” (Kuller 2008: 171, de profesie cizmar, îşi românizează numele în perioada interbelică, revenind la originalul evreiesc după război; membru în conducerea C.D.E..; instructor C.C. al P.C.d.R. pentru Ardealul de Nord în timpul războiului; şef-adjunct de secţie (adjunctul lui L. Răutu) şi responsabil al Comisiei Propagandă din secţia/Direcţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1948-1952); şeful Direcţiei Politice a Armatei (1948-1950); rector al Institutului de Ştiinţe Sociale de pe lângă C.C. al P.M.R. (din 1956); director adjunct al Institului de Studii Istorice şi Social-Politice (pe lângă CC al PCR) (1958-1970), deputat M.A.N. (1952-1957); înmormântat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din actualul Parc Carol din Bucureşti;

GOLDBERGER, Fany (fiica lui Solomon) – soţia lui Nicolae Goldberger, şefa cancelariei C.C. al P.M.R. în prima jumătate a anilor ’50, ulterior şefa de cabinet a lui Petru Borilă, iar la începutul anilor ’70 şefă de birou la Secretariatul General al Consiliului de Miniştri; în anii ’70 (?) căsătorită cu Ion Niculi (Solomovici 2001II: 17); decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

GOLDENBERG, Ernest – în conducerea Uniunii Sindicatelor Sanitare în 1948 (Bărbulescu et al. 2009: 77);

GOLDENBERG, Yves Nathaniel (1929, Cairo – 1977, Bucureşti) (fiul avocatului Marcu Goldenberg, stabilit în Egipt în 1904) – funcţionar al Legaţiei României la Cairo (1951-1956), de unde, într-un incident încă incomplet elucidat, va fi expulzat de autorităţile egiptene, ulterior redactor Agerpres (1956-1972), redactor (secţia arabă) la departamentul internaţional al Radiodifuziunii (viitorul Radio România Internaţional) (1956-1963) şi lector de limbă arabă la Universitatea Bucureşti (1957-1977);

GOLDENSTEIN, Mari – inspector general sanitar în cadrul Ministerului Sănătăţii în 1949 (Bărbulescu et al. 2009: 204);

GOLDNER, Eugen – director adjunct în cadrul Ministerului Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice în anii ’50, decorat în 1952 cu Medalia Muncii;

GOLDSTEIN, M. Paul – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

GOMBO, Samoil – ilegalist (membru de partid din 1922), după 1944 activist de partid, sancţionat în lotul “fracţioniştilor” din 1958, reabilitat în 1964, decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (Decret nr. 157 din 4 mai 1971), iar în 1979 cu ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979);

(?) GONDA, Gheorghe (n. Sigismund SZILLE) (n. 27.IX.1906 Budapesta) – capturat şi condamnat de autorităţile române pentru spionaj în favoarea Ungariei în 1942, după război membru al Comisiei mixte de Cenzură din cadrul Ministerului Propagandei (numit în mai 1945), instructor în cadrul secţiei Literatură şi Artă (iniţial sector în cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie) timp de două decenii, prezent şi ca lector nepsalarizat al C.C. al P.M.R. în 1953; (?) considerat etnic maghiar de toţi cercetătorii cunoscuţi în domeniu, cu excepţia fostului său coleg de birou, Andrei Strihan, care afirmă că Gonda ar fi fost de fapt “evreu maghiar”, că ar fi lucrat un timp chiar în subordinea lui Moses Rosen la F.C.E.R. şi respectiv că ar fi emigrat împreună cu soţia sa Ani Gonda în Israel, unde cei doi ar fi devenit chiar “religioşi fanatici” (apud Solomovici 2004: 401);

GRIGORIU, A. Sidonia (n. 1.IV.1916 Bucureşti) (fiica lui Arthur şi Iulia) – până în 1958 (când este demisă, exclusă din partid şi arestată) funcţionară a Ministerului Comerţului Exterior în cadrul firmei “Româno Export”, inculpată şi condamnată pentru subminarea economiei naţionale alături de alţi funcţionari ai ministerului;

GRIMBERG, S. Fredi – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

GROM, Leonida – adjunct al Ministerului Sănătăţii începând cu 1948 (Bărbulescu 2009: 23, 51, 53, 60 ş.a.);

GROSU, Izu – din anii ’50 funcţionar la Comitetul de Stat al Planificării, iar din 1967 instructor în cadrul CEPECA (Centrul pentru perfecţionarea cadrelor de conducere din întreprinderi) din Bucureşti;

GRUIA, Şarlota (n. Charlotte CSORDAS (zisă “Şari”)) – soţia lui Ştefan Gruia (căs. anii ’50); fostă ilegalistă şi luptătoare în Spania (Solomovici 2004: 27), Rezistenţa Franceză (Levy 2002: 131), internată în lagărul de muncă de la Ravensbrück, după război membru în conducerea comisiei de Control a Partidului (viitorul Colegiu) (1949-1966, când se pensionează), şefa grupului de anchetă a foştilor luptători din Spania şi a foştilor participanţi la Rezistenţa Franceză în anii ‘50; decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a (sub numele Charlotte Ciordaş), iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

GRÜNBERG, Mayer – prim director general adjunct şi inginer şef (1949-1951) şi apoi director general (al Direcţiei Generale de pe lângă Consiliul de Miniştri) (1951-1952) la Canalul Dunăre – Marea Neagră, ulterior înalt funcţionar la Comitetul de Stat al Apelor (1952-1867) (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 210, n. 10; Cioroianu 2005: 302; Ioniţoiu 2006: 38,);

GUINĂ, Sara – activistă a partidului, soţia lui Nicolae Guină, fost ilegalist, membru CC al PMR în anii ’50, apoi ambasador la Moscova şi Ulan Bataar; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1955);

GUTMAN, S. Mendel – funcţionar în cadrul Ministerul Comerţului Exterior la începutul anilor ’60, decorat în 1961 cu Medalia Muncii;

HABER, B. Ivanier Ştrul (d. 2002) – originar din Cernăuţi, fost ilegalist şi deţinut în lagăr de muncă, secretar al Confederaţiei Generale a Muncii în anii ’50, iar în anii ’60-’70 director general la Ministerul Industriei Lemnului; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 12/1951); decorat în 1964 cu ordinul Muncii cls. II-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

HARAP, Adalbert (n. Adalbert CHARAP) – martor al acuzării în procesul unor criminali de război la Tribunalul Poporului Cluj în 1946, în 1948 numit al 6-lea din secretarii generali ai Ministerului Industriilor (B.I.R.E. 16 (25 mai 1948: 6), ulterior secretar general al Ministerului Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei în guvernele Dej; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 23/1954, 30/1956 şi 24/1954);

HARTSTEIN, Emil (eronat ortografiat de unii autori “Harstein”) – inginer şi fost antreprenor, ilegalist, membru al Comisiei Centrale Financiare a partidului în timpul războiului, după 1944 înalt funcţionar al C.F.R., publicist al unor lucrări de specialitate la Ed. Tehnică în anii ’50, martor al acuzării în procesul lui Belu Zilber din 1954;

HÂRLĂOANU, Alfred (27.VII.1928 Fălticeni – 2001 Bucureşti) – lingvist, director în cadrul direcţiei Personal şi Învăţământ a Ministerului Comerţului Exterior în anii ’60-’70, profesor la A.S.E. (1953-1989), după pensionare autor al unor studii pe teme iudaice;

HEIMER, Samoil (Leon) (n. 1898, fiul lui Saul) – înalt funcţionar la ministerul Gospodăriei Silvice, ulterior al Silviculturii în anii ’50; fişă de cadre la Secţia Agrară a C.C. al P.M.R. (1956);

HERER, G. Wolf – fost ilegalist şi deţinut corecţional în timpul războiului pentru activităţi comuniste (penitenciarul Caransebeş), după război activist la secţia Gospodărie de Partid a C.C. al P.M.R., cu fişă de cadre la arhiva aceleiaşi secţii (1958); decorat în 1964 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;

HERTSTEIN, Dan – în anii ’50-‘60 funcţionar al Comisiei, ulterior Comitetului de Stat al Planificării, respectiv cadru didactic (din 1956 lector cumul) la catedra de organizare şi planificare din cadrul I.P.B.

HILLARD, Raul – după august 1944 şeful Direcţiei Presei şi Informaţiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Străine (Onişor 2009: 241, 298; Hîncu 2009);

HINŢESCU, Moriţ – activist la Comitetul Central al U.G.S.R. în anii ’60-’70; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a;

HIRSCH, Emil – locotenent-colonel, în anii ’50 procuror militar la Tribunalul Militar al Regiunii II (în 1959 preşedintele completului de judecată a pastorului Richard Wurmbrand) (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 632 ş.u.);

HIRSCH, Simion – numit membru al Consiliului (naţional) Superior al Tuberculozei de ministrul Sănătăţii în mai 1948 (v. M.Of. (partea I B) nr. 122 din 28 mai 1948, p. 4698);

HODOŞ, Nicolae – din mai 1945 membru al comisiei mixte de cenzură a presei sub coordonarea ministruşui Propagandei Naţionale (Decretul Lege nr. 364 din 2 mai 1945) (ulterior în cadrul Ministerului Informaţiilor (1944-1946-1947)), apoi secretar general la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (în guvernele Petru Groza, care îl şi menţionează ca evreu într-un dialog cu Emil Bodnăraş, v. Buzatu şi Cîrstea 2010:335 ş.u.);

HOROVITZ, D. Erica – funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

HUCK, Teodor (ortografiat ocazional şi Theodor, respectiv Huc) – funcţionar la Direcţia Cabinet ministru în centrala M.A.E. şi membru al organizaţiei de partid din cadrul ministerului (1947-1950), apoi transferat şi încadrat cu grad de asistent la catedra de marxism-leninism a I.P.B. (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., Cancelaria, dosar 51/1952; I.P.B. f.a., p. 44);

IACOB, Adam (n. FEUERŞTEIN) – fost ilegalist din “vechea gardă”, din 1947 funcţionar în M.A.E. şi membru al organizaţiei de partid din cadrul ministerului, iar în paralel, din 1949, instructor la şcoala de partid (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., Cancelaria, dosar 51/1952; v. şi Levy 2002: 206; Tismăneanu 2005: 97; Solomovici 2004: 582); decorat prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;

IACOB, “Alexandru” (n. Şandor F. JAKAB, zis “Sanyi”) – evreu maghiarofon, secretarul organizaţiei comuniste din Ardealul de Nord (1941-1944), apoi prim-secretar al Comitetului Regonal P.C.R. Cluj (1944-1947); ministru adjunct de Finanţe între 1948 şi 1952 (secundul lui Vasile Luca), arestat în 1952 (aidoma soţiei Magda, care a încercat să se sinucidă în timpul detenţiei), condamnat la 20 ani închisoare, graţiat şi reabilitat în 1964, reangajat consilier la Camera de Comerţ a R.S.R.; emigrat în Suedia în 1980; este socrul scriitorului româno-francez Alain (n. Herşcovici) Paruit, fiul medicului de Securitate Herşcovici;

IACOB, Ştefan – în 1949 instructor în cadrul sectorului Propagandă din cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-6 şi 118-21);

IACOBOVICI, B. Andrei (n. 26.XII.1906, Orhei) – de meserie zugrav, membru PCR din 1930 (în atenţia Siguranţei în 1941), după război director general în Ministerul Construcţiilor (până în 1952), apoi directorul general al Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare (C.S.C.A.S.), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, iar apoi, prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971, cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a;

IACOBOVICI, B. Eugen (n. Ernö, după alte surse Jenö, JAKOBOVICS) – originar din Ciudaciu Mare, jud. Odorhei, fost ilegalist (chiar prim-secretar al PCdR între 1934 şi 1936), căsătorit cu Bella (n. Rabinsohn), sora Anei Pauker, pentru un timp membru al C.C. al P.C.R.; decorat în 1964 cu ordinul “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orînduirii sociale şi de stat” clasa a II-a, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1971 (Decret nr. 157 din 4 mai 1971) şi în 1978 cu ordinul “23 August” cls I. (Decret nr. 7 din 23.I.1978);

IANCU, David (1910-15.V.1990, Bucureşti) – colonel dr. (în 1949), fost medic voluntar în China împotriva forţelor japoneze (1939-1945, alături de Bucur Clejan-Kranzdorf), apoi în Myanmar/Birmania (1945-1948), repatriat, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, ulterior ofiţer activ cu diverse funcţii în cadrul M.Ap.N. (Friedberg-Vălureanu 2004; C.R.I. 2008; O.N.C.E. 2010);

IANCU, Moscu – în 1948 instructor al C.C. al U.N.S.R (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 116), ulterior activist al partidului, dosar de cadre la Secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. în anii ’50 (nr. inv. 32, dosar 5/1952);

IANOVICI, S. Adalbert – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

IEŞANU, A. Saul – funcţionar în cadrul Ministerul Comerţului Exterior la începutul anilor ’60, decorat în 1961 cu Medalia Muncii;

IJACU, Septimiu (n. IZSAK) – consilier superior în M.A.E. (1947-1950), apoi încadrat cu grad de asistent la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1952) (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 580, 586, 587; I.P.B. f.a., p. 41);

IOANID, Paul (n. Paul LEIBOVICI, fiul lui David şi Paulina)) (24.III.1923-18.II.1960) – inginer energetician, fratele lt.-col. Al. Ioanid [v. infra], aflat în Palestina în 1943-1944 cu legături cu spionajul britanic; membru al grupului de evrei care a jefuit maşina Băncii de Stat a R.P.R. la 28 iulie 1959, profesor universitar cu doctorat la Moscova, la momentul arestării şef de catedră la Academia Tehnică Militară din Bucureşti; executat la 18 februarie 1960 (Solomovici 2005 şi 2001II: 111, Goma 2005: 4, Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 200-1);

IOSIF, Petre (n. Leon BRAUCHFELD) (1907-1982) – fost voluntar în războiul civil din Spania, de profesie medic, după război director al Operei Naţionale din Bucureşti (cf. Steinhardt 2005: 411, Kuller 2010: 190 şi Solomovici 2003: 88) director general adjunct la Societatea Română de Radiodifuziune (1945-1946), director în cadrul Ministerului Artelor (1946-1948), director de departament în centrala M.A.E. (1948-1952), cadru didactic şi director al Şcolii de Literatură “Mihai Eminescu” din Bucureşti (1952-1956), apoi însărcinat cu afaceri la Roma, respectiv ambasador (promovat ministru plenipotenţiar) la alte reprezentanţe diplomatice ale României, la începutul anilor ’70 întors în centrala M.A.E. pe postul de director adjunct al Direcţiei de Informaţii (de presă, n.n.), apoi pensionat; cu fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (dosar 46/1955, nr. inv 69); prozator, autor al lucrărilor procomuniste Filimon Sârbu: am murit pentru ca ţara mea să trăiască (1946), Cifrul (1948), Într-o noapte la Madrid (1955), etc.; decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a, iar în 1978 (consecutiv pensionării) cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a II-a;

IROSCH, L. Susana – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii

ISAC, Marcus – în anii ’50-’60 funcţionar la Direcţia Centrală de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri (Trebici 2011); co-autor al studiului D.C.S. Dezvoltarea industrială a Republicii Populare Române, publicat în 1964;

ISCOVICI, Paul (originar din Drăgăşani (!)) – membru al Forumului Democrat Patriotic după război, secretar general al Biroului C.C. al C.D.E. şi autor al unor articole la Unirea (’40-’50), funcţionar la D.C.S. de pe lângă Consiliul de Miniştri, cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.M.R. în anii (dosare anexe, u.a. 25/1954), ulterior profesor de ştiinţe sociale în Bucureşti;

KAHAN, A.U. Dorina – originară din Bârlad, de formaţie farmacistă, din anii ’50 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

KAMENITZER, A. Soly (1931-1999) – inginer, funcţionar timp de decenii în cadrul Ministerului Energiei Electrice, într-o perioadă şeful serviciului producţie la Trustul de Construcţii Hidroenergetice; decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 972 din 8 dec. 1966);

KAPPEL, B. Ernst-Samuel – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

KATZ, S. Mauriciu – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

KAUFMAN, A. Marcel – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

KELLNER, M. Paul – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

KENDI, Ştefan (n. KOHN) – deputat M.A.N. din partea P.S.D. (1946-1948) (A.N.-D.J.BH., fond Comitetul judeţean Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948, f.43, apud Ţârău 2002: 180);

KESSLER, Ianoş Mozes – consultant la Secretariatul General al Consiliului de Miniştri; decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

KIMELL, ? – participant la şedinţa din 13 iunie 1952 a plenarei organizaţiei de partid din M.A.E., în cadrul căreia cerceta posibilele “devieri” “de dreapta” (A.N.I.C. fd. C.C. al P.C.E., secţia Cancelarie, dosar nr 51/1952);

KLEIN, I. Odon – activist la Comitetul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;

KLEPER, Symondi – evreu maghiarofon, în 1948 membru al Biroului Secţiei Administrative Centrale a C.C. al. U.T.C. (v. şi Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 110);

KOHN, Hillel (26.VI.1891-1972; Cluj) – ilegalist (iniţial în reţeaua “Ajutorul Roşu”, din 1936 membru al secretariatului teritorial Ardeal al P.C.d.R.), între 1940 şi 1941 conducătorul secretariatului regional al Partidului Comunist Maghiar din Ardealul de Nord, între 1941 şi 1945 deportat în mai multe lagăre de muncă forţată pentru activităţi comuniste; din 1945 şeful comitetului judeţean Cluj al P.C.R.; profesor universitar de economie politică la Universitatea “Bolyai” (din 1946 până la unificarea din 1959), apoi la U.B.B. (1959-1962, perioadă în care a fost şeful catedrei de economie plitică), autor al unor multiple studii elogioase la adresa marxismului (pentru autobiografia sa înaintată partidului, vezi Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 113-120); socrul lui Gheorghe Adorian; decorat în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a (v. şi Kuller 2008: 226);

KOLISCHER, Harry (1926-2007) – procuror comunist timp de decenii, în ultimii ani procuror la Parchetul de pe lângă C.S.J; tatăl avocatei Alice Drăghici (avocatul apărării în dosarele Brădişteanu, Omar Hayssam, fraţii Cămătaru, etc.);

KORN, I. Nahman – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

KORN, A. Paula – menţionată la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorată cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

KORNIS, Geza (n. 20.I.1917, originar din Timişoara) – ilegalist, membru de partid cu stagiul acordat din 1939, în timpul războiului deportat în lagărul de muncă pentru evrei comunişti de la Vapniarka (înregistrat ca vopsitor sub numele Gheza Corniş”), după război stabilit la Bucureşti, funcţionar în Ministerul Comerţului Exterior (1948-1973), unde a ocupat funcţia de şef adjunct de serviciu; emigrat în Israel în 1973 şi stabilit definitiv în Germania în 1974, când acorda un interviu unui website evreiesc (Kornis 2009: 213-38; P. Clej 2010);

KOVACS, Eugen (n. IZSAK, 23.VII.1911) – acitivst al secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. în prima jumătate a anilor ’50 (fd. I.S.I.S.P., inv. 1889-1956, nr. inv. 3231; dosar secţia Relaţii Externe nr. 11-1954)

KRAKAUER, Charlota – profesoară de limba franceză, în 1949 instructoare în cadrul sectorului Edituri al secţiei Propagandă şi Agitaţie al C.C. al P.M.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar 51/1949, ff. 115-21);

KREINDLER, I. Artur (15.V.1900 – 28.V.1988; Bucureşti) – medic neurolog; după 1945 în conducerea C.D.E.; în 1948 înalt funcţionar în cadrul Ministerului Sănătăţii şi preşedinte al comisiei de editură din cadrul Direcţiei Studii a Ministerului Sănătăţii (Bărbulescu et al. 2009: 162), ulterior profesor de neurologie la I.M.F. Bucureşti (1948-1970) şi medic curant la spitalul Colentina; cu fişa sa de cadre prezentă în fondul C.C. al P.C.R. al A.N.I.C., la secţiile Propagandă şi Agitaţie (nr. inv. 159, dosar 139/1955) şi Administrativ-Politică (nr. inv. 100, dosar 68/1955); confundat în mod posibil cu:

KREINDLER, Arthur – activist de partid cu fişă de cadre la secţiile C.C. Relaţii Externe (nr. inv. 42, dosar 10/1954) şi Administrativ-Politică (nr. inv. 100, dosar 68/1955);

KREINDLER, Heinrich – secretar general al Ministerului Lucrărilor Publice din 1947;

JOIL, Raul (pseudonim publicistic ocazional: “Raul Iulian”) (n. 25.IV.1904, Iaşi) – fost poet suprarealist în perioada interbelică, după război activist de partid, la sfârşitul anilor ’40 şef de seviciu la Direcţia Generală a Editurilor, Poligrafiei şi Difuzării Cărţii de pe lângă Consiliul de Miniştri, în anii ’50 în conducerea E.S.P.L.A., ulterior publicist şi mai ales traducător (menţionat şi în Pienescu 2008: 154);

LAKSER, D. Maier – inspector la Comitetul de Stat pentru Preţuri, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;

LANDAUER, E. Ionel – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

LAZAROVICI, Ilie – în 1948 inpector general sanitar în cadrul Ministerului Sănătăţii şi membru în conducerea Uniunii Sindicatelor Sanitare (Bărbulescu et al. 2009: 71, 204);

LĂZĂREANU, Alexandru (18.II.1913-9.X.1991) (fiul lui Barbu Lăzăreanu [v. infra]) – jurnalist (1933-1944), apoi redactor şef la ziarul organizaţiei Tineretului Progresist, Tinereţea (1944-1946), pentru un scurt timp şeful serviciului de presă la întreprinderea “Filmul Popular”, ulterior ofiţer al Serviciului de Informaţii (precursorul D.I.E.) şi “acoperit” consilier cultural şi de presă la Legaţia României de la Washington (1946-1948), declarat persona non grata de Departamentul de Stat (în replică la o măsură echivalentă a autorităţilor de la Bucureşti), revenit în ţară ca director în centrala M.A.E., prim consilier şi însărcinat cu afaceri la Paris (1951-1953), ministru adjunct al Afacerilor Externe (1953-1961), ambasador în Regatul Unit (1964-1968), Belgia şi Luxemburg (1968-1970 şi respectiv 1976-1978) şi Volta Superioară (în prezent Burkina Faso) (1970-1976), pensionar M.A.E.; cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a P.M.R./P.C.R. (dosare anexe nr. 10/1954);

LĂZĂRESCU, Andrei (n. Aşer LAZAROVICI) – director în cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1947-1950), ulterior director general adjunct al Direcţiei Editurilor şi Tipografiilor din cadrul Ministerului Culturii, iar de la sfârşitul anlor ’60 director la Editura de Stat pentru imprimate şi publicaţii; cu fişă de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1953); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;

LĂZĂRESCU, Lidia (n. Liza LAZAROVICI) (n. 26.XII.1915), membru P.C.d.R. din 1940, după război, instructoare C.C. şi şefă adjunctă a secţiei relaţii Externe a C.C. al P.C.R./P.M.R. până la mijlocul anilor ’60; alături de Ghizela Vass, a condus în cadrul secţiei un grup neoficial de sprijin și coordonare a luptei antititoiste; redactor la postul de radio “Spania Independentă” în anii ’60, apoi simplă activistă a partidului; decorată cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a în 1949 iar în 1971 cu (Decretul nr. 157 din 4 mai) cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a;;

LĂZĂRESCU, N. (n. Burah Lazarovici), însărcinat de Afaceri al R.P.R. la Paris imediat după război;

LEIBOVICI, Luş – inspector sanitar general în cadrul Ministerului Sănătăţii în 1949 (Bărbulescu et al. 2009: 204);

LEIBOVICI, A. Rosine – funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

LEIBOVICI, A. Vili – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin decretul Consiliului de Stat nr. 804 din 21 dec. 1964;

LEIBOVICI-ŞERBAN, H. (n. 1909, Piatra Neamţ) – jurist, membru P.C.d.R. din 1935, acuzator public în Tribunalul Poporului (1945-1946); membru în primul consiliu al Baroului Ilfov, calitate în care a participat la epurarea juriştilor consideraţi “fascişti”, membru în conducerea C.D.E. şi redactor la ziarul Unirea al comitetului; secretar general al Federaţiei Uniunilor de Comunităţi Evreieşti (F.U.C.E.) până în 1951; deputat în Marea Adunare Naţională (1948-1952), ulterior funcţionar în Ministerul Chimiei (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 396, nota 2; Solomovici 2004: 135; Rosen 1990: 66, 70, 71);

LEINWAND, I. Maier Zadok – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

LERNER, Otto (n. 19.X.1920, Cernăuţi, fiul lui Bernard şi Maria) – locotenent-major în Armata Roşie, revenit în ţară în 1944, funcţionar la Preşedinţia Consiliului de Miniştri până în 1953, când este arestat şi condamnat pentru spionaj, graţiat în 1957 (Andreescu, Năstase şi Varga 2003a: 592-3);

(?) LEVENTE, Mihail (7.VI.1915-1976 Bucureşti) – originar din Ardeal, după unele surse evreu vorbitor de limbă maghiară; membru de partid din 1939; în perioda interbelică director la Institutul Central de Statistică până la condamnarea sa drept comunist în timpul guvernării Antonescu; după război membru în conducerea Uniunii Patrioţilor, secretar general al Prefecturii Capitalei (1945-1946), secretar general al Comisariatului Preţurilor (1946-1948), pentru scurt timp şeful Direcţiei Generale a Controlului Economic de pe lângă Consiliul de Miniştri (1947), secretar general al (Subsecretariatului de Stat al) Ministerului Agriculturii (1948-1954), anchetat în “dosarul Pătrăşcanu”, exonerat, apoi director al Direcţiei Generale de Statistică (1959-1967), ministru al Comerţului Interior (1962-1965, 1967-1968), membru supleant şi apoi cu drepturi depline al C.C. al P.C.R. (1960-1965, 1965-1974), director al Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.S.R. (1968), ambasador în Liban, responsabil şi de Kuweit şi Iordania (1972-1978); în 1971 secretar al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste; decorat în 1961 cu medalia “A 40-a aniversare de la înfiinţarea Partidului Comunist din România”, iar în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a; cu dosar de cadre la Secţia Agrară a C.C. al P.C.R. (1953);

LEVIN, Mişa (27.X.1915, Bălţi (după alte surse 1914) – ?, Israel) – fost membru P.S.D. şi ziarist la Şantierul (condus de Ion Pas), după august 1944 membru al Comitetului Executiv al Confederaţiei Generale a Muncii, membru al Comitetului Executiv al P.S.D. (aripa procomunistă Rădăceanu-Voitec), apoi al C.C. al P.M.R. (1948-1950); director al ziarului Poporul (1946-1948), director în Ministerul Muncii (1946-1947); director în centrala M.A.E. (1947-1948), pentru scurt timp secretar al C.G.M. pentru probleme internaţionale, iar din aprilie 1948 prim consilier şi ministru plenipotenţiar al Legaţiei Române la Roma până în 1950, când “defectează” şi emigrează finalmente în Israel, unde va activa ca redactor-şef al cotidianului de limbă română Viaţa noastră; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a;

LEVY, Robert – consilier tehnic la Institutul Naţional al Cooperării şi instructor al organizaţiei de bază a partidului (1945-1948-?) (secţia economică a PCR, dosare anexe, nr. crt 9, 12, 17 şi 47-1947);

LIEBLICH, Sandu (1901-1971) – ilegalist (internat în lagărul de muncă obligatorie de la Miercurea Ciuc), de profesie medic, fost preşedinte al Uniunii Comunităţilor Evreieşti, după război redactor la Veac Nou (organul de presă al A.R.L.U.S.), membru în conducerea C.D.E., preşedinte al F.C.E.R. (sfârşitul anilor ’40), medicul personal al lui V. Luca şi al altor lideri de partid până în 1953, când va fi arestat şi judecat ca spion sionist; eliberat în 1955 şi reabilitat, ulterior medic endocrinolog la Spitalul “G. Marinescu”; decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa III-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

LITEANU, I. Nicolae (n. Nathan LEIBOVICI) – activist de rang înalt în partid timp de patru decenii, cu dosar la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1955, fişa de cadre în u.a. nr. 110/1955); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a; încă în viaţă se pare, pe str. Jean Monnet nr. 53;

LITEANU, Sima (1915 – febr. 2008, Bucureşti, cimitirul sefard) – soţia lui Nicolae Liteanu; funcţionară la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă timp de peste trei decenii; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;

LIVEANU, Villi – cadru didactic la Facultatea de Textile a I.P.B., din 1954 director tehnic al Direcţiei Generale a Industriei Tricotajelor şi Confecţiilor, ulterior în Centrala Industriei de Confecţii;

LONCEAR, Carol (1917-1991) – director Sovrommetal Reşiţa (1949), ulterior ministru adjunct (1949-1952) şi ministru al Metalurgiei şi Industriei Chimice (1952), ministrul industriei metalurgice şi construcţiei de maşini (1952-1953), ministrul industriilor şi materialelor de constructii (1955-1957), deputat M.A.N. (1952-1961); cu fişă la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 36/1952, nr. inv. 515);

LUCA, Elisabeta (născută Betty BIRMAN (după alte surse, contestabile, Birnbaum), soţia lui Vasile Luca) – originară din Basarabia, fostă ilegalistă, voluntară în războiul civil din Spania (inclusiv membru al C.C. al Partidului Comunist Spaniol), după război membru în Comisia Centrală a U.F.A.R. (1944-1948), apoi membru al C.C. şi al Comitetului Executiv al U.F.D.R. (1948-1952), membru al delegaţiei României la Federaţia Internaţională a Femeilor Democrate, membru în conducerea Comitetului de Stat pentru Cinematografie din România între 1950 şi 1952, când va fi eliberată din funcţie în cadrul epurării “deviaţioniştilor”, deţinută (1952-1954), ulterior lucrătoare într-o fabrică (după alte surse laborantă) până la reabilitarea post mortem a lui Vasile Luca în 1968; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a;

(?) LUCA, Vasile (n. László LUKA) (8.VI.1898 – 27.VI.1963, fiul lui Anton şi Amalia) – de profesie lăcătuş, fondatorul de facto al Comitetului Democratic Evreiesc (CDE) după război (Andreescu, Nastasă, Varga, 2003:152); membru al Secretariatului, Comitetului Central şi Biroului Politic al P.C.R./P.M.R. (1945-1952); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru de Finanţe (1947-1952); arestat în 1952 împreună cu cei trei miniştri adjuncţi, condamnat iniţial la moarte în 1954, cu sentinţa comutată ulterior în închisoare pe viaţă; decedat în detenţie în 1963, înmormântat, apoi exhumat şi incinerat, reabilitat post mortem în 1968;

LUCHIAN, Paul (n. Mendel LEIBOVICI) (1912-1956) – ilegalist (în 1943 membru supleant al C.C.), în 1949 decorat cu ordinul “Apărarea Patriei cls. III-a şi încadrat cu grad de conferenţiar la catedra de bazele marxism-leninismului (în cadrul Facultăţii de Electrotehnică) a I.P.B., promovat prof. univ. în 1950 şi respectiv şef al catedrei în 1953 (i.e. omologul lui L. Răutu de la Universitatea Bucureşti), menţionat şi ca director al editurii în limbi străine (în Kuller 2010: 189 şi Solomovici 2003: 88), incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

LUNGU, Ana (n. Anna WEXLER) – după război membru în Comitetul Executiv al U.F.D.R. şi al Federaţiei Internaţionale a Femeilor Democrate la începutul anilor ’50, autoare a unor articole în Scânteia, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (136/1955);

LUNGU, S. Ivan (n. LANG) (n. 14.VII.1935 Caransebeş, fiul lui Ştefan şi Emma (n. Grosz)) – secretar al organizaţiei de bază U.T.M. la sfârşitul liceului (1952-1953); funcţionar în comerţul exterior (1958-1964), redactor pe probleme de politică externă la Agerpres, unde semnează sub pseudonimul “Petru Călin” (1964-1968), apoi funcţionar la “România Film”, cu responsabilităţi economic-comerciale, emigrat în Israel în 1973, unde lucrează 14 ani ca asistent al directorului comercial al unei uzine în domeniul import-export şi colaborează cu unele publicaţii locale de limbă română; încă în viaţă în 2005 la Haifa; căsătorit cu Stela Constantinescu, fiica adoptiovă a ilegalistului David Avramescu (I. Lungu 2009: 239-52);

LUNGU, Ştefan (n. LANG, tatăl lui Ivan Lungu, v. supra) – angajat de Gheorghiu-Dej la partid în 1947 (la recomandarea căruia şi românizează numele în acelaşi an), cu responsabilităţi la secţia economică a C.C. al P.C.R., director şi apoi director general al primei întreprinderi de stat de comerţ exterior până în 1953, când este exclus din partid şi transferat în poziţia de consilier la o întreprindere (I. Lungu 2009: 242-3; menţionat şi în arhiva reprodusă în S. Tănase 2010: 90-4);

LUPAN, ? – soţia lui Radu Lupan [v. infra]; funcţionară în centrala Ministerului de Externe până în 1952 (şefa Serviciului Paşapoarte), când este demisă în cadrul unui val de “epurări” (v. Levy 2002: 182, respectiv stenogramele reproduse în Fl. Constantiniu 2003; la pp. 133 şi 135);

LUPU, Marin A. (n. Marcel WOLFOWITZ) – activist de partid după 1944, din 1948 director în cadrul Băncii de Stat a R.P.R. şi vicepreşedinte al Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare “V.I. Lenin” (I.S.E.P., fosta Academie Comercială din Braşov; mutat la Iaşi în 1950), promovează până la funcţia de preşedinte al Băncii de Stat al R.P.R. şi implicit ministru adjunct de Finanţe (febr. 1956 – mart. 1957 şi nov. 1957 – ian. 1959), la începutul anilor ’60 rector al I.S.E.P., ulterior rector (până în 1973) şi şeful catedrei de Istoria Economiei Naţionale la A.S.E. Bucureşti, pensionat în anii ‘80, autor al unor multiple lucrări şi articole publicate la Ed. Didactică şi Pedagogică şi revistele Probleme economice şi Studii şi cercetări economice (v. A.N.R. fond C.C. al P.C.R., secţia Economică, “dosare anexe” 30/1950 (nr. inv. 74), 189/1952 (527), 249/1952 (529) şi 29/1956 (50));

LUPU, Petre (n. Lupu PRESSMAN) (25.X.1920 Iaşi – 30.VI.1989) – ilegalist (membru de partid din 1939), fost deportat în Transnistria, după război deputat M.A.N. (mandate succesive 1948-1980), secretar al C.C. al U.T.C./U.T.M. (1945-1948-1950), şef adjunct al Secţiei Organizatorice a C.C. (1950-1952), şef al Direcţiei Treburilor a C.C. (1952-1955), membru supleant (1965-1974) şi apoi cu drepturi depline (1974-1984) al Comitetului Executiv al partidului şi, după 1958, alături de Ilie Verdeţ adjunctul lui Ceauşescu la Direcţia Organizatorică a C.C. şi în acelaşi mandat şeful secţiei Organizaţii de Masă (1960-1965), preşedinte al Comitetului de Stat pentru Problemele Organizării Muncii, Producţiei şi ale Salarizării (1966-1969), ministru al Muncii (1969-1977), vicepreşedinte al Consiliului Organizării Economico-Sociale (1973-1977), preşedinte al Colegiului Central de Partid (1979-1984), apoi ambasador în Venezuela (1984-1988) şi respectiv ambasador responsabil pentru mai multe state din Caraibe (1988-1989); cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (1952);decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a II-a (1948), ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (1949), ordinul Muncii clasa a II-a (1957), ordinul Muncii clasa I-a (1962), ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a II-a (1964), ordinul “Tudor Vladimirescu” (clasa I-a (1966), medalia de aur “Secera şi Ciocanul” (1971) ; fiul său, Andrei, a emigrat în Israel în 1990;

LUPU, Nesia (n. RABINOVICI, în 1915, la Tighina) – agentă sovietică; soţia lui Petre Lupu (n. Pressman) (v. supra), ilegalistă (membru P.C.d.R. din 1936), anchetată alături de Ana Pauker în procesul de la Craiova, din 1936, deţinută în lagărul de muncă obligatorie de la Vapniarka, apoi, până în august 1944, în lagărul de la Târgu Jiu; ulterior ocupă diverse funcţii în eşalonul doi al aparatului comunist de stat; decorată în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971)

LUSTIG, Carol Emil – originar din Satu Mare, Şeful Direcţiei Administrative în M.A.E. între 1948 şi 1952 (demis), emigrat în Israel la începutul anilor ’60; soţul Evei, prietenă apropiată a Anei Pauker (Levy 2002: 157, 207; Solomovici 2004: 24, 588; Constantiniu 2003 passim);

MACOVESCU, Tereza (n. UNGAR) (zisă “Teri”) – evreică maghiarofonă, soţia diplomatului George Macovescu (1913-2002); fostă ilegalistă, după 1944 activistă a partidului, între 1948 şi 1949 alături de soţul ei (însărcinat cu afaceri) la Londra, exclusă în 1952 din partid “pentru atitudine uşuratică şi neprincipialitate în ceea ce priveşte raporturile cu unii mici burghezi”, ulterior traducătoare la diverse edituri, în special Editura pentru Literatură Universală; cu dosar anexă la secţia Organizatorică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 187, nr. 156/1950-1952) (v. şi Balas 2008: 188-9, 195, 209; Simuţ 2007; Buzatu 2008: 421);

MAER, ? (Florian?) – în 1952 membru al organizaţiei de partid şi angajat al Direcţiei Cabinet din centrala M.A.E. (după ce fusese la Direcţia a II-a) (v. stenogramele reproduse în Fl. Constantiniu 2003: 148-150);

MAICU, Horia (n. Haim GOLDSTEIN) (1905-1975) – membru de partid, arhitect, şef de proiect la Casa Scânteii, co-autor al Sălii Palatului şi al actualei clădiri a Teatrului Naţional Bucureşti; arhitect-şef al capitalei în anii ’50; profesor de arhitectură; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (136/1955);

MAIMON, A. Iosif – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

MAIOREANU, Coloman – preşedinte al Băncii de Stat a R.P.R. (1959-1963), ulterior prim-vicepreşedinte al Consiliului de Conducere al băncii; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. III-a; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;

MANASSE, Micaela (uneori în forma românizată Mihaela Mănase) – avocată, din 1945 membru în conducerea U.F.A.R. şi cenzor al Uniunii (1945-1948), apoi membru al C.C., al Comitetului Executiv şi secretar al U.F.D.R. (1948-?) (Şt. Mihăilescu 2006: 380, 426, 427, 429-30), deputat în Camera Deputaţilor (1946-1948) din partea P.S.D. (facţiunea pro-comunistă), ac deputat de Buzău (Ţugui 1979: 189) (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – Secţia Organizatorică, dosar 3/1947, f. 153), membru A.D.I.R.I. din anii ’60, autoare a unor articole în revista Justiţia nouă în anii ’50-’60;

MANDEL, S. Osias – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

MANEA, Anton (n. Solomon MENDELSOHN) (n. 14.VI.1927, Târgovişte – 1992) – fost membru P.S.D. (chiar secretar general al organizaţiei de tineret), după fuziunea din 1948 membru supleant al C.C. al P.M.R. şi membru al Secretariatului C.C. al U.T.M. (1948-1952), ulterior menţionat ca director adjunct al Întreprinderii de aparate de măsură şi control din Otopeni; (apare şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 143, n. 24, respectiv Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 117, 309, care reproduc documente oficiale ale C.C. al U.T.M.; Dobre et al. 2004: 372);

MANOLE, Ofelia (n. ZEITMAN, după alte surse Zeidman; căs. cu Emanoil Vinea; zisă şi “Irina” şi “Jeni”, fiica lui Isidor şi Ernestina)) (15.II.1908 Reni, Ucraina – 1983 Bucureşti, ucisă de iubitul fiicei ei) – fostă ilegalistă (membru de partid din 1926), după război membră în conducerea Apărării Patriotice, membru supleant al C.C. al P.M.R. (1948-1958), secretar general la Ministerul Sănătăţii (1948-1950), membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), membru al C.C., al Comitetului Executiv şi al Secretariatului U.F.D.R. (1948-1952), colaboratoare a revistei Femeia a F.D.F.R. (1946-1948), deputat M.A.N. (1948-1952), membru şi apoi şefă a secţiei Cultură a C.C. al P.C.R. în anii ’50, secretar al Comitetului Regional Bucureşti al partidului (1954-1958) şi prim-adjunct aş şefului Secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R (1956-1958); marginalizată în 1958 în lotul “fracţioniştilor”, reabilitată în 1964; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a şi în 1978 cu ordinul “23 August” cls.I;

MANOLESCU, Eduard (1896 Burdujeni – 1949 Bucureşti, între amici “Edy”) – jurist, membru în conducerea C.D.E. şi deputat al Marii Adunări Naţionale (1946-1949);

MANOLIU, Nicolae (n. MANDEL) – de formaţie medic, cu fişă de cadre la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.M.R. (4/1951), delegat al României la Târgul International de la Budapesta din 1960; în anii ’50 directorul spitalului “Elias” din Bucureşti; decorat în 1952 cu ordinul Muncii clasa a II-a (Decretul nr. 521 din 24 dec. 1952); soţia sa , Etti (n. Goldschläger (24.III.1918 – 9.XII.1993), de asemenea medic, a decedat la Frankfurt am Main; fiul său, Andrei Mandel Manoliu (coleg de clasă cu V. Tismăneanu), emigrat în anii ’70, este jurist în S.U.A. şi a solicitat şi reobţinut cetăţenia română în 2009 (ordinul M.J. nr. 2195 din 6 aug. 2009; M.O.R. nr. 568 din 14 aug. 2009);

MANTZ, Nicolae (ian. 1927 Galaţi – dec. 2007) – inginer agronom, din 1952 în Ministerul Agriculturii (şi Silviculturii), în care promovează până la funcţia de secretar general – ministru adjunct al ministerului, în 1970; instructor al Secţiei Agrare a C.C. al P.M.R. în anii ’50-’60; cu dosar la Secţia Agrară a C.C. al P.C.R. (1/1955);

MARCOVICI, Leizer – secretar general al C.D.E. Iaşi începând cu 1952 şi membru al C.C. al Frontului Democraţiei Populare în a doua jumătate a anilor ’50 (în calitate de reprezentant al comunităţii evreieşti);

MARCOVICI, S. Lionel – în anii ’50 lector la catedra de organizare şi planificare a Facultăţii de ingineri economişti din cadrul I.P.B. şi funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării, ulterior responsabil în cadrul CEPECA; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963; încă în viaţă în 2005, în Bucureşti;

MARCUS, L. Marcel – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

MARK, S. Horaţiu – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

(?) MAURER, Mihail Emil (1904-1964) – director al Institutului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (1955-1964); decorat în 1964 cu titlul “Medic emerit al R.P.R.”;

MAYER, E. Victoria – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorată cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964

MAYO, Mihail (uneori transcris “de Mayo”) – evreu sefard originar din Craiova (coleg de clasă în liceu şi prieten apropiat cu Radu Gyr), avocat, acuzator public în cadrul Tribunalului Poporului, acuzator în procesul mareşalului Antonescu, iar până în anii ’60 autor în revista Justiţia Nouă; ar fi fost la un moment dat exclus din partid cf. T. Solomovici (2004: 236);

MĂNESCU, Ella (n. Ella DIAMANTŞTEIN) – secretara Anei Pauker la biroul de la sediul P.C.R. (1944-1947), emigrată în Israel în 1985, împreună cu soţul ei, Radu Mănescu [v. infra] (cercetătorul Robert Levy îi intervieva împreună la 28 august 1989 (Levy 2002: 205, 314);

MĂNESCU, Radu (n. Radu MINTZER, fiul lui Willy (secretar general al comunităţii evreieşti din Focşani) şi Raşela) (1912 Focşani – 1993 Natanya, Israel) – în adolescenţă sionist, ulterior comunist ilegalist şi condamnat; după război vicepreşedinte al Uniunii Sindicatelor Ziariştilor Profesionişti (1948), activist al direcţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. (1949), director general al Direcţiei Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice şi Difuzării Cărţii de pe lângă Consiliul de Miniştri (1950-1952), ministru adjunct al Finanţelor (1952-1970), membru al Comisiei Centrale de Revizie a partidului (1960-1965), vicepreşedinte al Băncii de Investiţii (1970-1973), profesor la Catedra de Finanţe a Academiei de Ştiinţe Economice în nii ’60-‘70; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; emigrat în Israel în 1985 împreună cu soţia Ella [v. supra] şi cei trei copii;

MELINESCU, Ilca (n. Ilka WASSERMAN, Bucureşti) – de profesie farmacistă, fostă ilegalistă deţinută la Mislea şi Dumbrăveni, după război secretara biroului Anei Pauker (şi după unii conducătoarea de facto a Ministerului Afacerilor Externe, M.A.E.) şi directoarea editurii de limba rusă “Cartea Rusă” (1953), secretar general al Ministerului Sănătăţii în anii ‘50, ulterior directoare la Editura pentru Literatură Universală, iar apoi redactor şef la Editura Univers (de unde se pensionează în anii ’70); decorată în 1949 şi respectiv în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; a fost soţia lui Nicolae Melinescu (funcţionar M.A.E. şi decan al facultăţii de Filozofie din Bucureşti) şi mama lui Nicolae Melinescu Jr., crainic al defunctului “Telejurnal” din perioada ceauşistă, în prezent încă angajat al TVR, fiul său (i.e. nepotul Ilcăi), Mihai, fiind actualul corespondent al TVR la Washington; martoră a acuzării în procesul lui Pătrăşcanu, pe care l-a acuzat de antisemitism;

MENDEL, Alexandru (n. 5.X.1906, Chinţeni, Cluj) – fost ilegalist, trece în URSS în mai 1941, repatriat în 1947, iniţial şef de producţie la cooperativa “Victoria” (1949-1951), apoi referent în Ministerul Industriei Uşoare (1951-1956), respectiv şef de secţie la întreprinderea “Varga Katalin” dlin Cluj (1956-1959), pensionat (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a:656-7);

MENINGHER, N. Elias-Froim – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

METCH, Z. – numit în decembrie 1948 membru al comisiei Ministerului Sănătăţii pentru lichidarea restanţelor şi repartizarea dentiştilor (Bărbulescu et al. 2009: 184-5);

(?) MEZINCESCU, D. Eduard (n. Eduard MESINGER) (n. 1909-?) – student la medicină, apoi menţionat şi ca ilegalist la Cluj, în timpul războiului cadru didactic la Facultatea de Medicină din Bucureşti (în 1944 cu grad de asist. univ; la facultate alături de tatăl său, Dimitrie), după august 1944 comisar al guvernului pe lângă Liga Operelor Sociale, cu rang de secretar de stat (1945-1946), secretar general al C.C. de ajutor al regiunilor lovite de secetă (1947), secretar general la Ministerul Afacerilor Străine în 1948, şef al Departamentului Artelor (1948-1949) şi apoi ministru al Artelor şi Informaţiilor (mai 1949 – iulie 1950), preşedinte al Comitetului pentru Artă cu rang de ministru secretar de stat (iulie 1950 – iunie 1952), ministru adjunct al Afacerilor Externe (1956-1966), iar apoi ambasador succesiv în Suedia, Danemarca şi Norvegia (pânã în 1976); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. III-a iar în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a; după 1989 membru al Partidului Socialist al Muncii şi redactor la revista Magazin Istoric; împreună cu Florica a avut doi fii, Gheorghe Andrei (n. 1943; decedat) şi Alexandru Luca (n. 1946), amândoi fizicieni şi emigraţi în S.U.A.;

MICU-CHIVU, Ecaterina (n. KLEIN, ulterior românizat MICU) – pentru un timp soţia ( a doua a) lui Stoica Chivu; fostă ilegalistă, deţinută în perioada interbelică; după august 1944 şefa Direcţiei Personal din M.A.E. (1947-1950) (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 199, n. 3; Preston et al. 2005: 334 n.2); din 1953 director al Institutului Româno-Sovietic; profesor la Institutul Politehnic Bucureşti până în 1955, apoi în C.C. al Crucii Roşii (1955-1960), în anii ’80 traducătore la diverse edituri; decorată în 1949 cu odinul “Apărarea Patriei” cls. III-a şi în 1978 cu ordinul “23 August” cls I. (Decret nr. 7 din 23.I.1978);

MIHĂILEANU, Petre (n. HERŞCOVICI) – voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, la începutul anilor ’50 trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar în cadrul diplomaţiei române, apoi coautor al unor articole sub egida I.S.I.S.P., apoi traducător la diverse edituri (Diamant 1979: 371, Sugarman f.a.: 110)

MILETINEANU, Ion(el) (uneori ortografiat şi “Militineanu”) – văr primar al amantei regale Elena Wolf-Lupescu; la începutul anilor ’30 expulzat din Germania în timpul studenţiei ca agitator comunist, apoi înrolat voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, după război membu în conducerea Comitetului Electrotehnic Român; în mai 1948 numit unul din cei şase secretari generali ai Ministerului Industriei; până în 1969 director general adjunct al Direcţiei Generale Metrologie, Standarde şi Invenţii de pe lângă Consiliul de Miniştri, iar apoi director în cadrul Direcţiei de Standardizare; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Diamant 1979: 371, Sugarman f.a.: 110, Ţurlea 2010: 111; B.I.R.E. 15 (18 mai 1948): 6).

MINDIRIGIU, Lupu – de formaţie tâmplar, după război instructor teritorial şi “lector” al ziarului Scânteia, cenzor de presă în cadrul Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (1952-1977), ocazional publicist la Presa Noastră (editată de Consiliul Ziariştilor din R.S.R.), apoi redactor la România Liberă până la emigrarea în Israel în 1980, unde, în 1999, avea să publice cartea de memorii Un anonim în citadela presei româneşti, apărută la Tel Aviv (Solomovici 2003: 377-9 ş.u.; Otu şi Râjnoveanu 2007: 56);

(?) MINEA, Stan – ilegalist, voluntar republican în războiul civil din Spania, după august 1944 redactor la Viaţa sindicală, încadrat la M.Ap.N. în 1946, avansat colonel (1949), decorat în acelaşi an cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, promovat şeful Direcţiei Informaţii (i.e. contrainformaţii militare) a Marelui Stat Major (febr. 1951-ian. 1954), ulterior, în circumstanţe încă neelucidate, internat într-o secţie psihiatrică a spitalului M.A.I. Otopeni, apoi, în anii ’60, autor al unor articole şi studii de istorie contemporană (la I.S.I.S.P., Institutul de Istorie şi Filozofie al Academiei, reista Magazin istoric, etc.) (Adorian et al. 1971: 210; Solomovici 2003: 249 şi 470; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 506, n. 17; Ioniţoiu 2008: 291; C.P.A.D.C.R. 2006: 662; Troncotă 2003: 35; Deletant 1999: 20);

MIRONESCU, Solange – la începutul anilor ’50 angajată la Direcţia Cabinet în M.A.E. (Constantiniu 2003: 83, 149);

MOGHIOROŞ, Alexandru (n. BALOGH Joszef, în alte documente oficiale MAGYAROSI) (23.X.1911 Salonta Mare, Bihor – 1.X.1969 Bucureşti) – evreu maghiarofon, fost mecanic, agitator comunist şi membru de partid din 1929, după 1944 membru în conducerea C.D.E., membru al Biroului Politic (din 1948); secretar CC al PMR (1948-1954); membru al Biroului Organizatoric (1950-1953); ministru al Nationalităţilor în guvernul Groza (1948-1952), preşedinte al Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole (1950-1951); prim-vicepreşedinte şi apoi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1954-1965); şef al secţiei de relaţii internaţionale a partidului în timpul guvernării Dej;

MOGHIOROŞ, Stela (n. 3.IX.1909, Tighina) (n. Esther RADOŞOVEŢKAIA, soţia lui Alexandru Moghioroş) – membru P.C.d.R. din 1929, membru în prima echipă redacţională la Scânteia, membru C.C. al P.C.R., reprezentanta P.M.R. în redacţia Kominform, Pentru pace trainică, pentru democraţie populară, membru al Comitetului Executiv şi al C.C. al U.F.D.R. (1948-1954), director general adjunct la Agerpres (1954-1979, apoi pensionată); decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a şi în 1978 cu ordinul “23 August” clasa I;

MOISESCU, Anton (12.II.1913 Umbrăreşti, Galaţi – 2002 Bucureşti) – membru P.C.d.R. din 1932, voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, membru al C.C. al P.M.R. (1955-1969); preşedinte al Băncii de Stat a R.P.R. şi ministru adjunct al Finanţelor (1952-1953); vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării (1953-1954), ministru plenipotenţiar în S.U.A. (1954-1956) şi Argentina (1956-1957); vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale (1957-1961), secretar al Consiliului Central al Sindicatelor (1957-1962); preşedinte al Societăţii de Cruce Roşie (1961-1971), decorat în 1961 şi 1971, la pensionare; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951);

MOISESCU, Ilie (d. 1987) – colonel magistrat în anii ‘50, preşedintele completului de judecată în dosarul Pătrăşcanu, ulterior avansat gen.-mr.;

MOISESCU, Leon – administrator-lichidator la Casa de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (1945-1947);

(?) MOISESCU; Viorica (n. 1916), soţia lui Anton Moisescu, membru P.C.R. din 1936, director adjunct CENTROCOOP până în anii ’60;

MOLDVAI, S. Emil – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

MOLHO, “Morico” Salvador (n. 1925 Galaţi) – de profesie medic, cenzor al D.G.P.T. în anii ’50, responsabil şi cu instructajul “lectorilor”, demis şi transferat la tipografia publicaţiei Viaţa Cooperaţiei, ulterior emigrat împreună cu soţia sa, unde a practicat medicina (în anii ’70 era şeful Institutului de Fiziologie Pulmonară din Haşomer) (Carol Neumann apud Solomovici 2003: 379, 381-2: 2004: 400);

(?) MOLHO MORARU, Florentina – directoarea (lector-şef) direcţiei Literatură şi Artă din cadrul Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor de pe lângă Consiliul de Miniştri în anii ’50-’70, responsabilă cu cenzura; aparent încă în viaţă în 2005, locuind în Piaţa Amzei, în Bucureşti (Vorobca 2008c, Mocanu 2003, Urian 2004);

MONDA, P. Emil (n. MOSCOVICI, fratele publicistului Virgiliu Monda şi nepot de unchi al lui Alexandru Toma) – în primii ani după război activist al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (fişă personală în dosarul 30/1947);

MORARU, W. Eugen (alias) – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

MORARU, Nicolae (n. Iulea ŞAFRAN, zis “Iuli”, fiul lui Simion şi Clara (n. Falie)) (1.VIII.1912 Tighina, Basarabia – 18.I.1998 Bucureşti) – unul din principalii ideologi ai sistemului comunist în sectorul cultural; cf. lui Petre Groza, “evreu care nu a uitat învăţămintele sionismului” (apud Buzatu şi Cîrstea, 2010: 331); ilegalist, deţinut în multiple penitenciare (1933 – august 1944); uneori eronat menţionat ca voluntar în Spania (Andrei Micu în Zbăganu 2001), după eliberarea sa în august 1944 redactor la România Liberă şi Contemporanul, redactor şef al ziarului Veac nou (organul de presă al A.R.L.U.S.) (1945-1946), şeful de facto al Societăţii Române de Radiodifuziune (1945-1946), director general al postului de radio “România liberă” (1946-1948), preşedinte al Uniunii Ziariştilor (câteva luni în 1947 până la comasarea sindicatelor artiştilor, ziariştilor şi scriitorilor), secretar al Comitetului Artelor din Secţia centrală de educaţie politică a C.C. al P.C.R. (1947), secretar general al Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1950), redactor-şef la Viaţa Românească (1950-1953), profesor universitar şi, în pofida faptului că nu avea studii în domeniu, şeful catedrei de Estetică la Institutul de Arte din Bucureşti (1948-1968), iar din 1950 coordonator al publicaţiei lunare pentru străinătate, apoi redactor-şef, până la pensionarea sa, în 1979, al nou-transformatei Redacţii de Publicaţii pentru Străinătate (fosta Narodnaia Rumînia); autor al unor volume de critică şi ideologie literară, între care “Pentru fericirea poporului” (co-autor Aurel Baranga), premiată cu Premiul de Stat în 1951;

MOSCU, Adalbert – director adjunct al Bibliotecii şi Arhivei Presei – serviciu în cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. în 1949 (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21);

MÜHLSTEIN – şeful contenciosului Băncii SovRom – menţionat în declaraţia din 24 ian. 1952 a lui A.L. Zissu în faţa organelor de anchetă (v. Solomovici 2001II: 104);

NACHTIGAL, Alfons – fost ilegalist, urmărit de Siguranţă în perioada interbelică, deţinut în 1940 în lagărul de muncă de la Miercurea Ciuc, preşedinte adjunct al al Blocului Democratic al Evreilor din România, f. 23 sept. 1944 (Solomovici 2001II: 10), ulterior sde pare deţinut în închisorile comuniste;

NAŞ, M. Leon (n. LITTMAN) (23.I.1919, Moineşti – 2007, Bucureşti) – fost ilegalist (membru U.T.C. din 1936), după război redactor la Editura P.C.R (1944-1946), iar ulterior prim-adjunct şi şef de facto al secţiei Gospodăria de Partid a C.C. al P.C.R. (1946-1989), unde a controlat fondurile valutare, întreprinderile şi fermele Gospodăriei de Partid până la sfârşitul regimului comunist; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. III-a, în 1981 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a II-a, iar în 1981 cu ordinul “23 August” cls. II-a;

NAUM, Ana (nume de cod în perioada ilegalismului: Nuţu Fuxman, soţia lui Belu Zilber) – în reţeaua “Ajutorul Roşu” în timpul războiului, ulterior directoarea adjunctă a Direcţiei Generale a Editurilor, Poligrafiei şi Difuzării Cărţii (transformată apoi în D.G.P.T.) de pe lângă Consiliul de Miniştri până în anii ’50 (v. Pienescu 2008: 154, 155), ulterior redactor la Editura de Stat pentru Imprimate şi Publicaţii; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;

NAUM, Roza (soţia generalului Grigore Naum, v. infra) – activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (12/1954); decedată în anii ’70 în Bucureşti (Solomovici 2003: 120-1);

NĂDEJDE, Erwin Costin (31.X.1909 – 1999, Bucureşti) (fiul fostului demnitar social-democrat Iosif Nădejde-Armaşu, ulterior publicist) – şeful secţiei Învăţământ în Ministerul Culturii în anii ’50, apoi ministru adjunct al Învăţământului, şeful secţiei Învăţământ a C.C. al P.M.R. şi cadru didactic la I.P.B., până în anii ’60, ulterior membru al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Arte (1961-1965) şi membru supleant al C.C. al P.C.R. (1955-1965); cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.M.R (dosare anexe, nr. 12/1952); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. III-a;

NICOLSCHI, Vanda, (n. Şeila AVERBRUCH) (27.II.1902, Valea lui Vlad, jud. Bălţi – 1986) de profesie ţesătoare, soţia lui Alexandru Nicolschi [v. infra], membru al CC al PCR în perioada ilegalistă (din 1924), după război membru C.C. al P.C.R., al B.P. al P.C.R. (un mandat) şi vicepreşedinte al C.C. al Crucii Roşii (din 1961); decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls. I.; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1954); incinerată la crematoriul “Cenuşa”;

(?) NICULI, Ion (5.I.1887 Iaşi – 31.VII.1979 Iaşi) – ilegalist (membru de partid din 1921), membru al Prezidiului R.P.R. (1947-1948) membru al C.C. al P.M.R. (1948-1955), preşedinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al oraşului Iaşi (1953-1956), ulterior preşedinte al Consiliului Regional Iaşi al A.R.L.U.S.; căsătorit în anii ’70 (?) cu Fanny, fosta soţie a lui Nicolae Goldberger (singura sursă care îl menţionează ca evreu este Solomovici 2001II: 17)

NISTOR, Alexandru (n. NEUMANN) – membru în Comisia de Lichidare C.A.S.B.I. (1945-1948), şeful economatului Institutului Central de Statistică, director în cadrul Ministerului de Finanţe între 1948 şi 1952, când va fi arestat în “dosarul Vasile Luca” (eliberat doi ani mai târziu); dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 14/1951, 77/1952, 249/1952, 299/1952);

NOVAC, C. Mauriciu – ministru adjunct al Comerţului Exterior (1950-1956), apoi vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării (1959-1969), respectiv ministru adjunct al Comerţului Interior (1969-1973); autor ocazional la periodicul lunar Probleme economice, precum “Ajutorul fărţesc al Uniunii Sovietice – factor important în dezvoltarea economiei noastre naţionale” (co-autor Manea Mănescu, nr. 8 (august), 1959; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (întocmit 1956); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. III-a;

OBEDEANU, Haralambie (n. Harry LAZAROVICI, fiul lui Izac şi Ana) (19.VII.1921-18.II.1960) – membru al grupului de evrei care au jefuit maşina Băncii de Stat a R.P.R. la 28 iulie 1959; fost ilegalist, după război ofiţer de Interne, ziarist la Scânteia (1945-1956, apoi decan al Facultăţii de Ziaristică la “Academia Ştefan Gheorghiu” (1956 – 1 ian.1959, pensionat cu grad de conferenţiar), condamnat şi executat la 18.II.1960 (v. Solomovici 2005 şi 2001II: 111, Goma 2005: 4);

OERIU, Elena – soţia lui Simion Oeriu (v. infra); în 1944 membru fondator şi apoi în conducerea A.R.L.U.S.; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; singura mneţiunea evreităţii sale în nota informativă confidenţială din nov. 1947 a reprezentanţiei diplomatice britanice la Bucureşti, remisă centralei Foreign Office (v. Buzatu 2008: 434);

OERIU, Simion (n. Simon SCHÄFER) (19.XII.1902 Iaşi – 1982) – fiul unui cârciumar din Dorohoi, de profesie biochimist, secretar general al Asociaţiei Române pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (A.R.L.U.S.) şi redactor la revista asociaţiei, Veac Nou (1944-1946, perioadă în care scrie şi volumul Omul sovietic), şef al catedrei de biochimie din cadrul Intitutului de Medicină şi Farmacie Bucureşti (1947 – anii ’60, instalat de comunişti în locul reputatului Vintilă Ciocâlteu), având rang de subsecretar de stat (1945-1946); comisar general al guvernului pentru legătura cu Comisia Aliată de Control (1946-1947), apoi comisar al guvernului pentru aplicarea Tratatului de Pace de la Paris; comisar general al executării armistiţiului cu URSS, după unele surse ar fi emigrat în anii ‘70 în Israel; cf. unei note informative confidenţiale a misiunii diplomatice britanice din nov. 1947, Oeriu s-ar fi convertit la creştinism în 1944 (v. Buzatu 2008: 434);

OIŞTEANU, Mihail (n. Mişa OIGENSTEIN) (1916-2003) – fratele mai mic al lui Leonte Răutu; ilegalist (membru de partid din 1931), arestat şi condamnat în 1932 şi 1937, fugit în U.R.S.S. în 1941, ofiţer politic într-un lagăr de prizonieri de război români şi italieni în Karaganda (în Kazhstan, acolo unde i se naşte şi fiul, Valery Oişteanu), revenit în august 1944 în România ca ifiţer N.K.V.D., în 1948 transferat din nou în U.R.S.S., apoi întors în România împreună cu familia în octombrie 1954; din 1955 doctorand, iar apoi profesor de istoria mişcării muncitoreşti la Şcoala Superioară de partid, ulterior Academia “Ştefan Gheorghiu”; pensionat în anii ’70; căsătorit cu Bella (n. Iosovici), tatăl fraţilor Andrei şi Oişteanu, publicişti; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (v. mai ales Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 505, n. 6);

OPRESCU, Mihai(l) (M. SORAR) (1911-1991) – în timpul războiului cadru didactic la colegiul “Marcu Onescu” pentru evrei, apoi maior procuror militar la Tribunalul Militar M.A.I. (1945-1975) (implicat şi în procesul monseniorului Vladimir Ghika) şi în paralel cadru didactic la Facultatea de Drept din Bucureşti, ulterior cercetător al istoriei evreilor din România (Kuller 2010: 190; 2008: 285);

OPRIŞAN, Mircea (?-?) – ilegalist, deţinut la penitenciarul Caransebeş; redactor-şef al revistei lunare Probleme Economice (1948-1852), vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării (1952-1954), ministrul Comerţului Interior (febr. 1954 – oct. 1955), din 1970 consilierul ministrului Janos Fazekas la Consiliul de Miniştri, unde, cf. fostului general de Securitate Neagu Cosma, se afla sub supravegherea Securităţii ca agent al serviciilor de informaţii israeliene, emigrat în 1974 în circumstanţe neclare în Israel, iar apoi stabilit în Statele Unite (unde în septembrie 1985 îi acorda un interviu lui Robert Levy (2002: 315)); în anii ’80 a acordat câteva interviuri postului de radio Europa Liberă; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a (v. Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 424; Tismăneanu 2005: 325, n. 20; Cosma 1994: 299-300; Levy 2002: 208, 315; Trebici 2011; respectiv Balaş 2008: 218, care îl caracterizează ca pe “a Jewish journalist” şi “an astute political manipulator”);

ORBAN, Tamara Mira (1918 Basarabia – I.2005 Bucureşti, cimitirul evreiesc “Filantropia”) – ilegalistă, membru U.T.C. din anii ’30, după 1944 activistă la diverse secţii ale C.C., în anii ’50 instructor al Secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., directoarea şcolii de partid (de un an) de pe lângă Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., anchetată în lotul fracţioniştilor din 1958, sancţionată cu vot de blam şi avertisment, ulterior activistă la C.C. al Uniunii Generale a Sindicatelor din România; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; a locuit până la sfârşitul vieţii în Bucureşti, pe str. Primăverii nr. 24 (menţionată în Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 504, n. 4 şi 505 Dobre et al. 2004:39 şi Solomovici 2001II: 42);

ORENSTEIN, Ernestina (zisă “Tina”) (n. 1902 Pufeşti, jud. Putna) (uneori ortografiat şi “Ornştein”) – ilegalistă, aflata în atenţia Siguranţei în 1941 pe lista “comuniştilor categoria A”, din 1945 în conducerea U.F.A.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 380), în 1946 în “activul central al partidului” (Andreescu, Nastasă, Varga 2003: 369ş.u.; Mâţă 2007: 251);

PANAITESCU, Horia (n. Har(r)y WITZLING) (18.V.1921-21.III.1986) – activist P.C.R. încă de la începutul instaurării comunismului, absolvent al Facultăţii de Chimie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti; din 1956 şi până la pensionarea din ani ’70 director general adjunct (şi după 1973 membru al Colegiului) Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor de pe lângă Consiliul de Miniştri – formal al doilea om în sistemul cenzurii din timpul comunismului; în afara activităţii guvernamentale publicist realist-socialist; cu dosar de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie C.C. al P.C.R. (întocmită 1954);

PANĂ, Antoaneta (f. LUPU, n. BURAH) – soţia lui Gheorghe Pană (vicepreşedinte al Consiliului de Stat în 1985); activistă de partid, în 1949 instructor în cadrul sectorului Învăţământ Public al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., în anii ’50 inclusiv şefă de cabinet a lui Leonte Răutu (dosar la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C., nr. inv. 71, dosar 12/1954; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 236 şi 424, n.34; Mihai 2009);

PANŢER, Leon – din 1948 director adjunct al Direcţiei Medicină Curativă din cadrul Ministerului Sănătăţii (M. Of. (partea I B) nr. 31 din 7 februarie 1949, p. 1103);

PAS, Ion (n. Calman SCHRITTER) (6.X.1895 – 20.V.1974; Bucureşti) – fost membru P.S.D. şi redactor la Gazeta în anii ‘20-’30, cu convingeri nedisimulat marxiste, după război vicepreşedintele secţiei Presă a A.R.L.U.S., vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, ministrul Artelor (1946-1948), membru neîntrerupt al C.C. al P.M.R. între 1948 şi 1965, preşedintele Comitetului de Stat pentru Radiodifuziune şi Televiziune (1958-1965, apoi pensionat); decorat cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa I-a prin Decretul nr. 18 aug. 1964;

PAUKER, Ana (n. Hanna RABINSOHN, fiica lui Herş şi Sara) (13.II.1893 Codăeşti, Vaslui – 3.VI.1960 Bucureşti) – ilegalistă notorie, arestată şi condamnată de două ori în perioada interbelică, după război secretar general al C.C. al P.M.R. între 1944 şi 1948; din noiembrie 1947 până la excluderea ei din viaţa politică în 1952 ministru de Externe al R.P.R. şi membru al Secretariatului General al P.C.R. (din 1948 redenumit Partidul Muncitoresc Român, PMR, după care în 1968 a revenit la titulatura PCR); membră fondatoare şi preşedintă de onoare a Uniunii Femeilor Antifasciste din România (U.F.A.R., 1945-1948), membră a C.C. şi preşedintă de onoare a Uniunii Femeilor Democrate Române (U.F.D.R., 1948-1952), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1949-1952), “epurată” în iunie 1952, alături de V. Luca şi T. Georgescu, ulterior traducătoare a operelor lui Marx la Editura Politică; decedată de cancer în 1960, incinerată la crematoriul “Cenuşa”;

PAVEL, Dan (n. DAVIDOVITS) – în 1949 instructor în cadrul sectorului Ştiinţă al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., ulterior activist al secţiei Relaţii Externe (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R – secţiile Propagandă şi Agitaţie, dosar 51/1949, ff. 118-121, respectiv Relaţii Externe, dosar 29/1957, ff. 8-11);

PĂSCULESCU, Elena (n. Tescovici [? v. supra]) – sora lui Teohari Georgescu; fondatoare membră în conducere şi cenzor al U.F.A.R. (1945-1948) (Şt. Mihăilescu 2006: 380), membru al organizaţiei de bază a partidului, responsabilă cu propaganda şi agitaţia, şi şefă a Direcţiei Cabinet în M.A.E. în ministeriatul Anei Pauker (1949-1952) (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar nr. 51/1952, passim) (v. şi Fl. Constantiniu 2003: 13 ş.u., 43, 74-6; Tismăneanu 2010a), epurată în 1952, ulterior cu evoluţie incertă;

PĂTRAŞCU, Andrei (n. Andrei LÖB, îşi românizează numele în 1946) (n. 28.II.1911 / 22.III.1911, Tinăud, Bihor / Cluj – d. 1986 Bucureşti) (fiul lui Ludovic şi Ana) – de profesie croitor, ilegalist (membru de partid din 1934), aflat în 1941 pe lista “comuniştilor categoria A” în 1941, când încă nu îşi românizase numele, deţinut la Tg. Jiu (1941-1942); după război membru al primului C.C. al P.C.R. (1945-1948), deputat M.A.N. de Bihor (1946-1948), instructor C.C. pentru comitetul regional de partid Hunedoara (1945-1946), apoi Bihor (1946-1949), secretar general al Ministerului Agriculturii pentru câteva luni în 1947, director adjunct al Centralei Industriale a Lemnului (1949-1952), ulterior epurat sub acuzaţia împuşcării (involuntare) a lui Gheorghe Apostol în violenţele de la uzinele Malaxa din Bucureşti din 1945, trimis într-o colonie de muncă (1952-1955), apoi normator până la pensionare la Fabrica de Confecţii Bucureşti (1956-1961);

PĂTRĂŞCANU, Elena (n. Hertha SCHWAMMEN, cu nume conspirativ “Saşa”, ulterior recăsătorită Veakis) (n. 11.IV.1914, Cernăuţi, fiica lui Max şi Sofia) – soţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu – convertită la creştinism în 1939, înainte de căsătorie (mariajele mixte fiind interzise legal în acea perioadă); membră a Partidului Comunist Austriac în timpul studenţiei la Viena în anii ’30; după august 1944: membru fondator şi membru al Comitetului de Conducere al U.F.A.R. (1945-1948), director al Teatrului de Păpuşi “Ţăndărică”, membru al Consiliului consultativ de pe lângă Ministerul Propagandei (1944-1946), lideră a grupării artistice din Uniunea Patrioţilor; arestată în procesul intentat soţului ei, condamnată în 1954 la 14 ani închisoare, dar graţiată la 29 mai 1956, ulterior scenografă la Teatrul de Păpuşi Sibiu şi, după unele surse, colaboratoare disciplinată a Securităţii; decorată în 1971, sub numele “Elena Veachis” (urmare a căsătoriei cu regizorul grec Yannis Veakis), cu ordinul “23 August” clasa a III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

PELŢAN, H. Marton – la începutul anilor ’60 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a prin Decretul nr. 335 din 20 iun. 1963;

PETRAN, Iosif (n. Iosif POCLER) (n. 14.VI.1932 Bucureşti – 2005 Tel Aviv, Israel) – absolvent al Liceului Evreiesc din Bucureşti, angajat în centrala M.A.E. în mandatul Anei pauker, în paralel urmează Şcoala Sanitară; cunoscut mai degrabă ca prozator (debut cu nuvele în 1964); emigrează în 1972 în Israel, unde colaborează la diverse publicaţii de limbă română (Viaţa noastră, Facla, Revista mea, etc.) şi îndeplineşte funcţia de secretar de redacţie, iar apo redactor-şef la Orient Expres; membru al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română;

PETRESCU, Adela (n. Raşela, fiica lui Leon) – soţia lui Gheorghe (alias Gogu) Petrescu, fratele Elenei Ceauşescu; decorată în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a; încă în viaţă în 1990, după unele surse emigrată în Israel, după altele decedată în Bucureşti;

PETRESCU, Alfred V. – evreu originar din Basarabia, după 1944 procuror la Parchetul Tribunalului Ilfov, însărcinat aducerea la îndeplinire a sentinţelor în simulacrul “Marele proces al trădării naţionale”;

PICALSCHI, Alfons (uneori ortografiat şi Pikalsky) – în 1948 numit de către Ministerul Comerţului director al societăţii naţionalizate “Bod” (B.I.R.E. 20 (5 iulie 1948): 7), ulterior ministru adjunct al Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale (1952-1953) (numit prin Decretul Prezidiului M.A.N. nr. 334 din 19 septembrie 1952);

PINCAS, A. Hary – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

PINSLER, M. – numit în decembrie 1948 membru al comisiei Ministerului Sănătăţii pentru lichidarea restanţelor şi repartizarea dentiştilor (Bărbulescu et al. 2009: 184-5);

PODOLEANU, Jack (n. Iţic MENDELOVICI, fiul lui Solomon, istoric; prenume ortografiat ocazional şi “Jaques”) – originar din Podu Iloaiei (jud. Iaşi), fost ilegalist (membru de partid din 1921, internat în perioada 1941-1944 în lagărele de muncă disciplinară de la Tg. Jiu, Vapniarka şi Grosubova), cumnatul Ghizelei Vass (i.e. soţul Olgăi – sora lui Ladislau Vass), directorul Editurii P.M.R. (viitoarea Ed. Politică), apoi director general al Direcţiei Generale a Editurilor, Difuzării Căreţii şi Presei, ulterior secretar de stat responsabil cu industria alimentară în guvernul Dej; decorat ca pensionar prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;fiica sa şi a Olgăi Podoleanu (n. Vass) este artist plastic în Israel;

POENARU, I. Albertina – funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

POPPER, Marcel Maximilian (1895 – 1960 Bucureşti) – medic şi profesor, membru P.C.R., membru în conducerea C.D.E., apoi al F.C.E.R. (1948-1951), deputat în Marea Adunare Naţională (1948-1952); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

PREOTEASA, Ecaterina (zisă Kati) (n. FEHER) – activistă a secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (iniţial la sectorul Evidenţa Cadrelor şi Documentare), apoi, până în anii ’70, instructor al C.C. al P.C.R.; dosar de cadre din 1954); a fost soţia fostului ministru de externe Grigore Preoteasa (decedat în accidentul aviatic din U.R.S.S. din 1957) şi mama Ilincăi (căs. în prezent Bartolomeu) – prima soţie, în anii ’70, a politicianului P.S.D. Adrian Năstase (recăsătorit în 1985 cu Dana, fiica fostului ministru al Agriculturii şi ambasador în China Angelo Miculescu); decorată în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R. clasa a II-a;

PRUTEANU, Paul (n. Pinchas Solomonovici, nume schimbat în 1945) (15.I.1908 Fălciu, Vaslui – 16.XII.1966 Iaşi) – după august 1944 membru al comitetului sanitar al Apărării Patriotice, inspector general sanitar în Ministerul Sănătăţii (1944-1945), apoi director medical în centrala ministerului (1945-1948), şeful Direcţei Policlinici şi Spitale (1948-1952), pozişie din care a participat la coordonarea reformei sectorului sanitar din ţară, conferenţiar la catedra de organizare sanitară a I.M.F. Bucureşti, din 1952 transferat la catedra omoloagă din Iaşi; tatăl filologului George Pruteanu (1947-2008) (Brătescu 2007: 251-3; Burcă 2007: 13);

RAB, I. Ioan (n. Ivan RAB, după alte surse Janoş Rab) (1904-1973) – general, cumnatul lui Leonte Răutu (soţia sa, Eva, n. Oigenstein, era sora lui Răutu), “refugiat” în U.R.S.S. în 1940, revenit în ţară în 1944, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, şeful serviciului de cadre din M.Ap.N. (1950-1953), pentru scurt timp ministru adjunct al Construcţiilor, apoi ambasador la Moscova, ulterior directorul Institutului de Istorie Militară din Bucureşti; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; fiica sa şi a Evei, Felicia (verişoară cu fiicele lui L. Răutu), a emigrat la începutul anilor ‘70 în Israel, unde s-a căsătorit cu David Wizman, ambii stabilindu-se câţiva ani mai târziu în Olanda;

RAB, I. Maria (1915-1976) – sora lui Ioan Rab şi cumnata lui Leonte Răutu; sub numele Barbu pentru scurt timp şefa Secţiei Internaţionale a C.C. al P.M.R. (cf. V. Tismăneanu); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;

RABINOVICI, S. Pinhas – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

RACHMISTRIUC, B. Alexandru – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

RADIAN, Liana – ambasadoare în Senegal în anii ’60, apoi înalt funcţionar în Ministerul Comerţului Exterior şi autoare a diverse articole în revista Probleme Economice (dosar la secţia Relaţii Externe a C.C., nr. 11/1954);

RADO, M. Alexandru (n. 17.VI.1905 Reşiţa) (fiul lui Martin şi Paula) – fost patron de fabrică, membru de partid din 1944, în anii ’50 director adjunct al întreprinderii “Româno-Export” a Ministerului Comerţului Exterior, inculpat şi condamnat alături de alţi evrei funcţionari în comerţul exterior în 1961 pentru subminarea economiei naţionale, eliberat în 1968 (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 283; Ioniţoiu 2000:IX);

RANGHEŢ, Iosif (n. Jozsef RANGECZ, fiul Elisabetei) (7.X.1904 Olari, Arad – 1.IX.1952) – evreu maghiarofon, membru al C.C. al P.C.R. (1945-1952) şi supleant al Biroului Politic (1948-1952), director al serviciului de cadre al PCR (1945-1948), membru al Comisiei Controlului de Partid (1945-1952), prim adjunct al şefului Serviciului Special de Informaţii (1947-1948), membru supleant al B.P. al P.M.R. (1948-1952); preşedinte al Comitetului pentru Normarea şi Repartizarea Combustibililor (1949-1950); înmormântat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din actualul Parc Carol din Bucureşti; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a;

RANGHEŢ, Sanda(la) (soţia lui Iosif Rangheţ) – decorată de autorităţile comuniste în 1949 cu ordinul Apărarea Patriei cls. III-a şi în 1964 cu “Steaua R.P.R.” cls. III-a, timp de aproape două decenii (’60-’80) secretar general al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii şi reprezentant al R.S.R. în Biroul Consiliului Mondial al Păcii; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (103/1953);

RĂCEANU, Ileana (n. Ilon(k)a PAPP, în alte documente oficiale Pap şi chiar Pop) (n. 3.IX1909 com. Macău, jud. Cenad (atunci) Ungaria – d. 1.VI.1981, Bucureşti) – fostă muncitoare şi ziaristă mediocră la un ziar în limba maghiară din Arad, membru P.C.d.R. din 1927, după 1944 secretar regional de partid în Ardeal, membru al C.C. al U.F.D.R. (din 1948), membru supleant al C.C. al P.M.R. (1955-1958), vicepreşedinte al C.C. al U.F.D.R. între 1952 şi 1958, când a fost exclusă din P.M.R. în lotul “fracţioniştilor”, reabilitată în 1964; decorată în 1981, ca pensionară, cu ordinul “23 August” cls.I; incinerată la crematoriul Cenuşa; mama diplomatului Mircea Răceanu, condamnat la moarte ca “trădător” în primăvara lui 1989 (tatăl natural al acestuia a fost Andrei Bernath, mort în lagărul de la Râbniţa, în Transnistria, iar tatăl adoptiv, de la care a preluat numele, Grigore Răceanu, unul din semnatarii “Scrisorii celor 6” din 1989);

RĂDULESCU, Dorina (n. RUDICH) (25.V.1909 Roznov, Neamţ – 21.VIII.1982, Bucureşti) (fiica lui Isac şi Maria Rudich) – soţia demnitarului comunist Gheorghe (zis Gogu) Rădulescu (căs. 1938); ajunsă în Bucureşti în timpul adolescenţei, dactilografă în capitală în perioada interbelică, colaboratoare la Cuvântul liber (1935-1936), în cercul unor poeţi evrei avangardişti, recrutată de N.K.V.D., refugiată împreună cu soţul ei în URSS în 1941-1944 (perioadă în care este avansată până la gradul de colonel N.K.V.D., fiind demobilizată abia în 1947), revenită în ţară în 1944, redactor la Graiul Nou (cotidianul de limbă română al Armatei Roşii) (1944-1947), apoi la Viaţa capitalei (1947-1948), apoi activă în domeniul comerţului exterior în mandatul ministerial al lui Gogu Rădulescu, iniţial ca director în cadrul Ministerului Comerţului Exterior, ulterior ca membru în conducerea ILEXIM, în paralel publicistă şi scriitoare mediocră; prietenă şi protectoare a Anei Blandiana;

RĂUTU, Iacob (martie 1915-nov. 2006, Bucureşti) (foarte posibil un alt frate al lui Leonte Răutu, a locuit în Bucureşti, pe str. Intr. Bădeni nr.1) – înalt funcţionar timp de decenii la ministerele Industriei şi Comerţului, Comerţului Interior şi respectiv Industriei Alimentare (reorganizat în 1973 al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor) până la pensionare, în 1978; ulterior angajat şi chiar şef al Serviciului Tehnic al F.C.E.R.;

RĂUTU, Leonte (n. Lev OIGENSTEIN, zis Lonia, în unele documente ortografiat Oighenstein) (28.II.1910 Fălticeni – 1993 Bucureşti) – cf. raportului C.P.A.D.C.R., “principalul ideolog al P.C.R.” (2006: 46); membru P.C.d.R. din 1931 (în U.T.C.d.R. din 1929); refugiat în URSS în 1940, dobândeşte cetăţenia sovietică şi serveşte chiar drept deputat în Sovietul Suprem Ucrainean până la 22 iunie 1941; după august 1944: membru C.C. al P.M.R./P.C.R. (1948-1984, ca supleant între 1958 şi 1960), membru al Biroului Organizatoric (1950-1954), supleant al Biroului Politic (1955-1965), membru al Secretariatului (1965-1969), al Comitetului Executiv (1965-1974) şi al C.P.Ex. ale C.C. (1974-1981); deputat M.A.N. (mandate succesive 1948-1985); şeful catedrei de marxism-leninism la Universitatea Bucureşti (devenită “C.I. Parhon”) (din 1949), membru în comitetul de redacţie la Scânteia (1945-1948), adjunct (1945-1948) şi apoi şef (1948-1956) al secţiei Propagandă şi Agitaţie, şeful Secţiei de Verificări a C.C. al P.M.R. în 1950, şef al Direcţiei Propagandă şi Cultură a C.C. al P.M.R. (1956-1965); secretar general (1960-1964) şi apoi ministru adjunct la Ministerul Comerţului Exterior (1964-1969), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1969-1972); preşedinte al Consiliului de Conducere şi rector al Academiei de Ştiinţe Social-Politice “Ştefan Gheorghiu” (1972-1981, când este marginalizat urmare a scandalului pe marginea emigrării fiicei sale Elena, v. infra); decorat, inter alia, în 1980 cu “Steaua R.S.S.”; decoart cu ordinul Muncii clasa I-a (1948), ordinul “Steaua R.P.R.” clasa I-a (1960), ordinul “Apărarea Patriei” clasa I-a (1974), titlul “Erou al Muncii Socialiste” şi medalia de aur “Secera şi ciocanul” (1964), ordinul “Victoria socialismului” (1971), ordinul “Steaua R.S.R.” clasa I-a (1980) ş.a.; incinerat la crematoriul “Cenuşa”, în timpul ceremoniei cântându-se Internaţionala (în 1993!);

fratele lui Leonte, Mihail Oişteanu (n. Oigenstein, zis “Mişa”), căsătorit cu Bella Iosovici (originară din Cernăuţi), este tatăl lui Valery Oişteanu (n. 3 septembrie 1943 la Karaganda (în prezent în Kazahstan), absolvent al Facultăţii de Chimie Industrială a Institutului Politehnic Bucureşti, apoi redactor la Radiodifuziune, iar ulterior emigrării sale din 1972, publicist în SUA) şi al publicistului Andrei Oişteanu (n. 18 septembrie 1948, Bucureşti);

sora lui Leonte Răutu, născuta Eva Isaakovna Oigenstein, s-a căsătorit cu Ivan (alias Ioan) Rab, general de Armată, ambasador la Moscova şi respectiv director al Institutului de Istorie Militară din Bucureşti în perioada comunistă;

prima fiică a lui Leonte Răutu, Anca (căs.) Oroveanu, este profesoară la Universitatea Naţională de Artă Bucureşti, Facultatea Istoria şi Teoria Artei; soţul acesteia, Mihai Oroveanu, este director al Muzeului Naţional de Artă Contemporană şi director al Fundaţiei ARTEXPO;

cealaltă fiică a lui Răutu, Elena (zisă “Lena”, colegă de clasă la fostul Liceu Nr. 24, actual “Jean Monnet”, cu Nicu Ceauşescu şi V. Tismăneanu), căsătorită cu inginerul de sunet Andrei Coler (fiul lui J(e)an Coler), a depus împreună cu soţul ei o cerere de emigrare din România, fapt care ar fi contribuit la marginalizarea lui Leonte Răutu în 1981, urmare a unui veritabil scandal diplomatic; fiica lui Andrei şi Elena Coler, Luminiţa, emigrase încă din anii ’70 şi se căsătorise în SUA cu Richard Schapp, fiul fostului guvernator de Pennsylvania şi ambasador american în Israel, Milton Schapp; în 1982, cel din urmă a intervenit inclusiv în faţa Subcomisiei pentru Comerţ a Camerei Reprezentanţilor SUA pentru a forţa pe cale diplomatică emigrarea părinţilor nurorii sale, cuplul Andrei şi Elena Coler (fapt realizat la sfârşitul anului 1982);

RĂUTU, Natalia (n. Niunea Iakovlevna, soţia lui Leonte Răutu) – deputat M.A.N. (1948-1952-?), decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a; cf. Magdei Ursache, soţia lui Răutu “n-a vorbit niciodata româneşte” (Ursache f.a. b);

REDLING(H)ER, Oscar – fost ilegalist din Timişoara, apoi lector la Şcoala Superioară de Partid “Ştefan Gheorghiu” în prima jumătatate a anilor ’50, ulterior membru al Comisiei Centrale de Revizie a P.C.R. (1955-1960) şi al Comisiei de Control a Partidului (1960-1965); cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1950, 1951); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;

REGMAN, I. Ero(f)tei – funcţionar în cadrul Ministerului Energiei Electrice în anii ’50-’60, decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 972 din 8 dec. 1966);

RIESEL, I. Bella – directoare în Ministerul Comerţului Exterior la începutul anilor ’60; decorată în 1963 cu Medalia Muncii;

RIGANI, Zoe (1.IX.1912 Corabia, Olt – 1980 Bucureşti) – preşedintă a Consiliului Regional A.R.L.U.S. şi a Comitetului Femeilor P.C.R. din Ploieşti în anii ’50, ulterior deputată M.A.N. (1961-1965) şi vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor şi membru C.C. al P.M.R. (1960-1965);

ROBAN, Marin (n. Maier LEIBOVICI) – în anii ’50 consilier superior în cadrul Direcţiei Asigurărilor Sociale de Stat, cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 23/1954);

ROLLER, Sara (n. ZIGHELBAUM, în unele documente interbelice ortografiat şi Zighlbaim) – soţia lui Mihail Roller [v. infra]; în perioada ilegalistă ţesătoare la fabrica Minerva din Bucureşti şi conducătoarea Frontului Feminin (v. Şinca 2006: 392), după 1944 activistă a partidului, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.M.R. (1950, 1951);

ROMAN, S. Andrei (n. Desideriu GRÜN) (16.XI.1904-1982) (“Bondi”) – membru P.C.d.R. din 1924, fost zugrav, voluntar în Spania, după război colonel de Securitate, apoi controlor la Comitetul Controlului de Stat (1954 – anii ’60); dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (11/1954); decorat cu ordinul “Steaua R.S.R.” prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 157 din 4 mai 1971;

ROMAN, Eugenia (n. Erna ROSMAN) (n. 1907, Soroca) – fostă ilegalistă, în anii ’50 activistă a secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (fişă de cadre întocmită în 1955);

ROMAN, Gustav (n. ROSENBERG) – în anii ’50-‘60 funcţionar al Comisiei, apoi Comitetului de Stat al Planificării, respectiv cadru didactic (din 1956 lector cumul) la catedra de organizare şi planificare din cadrul I.P.B.; cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (30/1956);

ROMAN, I. Valter (n. Ernst (în unele documente maghiarizat Ernö) NEULÄNDER) (7.X.1913, Oradea – 11.XI.1983, Bucureşti) – evreu vorbitor de limbă maghiară originar din Oradea, membru de partid din 1931; în 1945 cu grad de maior, şeful secţiei educaţie şi cultură în Divizia a 2-a de voluntari români “Horia, Cloşca şi Crişan” (în cadrul Armatei Roşii); după august 1944 general-maior (în 1949), şeful Direcţiei Propagandă din Inspectoratul General al Armatei pentru Educaţie, Cultură şi Propagandă (E.S.P.) (1945-1948), transformată ulterior în Direcţia Superioară Politică a Armatei (1948-1950, perioadă în care a îndeplinit funcţia de locţiitor politic al Marelui Stat Major), membru în colegiul de redacţie de la Scânteia (1946), coordonatorul reorganizării Siguranţei ca D.G.S.P. în cadrul Ministerului de Interne în 1948, cadru didactic la Universitatea P.C.R. la sfârşitul anilor ’40, ministrul Poştelor şi Telecomunicaţiilor (1951-1953, când este destituit, fiind reabilitat în 1964); profesor de economie politică la I.P.B. (1953-1955, chiar şef de catedră între 1953 şi 1955, respectiv în 1967-1968 cu grad de conferenţiar la catedra de socialism ştiinţific), directorul Editurii Politice (1964-1967, 1968-1983); membru al C.C. al P.C.R. (1965-1983); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a, cu ordinul Muncii clasa I la împlinirea a 50 de ani în 1963 (Decretul nr. 614 din 9 oct. 1963), iar în 1981 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. I-a; tatăl lui Petre Roman, primul premier al României după decembrie 1989;

ROSENBLAU, Bela – fost sionist, în anii ’50 funcţionar la Consiliul Central al Sindicatelor, verificat în 1958 (Solomovici 2004: 108, 111, 115);

ROSENTHAL, Jacob – consilier financiar la Legaţia României de la Washington după război, în mandatul lui Mihail Ralea;

ROSENZWEIG, Moise (n. 1907, Flondoreni) – director şi membru al Colegiului Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (de pe lângă Consiliul de Miniştri) începând cu 1956, responsabil cu cenzura publicaţiilor centrale (Corobca 2008c; Lupu Mindirigiu 1999 apud Solomovici 2003: 379);

ROSENZWEIG, A. Sofia – menţionată la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorată cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

ROSINGER, Adalbert (Alfred) – ilegalist, internat în timpul războiului în lagărul de muncă obligatorie de la Vapniarka, director al firmei de stat “Româno-Export” din subordinea Ministerului Comerţului Exterior în anii ‘50, inculpat pentru sabotaj în dosarul Prodexport-Italia, condamnat în 1961, eliberat în 1968 din penitenciarul de la Aiud (Solomovici 2004: 281-2; Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Ioniţoiu 2000:IX);

ROSMAN, Rudolf (uneori ortografiat eronat Rossman) – colonel jurist, procuror militar (unul din acuzatorii “lotului Pătrăşcanu”) (1947-1954, în 1948 îndeplinind şi funcţia de preeşdinte al comisiei de examinare a asesorilor populari), apoi judecător la Tribunalul Suprem, ulterior la Curtea Supremă de Justiţie a R.P.R. timp de peste două decenii (cu un intermezzo ca ministru adjunct al Justiţiei în anii ’60); cu fişă de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (15/1962) (v. şi Deletant 1999: 248; Solomovici 2004: 217, etc.);

ROŞCA, Z. Iacob – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

ROTH, Viorica – din 1947 funcţionar în Ministerul Afacerilor Străine (apoi Externe), membră a delegaţiei României la Conferinţa internaţionala privind problemele navigaţiei pe Dunăre de la Belgrad, iunie-august 1948; emigrată în Israel în anii ’50, căs. Löwinger;

ROTHENBERG, V. – numit în mai 1948 de către Ministerul Sănătăţii membru al comisiei centrale interimare a Colegiului Medicilor (prin ordin al ministrului Sănătăţii, v. M.OF. (partea I B) nr. 111 din 15 mai 1948, p. 4365);

ROTMAN, David (n. 1910, Putna) (fiul lui Lazăr) – fost ilegalist (aflat în 1941 pe lista Siguranţei a “comuniştilor de categoria A”), inginer geolog, după război şef de sector în Comisia Controlului de Stat între 1945 şi 1953, când va fi demis şi exclus din partid, consacrându-se ulterior profesiei sale (v. şi Levy 2002: 181-2, 209; Solomovici 2004: 594); decorat în 1964 cu Medalia Muncii;

ROZEI, Aurel (n. ROZEMBERG) (n. 26.XI.1907, Galaţi, fiul lui Isidor şi Henrieta – 14.X.1952, Jilava) – ing., şeful sectorului Planificare, director general adjunct la Canalul Dunăre – Marea Neagră, condamnat la moarte şi executat în 1952 pentru sabotaj şi diversionism;

ROZENTHAL, S, Lulu – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

RUNCAN, “Romeo” Eugen (v. şi soţia, “Julieta” Runcan) (1915-2005, Bucureşti, Cimitirul evreiesc Giurgiului ) – în perioada interbelică şofer, secretar şi gardă de corp a lui Ştefan Foriş, după august 1944 activist al secţiei Economice a C.C. al P.C.R., apoi, timp de două decenii, director adjunct în cadrul Ministerului Turismului; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a; fiul său şi al Agnetei/Julietei, Victor (n. 24 august 1945, Bucureşti), emigrat în Israel, a reobţinut cetăţenia română în 2009 (ordinul MJ nr. 1408/12.05.2009; M.Of. nr. 336 din 20.05.2009);

SABANOF, S. Steluţa – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

SAFER, D. Gheorghe (n. SCHÄFER) – originar din Moldova, ministru al Transporturilor [Rutiere,] Navale şi Aeriene (1953-1955, 1955-1957), apoi ministrul adjunct al noului Minister al Transporturilor şi Telecomunicaţiilor (1957-1959), considerat “necorespunzător postului” şi demis la 25 martie 1959;

SAFER, D. Cecilia Elsa (probabil sora ministrului, v. supra) – funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

SALAMON, F. Andrei – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul”Steaua R.P.R.” clasa a V-a;

SANIELEVICI, Rit(t)a – membru fondator şi apoi membru al Comitetului de Conducere al U.F.A.R./U.F.D.R. (1945-1948-?) (Şt. Mihăilescu 2006: 380, 429-30; Solomovici 2003: 55);

SAUVARD, Sanda – fostă infirmieră în războiul civil din Spania, după război membru de partid, funcţionară de partid într-un laborator de cercetare, anchetată în 1952 alături de alţi “spanioli” şi “francezi”, absolvită, transferată ca activist al secţiei Gospodărie de Partid a C.C. al P.M.R. (dosar 3/1958, ff. 5-6), apoi cercetător la Institutul de Cercetări Chimico-Farmaceutice din Bucureşti, co-autoare a mai multor publicaţii în domeniul cercetării farmacologice; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;

SAVU, D. Alfred (n. SCHAPIRA) – din anii ’50 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare; cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR (nr. 62/1955); decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul Muncii clasa a III-a;

(??) SĂLĂJAN, Leontin (19.VI.1913 Santău, jud. Satu Mare – 28.VIII.1966, Bucureşti) (n. după unele surse Ignác (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 20), după altele Leon (C. Levant 2007) SZILÁGYI) – membru de partid din 1939, g-ral de armată (în 1959), ministru adjunct al Sănătăţii şi Prevederilor Sociale (1948), preşedinte al Comitetului pentru Verificarea Armatei, ministru al Construcţiilor (1949-1950), şef al Marelui Stat Major al Armatei (1950-1954) şi apoi ministrul Forţelor Armate (1955-1966); considerat de regulă maghiar, uneori chiar român (Gh. Gaston Marin într-un interviu acordat Laviniei Betea), deşi ambele prenume indicate sunt de rezonanţă mai degrabă iudaică decât maghiară; căsătorit cu Ani, identificată fără excepţie ca evreică în literatura de specialitate;

SĂRĂŢEANU, M.Z. (pseudonimul publicistic al celui născut Moise ZELŢER) (1885-1970) – publicist, imediat după război preşedinte al U.E.R. – organizaţia democrată, instrument major al P.C.R. în tentativa de comunizare a comunităţii evreieşti, fondator şi membru al C.C. al C.D.E., unul din semnatarii în 1946 al unei sesizări de “antisemitism” generalizat în România, sesizare adresată preşedintelui american Harry S. Truman şi catalogată de Solomovici ca un “oribil denunţ” (Rosen 1990: 87; Solomovici 2003: 28, 44);

SĂVEANU, Raul Rosel (n. SCHNURER) – director general în cadrul Consiliului de Stat al Planificării în anii ’50 (cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. nr. 28/1956);

SCHÄCHTER, Oswald – rămas în 1940 în Cernăuţi după anexarea B.B.N.H de către U.R.S.S., înrolat în Armata Roşie în timpul războiului, revenit în România în 1946, apoi şef de cadre la Institutul Central de Statistică; ulterior emigrat în Israel (Trebici 2011);

SCHILERU, Ion (probabil fratele lui Eugen Schileru, v. infra) – în menţionat ca director general al Direcţiei Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor din cadrul Ministerului Comunicaţiilor (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 213-5);

SCHLESINGHER, Eduard – activist al partidului, decorat prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a III-a; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (52/1954);

SCHLESINGER, M. Suzana (n. 26.XI.1908 Buhuşi) (fiica lui Moise şi Charlota) – şefă de serviciu în M.C.E., apoi secretara directorului Samy H. Edelstein la întreprinderea “Agroexport” din cadrul ministerului, inculpată alături de director şi alţi evrei din comerţul exterior, în 1961, sub acuzaţia de subminare a economeii naţionale, eliberată în 1963;

SCHMITZER, Gheorghe – din 1946 inspector tehnic, iar din septembrie 1948 adjunct cu drept de semnătură al ministrului Sănătăţii (Bărbulescu 2009: 37-42, 53-55, 73, 77, etc.);

SCHOR, Anghel (n. 1914, Brăila), fratele lui Nicolae Bellu – activist de partid, la începutul anilor ’50 profesor de economie politică la academia “A.A. Jdanov”, în 1953 cadru didactic la Şcoala de partid “Ştefan Gheorghiu”, exclus din partid în 1958, reprimit în 1965 şi angajat ca redactor la Viaţa Economică şi publicând şi la Ed. Politică până la pensionare; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 425, n. 38);

SCHWARTZ, I. Beniamin (n. 29.V.1909, Bucureşti) (fiul lui Isidor şi Biţa) – după război membru de partid, în anii ’50 funcţionar al M.C.E., şef de serviciu la întreprinderea “Româno Export” din subordinea ministerului, inculpat şi condamnat în 1961 alături de alţi funcţionari ai ministerului pentru subminarea economiei naţionale (Solomovici 2004: 283);

SCHWARTZ, C.B. Deziderius – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul Muncii clasa a III-a;

SCHWARTZ, Nicolae (fiul lui Vilmos) – ilegalist, originar din Ardeal, refugiat în U.R.S.S. în timpul războiului, în aparatul de partid şi de stat din 1946, în a doua jumătate a anilor ’50 ministru adjunct al Industriei Cărbunelui, apoi, până în 1963 (când se pensionează) vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Probleme de Muncă şi Salarii; semnatar al mai multor articole în România liberă, Probleme Economice şi alte publicaţii; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;

SCURTU, Natalia (n. Natalia Isaakovna KOROŢKOVA) (n. 1905-1981) – originară din Bulgaria, de formaţie medic; ilegalistă (deţinută între 1934 şi 1939), ajunsă în 1940-1941 în Basarabia, apoi secretara Anei Pauker la Moscova/Taşkent în timpul războiului, după 1944 directoare – membru în Colegiul Ministerului Sănătăţii la începutul anilor ’50, iar profesional medic la maternitatea “Polizu” din Bucureşti, ulterior şefa Direcţiei de ocrotire a mamei şi copilului din cadrul Ministerului Sănătăţii; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a (ff. 9-10 în dosarul nr. 66/1954 de la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R.);

SECHTER, Felix (ortografiat şi SCHEHTER) – în 1952 procuror-şef al Parchetului Tribunalului Galaţi (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 372), ulterior la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie (Cajal şi Kuller 2004: 333);

SEFLER, Z. Iacob – funcţionar în Ministerul Energiei Electrice în anii ’50-’60, decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 972 din 8 dec. 1966);

SEGAL, Pincu – şeful secţiei cultului mozaic în cadrul Ministerului Cultelor la începutul anilor ’50 (Rosen 1990: 87, 164-5);

SEMO, I. – director general la CENTROMETAL Bucureşti la sfârşitul anilor ’40;

SENCOVICI, Alexandru (n. SZENKOVITS Sándor) (31.VII.1902 Dej – 10.XI.1995 Bucureşti), membru P.C.d.R. din 1925, după război membru în secretariatul general al Confederaţiei Generale a Muncii; ministru adjunct al Muncii şi Prevederilor Sociale (1948-1949); ministru al Industriei Uşoare (1949-1957 şi 1961-1969), ministru al Industriei Bunurilor de Consum (1959-1961); membru al Comisiei Centrale de Revizie a P.M.R. (1955-1960) şi al Comitetului Central (1960-1979); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; fiul său, Gyuri, a fost soţul solistei Margareta Pâslaru;

SIDOROVICI BRUCAN, R. Alexandra (zisă “Saşa”) (1906 Constanţa – 2000 Bucureşti), soţia lui Silviu Brucan – acuzator public la “Tribunalul poporului” (1945-1946); fondatoare şi membră în comitetul de conducere al U.F.A.R. (1945-1948), membru în comitetul exeutiv al Federaţiei Internaţionale a Femeilor Democrate (1946-1948-?), membru al C.C., al Comitetului Executiv şi secretar general al U.F.D.R. (1948-1952-?), deputată de Bucureşti în Adunarea Deputaţilor / Marea Adunare Naţională (1946-1948-1952); procuror general al regiunii Oltenia (1949-1953), secretar general al Ministerului Minelor şi Petrolului (1948-1958); secretar general al Uniunii Femeilor Democrate Române din 1948; conferențiar şi şef-adjunct al catedrei de marxism-leninism de la Institutul Politehnic din București, numită în funcţie prin decizia Direcţiei Cadre a Ministerului Industriei (1949-56); ulterior funcţionar în cadrul ambasadei României la Washington, împreună cu soţul ei, ambasador; în anii ’60-’70 conferenţiar la Academia “Ştefan Gheorghiu”; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;

SIGLER, S. Cerbu – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

SIMOVICI, M. Iulius – şeful serviciului administrativ al primăriei Bârlad după august 1944 (Zahariuc 2009: 231), apoi menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

SILVIU, George (n. Silviu Iancu GULIGER) (1899-1971), de formaţie jurist, activ ca ziarist, secretar general al Ministerului de Interne între 1946 (după “defectarea” predecesorului său, Iosif Şraer) şi 1952, emigrat la sfârşitul anilor ’50 în Israel, unde a continuat activitatea jurnalistică (v. declaraţia dată Securităţii la 24 ian. 1952 de A. L. Zissu (în Solomovici 2001II: 103-5, corob. cu C.E. Focşani 2007);

SIMIONESCU, Marcela – ataşatul cultural al Legaţiei României la Washington (începând cu 1946) şi totodată amanta ambasadorului Mihail Ralea (v. supra, Andrei Lăzăreanu);

SNORPEL, S. Vasile – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

SOLOMON, Barbu (n. Bernard Iţic SOLOMON) (11.IV.1904 Burdujeni, Suceava – 22.VIII.1965 Bucureşti, înmormântat în complexul “Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din Parcul Carol) – membru al C.C. al P.M.R. (1948-1965); ministru plenipotenţiar în Norvegia (1948-1949); judecător la Tribunalul Suprem al R.P.R. (1956-1962), iar după 1962 vicepreşedinte al instituţiei, până la deces;

SOLOMON, B. Isac – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

SOLOMON, Mircea (fiul lui Avram) – în anii ’60 şeful sectorului tehnic al secţiei Gospodărie a C.C. al partidului, decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, iar în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. a II-a;

SOREANU, B. Osias – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

STĂNESCU, Eugen (n. Aron FISCHEL, după alte surse Arthur FISCHER) – istoric marxist, după război şef de tură în echipa de cenzori ai presei scrise (Carol Neumann apud Solomovici 2003: 379), ulterior director adjunct al Editurii Academiei R.P.R. şi şef al secţiei de istorie şi arheologie a Institutului de Studii Sud-Est Europene în anii ’50-’70;

STĂNESCU, Joseta – membru al Comisiei mixte de Cenzură din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale instituite prin Decretul-Lege nr. 364 din 2 mai 1945 (A.N.I.C., fd. Ministerul Propagandei Naţionale, dos. 1027, Corobca 2008: 15, n.6);

STEINBACH, Leon Iosif (zis şi “Iuju”) (6.III.1918 Bucureşti – 1999 Israel) – după război membru al comitetului regional P.M.R. Bacău şi director al Fabricii “Partizanul” Bacău (numit în 1948 de către Ministerul Comerţului în funcţia de administrator al fostelor întreprinderi “Filderman”, naţionalizate), în anii ’50 director general al Fabricii de Confecţii şi Tricotaje Bucureşti, membru al C.C. al P.C.R. (1969-1984), director general la Centrala Industriei de Confecţii Bucureşti (anii ’70 – 1981), respectiv ministru adjunct al Industriei Uşoare (1981-1983); cu dosar la secţiile Gopodărie de Partid, respectiv Organizatorică ale C.C. al P.C.R. (1955);

STOFER, I. Ecaterina – directoare în cadrul Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50-’60, decorată în 1963 cu Medalia Muncii;

STOIAN, Rudolf – la începutul anilor ’50 consul al României la Rusciuk (Bulgaria) (Constantiniu 2003: 38);

STÖFFEL, Emeric (Emmerich) (27.VI.1913 Ciacova, TM – 2008) (vorbitor nativ de limbă germană, de religie mozaică), ilegalist, arestat de mai multe ori în perioada interbelică, ambasador (şef al Legaţiei) al României în Elveţia (1944-1945), apoi redactor al revistei Neue Literatur, membru C.C. al P.C.R. (1965-1974) şi al Comisiei Centrale de Revizie (1974-1979);

STOICA, Gheorghe (n. Moscu COHN, nume românizat în 1920) (20.VII.1900 Dorohoi – 10.VIII.1976 Bucureşti) – general maior (în 1948), membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1948-1974); membru supleant (1967-1968), apoi titular (1968-1974) al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., deputat M.A.N. (mandate neîntrerupte 1946-1976); secretar al Confederaţiei Generale a Muncii (1949), preşedinte al Consiliului Sindicatelor din regiunea Bucureşti (1950), prim-secretar al comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. (1950-1953); ambasador în RD Germană (1953-1956); şeful secţiilor Cadre (1956-1957), Bunuri de Consum (1957) şi Administrativă (1957-1965) ale C.C. al P.M.R., membru şi secretar al Prezidiului M.A.N. (1957-1961), director al Direcţiei Organele Locale ale Administraţiei de Stat în cadrul C.C. al P.M.R. (1960-1966), director al Cpmitetului de Stat pentru Problemele Muncii şi Salarizării (1966-1969), membru al Consiliului de Stat (1965-1976), director general al Direcţiei Generale pentru Consiliile Populare şi ministru adjunct al Muncii (1969-1976); multiplu decorat de statul comunist;

STREJA, Chely (n. WEISBUCH) (n. 1927 Brăila) – soţia arhitectului Aristide Streja (n. Wechsler); din 1948 funcţionar contabil la direcţia administrativă a Comisiei de Stat a Planificării, ulterior la Centrala Industriei Textile, respectiv funcţionar contabil la o fabrică de pe Calea Dudesti;

STRUJAN, Fani (1925 – 2006, Bucureşti) – activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosar 8/1954), la începutul anilor ’70 ajunsese activistă la U.G.S.R.; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a; căs. cu Sorin Strujan (n. Weinstein) şi mama traducătoarei şi jurnalistei Sanda Lepoiev;

SUCIU, Petre (n. SCHAERF) – ilegalist, luptător în Spania, decorat alături de alţi foşi combatanţi cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1949 (Decretul 873 din 20 august 1949), respectiv în 1967 (Decretul 380) cu Medalia Muncii; din 1948 director în cadrul Ministerului Comerţului Exterior, ulterior emigrat în Israel (Sugarman f.a.: 110);

SUDER, Mihai (n. M. SÜDER, în alte acte oficiale ortografiat SZUDER) (16.II.1916, Lupeni – 1984) – membru P.C.R. din martie 1945; ministrul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii (1958-1959, când ministerul este desfiinţat), Ministrul Economiei Forestiere / al Industriei Lemnului (1969, 1969-1972), ministru secretar de stat la Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţie (1972-1974); decorat în 1961 cu medalia “A 40-a aniversare de la înfiinţarea Partidului Comunist din România” şi în 1964 cu Ordinul Muncii cls. I; fratele generalului maior de Armată Viliam Suder;

SUDER, Wiliam (n. Wilman SÜDER) (n. 20.V.1912, Lupeni) – fost ofiţer al Armatei Roşii, revenit în România în 1944, general-maior, şef al Departamentului Contraspionaj al Armatei (1945-1949), apoi adjunct al Ministrului Apărării (şef al Spatelui Armatei) (1950-1952), ministrul al Industriei Cărbunelui (1952-1953); membru al C.C. al P.M.R. (1948-1955);

SUHAIA, Sara – ilegalistă (membru de partid din anii ’30), după război activistă de partid, în anii ’50 redactor la Editura de Stat pentru Literatură Politică şi doctorandă la una din şcolile superioare de partid (v. Opriş 2004);

SUZIN A. Micu-Mordechai (n. 12.X.1910 Turnu Severin) (fiul lui Avram şi Rebeca) – iniţial numit în 1948 membru în conducerea “Alimentexport”, funcţionar în cadrul firmei Prodexport a Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50, la data arestării economist la I.C.R.A., inculpat în procesul funcţionarilor M.C.E. acuzaţi de subminarea economiei naţionale în 1959-1961 (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 281-3 – ambele surse menţionând eronat numele său; B.I.R.E. 22 (20 aug. 1948): 3);

SZABO, Mirţa (n. Mina ORNSTAIN, fiica lui Iţic) (n. 18.II.1912) – de profesie ţesătoare, membru în conducerea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi şi Deportaţi Anti-Fascişti (A.F.D.A.), membru P.C.d.R. din 1933, după război activist de partid, propusă pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei PMR; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (156/1950);

SZENDES, ? – direcor adjunct al firmei Prodexport a Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50, inculpat în dosarul Prodexport – Italia din 1961 (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 281-2);

SZILLAGY, Ida, prietenă a Anei Pauker, conducătoarea de facto a Ambasadei din Londra la sfârşitul anilor ‘40;

ŞAIM, A. – unul din adjuncţii ministrului Sănătăţii în 1948; şeful Direcţiei T.B.C. din cadrul Ministerului Sănătăţii (v. M.Of. (I B) nr. 170 din 26 iulie 1948, p. 6169);

ŞAPIRA, A. Max – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

ŞERBAN, I. Avram Miron (n. Samuel ASRIEL) (n. 3.X.1902 Roşiori de Vede) – membru, alături de Mişa Levin şi Al. Sencovici, în secretariatul general al Confederaţiei Generale a Muncii după 1944; din 1948 director general al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale (iniţial secretar al Consiliului General Provizoriu al Asigurărilor Sociale); membru C.C. al P.C.R./P.M.R. (1945-1948, 1948-1955-1965) şi al Comisiei Centrale de Revizie (1965-1969); deputat de Alba în Marea Adunare Naţională (1946-1948-1952) şi apoi de Buzău (1969-1975); (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 381-2; Solomovici 2004: 66, 67); decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 7 din 23.I.1978);

ŞERBAN, Basil (n. Aba SERBAC) (pseudonim de inspiraţie literară) – student la farmacie în Bucureştiul interbelic, apoi voluntar în Spania (1937-1939), membru al Rezistenţei Franceze în perioada războiului (nume conspirativ “Jeannot”), din 1947 însărcinat cu afaceri la reprezentanţa diplomatică a României la Roma, apoi cu acelaşi grad la Legaţia României de la Berna (1949-1950, unde a fost implicat în scandalul “Viţianu”, v. infra), apoi detaşat la Londra, revenit în 1951 ca director adjunct al Direcţiei Economice, ulterior directorul Direcţiei Organizare Internă în M.A.E., respectiv pe diverse alte posturi în cadrul diplomaţiei comuniste, pensionat în anii ’70 ca director tehnic la Ministerul Minelor şi Petrolului; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; (. în arhiva Secţiei Externe a C.C. al P.C.R. dosar 29/1957; v. şi Balaş 2008: 235-6; Georges-Picot 2000: 36, 56, 157 ş.a.; Constantiniu 2003: 15 n. 26; Tismăneanu 2003: 285, n. 82 şi 1991: 169, n. 74; Levy 2002: 127; I.L.O. 1960: 25, 29; Sugarman f.a.: 110);

ŞERBAN, I. Miriam – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;

ŞERBAN, N. Nicu (n. Avramian HERŞCOVICI) – director în cadrul M.A.E. (1948-1952), ulterior cu diverse funcţii în cadrul diplomaţiei statului comunist (e.g. în 1967 menţionat în documente diplomatice ca şef al Direcţiei Protocol, în 1971 menţionat drept consilier, etc.), cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (întocmit 1968); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul Muncii clasa a III-a;

ŞERFF, Avram (n. SCHÄRF) – director în Ministerul Agriculturii, apoi al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 63/1955);

ŞOIMU (căs.), Ana – din 1948 şefa sectorului Evidenţa Carnetelor şi Documentare din cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., în anii ’50 cadru didactic la Academia “A.A. Jdanov”, decorată în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; ulterior emigrată în Israel;

ŞOIMU, S. Albert – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

ŞRAER, Iosif (n. SCHREIER) (n. 1902, Vaslui) – în perioada interbelică secretar al avocatului Eduard Manolescu, apoi jurist al P.C.d.R. şi avocat al lui Gheorghiu-Dej în perioada interbelică, membru în conducerea C.D.E. în 1945, secretar general al M.A.I. (mart. 1945 – dec. 1946, când, încă în funcţie, s-a refugiat în Palestina (ajuns în 1947), la un moment la care descoperirea fostei sale colaborări cu Siguranţa părea iminentă); stabilit în Italia, ca secretar al omului de afaceri Moni Goldstein;

ŞTEFĂNESCU, Pascu (nume de naştere necunoscut) (n. 1917) – deportat într-un lagăr de muncă în timpul războiului, membru P.C.R. din 1945 (şi responsabil administrativ al sectorului II), membru al Biroului C.C. al U.T.M. (1949-1956), în 1951 şeful Gospodăriei U.T.M., apoi ministrul Industriei Cărnii, Peştelui şi Laptelui (1952-1953) şi coordonator D.G.I.L., ulterior ministru adjunct în cadrul Ministerului Industriei Alimentare în (1955-1969); v. Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 311; menţionat ca evreu, alături de Jack Podoleanu, în memoriile lui Moses Rosen (1990: 170) (v. şi Rotman 2004: 76, care pare să fi preluat informaţia din Rosen); probabil emigrat în Israel;

ŞTIRBU, Iosif (fratele lui Solomon Ştirbu) – preşedintele Centrului de Cercetări pentru Sport (1952-1957);

TEITEL, Alfred Bernard – farmacolog, în perioada interbelică proprietar al unui laborator de analize medicale, în 1948 funcţionar înalt al Ministerului Sănătăţii (membru în comisia de tipizare), ulterior încadrat ca medic în M.A.I., cu fişă de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (dosar 68/1955); membru post mortem al Academei Române (2006) (Mandachi 2010: 9; menţionat şi de către Robert Levy (2002: 191) ca unul dintre puţinii care au continuat să o frecventeze pe Ana Pauker şi după marginalizarea acesteia);

TENENHAUS, S. Beniamin – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul Muncii clasa a III-a;

TEODORESCU, Dora – şefa Serviciului de Studii (Direcţia Evidenţă) al Direcţiei Generale a Controlului Economic în 1947 (Trebici 2011);

TISMĂNEANU, Leonte (n. Leon Moiseevici TISMENEŢKI, tatăl lui Vladimir Tismăneanu) (26.II.1913 Soroca – 1981 Bucureşti) – ilegalist luptător în Spania interbelică, unde şi-a pierdut un braţ, redactor şi crainic la emisiunea în limba română a postului de radio “Moscova” (1941-1948), revenit în ţară în 1948, când devine şeful secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1948-1952), redactor şef şi director adjunct al Editurii de Stat pentru Litertură Politică (fosta Editură P.M.R.) (1952-1958), şi şeful catedrei de Marxism-Leninism din Universitatea Bucureşti (fostul C.I. Parhon), ulterior şef de catedră la Şcoala de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov”; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, exclus din P.M.R. şi de la editură ca “fracţionist” în 1959, şeful secţiei culturale la Sfatul Popular al raionului “Tudor Vladimirescu” (1959-1964, reprimit în partid în 1964, ulterior redactor la Editura “Meridiane” până la pensionare; decorat prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a;

TISMĂNEANU, Hermina (n. MARCUSOHN, în unele documente ortografiat şi “Marcushon”) (fiica lui Isidor şi Luiza; mama lui Vladimir Tismăneanu) – decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, alături de zeci de alţi “spanioli”, funcţionară în biroul lui Alexandru Moghioroş de la Biroul Politic al P.M.R. (1951-1952), după reabilitarea soţului medic la Sanepid Bucureşti; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;;

TOMA, Ana (n. Ana GROSSMAN) (9.X.1912 Botoşani – 1992 Bucureşti), soţia lui Sorin Toma [v. infra], ulterior căsătorită cu Pantelei “Pantiuşa” Bodnarenko, alias Gheorghe Pintilie, iar apoi cu Constantin Pârvulescu – “o versată agentă a direcţiei de informaţii externe a N.K.V.D.” (Troncotă 2006: 47); membru P.C.d.R. din 1932; în timpul războiului, în U.R.S.S., secretara particulară a Anei Pauker; imediat după război fondatoare şi membru în conducerea U.F.AR. (1945-1948), secretara C.C. al “Apărării Patriotice” (1944-1946), membru al Cancelariei Secretariatului C.C. (1945-1947), consilier (1947-1948), secretar general (mai 1948 – 1950) şi ministru adjunct (1950-1952) al Afacerilor Externe (“conducătoarea de facto a ministerului” în absenţa Anei Pauker, cf. Fl. Constantiniu 2003: 12), ministru adjunct (1952-1955) şi locţiitor (1955-1960) al ministrului Comerţului Exterior, apoi ministru adjunct al Comerţului Interior (1960-1965), ulterior vicepreşedintă a UCECOM; membru supleant (1955-1960) şi titular (1960-1965) al C.C. al P.M.R.; decorată în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. II-a;

TOMA, A. Sorin (n. MOSCOVICI) (23.IV./10.V.1914, Bucureşti – Israel) – fiul lui Alexandru Toma; membru de partid din 1932; refugiat în timpul războiului în U.R.S.S., înrolat în Armata Roşie, luptă inclusiv la cucerirea de către sovietici a oraşului Königsberg (azi Kaliningrad), revenit după război în ţară, cu grad de locotenent, odată cu divizia infamă “Horia, Cloşca şi Crişan”, membru fondator al C.D.E. în 1945; redactor la Glasul Armatei, organul de presă al Inspectoratului General al Armatei pentru Educaţie, Cultură şi Propagandă (viitoarea Direcţie Superioară Politică) (1944-1945); după demobilizarea sa (din Armata Roşie) în 1946, redactor şef adjunct (1946-1947) şi redactor şef (1947-1960) al ziarului Scânteia, ulterior redactor principal la Ed. Ştiinţifică (1960-1975, pensionat); membru al Biroului Organizatoric al partidului (1950-1953); membru al CC al P.M.R. (1955-1960), exclus din partid în 1963, reprimit în 1973 (după alte surse în 1970), emigrat în Israel în 1987 (după alte surse 1980), încă în viaţă în 2009, când acorda un interviu Laviniei Betea pentru Jurnalul Naţional;

TUDORACHE, Elena (n. 10.II.1912 Hârtop, Orhei, azi R. Moldova; fiica lui Aron) (apelată în interiorul partidului cu “Lenuţa”) – evreică cf. documentelor oficiale ale P.C.R. (v. Fl. Dobre 2004: 586), ilegalistă (membru de partid din 1927, după alte surse 1929), de formaţie brodeuză, iniţial educatoare în Chişinău până în 1931, apoi activă în organizaţia Bucureşti a partidului între 1932 şi 1940, ulterior refugiată în URSS, foarte probabil recrutată de sovietici (Buzatu & Cîrstea 2010: 286 n. 158, v. şi Tismăneanu (2011a) şi apoi infiltrată în activul central de partid în 1946, membru al C.C. al P.C.R. (1945-1948), membru al C.C. al U.F.D.R. (1948-1952), şefa Direcţiei Organizatorice a C.C. (1948-1952), apoi a secţiei Industrie Uşoară a C.C. (1950-1952), epurată, ulterior într-un anonimat total pentru sfera publică; a fost soţia colonelului Serghei Şevcenko, alias Sergiu Sevcenco, de origine ucrainean, fost voluntar în Spania, plasat de sovietici în ierarhia comunistă din România în 1945 ca şef de direcţie în Ministerul Apărării; în 1971 pensionară, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a (Levy 2002: 209; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2006: 506 n. 506; Tismăneanu 2011a);

ŢAIGĂR, Simion (n. Simon ZEIGER; uneori ortografiat şi “Ţaigher”) (9.X.1914 Chişinău – 29.X.1980 Tel Aviv, Israel) – fost student la Praga, ilegalist (şi, cf. Troncotă 2006: 50, spion sovietic), după război şef de cabinet al lui Gheorghiu-Dej la Ministerul Comunicaţiilor (1945-1946), vicepreşedinte şi preşedinte al Comisiei de Stat pentru Planificare şi simultan ministru adjunct la Ministerul Industriei (1948-1952), ulterior director în cadrul Ministerului Învăţământului (după alte surse consileir la Ministerul Energiei Electrice), vicepreşedinte al C.S.P. (1954-1957), președinte al Comitetului de Stat pentru Problemele de Muncă și Salarii (cu rang de ministru) (1965-1966), autor ocazional la revista Probleme Economice şi respectiv ministru al Muncii, încadrat în 1972 cu grad de profesor la I.P.B., pensionat în 1973; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. II-a; emigrat în Israel în 1973 împreună cu soţia sa Stela, a colaborat cu Universitatea Ebraică din Tel Aviv, lucrând cercetător în domeniul dreptului internaţional al muncii;

ŢUPERMAN, L. Mauriciu – membru P.C.R., între 1951 şi 1985 şef de secţie în Institutul de Cercetări Textile din Bucureşti; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin decretul Consiliului de Stat nr. 804 din 21 dec. 1964;

VAISBUCH, I. Bernhard – la începutul anilor ’60 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 335 din 20 iun. 1963;

VASS, G. Ghizela (22.IV.1912 Iaşi – 2004 Bucureşti) (n. Gips?) – de formaţie croitoreasă, membru de partid din 1933, internată şi în lagărul de muncă de la Vapniarka, după război membru al C.C. al U.F.D.R. (din febr. 1948), membru supleant (1945-1952), apoi cu drepturi depline al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1952-1984), şef-adjunct al Secţiei Externe a C.C. (1950-1953, când va fi destituită (adjuncta lui Al. Moghioroş)), secretar al organizaţiei de partid Bucureşti (1953-1955), şefa secţiei munca de partid în rândul femeilor a C.C. al P.M.R. (1955-1956), inspector al C.C. şi coordonatoare a secţiilor Cadre din Exterior şi Relaţii Externe ale C.C. (1956-1957), şefa secţiei Relaţii Externe (devenită Internaţională în 1965) a C.C. al P.M.R./P.C.R. (1957-1975), apoi şefă adjunctă a aceleiaşi secţii până la pensionare în 1982; multiplu decorată de autorităţile comuniste, ultima oară în 1981 (!), cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. I-a; căsătorită cu ilegalistul maghiar Ladislau Vass, a avut două fiice: prima a emigrat alături de soţul ei, medicul Eugen Zeiligsohn, în SUA, în 1980; cealaltă, Ecaterina, căsătorită cu Dănuţ Florin Olteanu (fost secretar de partid la întreprinderea Tehnofina), este mama lui Bogdan Olteanu, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi apoi viceguvernator B.N.R. după 1989, acesta locuind până la vârsta de 30 ani împreună cu bunica sa maternă pe str. Zambaccian nr. 1 din Bucureşti;

(?) VASS-PODOLEANU, Olga – fostă ilegalistă, sora lui Ladislau şi cumnata Ghizelei Vass, soţia lui Jack Podoleanu [v. supra] – membră a C.C. al U.F.D.R., director în cadrul Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale (după 1948), decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;

VĂLEANU, Jean (n. Iacob LOSAC) (24.IV.1915 Bucureşti – 5.IV.2007 New York) – menţionat, alături de Sara Văleanu, ca supravieţuitor al Holocaustului în Benjamin and Vladka Meed Registry of Jewish Holocaust Survivors (United States Holocaust Memorial Museum (2000 IV: 261); după război în aparatul diplomatic al M.A.E.; translator de limbă rusă în deplasările lui Gheorghiu-Dej; emigrat în Israel la o dată necunoscută, apoi stabilit în S.U.A.; cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (45/1955);

VEZENDEAN(U), Victor (în alte documente oficiale ortografiat Vezedeanu) – şef-adjunct al Secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (1950-1953), apoi viceprimar al Bucureştiului (alt evreu aidoma Ghizelei Vass, lui Radu Mănescu, Mihail Florescu sau lui Nicolae Goldberger, care, aşa cum remarca şi Levy (2002), nu au căzut victime ale epurării prezumtiv “antisemite” din 1952-1953); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;

VIANU, Irina – soţia diplomatului Raymond Vianu [v. infra]; refugiată în U.R.S.S. împreună cu mama sa după 8 iunie 1940, revenită la Chişinău în 1945, apoi în România, alături de soţ în misiunile diplomatice ale acestuia, în anii ’60 întoarsă în România, redaactor la Viaţa economică, ulterior emigrată în S.U.A. via Israel (Cozonac 2010);

VIANU, Raymond (25.I.1925 Bucureşti – 30.XII.2003 Los Angeles, S.U.A.) – în anii ’50 secretar 2 la Legaţia României (responsabil presă) de la Londra, din 1960 la misiunea permanentă a României la O.N.U., ulterior revenit în ţară, emigrat în Israel la sfârşitul anilor ’60 împreună cu soţia sa, Irina, apoi stabilit în S.U.A. (Los Angeles), unde în anii ’70 a tradus câteva lucrări literare din limba română (e.g. Fairy Tales and Legends from Romania);

VIDRAŞCU, Raia (soţia lui Vania Didenko, alias Ion Vidraşcu) – evreică originară din Basarabia (cf. Carol Neumann, apud Solomovici 2003: 383), şefa Direcţiei Treburilor Cancelariei P.M.R. (1953), ulterior membru şi apoi director adjunct al Colegiului Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (organul propriu-zis al cenzurii în presă) (1953 – anii ’60); decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a II-a, în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimjirescu” cls. II-a, iar în 1978 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls II.-a;

VIERU, Mihai (n. Milu VEINBERG) – ministru adjunct (al lui Valter Roman) la Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor (1952-1953) (secţia Economică a C.C. al P.C.R., dosar 64/1955);

VILNER, Beniamin (n. Wilner, 1899, Polonia) – fost rabin (!), aflat în atenţia Siguranţei în 1941 ca activist comunist categoria A, după război membru în conducerea C.D.E. şi F.C.E.R., inspector general la Ministerul Cultelor în anii ’50 (Rosen 1990: 74, 87);

VINEA, Emanoil (n. WEINSTEIN, uneori ortografiat şi VAINSTEIN) (1905-1969 Bucureşti) – soţul (al doilea al) Ofeliei Manole; ilegalist internat în lagărele de muncă de la Miercurea Ciuc, respectiv Vapniarka; după august 1944 consilier (1946) şi secretar general la Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile (1946); secretar general al Ministerului Comerţului (1948), ministru adjunct al Comerţului şi Alimentaţiei (1948-1949), ulterior reorganizării ministru adjunct al Industriei Alimentare (1949-1951); director general adjunct al Direcţiei Generale a Treburilor Consiliului de Miniştri (1951-1952); vicepreşedinte al Băncii de Stat a R.P.R. şi ministru adjunct de Finanţe (din 1952); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; decedat în 1969, incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

VIŢIANU, Silvan (n. Solomon WITZMAN) – colonel de securitate la sfârşitul anilor ’40, apoi, în mandatul Anei Pauker la MAE, detaşat sub acoperire ca ataşat comercial la Legaţia României din Berna, de unde avea să chiar arestat la 13 iulie 1948 şi apoi expulzat într-un scandal de spionaj, revenit în centrala M.A.E.; fişă de cadre în dosarul de la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (u.a. 24/1954, nr. inv. 70);

VLAD, M. Teodor (Vlad Tivadar MAGYAR) – evreu maghiarofon originar din Timişoara ilegalist, de formaţie tâmplar, după război activist de partid, co-autor (alături de Ed. Mezincescu, T. Călugăru şi Gh. Şaru) al volumului Grafica sovietică (Bucureşti: Cartea Rusă, 1950), ulterior vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Artă (1950-1953, responsabil cu direcţiile Teatru, Muzică, Arte Plastice şi Cinematografie), apoi însărcinat cu afaceri la Amabasada României de la Moscova (indicat ca evreu în Kuller 2010: 190, Solomovici 2003: 89 şi E. Giurgiu 2002); fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. (dosare anexe nr. 11/1954, nr. inv. 43);

VOGEL, Alfons – fost ziarist la Adevărul şi Dimineaţa în perioda interbelică, după război consilier de presă al Legaţiei României la Washington (în mandatul lui Mihail Ralea), până în august 1948, când demisionează; în 1950 depunea mărturie în faţa subcomisiei de Imigrări şi Naturalizare din cadrul comisiei Juridice a Senatului S.U.A.;

VOICU, Mina (n. Hermina?) – soţia lui Ştefan Voicu [v. infra]; fostă ilegalistă şi redactor al Scânteia în anii ’30; după 1944 instructor al C.C. al U.T.C./U.T.M.; activistă de partid cu dosar de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (44/1954); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a;

VOICU, Ştefan (n. Aurel ROTENBERG) (9/21.I.1906 – 1992; Bucureşti) – de profesie contabil, fost internat în lagărul de muncă de la Vapniarka în calitate de militant comunist; după război preşedintele Sindicatului/Uniunii Ziariştilor Profesionişti (’40-’50), redactor-şef adjunct la Scânteia (1948); profesor şi şeful catedrei de economie politică la Institutul Politehnic Bucureşti (1950-1953); membru supleant al C.C. al P.M.R. (1955-1960), membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1960-1984), deputat M.A.N. (mandate succesive 1961-1985), redactor şef la Lupta de clasă (redenumită ulterior Era socialistă) (1960-1981), ulterior delegat al P.M.R/P.C.R. la întrunirile internaţionale ale partidelor comuniste; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. I-a, în 1970 cu ordinul “Erou al muncii socialiste”, iar în 1981 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. I-a;

VOITINOVICI, A. ALEXANDRU (6.VIII.1915 Paşcani – 5.IX.1986 Bucureşti) (fiul lui Adam (cofetar; fiul lui Iosif, orig. din Galiţia, stabilit la Podul Iloaiei) şi Iulia (n. Zierhoffer; învăţătoare) – preşedintele Tribunalului Poporului (1945-1946), secretar general al Ministerului Justiţiei (1946-1948), procuror general al R.P.R. (1948-1952), preşedinte al Tribunalului Suprem al Republicii (1954-1967), detaşat ca membru al Curţii Permamente de Arbitraj de la Haga (1967-1973), şef al Colegiului de Jurisdicţie la Curtea Superioară de Control Financiar (1973-1979, pensionat); scriitor şi publicist subnmediocru sub pseudonimele “Al. Voitin” (cel mai frecvent), “Al. Adamescu”, “Adam Apostol”; decorat cu ordinul “23 August” clasa a III-a în 1964; a prezidat, între alte sute de condamnări ale unor opozanţi ai sistemului comunist, procesele lui Ion Antonescu (1946) şi Iuliu Maniu (1947);

VRÂNCEANU, ? – evreică, funcţionară în cadrul Ministerului Comerţului Exterior în anii ‘50, inculpată în dosarul Prodexport – Italia din 1961 (sub acuzaţia de subminare a economiei naţionale într-o tranzacţie din 1956 încheiată între compania Prodexport, ţinând de Ministerul Comerţului Exterior, şi o companie din Italia) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 281-2);

WULIH MARCUS, Milea (n. 2.I.1909 Bălţi) (zisă “Emilia”, fiica lui Pinhas şi Basea) – fără calitatea de membru de partid în România, după 1945 funcţionară în Ministerul Comerţului şi Industriilor, în 1948 numită membru în conducerea nou-înfiinţatei întreprinderi de stat “Alimentexport”, directoare generală a exportului în cadrul Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50, apoi funcţionară la magazinul “Victoria” din Bucureşti; arestată, inculpată şi condamnată în dosarul “Prodexport – Italia” din 1961 (v. supra); eliberată în 1968; soţul ei, Simon Marcus, era funcţionar la Institutul Chimico-Farmaceutic (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 281-2 – ambele surse menţionează eronat numele, citând o notă informativă maghiară remisă Budapestei; B.I.R.E. 22 (20 aug. 1948): 3);

WEINER, Gustav – ilegalist, membru de partid din 1933, deportat într-un lagăr de muncă obligatorie în timpul războiului, după august 1944 membru şi pensionar A.F.D.A., epurat în 1958 (Solomovici 2004: 107);

WEINSTOC(K), Eugen – între cei peste 100 de evrei aduşi de Ana Pauker în 1947 la M.A.E., instalat şef al Direcţiei Cadre, în aprilie 1948 detaşat pe postul de secretar al Legaţiei României la Belgrad (B.I.R.E. 10 (12 apr.1948): 2);

WEISMAN, P. Carol – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;

WENDER, N. Elias – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;

WITZMAN, Marcu – ilegalist, jurist, co-autor al primului Cod al Muncii (1950), profesor de drept muncitoresc în anii ’50-’70, redactor la revista Justiţia Nouă în anii ’50, prim-arbitru de stat până în 1975, când s-a pensionat; decorat cu “Ordinul Muncii” cls. II-a în 1964 şi cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a II-a în 1971; incinerat la crematoriul “Cenuşa”; fiul său, Marian (n. 1938), a decedat în Israel în 1988;

WOLF(F), “Ghiţă” – din 1948 membru al Biroului secţiei Culturale a C.C. al U.T.C./U.T.M. (v. Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 110), apoi director adjunct al Editurii în limbi străine (Kuller 2010: 189; Solomovici 2003: 88);

WOLF, Matei – conform memoriilor unui alt cenzor, Carol Neumann, până în anii ’50 şef de departament în cadrul D.G.P.T. şi profesor de economie politică pentru cenzori, ulterior într-o “funcţie administrativă măruntă” (apud Solomovici 2003: 379, 381-2);

ZAHARESCU, Barbu (n. Bernard ZUCHERMAN, în alte documente cu variaţiuni “Bercu”, respectiv “Zukerman”) (11.III.1906, Bârlad – 14.XI.2000, Bucureşti) – ilegalist (membru de partid din 1923, deţinut în lagărul de muncă din Miercurea Ciuc şi în penitenciarele din Chişinău, Aiud şi Braşov, aflat pe lista de comunişti periculoşi întocmită de Siguranţă în 1941), numit la conducerea Direcţiei de Agitaţie şi Propagandă a C.C. în 1949; redactor şef la Lupta de clasă, redenumită Problemele Păcii şi Socialismului (până în 1962), director al Editurii P.M.R. şi şeful catedrei de economie politică la Universitatea Bucureşti (1948-1955), rectorul Institutului Maxim Gorki (1952-1954), director adjunct al Institutului de Studii Istorice şi Social-Politice al C.C. al P.M.R. (1954-1955), ulterior ambasador în Argentina (1955-1956), Turcia (1956-1959), China, Birmania şi RPD Vietnam (1959-1961), membru supleant (1955-1965) şi titular (1965-1974) al C.C. al P.M.R./P.C.R., membru al Comisiei Centrale de Revizie (1974-1984), reprezentant P.C.R. la redacţia revistei Problemele Păcii şi Socialismului (1980-1989); decorat în 1961, 1964 şi 1981; a locuit până la sfârşitul vieţii pe Şos. Kiseleff din Bucureşti;

ZAHARESCU, Betty (zisă “Bibi”) (n. PLICH) (11.IV.1913 Chişinău – 15.X.1999 Bucureşti, asasinată) – soţia academicianului Barbu Zaharescu [v. supra] (Solomovici 2001II: 22), în conducerea U:F:A:D:R: după război, decorată prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a; după unele surse, bunica prezentatorului TV Andrei Zaharescu;

ZAHARIA, Ilie (n. ŞTRAIT) (n. 1912) – fost ilegalist, cmbatant în Spania şi în Rezistenţa Franceză, înscris în partid în timpul studenţiei, şef al presei de partid în 1943, autor al unor articole în Scânteia (august 1944 – 1946), secretar general al Ministerului Industriei şi Comerţului (1945-1948), pentru câteva luni în 1948 secretar general al Ministerului Industriei, apoi funcţionar superior la Comisia de Stat pentru Planificare (1948-1953), “epurat”, ulterior profesor la A.S.E. Bucureşti şi redactor la revista Probleme Economice, la începutul anilor ’70 vicepeşedinte al Comitetului de Stat pentru Preţuri; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, iar în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; emigrat în Israel, apoi stabilit în SUA (Levy 2002: 210; Tismăneanu 2005: 197; Kuller 2010: 191; Cajal şi Kuller 2004: 362; Cutişteanu şi Ioniţă 1981: 104);

ZAUER, I. Herman – director la Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei la începutul anilor ’60, decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a;

ZEIDER, ? – dr. juristconsult (echivalentul consilierilor juridici din prezent) al M.A.E. după război; (posibilă legătură cu Mirel Costea?)

ZILBER, Herbert (zis “Belu”, în fişele din penitenciare ZILBERT) (14.X.1901 Tg. Frumos – 1978 Bucureşti) – ilegalist, “la 27 de ani era spion sovietic”, condamnat ca atare la 5 ani închisoare (Solomovici 2004: 184); după război expert în delegaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris (1947), apoi director al Institutului Român pentru Studiul Conjuncturii, profesor de economie politică la Universitatea Bucureşti şi director al Casei de Economii şi Consemnaţiuni (C.E.C.) între 1944 şi 1947, arestat şi condamnat în “procesul Pătrăşcanu”, graţiat în 1964, ulterior publicist sub pseudonimul “Andrei Şerbulescu”.

ZUCKMAN, ? (Zuckerman?) – în 1947-1948-? Inspector în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic de pe lângă Consiliul de Miniştri; participă la inventarierea bunurilor Domeniilor Coroanei imediat după abdicarea regelui Mihai; menţionat în memoriile lui Vladimit Trebici (2011);

Enumerări selective precum cea de mai sus, care ar putea fi extinse în mod dezirabil până la un grad satisfăcător de cuprindere pe măsura creşterii accesibilităţii surselor primare de informare, confirmă percepţiile prima facie subiective ale unor înalţi demnitari comunişti din perioada imediat succesivă celui de-al doilea război mondial; spre exemplu, într-o şedinţă a Biroului Politic al P.M.R. din 10 februarie 1960, Gh. Gheorghiu-Dej rememorează că la sfârşitul anilor ’40 (identificarea perioadei decurge contextual în stenograma discuţiilor) “… la CSP [Consiliul de Stat al Planificării] peste 80% [erau] elemente de origine evreiască […] Am întrebat de ce la Consiliul de Miniştri sunt peste 60% elemente evreieşti, cine i-a adus acolo, au venit singuri?” (apud Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 641, 644, subl. n., I.A.).

Contextualizate şi supuse verificărilor obiective, asemenea percepţii depăşesesc spaţiul subiectivismului perceptual pentru a-şi identifica solide confirmări empirice în mai toate segmentele administraţiei şi sistemului politic centrale din primii ani de comunism în România; alegând aleator două ministere ca exemple ale ponderii evreilor la vârful aparatului administrativ la momentul iulie 1949 (cu o pondere a evreilor de 2,5% în totalul populaţiei României):

în Ministerul Afacerilor Externe, erau evrei [cel puţin următorii]:

în centrală – ministrul (A. Pauker); secretarul general (şi simultan ministrul-adjunct) al Ministerului (Ana Toma (Grossman), care i-a succedat lui E. Mezincescu (Mesinger)); proximul (din 1950) prim-adjunct al Anei Pauker, Avram Bunaciu; secretara ministrului (Ilca Melinescu (Wasserman); şeful direcţiei Cabinet al ministrului (C. Bogdan (Grünberg)), şefa direcţiei cadre (I. Felix, din 1950); 10 din cei 12 (adică 83%) şefi de direcţii şi departamente (E. Balaş (Blatt); E. Micu-Chivu (Klein), I. Ardeleanu (Adler), C. Ardeleanu (Turcu), M. Bălănescu (E. Bendel), E. Georgescu (Samoilă), C. Luca-Boico, C. Lustig, P. Iosif (Brauchfeld), E. Păsculescu (Tescovici), Nicu Şerban (Herşcovici)); acestora li se adăugau la nivelurile ierarhice subsidiare o multitudine de funcţionari de diverse ranguri şi grade diplomatice (Zeider, S. Ijacu (Izsak), T. Huck, A. Jacob-Feuerştein, tov. Maer, tov. Fischer, tov. Kimell, Alice Fetcu, tov. Altăraş, I. Petran (Pocler), Max Fonea, tov. Tenţ, Sanda Clejan, Viorica Roth, J. Văleanu (Losac), George (Ştrul) Beraru, M. Aderca (Adelstein), Lupan, Roberta Gaston-Marin, etc.);

la nivelul reprezentanţelor diplomatice – şefii misiunilor, inter alia, la Moscova (S. Bughici (David), Roma (M. Levin), Paris (N. Lăzărescu (Lazarovici)), Tel Aviv (P. Davidovici), Budapesta (I. Farladanschi), plus prim secretarul legaţiei de la Stockholm (E. Dan/Davidovici), consulul în Bulgaria (la Rusciuk – Rudolf Stoian), cărora li se adăugau nenumăraţi alţi funcţionari diplomatici precum J. Rosenthal, E. Weinstoc(k), Marcela Simionescu, A. Lăzăreanu (expulzat cu câteva luni înainte) şi A. Vogel (până în 1948) (toţi la Washington, unde din 1950 avea să fie ministru H. Făinaru), S. Viţianu (Witzman) (la Berna), I. Szillagy (Londra), Y. Goldenberg (Cairo), etc., etc., etc.

în conducerea Ministerului Artelor şi Informaţiilor, în aceeaşi perioadă de referinţă, erau evrei: ministrul (E. Mezincescu (Mesinger); secretarul general (N. Moraru (I. Şafran); la nivelul directorilor şi inspectorilor şefi (practic toţi evrei, mai puţin, probabil, directorul C-tin Bugeanu, respectiv Dumitru Mihalache, unul din cei 3 secretari generali ai ministerului în 1948) – M. Breslaşu (Breslau/Bresliska), P. Iosif (premergător stagiului la M.A.E.), A. Mendelsohn, A. Lăzărescu (Lazarovici), M. Novicov (Neuman), M. Davidoglu (Davidsohn), Simion Alterescu (Ierusalim), R. Bogdan, şi R. Negreanu (Schwartz); regizorul S. Alperin, Harry Brauner – secretarul organizaţiei de partid din minister (v. infra), etc., etc., etc., iar conform Jurnalului (1948-1954) scriitorului Pericle Martinescu, la sfârşitul anilor ’40, din 147 de angajaţi ai Ministerului Artelor şi Informaţiilor, “100 aveau nume de împrumut” (apud Solomovici 2003: 380).

Similar, în palierul politic, în primul mandat al C.C. al P.M.R. (1948-1955), din totalul de 40 membri cu drepturi depline ai Comitetului, 15-16 erau evrei, adică 37,5-40% (faţă de o pondere în totalul populaţiei României de 2,5%): 1. (?) Petre Borilă (Rusev); 2. Iosif Chişnevschi (Roitman); 3. Constanţa (Helena) Crăciun; 4. Gheorghe Florescu 5. Teohari Georgescu (B. Tescovici); 6. Vasile Luca (L. Luka); 7. Mişa Levin; 8. Ana Pauker (Rabinsohn); 9. Ion Pas (C. Schritter); 10. Leonte Răutu (Oigenstein); 11. Iosif Rangheţ (Rangecz); 12. Wiliam Suder; 13. Barbu Solomon; 14. Avram Şerban (Asriel); 15. Alexandru Moghioroş (Balogh), 16. Ion Niculi (cel din urmă cf. Solomovici 2001II: 17). În acelaşi pattern, din cei 16 membri supleanţi ai C.C., cel puţin 6 erau evrei: S. Bughici (David), A. Braeşter, A. Manea (Mendelsohn), O. Manole (Zeitman), Gh. Stoica (Cohn) şi Ghizela Vass. Cât priveşte Secretariatul P.M.R, aceasta era condus de un român – Gheorghiu-Dej, secondat însă de Teohari Georgescu (Tescovici), Ana Pauker (Rabinsohn) şi Vasile Luca (Luka), la fel cum în Biroul Politic, aproape jumătate din membri (6 din 13) erau evrei – I. Chişinevschi, M. Constantinescu (cu controversa de rigoare, v. supra), V. Luca, Al. Moghioroş şi A. Pauker.

În continuarea multiplelor exemple posibile, la secţia Propagandă şi Agitaţie a Comitetului Central, cf. chiar statului de funcţii întocmit în cadrul secţiei în decembrie 1949, componenţa etnică (bazată pe criteriul minimalist al naţionalităţii autodeclarate) indica la vârf 4 din 6 şefi evrei (şeful secţiei L. Răutu, iar între cei 5 adjuncţi Ofelia Manole, Mihai Roller şi Nicolae Goldberger), iar în ansamblul secţiei 22 evrei din 61 activişti în total (adică 36%) (A.N.I.C. fond C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-6, 118-21), numărul şi ponderea lor reale (i.e. obiective, bazate de exemplu pe criteriul ascendenţei materne) fiind probabil chiar mai mare, într-un denunţ flagrant al “stasticilor” oficiale potrivit cărora, în iulie 1947 spre exemplu, doar 4,16% din totalul membrii partidului ar fi fost evrei. În fapt, la fel ca în cazul Securităţii, după cum vom ilustra mai jos, aparatul politico-administrativ era unor semnificativ stratificat etnic, cu românii constituind majoritatea incontestabilă la baza piramidei, la nivelul posturilor de execuţie, fără răspundere, iar evreii masiv suprareprezentaţi la vârf, în posturile de conducere; în 1952, când peste 120.000 de evrei emigraseră deja în Palestina, respectiv Israel, în P.M.R. evreii reprezentau, chiar şi conform – se cuvine încă o dată accentuat – statisticilor oficiale de partid, 20% din şefii adjuncţi de secţie, 20% din instructorii de sectoare, 30,7% din şefii de sectoare şi nu mai puţin de 50% din şefii de sectoare (Ionel 2001: 251-70).

În acelaşi sens, dar în alt sector decât cel pur politic-administrativ, Colegiul Farmaciştilor oferă la momentul 1948 un tablou asemănător: toţi cei 3 membri ai comisiei centrale coordonatoare erau evrei (A. Bernstein – secretar general, D. Braeşter Marcu şi V. Rothenberg – membri); din totalul de 47 filiale judeţene (oficial “secţiuni judeţene”) supuse reglementării, 22 (adică 46,8%) erau conduse de evrei; din totalul de 155 membri ai acestor comisii, numiţi prin ordin al Ministrului Sănătăţii, 82 (adică 52,9%) erau evrei (v. M.Of. (părţile I B) numerele 141 din 22 iunie 1948 (pp. 5283-4) şi 155 din 8 iulie 1948 (pp. 5713-4)).

Această veritabilă acaparare de către evrei a poziţiilor-cheie în ierarhia comunistă de stat a fost confirmată în timp inclusiv de surse externe, a se citi filosemite, recte ambasada S.U.A. la Bucureşti, din al cărei sediu, într-o celebră acţiune de spionaj, Securitatea română a reuşit în 1964 să sustragă prin fotocopiere raportul de uz intern numit “Evreii din România: o minoritate care dispare”, document în care se afirmă (în traducerea angajaţilor Securităţii):

“În 1945, o mare parte a aparatului de stat şi de partid era în mîinile evreilor, aşa încît, în 1950, se ajunsese la o situaţie penibilă, în care poate 2% din populaţia ţării deţinea peste 25% din posturile cheie ale regimului. În această perioadă se povestea că singura deosebire între Comitetul de Stat al Planificării şi Ministerul Economiei din Israel consta în faptul că în ministerul israelian se puteau găsi şi cîţiva arabi.” (din raportul înaintat Consiliului Securităţii Statului, apud Oprea 2002b, subl. n., I.A.)

Practic, “radiografii etnice” precum cele sus-prezentate, confirmate din multiple surse, de la cele oficiale româneşti la cele diplomatice americane sau de la surse evreieşti la autori comod etichetaţi şi implicit repudiaţi sub eticheta-anatemă “antisemiţi”, pot fi operate pentru toate ministerele, agenţiile, consiliile şi comisiile de stat din România anilor (în special) 1948-1952. Ele confirmă diversele estimări ale ponderii evreilor la vârful piramidei administrativ-politice de tipul celor avansate de Dej şi Răutu [v. supra şi infra] şi respectiv chestionează sever competenţa şi/sau natura intenţiei unor autori precum H. Kuller, în a cărui opinie, “în anii 1944-1950, în vârful ierarhiei de partid şi în Consiliul de Miniştri se aflau, însă, doar câteva persoane de origine evreiască; în eşalonul doi câteva zeci; […]” (apud Solomovici 2003: 33; subl. n., I.A.).

În mod frecvent, chiar şi în ministerele / agenţiile / diversele alte instituţii centrale în care şeful nominal era român, scontându-se astfel aparenţa “românităţii” puterii administrativ-politice, în jurul său evreii ocupau într-un cvasi-monopol funcţiile de conducere imediat inferioare (i.e. poziţiile de ministru adjunct, secretar general, consilieri superiori, şefi de direcţii şi/sau departamente, etc.). Spre exemplu, în primele luni ale anului 1948, ministrul aromân Florica Bagdasar era înconjurată la Ministerul Sănătăţii de: secretarul general Ofelia Manole-Vinea (n. Zeitman), miniştrii adjuncţi L. Grom şi Gh. Schmitzer, Natalia Scurtu (Koroţkova) – membru în Colegiul Ministerului, şefii de direcţii (cu o singură excepţie, toate conduse de evrei) A. Şaim (direcţia T.B.C.), P. Pruteanu (Solomonovici) (direcţia Policlinici şi Spitale), A. Barhad (direcţia Farmacii şi Medicamente), M. Franche (direcţia Igienă şi Medicină Preventivă), Leon Panţer (şeful adjunct al Direcţiei Medicină Curativă), inspectorii generali sanitari Mari Goldenstein, Luş Leibovici şi Ilie Lazarovici, cărora li se adăuga majoritatea evreiască a cadrelor didactice de la şcoala de admnistratori de spitale şi instituţii de ocrotire de pe lângă minister (M. Carli, M. Custon, M. Vaisenberg, A. Gärtner), plus numeroşi alţi diverşi funcţionari evrei la nivelurile ierarhice imediat inferioare ale centralei ministerului (A. Kreindler, S. Hirsch, A. Brill, I. Bogdan (Solomon), S. Brill, Z. Metch, M. Pinsler, O. Maller, C. Solomon, G. Grosz, H. Dunăreanu (Mendelsohn), etc.).

Orice minimă cercetare neutră în domeniu evidenţiază o apetenţă halucinantă a evreilor din România pentru funcţii şi posturi guvernamentale, în ceea ce S. Bottoni denumea “o adevărată filieră evreiască” (alături de una maghiară) “în diferite aparate ale nomenclaturii” (Bottoni 2010: 59). În continuarea exemplelor aleatoare, în 1964 de pildă – aşadar după cele două valuri de “epurare” din sistemul comunist, pripit şi comod pretinse a fi “antisemite” de numeroşi autori evrei – tabelul angajaţilor salariaţi ai Ministerului Industriei Alimentare pare a fi cea a unei instituţii din Tel Aviv, nu din Bucureşti, lista cuprinzând, inter alia, numele: M. Sterescu, S. Babenco, C. Baltazar, D. Fişler, Pascu Ştefănescu, Avram Şerff, Iacob Răutu, Deziderius C.B. Schwartz, Alfred Savu, Beniamin Tenenhaus, Ladislau Adler, Andrei Salamon, Rosine Leibovici, Vasile Snorpel, Atanasie Bercu, Maier Leinwand, Sofia Terzian, Iacob Roşca, Al. Rachmistriuc, Lelia Manciu, Horaţiu Mark, Osias Mandel, Horia Bârlădeanu, Cecilia Elsa Şafer, Albertina Poenaru, Ghizela Finchelstein, Erica Horovitz, Susana Irosch, Nicolae Trestianu, Serufina Bălan, Steluta Sabanof, Dorina Kahan, Paul Kellner, Radu Oroveanu, Pinhas Rabinovici, Miriam Şerban, Max Şapira, Ionel Landauer, Bernard Freier, etc…

Elocvent în acest sens şi totodată lăudabil ca sinceritate, până şi un autor evreu, Teşu Solomovici, admite – chiar dacă singular între autorii evrei – că:

“în primii ani de domnie ai tovarăşului Gheorghiu-Dej, evreii comunişti ocupaseră fotolii în toate etajele superioare ale politicii, culturii şi ale administraţiei de stat […] Este adevărat, comuniştii evrei erau peste tot, în Biroul Politic şi înaltul aparat de partid, […] în Armată, Securitate, Procuratură şi în Miliţie, […] în organismele de stat, economice şi culturale […]” (Solomovici 2001 II: 42).

Subsecvent, o asemenea realitate cuantificabilă statistic generează următoarea pre-concluzie de natură sociologică: din punct de vedere etnic, religios şi al opţiunilor politice, puterea administrativ-politică instaurată parţial după 23 august 1944 şi complet din 1948 a fost reprezentativă mai degrabă pentru minoritatea evreiască din România, suprareprezentată în proporţii de ordinul miilor la sută la vârful ierarhiei de stat, decât pentru majoritatea română, care, prin contrast, a rămas suprareprezentată în rândurile deţinuţilor politici şi ale rezistenţei anticomuniste din munţi. În multe sectoare de activitate ale aparatului politic şi de stat comunist se remarcă o veritabilă stratificare etnică a personalului, cu evreii suprareprezentaţi de zeci de ori faţă de ponderea minorităţii lor la nivel naţional şi chiar majoritari la vârful organizaţiei, unde românii reprezentau o minoritate statistică adesea insignifiantă.

APARATUL REPRESIV

(Securitate, Miliţie, Jandarmerie, etc.)

Într-o perspectivă de ansamblu asupra publicisticii în materie, fie aceasta academică sau jurnalistică, analiza poziţiei şi rolului evreilor în Securitatea din România primilor ani de după război pare chiar mai distorsiontă şi polarizată decât cercetările consacrate evreilor din aparatul politic-administrativ al aceleiaşi perioade. Grosso modo, dincolo de rarisime exemple de cercetare ştiinţifică obiectivă şi neutră, fundamentată de principiul sine ira et studio, se disting două tendinţe şi “tabere” asociate acestora:

“minimalistă” – grupând în majoritatea ei covârşitoare evrei (exemple marcante politologul Vladimir Tismăneanu, publicistul Harry Kuller, fostul procuror Shlomo Leibovici-Laish sau jurnalistul Teşu Solomovici), dar nu numai (ex. Marius Oprea), caracterizată de o tendinţă regretabilă de a minimaliza, bagateliza sau relativiza contribuţia evreilor la instaurarea şi consolidarea aparatului represiv în România, tendinţă tributară probabil unui subiectivism defensiv inerent în faţa acuzaţiilor generalizante ale“taberei adverse”; şi respectiv

“maximalistă” – grupând autori ne-evrei (goim), în majoritatea lor insuficient instruiţi în tehnici şi metode de cercetare, fie acestea de tip academic sau informativ, şi în consecinţă cu o propensiune spre radicalizări şi generalizări lipsite de fundamentare., etichetaţi pe cât de frecvent, pe atât de expeditiv, ca “extremişti”, “antisemiţi”, “ultranaţionalişti”, etc. Se cuvine precizat că acestei “tabere” îi este inclusă în bloc, de către majoritatea “minimaliştilor”, şi memorialistica unor multipli foşti ofiţeri de Securitate precum generalii Neagu Cosma şi Nicolae Pleşiţă, colonelul Gheorghe Raţiu ş.a.

Prima facie, cvadruplu avantajată de

a.) pregătirea academică superioară a exponenţilor săi,

b.) reţeaua informaţională internă comunităţilor evreieşti din ţară,

c.) remanenta penurie, precaritate şi obscuritate a surselor primare de cercetare accesibile public (i.e. a documentelor oficiale interne ale Securităţii), şi

d.) relativismul uneori dificil surmontabil în literatura de specialitate al definirii operaţionale a “evreităţii”,

tabăra “minimalistă” pare să se fi impus, cel puţin în mediul academic şi al cercetării universitare. În esenţă, teza acesteia afirmă că în Securitatea anilor imediat postbelici, evreii din România ar fi fost suprareprezentaţi doar într-o măsură nesemnificativă în raport cu ponderea lor în totalul populaţiei statului din acea perioadă (adică aprox. 2,5% la recensământul naţional operat pentru momentul ianuarie 1948). Practic, în sprijinul acestei teze se furnizează o singură informaţie de natură statistică (şi aceasta de fapt eronată, v. infra), preluată în multiple lucrări – o comunicare făcută de către directorul general al Direcţiei Generale a Securităţii poporului, Gheorghe Pintilie (el însuşi minoritar) în cadrul unei “şedinţe de analiză a muncii” din 11 februarie 1949, statistică indicând defalcat în funcţie de organizarea Securităţii următoarea “componenţă naţională” a personalului de ofiţeri:

D.G.S.P. – aparatul central: 890 români (adică 85,3%), 127 evrei (12,2%), 7 maghiari (0,7%), 5 ruşi, 6 greci, 2 armeni şi 6 de alte naţionalităţi;

D.R.S.P.-uri (cumulat): 1781 români (80,1%), 192 evrei (8,6%), 205 maghiari (9,2%), restul 15 ruşi, 12 iugoslavi, 5 cehi, 4 germani (la aproximativ aceeaşi pondere în populaţie cu cea a minorităţii evreieşti), 3 bulgari, 3 greci şi 3 armeni;

D.R.S.P. Bucureşti: 260 români (90,6%), 22 evrei (7,6%), restul 2 maghiari, 1 rus, 1 armean şi 1 polonez;

Total D.G.S.P.: 3334 români (83,9%), 338 evrei (8,5%), 247 maghiari (6,2%), 24 ruşi (0,6%), 13 iugoslavi (0,3%) şi 17 alţii (0,4%) (v. Deletant 1995:63, Troncotă 1999:337, Solomovici 2001II: 44, etc., etc., etc.)

De la această unică informaţie de natură statistică pornind, “minimaliştii” formulează corespunzător şi concluzii de tipul:

“Aşadar, a pune în sarcina diverşilor minoritari întreg cortegiul de orori săvârşite de această instituţie este un fapt nu doar simplificator, ci chiar eronat, menit în fapt sã protejeze imaginea securistului de etnie românã, care n-ar fi avut nimic de a face cu teroarea dezlănţuită în acei ani.” (Nastasă şi Salat 2003: 21)

O atare construcţie argumentativă aminteşte involuntar de aforismul atribuit (mai ales) lui Mark Twain – “Există trei tipuri de minciuni: minciuni, minciuni sfruntate, respectiv statistici” – întrucât raţionamentul rămâne sever viciat de cel puţin trei probleme majore interrelaţionate:

fiabilitate (i.e. reliability) redusă – dincolo chiar de identitatea minoritară a însuşi comunicatorului cifrelor, Gheorghe Pintilie, născut Timofei “Pantiuşa” Bodnarenko (idee, e adevărat, susceptibilă la eroarea de logică argumentum ad hominem circumstantiae), multe voci ale unor foşti angajaţi din sistem afirmă în mod răspicat existenţa unor recomandări oficiale adresate în anii de după război evreilor din partid, presă sau aparatul represiv de a-şi româniza numele, în scopul menţinerii măcar a aparenţei de românitate a instituţiilor statului, aceasta dincolo de cazurile numeroase în care “românizarea” numelor era făcută voluntar. În plus, comunicarea internă în discuţie a avut loc cu 4-5 luni înainte de decizia suplimentării personalului D.G.S.P. de la 4641 la 7252 persoane. Ba mai mult, şi incomparabil mai grav, “statistica” în discuţie este frecvent citată eronat şi omisiv; cercetări mai recente (şi totodată mai temeinice) indică drept corecte cifrele de

10% evrei în totalul personalului D.G.S.P. în febr. 1949, după criteriul originii etnice declarate;

15, adică 25% evrei, din totalul celor 60 ofiţeri superiori ai D.G.S.P. – i.e. o suprareprezentare la vârful Securităţii de 900% (!) faţă de ponderea în totalul populaţiei României (vezi, pentru detalii, Oprea 2002: 65-7, Troncotă 2006: 59-60, respectiv Catalan şi Stănescu 2004: 42 şi n. 23, deşi – vezi infra – chiar şi aceste cifre sunt probabil subestimări). În aceste context, perpetuarea cu obstinaţie de către “minimalişti” a cifrelor indicate în premieră în urmă cu 15 ani de către Denis Deletant este pe cât de regretabilă, pe atât de suprinzătoare în cazul în care se doreşte asumarea bunei-credinţe a cercetărilor lor;

inadecvare metodologică – cifrele avansate sunt, oricum, parte a unei comunicări interne instituţiei, bazate în totalitate pe naţionalitatea declarată (mai exact “originea etnică”) a respondenţilor, în contextul în care, aşa cum prefaţam introductiv, de-a lungul timpului s-au consemnat multiple exemple, atât în PC(d)R, cât şi în securitate, ale unor evrei care se declarau din punct de vedere etnic ruşi, maghiari, români, etc. în ciuda tuturor evidenţelor (vezi bunăoară aceeaşi problemă în cazul statisticilor referitoare la membrii P.C.d.R. în perioada ilegalităţii, cu mulţi evrei declarându-se maghiari, de la Alexandru Moghioroş la Ghizela Vass sau de la Nicolae (Miklos) Goldberger la Alexandru Sencovici – o problemă de altfel caracteristică nu doar comuniştilor, ci în genere evreilor maghiarofoni din Ardeal. Or, cu multipli ofiţeri de Securitate evrei, dar autodeclaraţi ca de alte naţionalităţi, pentru atingerea unui grad minimal de rigurozitate metodologică şi acurateţe a concluziilor, o cercetare a relaţiei evrei-Securitate în perioada post-război ar reclama completarea informaţiilor obţinute pe baza autoidentificării etnice a subiecţilor analizei, una prin definiţie relativ-subiectivă, cu alte date şi informaţii, dezirabil obiective (ex. “religia părinţilor”, “religia mamei”, “religia respondentului”, “limba maternă”, “V-aţi convertit?”, “familie mixtă?”, etc.), care să aproximeze concluziile cercetării cât mai aproape de realitatea obiectivă supusă cercetării;

relevanţa redusă pentru înţelegere şi cunoaştere – cifrele în discuţie, chiar şi considerându-le, arguendo, corecte, sunt menite a oferi doar o imagine holistă a structurii etnice declarate a personalului militar superior al D.R.S.P, fără a

supune analizei cei 4 ani şi jumătate de după 23 august 1944 şi până la 11 februarie 1949, nu mai puţin marcată de represiuni decât cea de după înfiinţarea formală a D.G.S.P.;

include în analiză funcţionarii civili ai Securităţii, între care zeci de evrei (de la cadre didactice la profesori ai şcolii de ofiţeri de Securitate de la Băneasa, etc.);

lua în calcul celelalte componente ale aparatului represiv funcţionale la acea dată (S.S.I. miliţie, jandarmerie, forţele armate, etc.);

cunoaşte numărul şi identitatea tuturor informatorilor, respectiv ofiţerilor acoperiţi/conspiraţi (incl. “rezidenţii”);

diferenţia după nivel şi natura de conducere a posturilor sau funcţiilor deţinute de evrei în cadrul Securităţii.

Bunăoară, o coroborare a etnicităţii cu nivelul ierarhic al funcţiei oferă o imagine de ansamblu radical diferită de cea propusă de “minimalişti”, ilustrând o suprareprezentare descriptibilă eufemistic ca “majoră” la nivelurile ierarhice superioare ale Securităţii în etapa ei incipientă. Concret, în M.A.I.-D.G.S.P., la momentul de referinţă ianuarie 1949, evreii ocupau următoarele posturi, respectiv conduceau:

ministrul Afacerilor Interne – Teohari Georgescu – cu probabilitate confortabilă, evreu (n. Burăh Tescovici, v. supra);

secretarul general al ministerului – George Silviu (n. Silviu Iancu Guliger);

unul din cei doi directori generali adjuncţi ai D.G.S.P. (celălalt fiind rus) – Alexandru Nicolschi (n. Boris Grünberg, v. infra);

6 din cele 10 Direcţii Naţionale ale Securităţii (altfel spus, 60%!): I Informaţii Interne (condusă de col. Gavrilă Birtaş, cu adjuncţii săi lt.-col. Andrei Gluvacov şi col. Gheorghe Adorian), V Cercetări Penale (col. Mişu Dulgheru (Dulberger)), VII Tehnică (col. Szacsko Şandor), VIII Cadre (col. Alexandru Demeter), X Administraţie (col. Ervin Holţier (Holzer)), IV Contraspionaj în Forţele Armate (col Mihai Eugen Breban);

cel puţin 8 din cele 13 Direcţii Regionale ale D.G.S.P. (adică 61%!): Bucureşti – lt.-col. T. Sepeanu (avându-l ca adjunct pe maiorul Moise Senater); Braşov – col. Kalausek Iosif (Koloman) (avându-l ca adjunct pe col. Adalbert Izsak); Cluj – col. Mihai Patriciu (Weiss); Craiova – lt.-col. Eugen Vistig (Wisting); Galaţi – col. Mauriciu Ştrul (cu adjunctul lt. C. Grimberg); Oradea – col. Ludovic Czeller (Zeller); Suceava – lt.-col. Ioan Popicu (Adalbert Poppig, secondat de adjunctul Dumitru Bacal); Timişoara – Koloman Ambruş;

cel puţin 12 din cele 44 Servicii Judeţene ale Securităţii Poporului: Turda, Ialomiţa, Râmnicu Sărat, Bacău, Satu Mare, Alba, Baia, Botoşani, Rădăuţi, Severin, Caraş, Mureş

directorul Secretariatului D.G.S.P. – mr. Wilhelm Einhorn (avându-l ca adjunct pe Sharit I. Bogdan);

unul din cele două birouri din cadrul Secretariatului D.G.S.P., era condus de cpt. Emanoil Schmerler (biroul Cifru);

comandantul Şcolii de ofiţeri de Securitate de la Băneasa – col. Ervin Voiculescu (n. Weinberg), plus 5 din cei 7 şefi de catedră ai Instituţiei (Zissu S. Cohn, Raoul David Demetrescu, List, Rigman, Leon Tokatlian, cel din urmă declarat armean, însă de origine evreiască, venit în România via Bulgaria);

În cadrul întregului minister de Interne, ofiţerilor D.G.S.P. amintiţi li se adăgau, pe poziţii omoloage:.

şeful Direcţiei Generale a Miliţiei – Pavel Cristescu (Kleinman);

locţiitorul politic al ministrului – Mihai (Michal) Boico;

şeful Direcţiei Generale Politice a M.A.I. – Mihai Burcă (Michal Bursch);

locţiitorul politic al Comandamentului Trupelor de Securitate – Iacob Bulan;

şeful spitatului militar M.A.I. – Ernö Kahána (1945-1954, succedat de col. dr. Iancu Herşcovici);

directorul Casei de Cultură a M.A.I. – col. Beria Fuchs, etc.

Subsecvent unei asemenea stratificări etnice a personalului în particular al Securităţii şi în ansamblu al M.A.I., cu evreii spectaculos suprareprezentaţi la nivelurile de conducere, opozant poziţiei minimaliştilor, par a descrie mult mai fidel realitatea urmărită aprecierile unor foşti ofiţeri (români) de Securitate. Între aceştia se numără între cele mai sonor figuri fostul general Mihai Caraman, a cărui percepţie este reprodusă textual de jurnalistul (evreu) Teşu Solomovici:

„[…] Mihai Caraman, unul din şefii serviciilor secrete în anii lui Ceausescu şi, apoi, în anii post-revoluţionari… m-a întrebat daca voi scrie adevărul, adică despre năvala comuniştilor evrei, imediat dupa 23 August 1944, în structurile Partidului şi în organigramele serviciilor represive” (Solomovici 2005b, subl. n, nota I.A.).

Din aceeaşi direcţie, fostul şef al Direcţiei I, colonelul Gheorghe Raţiu, evoca modul în care după război “Securitatea a fost dată pe mâna evreilor, ungurilor şi ruşilor, care, în aparatul central şi la principalele unităţi teritoriale, ocupau funcţii de comandă” (Gh. Raţiu 1996: 280), în timp ce fostul general Nicolae Pleşiţă exemplifică pentru Cluj: “Eu, când am fost numit comandant al Regionalei Cluj [anii ’60, n.n.], am putut vedea că în Securitate nu erau decât unguri şi evrei. Ici-colo mai apărea şi câte un român chior. Foarte greu mi-a fost să românizez aparatul din Cluj” (apud Troncotă 2003b: 52).

În fundamentarea empirică a unei asemenea retrospective aparent pur perceptuale se poate elabora o enumerare fără pretenţii de exhaustivitate a unor evrei activi în mod relevant în aparatul represiv (în mod primar Securitate şi Poliţie/Miliţie, secundar Jandarmerie şi Forţele Armate, imediat după 23 august 1944) (cu numerotare curentă în continuarea celei precedente):

ABRAM, Herşcu – fost tinichigiu, locotenent de Securitate, emigrat în Israel în 1959 (Caţavencu 2007: 2; Solomovici 2004: 566);

ABRAMOVICI, Emilia – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62, vol. I, u.a. 3/1952, vol. I);

ABRAMOVICI, H. Moritz, zis “Mişa” (fiul lui Herşcu) – căpitan, iniţial inspector responsabil cu propaganda în cadrul M.A.I., ulterior şef la Şcoala de Miliţie din Şoseaua Olteniţei până în anii ’60;

ABRAMOVICI, Marcu – la sfârşitul anului 1947 – începutul anului 1948 comisar la Serviciul Judeţean de Siguranţă Roman, apoi încadrat cu grad de sublocotenent la Biroul de Securitate din bacău (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319; A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258);

ABRAMOVICI, Marcu – locotenent de Securitate, anchetator al lotului Vasile Luca în 1952-1954, apoi anchetator la penitenciarul Uranus din Bucureşti (Caţavencu 2007: 2; Solomovici 2004: 566; Jela 2001);

ADAM, Mauriciu (n. WEISZ/WEISS Mauriţiu) – membru de partid şi căpitan de Securitate, şeful Serviciului de Poştă Specială din M.A.I. (1946-1952), ulterior cercetat disciplinar pentru că în timpul ilegalităţii, la arestare, a avut o purtare laşă, recunoscând legăturile sale în mişcarea muncitorească şi divulgând pe un tovarăş (dosar disciplinar sub numele parţial eronat “Adrian Mauriciu” la C.C.P. (nr. 51/111 din 27.I.1953), vezi pentru coroborare şi nume corect şi A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia Administrativ-Politică, dosar nr. 3/1951, f.10; Caţavencu 2007: 3; Solomovici 2001II: 43; Banu 2005; Deletant 1995b: 57; Cosma 1994: 68).

ADAM ADLER, Iosif – maior la Securitatea Bucureşti, în 1960 prezent ca şef al cabinetului de marxism-leninism din M.A.I. (Caţavencu 2007: 3; probabil aceeaşi persoană cu locotenentul M.A.I. Iosif Adam, n. 1926, menţionat în Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 315);

ADORIAN, Gheorghe – în mod eronat considerat român în multiple studii şi cercetări despre Securitate; în fapt evreu maghiarofon originar din Arad, recunoscut ca evreu fost voluntar în Spania (şi apoi chiar internat în lagărul de muncă de la Buchenwald în perioada 20 nov. 1943 – 11 apr. 1945) inclusiv de autorii evrei David Diamant (1979: 370) şi Martin Sugarman (f.a. p. 108); ilegalist în Cluj la începutul anilor ‘30, după război revenit în România, iniţial în S.S.I., apoi colonel (în 1949) D.G.S.P. şi şef al Direcţiei I Informaţii Interne, uneori menţionat şi ca şef al Direcţiei Politice a M.A.I. (v. Solomovici 2003: 88), probabil începând cu 1950; ulterior cadru didactic şi autor la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R., decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a; căsătorit cu Judith, fiica liderului comunist din Ardealul de Nord Hillel Kohn, profesoară cu grad de conferenţiar la I.P.B. în anii ‘70; stabilit în anii ’80 în Elveţia (via Israel), acolo unde locuia fiica sa, Ana [Cathy? n.n., I.A.] (v. şi I.R.I.R. şi Caţavencu 2004; Solomovici 2003: 88 şi Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 506 n. 15, lucrări care îl menţionează în mod corect ca evreu);

AHAILOVICI, Aron – din aprilie 1945 comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);

ALBERTI, D. Iosif – ofiţer M.A.I., ulterior profesor la Şcoala de Miliţie până în 1962, când va fi trecut în rezervă;

ALBINI, Iancu (n. 1898 Bucureşti) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (62 vol. I, u.a. 3/1952, vol. I);

ALBU, ? (n. Gyuszi WEISS) – şeful biroului Siguranţei Arad după 1944 (menţionat în Solomovici 2001II: 56);

ALTKOPF, Mendel – locotenent-major M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol III, v. şi u.a. nr. 3/1952, vol. II);

AMBRUŞ, B. Coloman (Francisc) (n. 24.II.1907 Livada de Câmpie, Hunedoara – d. 1987, Braşov) (fiul lui Balint şi Ludovica) – colonel de Securitate, membru de partid, şeful D.R.S.P/D.R.S.S. Banat-Timişoara (1948-1951, cu grad de lt.-col.-), şeful D.R.S.S. Sibiu (1951-1952, cu grad de colonel), respectiv şeful D.R.S.S. Braşov (1952-1954-?); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls. II-a (I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 27, 34, 43; Deletant 1995b: 62; Cosma 1994: 76vezi şi dosarul de la C.C.P. nr. 412/1059 din 20.II.1952);

ANCEL, Ioil – şeful serviciului economic de la Miliţia Rădăuţi, ulterior de la Miliţia Suceava, destituit în 1954 sub acuzaţia de sionism (dosar la C.C.P. nr. 475/745, întocmit la data de 16.XI.1954);

ANDREESCU, S. Matusei (n. MATHUSEEVICI la 2.IX.1910 (Panciu, Vrancea), fiul lui Nathan şi Clara – d. 1986, Bucureşti) (uneori ortografiat Andriescu) – comisar-şef la Brigada Mobilă a Siguranţei (1947-1948), apoi căpitan la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1949-1951), apoi maior şi respectiv locotenent-colonel, cu funcţia de şef de serviciu, apoi de birou la Direcţia VIII Cercetări Penale a D.G.S.S/D.S.S. (1951-1960-?); în 1971 funcţionar la ICECHIM Bucureşti, decorat ca pensionar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); (Troncotă 2006: 63; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţoiu 2006: 34; Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 566; Niculae 2004: 32; Cosma 1994: 48);

ANTONIU, Samuel (n. AIZICOVICI, după alte surse ARITONOVICI) (n. 12.IV.1910 Piatra Neamţ, fiul lui Mateiaş şi Betty; căs. cu Ella) – maior, şef de serviciu şi locţiitor al lui Dulgheru la cabinetul ministrului de Interne (1948-1952), ulterior director adjunct la Direcţia VIII Cercetări Penale a D.G.S.S. până în 1957, când a fost destituit şi exclus din partid, urmare a descoperirii fostei sale apartenenţe la Partidului Radical Ţărănist în perioada interbelică; deţinut 3 ani pentru neglijenţă faţă de securitatea statului; (Neştian 2010: 88; Caţavencu 2007: 12, Niculae 2004: 32; Deletant 1995b: 58; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48; v. şi dosarul său de la C.C.P. nr. 925/467 din 27.IV.1957);

APOSTOLESCU, Otto – directorul casei de Cultură a M.A.I. (în cadrul Direcţiei Generale Politice) timp de câteva luni în 1951;

(?) ARANICI, Pavel (n. ARANYCS) – colonel la D.R.S.S. Braşov în a doua jumătate a anilor ‘50, ajuns chiar secretar de stat în M.A.I. (1961-1963); cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (2/1956) (I.R.I.R. şi Caţavencu 2004; Cosma 1994: 46, 75; C.P.A.D.C.R. 2006: 182);

(?) ARONESCU, ? – anchetator şi locţiiitor al comandantului Securităţii din Oradea în 1948 (Solomovici 2004: 566); posibilă identitate cu colonelul Constantin Aronescu, menţionat de multiple surse ca prezent la serviciul judeţean Bihor în 1981;

AUBERT, Henry – medic M.A.I. Timişoara, ulterior şeful catedrei de cardiologie UMF Timişoara, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (68/1955);

AUER, I. E. Geza – colonel, profesor la Şcoala de miliţie din Bucureşti până în 1965, ulterior şef de serviciu în Inspectoratul General al Miliţiei (Cosma 1994: 44-83);

AVERBUCH, Iţic (fratele Vandei Nicolschi) – colonel, comandantul Securităţii locale Ploieşti în anii ‘50, avându-i ca adjuncţi pe Mauriciu Ştrul şi pe Şmilovici (Jela 2001; Solomovici 2004: 567);

AVERBUCH, Izu A. – ajutor de comandant la Raionul M.A.I. Codlea, apoi la raionul Făgăraş, participant la reprimarea partizanilor din Făgăraş (cu dosar la C.C.P., nr. 1298/715 din 17.III.1960);

AVRAM, Şloim – sublocotenent la biroul V Anchete la Securitatea Dorohoi în 1949, ulterior locotenent la Securitatea din Piatra Neamţ, emigrat în Israel în anii ‘80 (v. şi Caţavencu 2007: 15; Solomovici 2004: 567, 600 – în fapt este vorba de aceeaşi persoană, n.n).

BACAL, Dumitru – locotenent-major (în 1950), locţiitor director adjunct la D.R.S.P. Suceava în 1949-1950-? (I.R.I.R. şi Caţavencu 2004; Solomovici 2004: 567; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 277);

BACALU, Marcu – locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (62 vol. I, u.a. 3/1952, vol. I);

BANK, Iosif – în 1953 locotenent la Securitatea din Târgu Lăpuş, iar în anii ’60-’70 era menţionat ca maior la Securitatea din Sighet (v. Vischi şi Ivanciuc 2003);

BANTEA, Eugen (n. Iosub BEER) (1921 Bârlad – 1987 Bucureşti) – în anii ’60 şeful Editurii Militare, colonel, detaşat de la M.A.I. la M.Ap.N. în anii ‘70 (cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (9/1969), promovează treptat până la gradul de general-maior; director al Institutului de Studii de Istorie Militară, în anii ’60-’70 autor al unor lucrări de istoria mişcării muncitoreşti şi istorie militară română (v. şi Kuller 2008: 51); căs. cu Marcela, profesoară de limba engleză;

BARBU, Daniel (n. Lenobel) – anchetator (1945-1950) în Brigada Mobilă a Direcţiei Cercetări Penale, în 1953 locotenent la Direcţia VIII (fostă V) de Cercetări Penale a D.G.S.S., emigrat ulterior în Israel (I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Solomovici 2004: 586; Niculae 2004: 32; Jela 2001);

BĂDESCU, Marcel (n. Marcel BLECHER, fiul lui Lazăr, fratele scriitorului Max Blecher) – originar din Botoşani, intrat în mişcarea comunistă în 1943, după 23 august 1944 iniţial activist de partid, apoi elev la Şcoala pentru ofiţeri M.A.I. (coleg cu Victor Ranga, Iulian Sorin, Pavel Sterescu ş.a.), după absolvire ofiţer la Direcţia Contrainformaţii a Armatei, trecut în rezervă în 1960, ulterior student la Facultatea de Istorie, apoi funcţionar la O.N.T., apoi angajat al comunităţii evreieşti, emigrat în Israel, întors în România după 1989 (M. Blecher-Bădescu în Solomovici 2003: 119-122);

BĂDĂU (? BĂDAN), Alexandru (n. Alexander BRAUNSTEIN) – după august 1944 şeful Comisiei de Control al Străinilor din cadrul M.A.I., originar din Târgovişte;

BĂLTEANU, M. Mihail (n. COLCHER) (n. la Lublin, U.R.S.S.) – locotenent-colonel, profesor de ştiinţe sociale la Şcoala de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. 32/1955), trecut în rezervă în 1962; ulterior autor al unor lucrări social-politice; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a; soţia Ritta decedată în sept. 2005 (91 ani) (Cosma 1994, I.R.I.R. & Caţavencu 2004, la intrarea “Boico Mihail”);

BĂRĂNESCU, E. (n. BARANY, Elemer) – evreu maghiarofon, sublocotenent (în 1949), ulterior locotenent, şef de birou în cadrul D.R.S.P. / Raionala de Securitate Cluj (1948-1960) (I.R.I.R. şi Caţavencu 2004; Jela 2001; Vischi et al. 2005; Gavrilă-Ogoranu şi Baki Nicoară 1999: 180);

BECHER, Mielu – maior de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (2/1979) – incertă activitatea sa în perioada urmărită (1945-1965);

BEINER, Gheorghe (n. Sigismund, zis “Szighi”) (rar menţionat şi ca Breiner) – originar din Cernăuţi (n. 1921), implicat în atacurile asupra Armatei Române din 28-29 iunie 1940, după iulie 1941 evacuat de sovietici în Asia Centrală, revenit în ţară în 1944, locotenent-major, locţiitor al şefului serviciului Cercetări Penale la serviciul judeţean Cluj al D.G.S.P. (1948-1959), ulterior şeful secţiei I de securitate regiunea Hunedoara-Deva, emigrat în 1970 în Israel (I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Duţu et al. 2002: 12, Goma 2007: 178-9, Cosma 1994: 83menţionat pentru brutalitatea sa şi în memoriile lui Raoul Şorban, Raul Volcinschi şi Ovidiu Vasilescu, fost deţinut la Gherla);

BENEDEK, Ştefan (n. 13.VIII.1910) – căpitan M.A.I. (1952), de profesie lăcătuş, membru P.C.d.R. din 1935, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;

BERCIU, Ştefan (13.VII.1928 Bucureşti – 13.I.2000 Bucureşti) – ofiţer la Miliţia Judiciară Bucureşti, secţia Moravuri, între 1947 şi 1967 iar “în civil” autor de piese şi romane poliţiste (Kuller 2008: 63); incinerat la crematoriul “Cenuşa” din Bucureşti;

BERCOVICI, Samuil – comisar la Chestura Poliţiei municipiului Iaşi (august 1944 – aprilie 1945, ulterior disponibilizat urmare a restructurării) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 99);

BICHEL, Ion (n. Ivan) (uneori ortografiat Bikel) – din grupul lui Serghei Niconov, încadrat ofiţer în S.S.I. după 1945, în anii ’60 colonel în cadrul D.I.E., apoi “acoperit” în cadrul agenţiei economice a României din Frankfurt am Main (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2003: 449-50, 453; Ozon 2001; Cosma 1994: 44);

BIRTAŞ, Gavrilă (n. Janoş BIRTAS) (n. 1905 Baia Mare) – evreu maghiarofon, fost luptător în Spania, probabil agent N.K.V.D. (Cosma 1994: 34, Troncotă 2006: 63) în M.A.I. din 1946, ca şef al Siguranţei Oradea, apoi colonel, şeful Direcţiei I Informaţii Interne a D.G.S.P. din 1948, destituit în 1952 în cadrul valului de “epurări”;

BIRTAŞ, M. Eva (n. Eva ROTSCHILD) (n. 4.IV.1916, Şimleul Silvaniei) – soţia lui Gavrilă Birtaş; membru P.C.d.R. din 1933, referent şef la Serviciul Operativ Securitatea Închisorilor (adjuncta lui Iosif Nemeş) (1949), referentă şi apoi şefă a Serviciului de Cadre din Direcţia Generală a Penitenciarelor (1949-1950, 1950-1952) cu grad de lt.-maj., inspector-prim în Grupa Inspecţii a Direcţiei Lagăre şi Colonii de Muncă din Direcţia Generală a Penitenciarelor şi Coloniilor de Muncă, cu gradul de căpitan (1954-1955), pensionată pe caz de invaliditate în 1955; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;

BLANDER, Iosif (Herciu?) – în 1948 plutonier-major la D.R.S.P. Bucureşti, fost lăcătuş (Solomovici 2004: 567);

BLAUSTEIN, Laurenţiu – în anii ’50 locotenent de Securitate participant la reprimarea rezistenţei anticomuniste din munţi; menţionat în memoriile lui Ioan Gavrilă Ogoranu, care reproduce o dare de seamă a Miliţiei Raionale Făgăraş din 14 august 1952, respectiv, sub numele neplauzibil “Blaunstein”, de Solomovici, 2004: 567;

(?) BLEHAN, Octavian (după unele surse n. Osias BLECHER) – angajat comisar la Inspectoratul Regional de Siguranţă Iaşi după război (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219), ulterior cu grad de locotent, iar în 1953-1954 maior, anchetator la Suceava, menţionat ca torţionar în multiple mărturii ale unor foşti deţinuţi politici şi în Raportul C.P.A.D.C.R. 82006: 182); în jurul anului 2004 identificat încă în viaţă la Craiova, pensionar;

(?) BOCSE, Iosif – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (23/1953);

BODNAR, Ervin (uneori cu nume de serviciu BONDA) – fost voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, apoi în maquis, după război încadrat în Securitate, cf. I.R.R. şi Caţavencu (2004) “utilizat în exercitarea de presiuni asupra liderului sionist A.L. Zissu pentru deschiderea de negocieri economice pentru liberalizarea emigrărilor în Palestina”, ulterior (din 1958?) director general al IPROCHIM în anii ’50-’60, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, alături de alţi “spanioli” (inclus şi în lista lui Solomovici 2004: 136);

BOGDAN, I. Sharit – în 1950 maior, director adjunct al Secretariatului D.G.S.P. la înfiinţare (1948) (I.R.I.R. & Caţavencu 2004); probabilă identitate (v. şi Oprea 2002: 157) cu BOGDAN, Har(r)y (uneori menţionat Horia) – în 1957 colonel; şeful Direcţiei Aprovizionare şi Gospodărie a M.A.I. (1955-1960), ulterior şeful direcţiei tehnic-administrative, direcţia Spate din M.A.I., decorat în 1971 sub numele dactilografiat eronat “Corneliu Hari Eogdan”, în calitate de şef de serviciu la M.A.I., cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Arachelian 2010; Goma 2007: 118; Pelin 2005; Cosma 1994: 50; Solomovici 2003: 198; Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 157 din 4 mai 1957); tatăl lui Corneliu Bogdan?!;

BOICO, R. Mihail (n. MICHAL, zis Bibi) (26.III.1912 Frasin, Suceava – 10.IV.1972 Bucureşti) (fiul lui Roman şi Elena, de origine evreiască, emigraţi din Imperiul Ţarist) – ilegalist (membru de partid din 1931), voluntar în Spania (1936-1939), apoi înrolat ca ofiţer al Armatei Roşii (1941-1944), după august 1944 maior, apoi în Brigada Mobilă a Siguranţei Statului cu grad de lt.-col. (1946-1947), apoi transferat ca locţiitor politic la Minister (dec. 1947 – 1950), avansat la gradul de general-maior în 1949, comandant al Comandamentului Trupelor de Grăniceri (1950-1952), destituit şi trecut în rezervă în 1952, anchetat, disculpat, apoi transferat secretar al “Agenţiei Economie Române” de la Moscova, ulterior pentru scurt timp director adjunct al Uzinelor “23 August din Bucureşti; unchiul prin alianţă al lui Vladimir Tismăneanu (I.R.I.R. & Caţavencu 2004 ş.a.); decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

BOKOR, Ludovic (30.VII.1930 Braşov – 2000 Cluj, fiul lui Alexandru şi Berta) – evreu maghiarofon, maior (la trecerea în rezervă) la Direcţia Regională / Inspectoratul Judeţean Cluj al Securităţii între 1951 şi 1969;

BRAND, Bernard – în august 1945 sergent major la Legiunea de Jandarmi din Trei Scaune (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 175);

BRAVERMAN, Rebeca – şefă de birou (1945-1947), apoi comisar în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (1945-1948), (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65 şi fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219);

BREBAN, Iosif (n. Jozsef) (6.IV.1920 Balc, Bihor – 2003 Bucureşti) – evreu maghiarofon, cf. fişei de la Securitate; ilegalist (membru U:T.C. din 1935); muncitor necalificat, apoi zeţar la Tipografia Oradea (1933-1937), apoi diverse alte munci până în 1941); deportat în batalioanele de muncă obligatorie maghiare (1943-1944); activist la Sindicatele Unite şi la Comitetul P.C.R. Marghita (1944-1946); secretar al Comitetului P.C.R. Sălard (1946), instructor al Comitetului judeţean P.M.R. Oradea (ian. 1947 – sept. 1948); director al Direcţiei Judeţene Agricole Oradea (sept. 1948-apr. 1949); studii de scurtă durată la Şcoala centrală de lectori de partid “A.A. Jdanov” (apr.-nov.1949); şef al Sectorului Sfaturi Populare al C.C. al P.M.R. (dec. 1949 – mai 1959); adjunct al şefului Secţiei Agrare a C.C. al P.M.R. şi deputat ăn Sfatul Popular Regional Oradea (mai 1950 – mai 1952); apoi încadrat cu grad de maior în Securitate, locţiitor al şefului Direcţiei a IV-a Contrasabotaj a Securităţii (1952-1957) unde, în 1953, este avansat la gradul de lt.-col.; şef al Direcţiei Regionale a Securităţii Cluj (iul. 1957 – mart. 1961); trecut în rezervă la 17 martie 1961 cu grad de colonel (Pleşa 2010: 124-5; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 363-71, n. 1; Levy 2002: 84, 204, 243 n. 54; Cosma 1994: 83);

BREBAN, Mihai Eugen – fratele lui Iosif Breban; colonel, iniţial şeful direcţiei a IV-a Contraspionaj în Forţele Armate a D.G.S.P., ulterior locţiitor al comandantului Şcolii de ofiţeri de Securitate din Băneasa, trecut în rezervă în 1961 (Pleşa 2010: 124-5; Cosma 1994: 46);

BRILL, M. Iosef Şulam (zis “Şuli”) – ilegalist cunoscut, fost voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, colonel dr., decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a , exclus din M.A.I. şi din partid în cadrul epurărilor din 1952, ulterior reabilitat (1954?) a locuit împreună cu soţia Janeta şi copii Rodica şi Vlad în Bucureşti, pe Aleea Alexandru nr. 9, la etajul clădirii ale cărei nivele inferioare erau ocupate de Walter, Hortensia, Petre şi Carmen Roman; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;

BROITMAN, ? – locotenent major la Securitatea din Oradea în anii ’50 (Kovacs 2006; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţoiu 2006: 43);

BUCICOV, Maria (n. Mira) – ofiţer la Direcţia B Contraspionaj a Securităţii în 1951, soţia colonelului de securitate Valeriu/Valerian Bucicov (Bucikov) (Jela 2001, Solomovici 2001II: 44; Catalan 2001/4; Cosma 1994: 45, 70);

BULAN, Şt. Iacob (n. Iakov), – gen. mr. M.A.I., fost ofiţer sovietic, avansat la 23 august 1949 general, locţiitor politic al Comandamentului trupelor de Securitate (1945-1952), apoi comandant al aviaţiei militare şi rector al Academiei Militare din Bucureşti; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (14/1955, 4/1956); decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

BURCĂ, Mihai (n. Michal BURSCH) (25.IV.1914 Paşcani – 1994 Bucureşti) – de formaţie tâmplar, membru P.C.d.R. din 1932, voluntar în războiul civil din Spania, avansat căpitan al Armatei Roşii în 1936, locţiitor politic al comandantului Regimentului I Infanterie şi ulterior al Diviziei I Infanterie “Tudor Vladimirescu” (1943-1944), avansat succesiv până la gradul de colonel (1947), şef al Direcţiei Generale Politice a M.A.I. (1947-1950), comandant al trupelor M.A.I. (1950-1952), numit în sept 1952 ministru adjunct al Afacerilor Interne (Decret nr. 327 din 19 sept. 1952); anchetat alături de alţi “spanioli” şi “francezi” în 1953, apoi comandant al Comandamentului Forţelor Aeriene Militare (1953-1956), şef al Direcţiei Superioare Politice a Armatei (1956-1964), ministru adjunct al forţelor armate (1956-1972), comandant al Comandamentului Serviciilor Armatei (1972-1973), avansat gen.-col. în 1965, preşedinte al Consiliului Central al Crucii Roşii (1972-1975), trecut în rezervă în 1977 (Adorian et al. 1971: 210; Diamant 1979: 371; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 317));

BUTYKA, A. Francisc (n. Ferenc Butyka la 13.07.1920, Cluj-Napoca (fiul lui Andrei şi Sara) – d. 1997, Bucureşti) – evreu maghiarofon, colonel de Securitate, fost activist C.C. al P.M.R. şi ulterior membru al Comitetului de Partid din centrala Ministerului Securităţii Statului, şeful sectorului de anchete şi cercetări de la Comisia Controlului de Partid (până în 1952), ulterior i-a succedat lui Dulgheru la şefia Direcţiei Cercetări Penale a Securităţii, renumerotată Direcţia a VIII-a în 1953 (1952 – locţiitor, 1953-1963 – şeful Direcţiei), trecut în rezervă în 1963 cu grad de colonel; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1955) (menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 183; Troncotă 2006: 123, 165; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Ioniţiu 2008:88; Goma 2007: 118; Wexler & Popov 2002 II: 825; Cosma 1994: 49, 75; v. şi fişa de la C.N.S.A.S., “Cadrele Securităţii”);

CAPLAN, Teea (ortografiat şi Thea Kaplan) – ilegalist, plutonier major şef (în 1949), după război ocupând diverse funcţii, inclusiv şef de serviciu la Ministerul Turismului (la începutul anilor ’70); decorat cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1949 (Decretul prezidiului M.A.N. nr. 873 din 20 august 1949) şi respectiv cu ordinul “23 August” cls. a III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

CÂMPEANU, Mircea (n. FELDMAN) – fost lăcătuş, în 1948 plutonier major la D.R.S.P. Bucureşti (Solomovici 2004: 567);

CEASLAVSKI (cu varianta Ciaslavski) – şef de serviciu D.G.S.P./D.G.S.S. (1947-1953), fost frizer al Anei Pauker (Goma 2007: 118, Jela 2001; Cosma 1994: 48);

CERLINCĂ, Eugen (n. Cerlinca, fiul lui Maxim şi Michalina) (1.I.1933 – 1985; Suceava) – ofiţer la Direcţia Regională, ulterior Inspectoratul Judeţean Suceava al Securităţii între 1956 şi 1983, când este trecut în rezervă cu gradul de locotenent-colonel;

CHELER, Paul (n. KELLER) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (4/1968);

“CHIPER, Ion” (n. Lary LEFERMAN; a folosit şi varianta “Sava Leferman”) – după război comisar-ajutor al Inspectoratului Regional de Siguranţă iaşi, apoi încadrat ofiţer la D.R.S.P. Iaşi (la un moment dat cu gradul de locotenent-major), pensionat, trăia încă în Iaşi în anii ’90 (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; Ioniţoiu 2000: 204; Ioniţiu 2008:88; Neştian 2010: 88);

CHUSID, Dora (fiica lui Aizic) – cadru didactic civil la Şcoala de ofiţeri de securitate din Băneasa până în 1959, când este trecută în rezervă;

CIMPOIEŞU, George (cu variantele Ciompoieşu George şi Cimpoişu George) (n. 8.V.1937 la Josenii Bârgăului, jud. BN (fiul lui Ioan şi Ghizela Vilhelmina) – d. 1997, Botoşani) – angajat în 1957 la Direcţia Regională Suceava, unde până în 1989 avansează până la gradul de lt.-col. în cadrul Inspectoratului judeţean Suceava al Securităţii (funcţie de şef de colectiv), trecut în rezervă la 17.I.1990);

COHN, M. Harry – fost tinichigiu, în 1948 plutonier-major în D.R.S.P. Bucureşti (Solomovici 2004: 569);

COHN, Zissu (fiul lui Şmil) – şef de catedră la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa, trecut în rezervă în 1958;

COJOCARU, F. Sandu (n. Ştrul) – căpitan M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (dosar 12/1954);

CONSTANTIN, Simion (n. COHN) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (61/1955);

CONSTANTINESCU, Ionel (alias) (n. 20.XII.1928, Brăila (fiul lui Samoil şi Tita) – d. 1993, Suceava) – angajat în 1949 la D.R.S.P. Suceava, avansează în cadrul direcţiei regionale, ulterior inspectoratului judeţean Suceava, până la gradul de colonel, cu care este trecut în rezervă la 21.IX.1981;

CORNĂŢEANU, Eugen (n. COHN) (1905 Brezoi, Vâlcea – 1953) – colonel de Securitate (în 1953); iniţial ofiţer la D.R.S.P. Oradea (1948-1950), implicat în reprimarea rezistenţei anti-comuniste din Maramureş, apoi prezent în Direcţia Penitenciare, iniţial la penitenciarul Aiud, iar apoi comandant al lagărului de muncă Galeş, sinucis în 1953;

COSTEA, Haim Max – colonel M.A.I. (farmacist), cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1955), trecut în rezervă în 1982 (în dosarul 3/1982;

COSTIN, Valeriu (n. AIZICOVICI, Nuţă) – comisar de miliţie până în 1950 (cu dosar disciplinar la C.C.P. nr. inv. 120/132 din 25.III.1951);

CRISTESCU, Pavel (n. Fifca KLEINMAN) – general, şeful Direcţiei Generale a Miliţiei din M.A.I. (1949-1952); apoi vreme de două decenii Director general la Ministerul Industriei Chimice, decorat în 1963 (printr-un decret individualizat) cu Ordinul Muncii cls. I iar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a II.-a; (Jela 2001, Duţu et al. 2002: 52-3, Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 299; Levy 2002: 104; menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 662/637, 803; Diamant 1979: 371; Sugarman f.a.: 108).

CSEN, Pavel (n. Pavel JÖSZEF) – medic la Securitatea din Cluj între 1948 şi 1958;

CZELLER, Ludovic (n. Lajos, cu nume de familie ortografiat ocazional Zeller, respectiv Cseller) (n. 1924 Ciocaia, BH – d. 1953) – evreu maghiarofon; şeful Siguranţei Oradea (1945-1948), apoi colonel, director al D.R.S.P. Oradea din 1948, participant la reprimarea rezistenţei din Maramureş, ulterior încadrat inspector general la Direcţia Penitenciare a D.G.S.P., sinucis după epurarea Anei Pauker (Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 34, 43; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 25; Solomovici 2004: 569; Kovacs 2006; Budea 2005; Jela 2001; Cosma 1994: 76);

(?) CSIZER, Zoltan – medic M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (31/1953);

DANER, Rudolf Iosif – locotenent-colonel de Miliţie (în 1979), cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (2/1979);

DASCĂLU / DASZKEL, Eugen (n. DAVIDOVICI la 01.08.1910, Turda, fiul lui Ignaţ şi Pepi) – şeful Siguranţei Satu Mare (1944-1948), posibil agent sovietic, apoi şeful Serviciului Judeţean Mureş al D.R.S.P. Cluj, ulterior şef de serviciu la Regionala Cluj a D.G.S.S. (Jela 2001, Goma 2007: 118; Cosma 1994: 52, 76, 83);

DAVID, Isidor – în anii ’50 locotenent de Securitate la Iaşi (unul din anchetatorii lui Octav Bjoza, preşedintele A.F.D.P.R.), emigrat în Israel (Solomovici 2004: 570);

DAVIDENKO, ? – în 1949 maior N.K.V.D., şeful trupelor de securitate din Maramureş (Vischi şi Ivanciuc 2003);

DAVIDOVICI, Iosif – la sfârşitul anului 1947 comisar la Serviciul Judeţean de Siguranţă Roman (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319); după înfiinţarea D.G.S.P., sublocotenent (în 1949), apoi locotenent, şeful biroului 1 Informaţii la Securitatea din Roman, în cadrul D.R.S.P. Iaşi (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319; la Biroul municipal de Securitate Iaşi (A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Jela 2001, Ioniţoiu 2006: 44);

DAVIDSOHN, Avram (fiul lui Şaim) – şeful biroului Planificare Învăţământ la Şcoala de ofiţeri de Miliţie, trecut în rezervă în 1960;

DĂIANU, Pavel (fiul lui Avram) – locotenent-colonel MAI, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (8/1961 şi 12/1965);

DEBELKA, Emeric (fiul lui Carol) – colonel M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (14/1955);

DEITEL, Ernest (n. 30.IV.1927 Usgorod, U.R.S.S.) (fiul lui Eugen Iacov şi Ella) – a avansat treptat de la gradul de căpitan la cel de locotenent-colonel (în 1958), şeful serviciului 2 la Direcţia Regională Braşov a Securităţii în anii ’50, implicat în reprimarea partizanilor anticomunişti din Munţii Făgăraş (deconspirat de către C.N.S.A.S. – v. Monitorul Oficial nr. 548 din 16 octombrie 2003, partea III, v. şi Banu 2005);

DEMETER, C. Adalbert – maior M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (32/1955);

DEMETER, Alexandru (Şandor) (n. 22.VIII.1920 Budapesta) – evreu maghiarofon, de profesie lăcătuş, ilegalist (membru de partid din 1938, deţinut în penitenciarele Jilava, Lugoj şi Caransebeş); activist de partid (1945-1947); responsabil de partid cu munca de cadre la Odorhei şi Ciuc (1947-1950); şef adjunct al secţiei Administrativ-Politice a C.C. al P.M.R. (1950-1952); numit şef al Direcţiei cadre a D.G.S.P. cu grad de colonel în 1952, funcţie din care va fi demis în 1957; curs de perfecţionare în U.R.S.S. (1957-1958); şef al Serviciului Inspecţii al M.A.I. (1958-1968), apoi, pentru câteva luni, inspector în Corpul de Consilieri şi inspectori ai preşedintelui Consiliului Securităţii Statului; trecut în rezervă la 6.V.1968 cu grad de general-maior; dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1954); decorat în 1964 cu ordinul “Pentru servicii deosebite în apărarea orânduirii sociale şi de stat” cls. II.-a (v. şi N. Ioniţă 2010: 29 n.16; Troncotă 2006: 64; Cosma 1994: 49);

DEMETRESCU, Raoul (fiul lui David) – maior, şef de catedră la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1961 (Cosma 1994: 65, 66, 70);

DERFLER, ? – locotenent de Securitate la Iaşi, emigrat ulterior în Israel (Jela 2001; Solomovici 2004: 570);

DEUTSCHI, Alexandru – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

DINHOFER, Friedrich – fost funcţionar, încadrat în D.R.S.P. Bucureşti cu grad de locotenent, ocupând funcţia de şef probleme (Jela 2001; Solomovici 570);

DINU, Lomy – şeful arestului M.A.I. în anii ’50, anchetator brutal, inter alios, al lui Emil Calmanovici (Solomovici 2003: 228, 2004: 570; Jela 2001; Wexler & Popov 2002 II: 825);

DOBROTĂ, Frenchel – locotenent de Securitate la Rădăuţi în 1949-1950-?, la un moment dat concediat pentru escrocherie;

DRU(C)KER, Samoilă – şeful serviciul 2 Contrainformaţii la Direcţia Regională Banat a Securităţii la sfârşitul anilor ’50;

DULGHERU, Mihai(l) (n. Mişu DULBERG(H)ER, şi-a românizat numele în 1948, alături de alte sute de evrei din aparatul M.A.I.) (6/16.I.1909 Tecuci – 2002 Canada) (fiul lui Sache şi Olga) – colonel de Securitate; fost funcţionar bancar şi contabil în perioada interbelică; ilegalist, deţinut la Târgu Jiu (1941-1944); după august 1944 în Siguranţă, membru al Direcţiei Organizatorice a C.C. (1949-1952), iar în paralel şeful Direcţiei V (Cercetări Penale) a D.G.S.P. şi şeful cabinetului ministrului de Interne Teohari Georgescu între 1948 şi octombrie 1952 (avansat la gradul de general în 1951), când va fi destituit împreună cu şeful său şi arestat; ulterior reabilitat; a emigrat la începutul anilor ’80 mai întâi în Israel, unde locuia una din fiice, iar ulterior, la jumătatea anilor ’90, în Canada, la cealaltă fiică (C.P.A.D.C.R. 2006: 122, 256, 268; Banu 2008: 325; Deletant 1995b: 57; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 34; Troncotă 2006: 63, 123, 127; Kuller 2008: 127; Goma 2007: 118; Jela 2001: 106, 108; Deletant 1999:190; Solomovici 2004: 574 ş.u., 2001II: 43, 2004: 603 ş.u. şi 2003: 211; Cosma 1994: 48);

EBNER, Silvia (după alte surse Elemer) – emigrată în perioada interbelică în Palestina, în timpul războiului înrolată într-un detaşament local al armatei britanice, ulterior membru Irgun luptând împotriva britanicilor în Palestina preisraeliană, revenită în România în 1949, ocupând funcţia de şef de birou/serviciu la Direcţia a II-a Contrasabotaj în D.G.S.P. (1948-?) (Cosma 1994: 25, 44, 45, 69, 271; Goma 2007: 118);

EINHORN, Wilhelm (după unele surse cu prenumele Vilmos) (n. 2.III.1911 Cojocna, Cluj – ?, Israel) (fiul lui Victor şi Rozalia) – evreu maghiarofon, ilegalist (membru de partid din 1933), de formaţie tâmplar (meserie pe care a practicat-o între 1929 şi 1933 la Budapesta şi Paris); serviciu militar (1933-1934); combatant în Spania (1936-1938), unde obţine şi calitatea de membru al Partidului Comunist Spaniol; prezent în Franţa, membru al Partidului Comunist Francez (1939-1941), internat într-un detaşament de muncă obligatorie în Baia-Mare (1941-1944); comisar şef la Chestura Poliţiei Cluj, apoi şeful serviciului cadre la Inspectoratul Regional Cluj al Siguranţei (1945-1948); cu grad de maior, locţiitor al şefului Direcţiei Secretariat a D.G.S.P. (1948-1950); locţiitor al şefului Direcţiei a IV-a a Securităţii (1950-1953); ales membru al comitetului de partid al M.A.I. (1952); avansat la gradul de lt.-colonel, şeful Serviciului Dislocări şi Domicilii Obligatorii (S.D.D.O.) al M.A.I. (1953-1956) (participant la anchetarea membrilor guvernului maghiar în dosarul “revoluţiei” de la Budapesta din 1956); şeful Serviciului “c” al M.A.I. (1956-1957); transferat la Direcţia I Informaţii Externe a Securităţii şi detaşat secretar I la Ambasada României la Budapesta (1957-1959); şeful Serviciului Inspecţii al Direcţiei Generale a Miliţiei (1959-1960); trecut în rezervă cu grad de colonel la 31 mai 1960; controlor de calitate la Oficiul de Control al Mărfurilor din Cluj (1960-1967), apoi pensionat; emigrat la 21 oct. 1974 în Israel, unde lucrează în domeniul tâmplăriei până în 1976, când se pensionează definitiv; decorat de-a lungul timpului cu Ordinul Apărarea Patriei, cl. III-a; Ordinul Steaua RSR cl. V-a, Ordinul Meritul Militar cl. III-a, Medalia 10 ani de la înfiinţarea primelor unităţi române, Medalia Meritul Militar, cl. II-a, Medalia Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orânduirii sociale şi de stat (v. fişa întocmită de U719/004 din M.A.I. în 1974 urmare a cererii sale de a emigra în Israel în Ionescu-Gură 2010: 97-98 şi 100-102; v. şi I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 486, n. 1; C.P.A.D.C.R. 2006: 280, 290, 297, 632, 647; Troncotă 2006: 53, 165, 256; Catalan 2001/4; Solomovici 2004: 27 şi 2003: 208-9; Deletant 1995b: 57; Adorian et al. 1971: 210; Sugarman f.a.: 108);

ELEKEŞ, Toma – căpitan, şef de sector la D.R.S.P. Oradea în 1948 (Kovacs 2006; Budea 2005);

ELGER, Aliodor – locotenent, apoi maior la Securitatea din Braşov în anii ’50 (Bjoza 2006);

(?) ELIAN, Gheorghe – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (60/1955);

ELIAS, Iţic – locotenent (în 1948) la Securitatea din Focşani (1948, 1949, când întocmeşte rapoarte despre organizaţia sionistă locală)

EÖTVÖS, Ladislau (fiul lui Adalbert) – căpitan M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1/1953);

EPEL, Elena – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (3/1952 vol. I)

EPSTEIN, ? – şeful securităţii Caransebeş după război, implicat în reprimarea rezistenţei anticomuniste în zona Caraş (Solomovici 2001II: 43; Ioniţoiu 2006: 27);

ERDELYI, Elemer (n. 23.VII.1928, Ghelniţa, jud. CV (fiul lui Ladislau şi Ida) – d. 2007, Oradea) – evreu maghiar, locotenent(-major) la Regionala Braşov a Securităţii (1952-1956), maior şi apoi lt.-col., şef de serviciu în cadrul Direcţiilor II şi III (1964-1967), respectiv şeful Inspectoratului Judeţean Harghita al Securităţii (1970-1981), trecut în rezervă în 1981 cu gradul de general-maior;

ERSEC, Adalbert (fiul lui Martin) – locotenent-major, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1/1954);

FAIBIŞ, Beniamin – fost funcţionar, apoi plutonier major la D.R.S.P. Bucureşti (din 1948), anchetator, avansat sublocotenent în 1950, ulterior vânzător de stofe într-un magazin din Bucureşti (Jela 2001; Solomovici 2004: 576);

FARAGO, Anton (n. 26.II.1922, Ploieşti (fiul lui Calman şi Marta) – d. 2000, Ploieşti) – evreu maghiarofon, sublocotenent (1948-1950), respectiv locotenent (1950-1952) la Direcţia Regională Prahova/Ploieşti, locotenent la Direcţia Regonală Dobrogea (1952-1953), căpitan (din 1963 maior) şi în diverse perioade şef de birou la Direcţia Regională Prahova (1953-1968), iar între 1968 şi 1970 la Direcţia IV, viroul de contrainformaţii, trecut în rezervă în 1970 cu gradul de locotenent-colonel;

FARKAŞ, Nandor (alte surse Şandor) – şef de serviciu în cadrul D.G.S.P. cu atribuţii în contraspionaj, ulterior emigrat în Israel (Cosma 1994: 45, 68, 70, 259; Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4);

FELDSTEIN, F. Manase – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I.,. cu fişă de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. 62, vol. I şi III, v. şi u.a. 3/1952, vol. I şi respectiv II);

FELLER, Aizic-Moriţ (n. 30.I.1925, Botoşani (fiul lui Aron şi Haia) – d. 2009, Botoşani) – angajat în 1948 la D.R.S.P. Suceava (în 1958 junsese căpitan), din 1958 locţiitor de şef de secţie în cadrul secţiei VIII Cercetări Penale a Regionalei de Securitate Suceava, până în 1960, când este trecut în rezervă cu gradul de maior (menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 184);

FEICHENBAUM, Solo(mon) – plutonier la Securitatea din Focşani în anii ’50 (Jela 2001; Solomovici 2004: 577);

FEIGEL, Vlad – căpitan de Securitate la Cluj în anii ’50 (Jela 2001; Solomovici 2004: 577);

FERARU, Ionel (n. Izi FINKELSTEIN) (n. Galaţi) – angajat în M.A.I. în 1950, promovat şef al serviciului de control economic la Miliţia raională Galaţi, un fanatic al sistemului (Solomovici 2004: 578Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 497-8);

FEYER, Andrei – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu fişă de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

FILIP, Aurel – general M.A.I., originar din Iaşi, cumnatul lui Emil Bodnăraş, în anii ’50 comandantul Miliţiei Capitalei (Solomovici2001II: 17, 42 şi 112; 2005a);

FINKELSTEIN, Uşer – fost voluntar în Spania, împreună cu fratele său Albert, care a murit în luptă (Sugarman f.a.: 109), căpitan (în 1949), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cl. III-a (intervievat şi de Levy 2002: 314);

FISCHEL, Simion (cu varianta eronată FISCHER) (n. 1903, Botoşani) – fost frizer şi ilegalist, după 1944 maior, şef de birou în cadrul Siguranţei, apoi subaltern al lui Dulgheru la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1952) (Jela 2001, Solomovici 2004: 578 şi 2001II: 43, Ioniţoiu 2006: 34; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48);

FLORIAN, Ioan (fiul lui Iancu) – locotenent-major, profesor de Filaj şi Investigaţii la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1958;

FRANCO, Sandu (n. Samuel) – supravieţuitor al Holocaustului cf. registrului Benjamin and Vladka Meed Registry of Jewish Holocaust Survivors (United States Holocaust Memorial Museum (2000 III: 57), după război anchetator în Direcţia V/VIII Cercetări Penale a D.G.S.P./D.G.S.S. (1947-1956), ulterior emigrat în Israel (Niculae 2004: 32; Cosma 1994: 48);

FRIDMAN, Harry (fiul lui Marcu) – profesor civil de limba ebraică la Şcoala de ofiţeri de securitate din Băneasa până în 1959;

FRIDMAN, Naty – secretarul Poliţiei Huşi (1945-1946) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 130);

FRIDMAN, Vladimir – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1/1975);

FRIEDLANDER, Erwin-Max (fiul lui Eugen, v. infra) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (4/1976);

FRIEDLÄNDER, Eugen (între amici “Fritzi”) – fost deportat în lagărul de muncă pentru evreii comunişti de la Vapniarka, după război intră în Securitate, unde avansează până la gradul de maior; conform unei surse evreieşti, “s-a numărat printre personajele pline de cruzime ale acestei organizaţii” şi “i-a bătut şi torturat cu mult mai rău decât ‘securiştii’ români [pe doi evrei implicaţi în procesul de spionaj din Comerţul Exterior, 1961, n.n.]” (Kornis 2009: 237-8; v. şi Solomovici 2003: 198, care îl citează pe generalul Neagu Cosma); emigrează în Israel după 1989;

FRINDT, Iuliu (uneori ortografiat Frind) (n. 12.V.1935 în U.R.S.S., fiul lui Iosif şi Maria) – între 1955 şi 1980 (trecut în rezervă) ofiţer în cadrul Direcţiei Regionale Maramureş, unde avansează până la gradul de maior (Vischi şi Ivanciuc 2003; I.R.I.R. & Caţavencu 2004) – încă în viaţă în 2009 în Baia Mare;

FRISCH, Iancsi – anchetator brutal al Securităţii Satu Mare, emigrat în Israel în anii ’60 (Ioniţiu 2008:88; Sdolomovici 2004: 578-9);

FRONESCU, Edgar – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (70/1955);

FROST, ? – căpitan în 1945, ulterior şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa;

FROST, ? – căpitan la Securitatea Iaşi, ulterior demis şi angajat la Combinatul de Utilaj Greu Iaşi, de unde s-a şi pensionat (I.R.I.R. & Caţavencu 004; Troncotă 2006: 70; Solomovici 2004: 579);

FRUNZĂ, Sali – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1955);

FUCHS, Benjamin – responsabil în cadrul Direcţiei Personal a D.G.S.P. (1948-1951);

FUX (FUCHS?), Beria (Behr) – directorul Casei de Cultură a Ministerului de Interne (1949-1951) (Solomovici 2004: 579; Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 50);

FUCHS, Iani (uneori menţionat ca Iacob) – (după alte surse FUX) – comandantul biroului Fălticeni la serviciul judeţean Baia al D.R.S.P. Suceava în 1948, după unele surse transferat la Bucureşti în 1948 (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2004: 579 şi 2001II: 43; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 44; menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 184);

FUCHS, ? – fost cârciumar în Gherla, ulterior maior la colonia de muncă de la Cernavodă în perioada Canalului (1950-1953) (Solomovici 2004: 579; Jela 2001);

FÜLLOP, Elemer (fiul lui Dionisie) – locotenent-major M.A.I. (la trecerea în rezervă în 1982), cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (6/1982);

FÜLLOP, Martin – gardian la penitenciarul Gherla în perioada reeducării;

FÜRSZT, Samuilă – în august 1945 comisar ajutor la Chestura Poliţiei din Dej (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 156-7);

GEDO, Andrei (n. 9.III.1913, Ungaria (fiul lui Viliam Marcu şi Şarlota) – d. 1997, Bucureşti) – lt.-mj. şi apoi căpitan la Direcţia Regională Banat/Timişoara (1950-1954-?), în 1960 trecut în rezervă cu gradul de maior de la Direcţia Cadre a D.S.S.;

GEORGESCU, ? – fratele lui Teohari Georgescu; şeful secţiei 31 Poliţie Bucureşti în 1947 (Deletant 2001: 34-5, n. 22 şi 1999: 23, n.2; Buzatu 2008: 407);

GERSHON, Clara – anchetator la Direcţia V/VIII Cercetări Penale a Securităţii (Niculae 2004: 32, Cosma 1994);

GHERŞIN, M. Gherşin – ajutor de primar în oraşul Bârlad din 26 august 1944 până în iunie 1948, ulterior funcţionar în M.A.I. (v. arhiva secţiei Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. dosar 3/1952 vol. I), respectiv Zahariuc 2009: 210, 216, 27, 31, 233, 237 şi Ion N. Oprea 2007: 96);

GHERŞIN, Reghina – în 1952 sergent-major în cadrul M.A.I., cu fişă la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol III, v. şi u.a. nr. 3/1952, vol. II);

GHIPS, Marcel – la sfârşitul anilor ’40 coleg la Şcoala de Ofiţeri M.A.I. cu Marcel Blecher-Bădescu, Iulian Sorin, Paul Sterescu-Sternshein ş.a. (Solomovici 2003: 121);

GLIECK (GLÜCK), ? – ofiţer de securitate la Baia Mare în anii ’50;

GLUVACOV, T. Andrei (n. 1914, Arad) – fost funcţionar C.F.R., ilegalist, arestat şi eliberat în august 1944, după război comisar la Siguranţa Braşov, apoi Târgu Mureş, locotenent-colonel la înfiinţarea D.G.S.P., adjunct al directorului Direcţiei I Informaţii Interne a D.G.S.P., apoi şef adjunct al Direcţiei V Cercetări Penale a D.G.S.P./D.G.S.S. în anii ’50 (Cosma 1994: 47); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a;

GOLDBERGER, Simion Eugen – căpitan medic M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (30/1954);

GOLDENTHAL, Francisc – ofiţer la biroul din Aleşd al Securităţii la începutul anilor ’50;

GOLDSTEIN, Ana – la sfârşitul anului 1947 dactilografă principală la Inspectoratul Regional de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219);

GOLDSTEIN, Ladislau (n. 4.IV.1924, Căpâlna, Bihor (fiul lui Carol şi Malvina) – d. 2009, Bucureşti) – între 1954 şi 1961 (trecut în rezervă) lt.-maj. şi respectiv căpitan în cadrul Direcţiei a II-a, serviciile 3 şi 2;

GOLSTEIN, Samuel – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

GOTVALD, Nicolae (n. 21.II.1928, Turnu Măgurele (fiul lui Carol şi Anica) – d. 1987, Piteşti) – între 1949 şi 1968 locotenent-major la Direcţia Regională Argeş/Piteşti, apoi căpitan la Inspecotratul Judeţean Olt al Securităţii (1968-1972), respectiv maior la Inspectoratul Judeţean Argeş până la trecerea în rezervă la 31.I.1973;

GRAD, Tiberiu (n. Tibor) – căpitan, şef de sector la D.R.S.P. Oradea (Kovacs 2006);

(?) GRAMA, Ioan (fiul lui Moise) – căpitan M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (13/1953);

GRANK, S. Reiza – locotenent major, originar din Rusia, iniţial translator pentru personalul militar sovietic prezent în România după război, iar între 1956 şi 1958 ofiţer la secretariatul Şcolii de Ofiţeri de Miliţie (Cosma 1994);

GRIMBERG, C. – locotenent de Securitate, din noiembrie 1948 adjunctul lt.-col. Mauriciu Ştrul la conducerea D.R.S.P. Galaţi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar Timişoara, dosar nr. 25 (cota S.R.I.), vol. 6, f. 35);

GROSMAN, Şmil – în 1952 căpitan M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II);

GROSSFELD, Moshe (nume actual ebraizat, cel iniţial necunoscut) – fost şef la miliţia judiciară regională, adjunctul colonelului Alexandru Ioanid [v. supra] (Solomovici 2005, Goma 2005: 6);

GRUIA, Manea (n. Marcel GRIMBERG, în unele documente GRÜNBERG) (fiul lui Ilie şi Luiza, n. 26.10.1924, Dorohoi) – iniţial comisar-ajutor de Siguranţă, apoi ofiţer de Securitate (iniţial sublocotenent) la Serviciul Judeţean Bacău (1.IX.1947-1951), ulterior căpitan şi şef al biroului Cercetări Penale la Regionala Cluj a Securităţii (1951-1961, după alte surse 1952-1962), exclus din Securitate, anchetat pentru deturnare de fonduri (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Jela 2001; Solomovici 2004: 581; C.N.S.A.S. 2009; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 82);

GRÜNBERG, Titu – anchetator la Baia Mare în anii ’50 (Jela 2001; Solomovici 2004: 581;

(?) GUTMAN, Heinz/Haim – şef al Serviciului Secret Civil al R.P.R. (puţin plauzibil, singura menţiune în sursele antisemită Pinay 1962 şi Niculae 2004: 33);

GUTMAN, ? – în 1950 locotenent, angajat la Securitatea din Oradea, menţionat pentru scurt timp şi ca adjunct al comandantului închisorii Jilava (Kovacs 2006; Solomovici 2004: 581);

GURCSANYI, Ervin – comandant de penitenciar la Cluj la începutul anilor ‘50;

GUROVICI, Sofia – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (3/1952 vol. I);

GYORGY, Ludovic (n. 2.I.1937, Cluj (fiul lui Ludovic şi Vilhelmina) – d. 1996, Cluj-Napoca) – între 1956 şi 1968 la Direcţia Regonală Cluj, serviciul raional Dej (cu grad de lt.-maj., apoi căpitan), iar din 1968 până la trecerea în rezervă în 1988 maior şi respectiv lt.-col. la Inspectoratul Judeţean al securităţii Bistriţa-Năsăud;

HABER, F. Estera (n. 2.II.1897 jud. Botoşani) – şefă de birou la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1952), apoi arestată şi condamnată pentru trădare, graţiată în 1955, emigrată în Israel (Cosma 1994: 48; Solomovici 2004: 581);

HABOT, Marin (fiul lui Mendel) (n. 1.II.1923) – maior de Interne în 1966, încadrat în M.A.I. în 1950, funcţionar la serviciul cadre din “Sovromnavigaţie” Constanţa a M.A.I (1950), şeful secţiei de cadre la întreprindereas ministerului “Munca exterioară” (1950-1951), apoi diverse funcţii de conducere la coloniile de muncă Poarta Albă, Culmea, Năvodari şi Peninsula (1952-1955), ulterior locţiitor de comandant şi chiar comandant deplin al Penitenciarului Constanţa (1961-1963), trecut în rezervă în 1966;

HAHAMU, Iosif (uneori ortografiat “Hahanu”, alteori, eronat, “Hahone”) – fost student la Drept la Universitatea din Iaşi, din 1945 comisar la Biroul de Siguranţă Iaşi; din sept. 1948, cu grad de locotenent, şeful Biroului de Securitate Oraviţa din cadrul Serviciului Judeţean Caraş al D.R.S.P. Timişoara (cu grad de căpitan în martie 1950); (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65; idem, fond Documentar Timişoara, dosar nr. 22 (cota S.R.I., vol. 6, f. 268; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Solomovici 2001II: 43; Deletant 1995b: 62);

HAIMOVICI, Haim – (d. IV.2005, Bucureşti) – iniţial prezent cu gradul de căpitan la şcoala de ofiţeri de securitate de la Băneasa, apoi secretar al Direcţiei Administrative şi Gospodărie a M.S.S./M.A.I. în prima jumătate a anilor ’50, cu grad de maior;

HAIMOVICI, Surica – în 1947-1948 dactilografă în cadrul Serviciului Judeţean de Siguranţă Roman (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231);

HALTENWAGNER, Lenin (n. 1926?) – căpitan la Serviciul Judeţean Maramureş al D.G.S.P. (1948-1952), ulterior colonel, transferat şef al inspectoratului judeţean de pompieri Maramureş (1954-1955), în anii ‘2000 încă în viaţă în Bucureşti;

HAMEL, T. Ioan – comandantul Legiunii de Jandarmi Râmnicu Sărat în 1947 (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 355);

HARMAN, Felix – comisar la Birul de Siguranţă Iaşi din 1945 (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);

HARTZ, P. Petre – fost strungar, angajat al D.R.S.P. Bucureşti în 1948 (Jela 2001), decorat în 1964 cu “Ordinul Pentru servicii deosebite aduse in apararea orinduirii sociale si de stat” clasa a III-a;

HAUPT, Otto Mircea (n. Moises, fiul lui Frideric) (7.IV.1899-7.XI.1981) – gen.-mr. (TC), locţiitor al comandantului infamei divizii “Tudor Vladimirescu” după capturarea sa în URSS; după război comandant militar al capitalei şi subinspector general al Armatei pentru Educaţie Cultural-Politică (1947-1948), apoi şef al Spatelui Armatei (1949), decorat cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a în 1949, iar în 1979 (la pensionare, Cluj) cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I; comandant al Corpului 38 Armată (1953-1955) şi al Regiunii II Militare (1955-1959), trecut în rezervă 1959 cu gradul general-colonel, deputat M.A.N. (1957-1961) (fişă de cadre în dosarul 13/1953 la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R.) (v. şi Niculae 2004: 33);

HÂNCU, ? (alias) – din 1948 în conducerea D.R.S.P. Bucureşti (Cosma 1994: 51);

HEBERT, Estera – anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii la începutul anilor ‘50;

HERESCU, Leibu (n. HERŞCU) – fost frizer, plutonier la D.R.S.P. Bucureşti (1948-1952) (Jela 2001; Solomovici 2004: 582);

HERESCU, Mihai (n. HERŞCU) – funcţionar civil al M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);

HERMAN, Florian – după august 1944 şeful serviciului economic al Miliţiei din Oradea, ulterior secretar de partid la Inspectoratul de Miliţie Bihor (Kovacs 2006);

HERŞCOVICI, Iancu – colonel doctor, directorul Spitalului Militar al Ministerului de Interne (din 1954), tatăl scriitorului Alain Paruit (Şinca 2006, cap.I, n. 162, p. 142-4; Cosma 1994: 50); cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (dosare anexe, nr. 60/1955);

HIDA, Tibor/Tiberiu (n. Mayer HIRSCH, a folosit ulterior numele de serviciu “Haiducu”) – fost ilegalist, coleg de rezistenţă cu Egon Balaş-Blatt, în 1948 maior, apoi avansat colonel, locţiitor al şefului Direcţiei VII Tehnică a D.G.S.P. din 1948, devenit şef deplin la începutul anilor ’50, ulterior eliberat din Securitate şi angajat economist la Uzinele “Autobuzul din Bucureşti”; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a; (Balaş 2008: 252-3; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 45, 50, 68, 70);

HIRSCH, ? (alias Matei Pavel Haiducu) – fiul colonelului Hirsch de la Direcţia VII Tehnică D.G.S.P., mr., şeful Serviciului tehnic al DGSP (Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Catalan 2001/4; Cosma 1994: 50, citat şi de Solomovici 2004: 582);

HOFMAN, Marcel – în perioada 1949-1950-? ofiţer în centrala Serviciului Operativ la Direcţia Penitenciare a D.G.S.P. (M. Stănescu 2008: 189 n. 10, 191 şu.);

HOLBAN, Boris (n. Baruh BRUCHMAN (după alte surse, neplauzibile, Moscovici) (1908-2004 Paris) – evreu basarabean, ofiţer în cadrul Rezistenţei Franceze (şeful reţelei FPT-MOI, calitate în care a organizat peste 100 de atentate împotrica administraţiei germane), după război colonel, şeful Regionalei Bucureşti a Siguranţei (sept.1944-1948); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, apoi şeful serviciului de cadre al M.Ap.N. (1949-1950); decorat în 1979 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. II-a (Rozei 2007, M.Ap.N. 2009); stabilit în 1984 în Franţa, unde, în 1989, publică Testament (Paris: Calmann-Levy);

HOLBAN, Octav (n. MOSCOVICI) – maior, director adjunct la Direcţia de Control al Străinilor şi Paşapoartelor din M.A.I. în anii ’50 (Levy 2002: 67);

HOLBAN, Eufrosina – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (u.a.3/1952, vol. I);

HOLLINGER, Isidor (cu varianta HOLINGHER) (n. 1.XII.1920 Suceava – d. 1985, Bucureşti) – fiul unui fost industriaş din domeniul petrolului; maior la Direcţia I a Securităţii (1952-1953), până la trecerea în rezervă din 1960 avansează în grad de la maior la colonel în cadrul Direcţiei a II-a Contraspionaj a D.G.S.S.(D.S.S. (pe care o şi conduce între 1957 şi 1960), ulterior şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa până în 1968 (Jela 2001 şi Troncotă 2006: 134; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 45, 69, 74);

HOLTZMAN, Sender – din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65; fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219);

HOLŢIER Ervin (n. HOLZER) – colonel (la trecerea în rezervă la sfârşitul anilor ’60), şeful Direcţiei a X-a Administraţie a D.G.S.P. (1948-1952), ulterior artist plastic;

HOLICI, Adelina (n. HORN) – şefă de serviciu la Direcţia II Contrasabotaj în cadrul D.G.S.P., ulterior emigrată în Israel (Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Cosma 1994: 45, 70, 84);

HOROVITZ, Sacher – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

HOSU, Estera – anchetator la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (Niculae 2004: 32);

HUDESCU, C. (n. Karl/Carol SEGAL) – locotenent la Securitatea din Rădăuţi în anii 1948-‘50, participant la reprimarea violentă a revoltelor ţărăneşti împotriva colectivizării (Ioniţiu 2008: 88 şi 2006: 43, 44; Solomovici 2004: 598; Jela 2001);

HUTIRA, Iosif (n. 29.III.1915) – colonel (în 1960); de profesie strungar, ilegalist (din 1933), numit în 1946 secretar al comitetului local Baia Mare al P.C.d.R., în anii ’50 director adjunct la Direcţia Economică din cadrul Direcţiei Generale a Miliţiei, ulterior şeful Direcţiei Regionale de Miliţie Cluj (până la sfârşitul anilor ’60) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 363, 371, 662);

IACOB, Ion – căpitan, şeful Serviciului Judeţean Ialomiţa al D.R.S.P. Constanţa;

IACOB, V. Auraş – locotenent-colonel – cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (3/1954);

IACOB, Martin – în 1956 cu grad de marior, şeful serviciului III al Direcţiei Regionale de Securitate Cluj (1956-1958); avansat în 1957 la gradul de lt.-col.;

IACOB, S. Tudor – în 1954 locotenent major M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (12/1954);

IACOBESCU, Simion – funcţionar civil în cadrul MAI, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (60/1955);

IACOVICI, Alexandru (fiul lui Mercurie) – căpitan de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (2/1979);

IAKAB, Arpad Andrei – colonel de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1979), trecut în rezervă în 1982 (5/1982);

IANCHELEVICI, Silviu – în 1952 sublocotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

IANCOVICI, I. – şeful Biroului pentru Străini în cadrul Siguranţei Huşi după august 1944 (Zahariuc 2009: 193, 198);

IANŢO, Petru (după unele surse IAŢKO) (n. 15.IX.1931, com. Balint, jud. TM (fiul lui Petru şi Estera) – d. 1991 Orţişora, TM) – angajat al Direcţiei Regonale Banat/Timişoara, ulterior Inpectoratul Judeţean Timiş al Securităţii între 1950 şi 1987, când este trecut în rezervă cu gradul de locotenent-colonel;

ILIE, Natan – poliţist în Cetatea Moldovei, Maramureş, implicat în lichidarea rezistenţei anticomuniste (Ioniţoiu 2006: 48);

IOANID, Alexandru (f. Herman LEIBOVICI,fiul lui Iosif şi Paulina) (17.XI.1920-18.II.1960) – coordonatorului celebrului jaf armat asupra unei maşini a Băncii de Stat a R.P.R. în 28 iulie 1959; fost ilegalist, după război membru de partid, lt.-col. de Interne şi şeful Direcţiei Miliţiei Judiciare la nivel naţional (căsătorit un timp cu sora soţiei lui Alexandru Drăghici), la momentul arestării funcţionar la Ministerul Comerţului, executat la 18 febr. 1960 (v. şi Solomovici 2001II: 111);

(?) IORDANOV, Ştefan – maior, ofiţer politic al Diviziei “Tudor Vladimirescu”, formată în 1943 prin recrutări din rândurile soldaţilor români prizonieri în URSS, a fost apoi avansat colonel şi a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

IOSUB, David – din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);

IŢESCU, Max – fost vânzător, sublocotent la D.R.S.P. Bucureşti în anii ’50; în 1955 menţionat în documentele interne ale M.A.I. ca şef al comandaturii comunei de deportaţi Olaru din Bărăgan (Jela 2001; Solomovici 2004: 582; Ionescu-Gură 2010: 88);

IZRAIL, Zoltan – căpitan, apoi ofiţer superior la Securitatea, respectiv penitenciarul din Sighet în anii ’60-’70 (Solomovici 2004: 609; Vischi şi Ivanciuc 2003);

IZSAK, Adalbert (cu variantele Ijak, Iszaek) – colonel, director al D.R.S.P. Braşov, apoi al doilea adjunct al şefului Direcţiei I Informaţii Externe (D.I.E.) a Securităţii şi ulterior şeful Direcţiei Regionale de Securitate Galaţi, unde i-a succedat în funcţie lui Wisting (Troncotă 2006: 54; Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 582 şi 2001II: 43; Deletant 1995b: 58; Cosma 1994: 45);

JUCLEA, I. Avram (n. 16.I.1917 Dărăbani, Botoşani) (fiul lui Iţic şi Malca) (în unele documente “Iuclea”) – după război comisar-ajutor la Serviciul Judeţean de Siguranţă Neamţ, la înfiinţarea D.G.S.P. şeful biroului Anchete Penale cu grad de locotenent la Biroul de Securitate din Huşi, până în 1950, când este descoperit, judecat şi condamnata pentru crime împotriva umanităţii comise în Transnistria împotriva coreligionarilor săi evrei (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-31; menţionat şi în Neştian 2010: 87 şi 2008: 7);

JUCLEA, Iancu – la sfârşitul anului 1947 agent în cadrul Inpectoratului Regional de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219);

JURĂU, Moise – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (24/1954; 60/1955);

KAHÁNA, Ernö (Ernest; uneori cu numele ortografiat Kahane) (2.XII.1890 Cheile Bicazului, Neamţ – 28.IV.1972 Bucureşti) – medic cardiolog, ilegalist (din perioada 1920-1922 petrecută la Viena), profesând medicina la mBraşov (1925-1940), apoi stabilit în Bucureşti, membru activ de partid, director al Spitalului Militar M.A.I. (1945-1954), ulterior medic la Spitalul Elias (1954-1972, pensionat); decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a; autor al cărţilor de propagandă A szociáldemokrácia és a dialektika (Oradea, 1932), aparută în română sub titlul Socialdemocraţia în lumina materialismului dialectic (Cluj, 1932) şi Democraţia (Bucureşti, 1945); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

KAHANE, Moise – fost ilegalist, maior şi medic legist M.A.I. la Penitenciarul Jilava în anii ’50, a asistat la 17 aprilie 1954 la execuţia lui Pătrăşcanu, constantându-i decesul; a nu se confunda cu publicistul Mózes Kahána (v. infra), fratele doctorului Ernö Kahána (v. supra);

KALAUSEK, Iosif (n. Karoly Kalausek, după alte surse n. Koloman) – colonel de Securitate, şeful D.R.S.P, apoi D.R.S.S. Braşov, apoi la regionala de Securitate Craiova, demis în anii ‘60 după descoperirea colaboraţionismului său cu fosta Siguranţă (Ioniţiu 2008:88; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Deletant 1995b: 58; Cosma 1994: 51, 76);

KAPPEL, Zoltan (n. 9.III.1924 Cluj (fiul lui Mauriţiu şi Doris) – 2008 Cluj-Napoca) – ofiţer la Securitatea din Cluj între 1948 şi 1959, cu grad de sublocotenent în 1953, respectiv locotenent-major la trecerea în rezervă în 1959;

KAUFMAN, Lică (n. Adalbert KAUFMAN) – iniţial comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Bivolari (1947), după înfiinţarea D.G.S.P. cu grad de locotenent la biroul de securitate Caransebeş (în nov. 1949), apoi detaşat cu grad de locotenent de Securitate la Regionala Baia Mare în anii ’50 (şeful Biroului de Securitate din Sighetu Marmaţiei), ulterior emigrat în Israel (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-31; Fl. Banu 2008: 327; Ioniţiu 2008:88; Jela 2001; Solomovici 2004: 582; Neştian 2010: 88; Vischi şi Ivanciuc 2003);

KATZ, ? (zis Pubi) – angajat al Direcţiei Regionale Banat a Securităţii la jumătatea anilor ’50, ulterior transferat secretar III la Ambasada României de la Viena;

KENDLER, S. – lt.-maj., comandantul Miliţiei Huşi în 1949 (Neştian 2010: 87);

KERTESZ, Andrei-Francisc – locotenent major, şef de birou Filaj-Investigaţii la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa, trecut în rezervă în 1956 (Cosma 1994: 44-83);

KESERU, Carol – maior la Securitatea din Braşov (1969-1973) (Bjoza 2006);

KESSLER, ? – agent în cadrul serviciului de Control Economic la Miliţia Raională Galaţi în anii ’50 (coleg cu Izi Finkelstein, alias Ionel Feraru) (Solomovici 2004: 578; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 578);

KINTZBRUNER, Michel (fiul lui Moise) – locotenent-colonel, profesor la Şcoala de ofiţeri de Miliţie, trecut în rezervă în 1960;

KISS, Ernest – medic M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (30/1954);

KLEIN, ? – locotenent la D.R.S.P. Timişoara, implicat în reprimarea revoltelor ţărăneşti împotriva colectivizării (Jela 2001, Solomovici 2004: 583) – probabil una şi aceeaşi peroană cu colonelul Clain (trupele de grăniceri) menţionată în Ioniţoiu 2006: 43;

KLEIN, M. Iosif (fiul lui Mauriţiu) – profesor la Şcoala de ofiţeri de Miliţie până în 1962, apoi şef de cadre la Comandamentul Servicii şi Înzestrări din cadrul M.A.I.; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;

KLEINERMANN [sic], Lazăr (1911 Iaşi – 1988 Israel)– cu studii la Moscova (1953), medic M.A.I. în anii ’50-‘70, ulterior trecut în rezervă, şeful clinicii de cardiologie “C.C. Iliescu” din Bucureşti şi predând la I.M.F. (la sfârşitul anilor ’70 cu grad de conf. univ.), cu dosar la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (30/1954); a locuit în cartierul Primăverii; emigrat după pensionare în Israel;

KLING, Zoltan – în octombrie 1947 şeful Serviciului municipal de Siguranţă Lugoj, din 1948 maior, şeful Serviciului Judeţean Severin al D.R.S.P. Timişoara, ulterior revine în funcţia de comandant al biroului municipal Lugoj, participant la reprimarea rezistenţei anti-comuniste din Banat (Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 27; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 25; Deletant 1995b: 62; Solomovici 2001II: 43, care îl ortografiază Klink, menţionat pe baza Arhivei C.N.S.A.S. şi în Caietele CNSAS nr. 2/2008, pp. 87 şi 146);

KOHN, Arcadie – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (60/1955);

KOHN, Elvira – din aprilie 1945 impiegată în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);

KOHN, Bernard – din 1948 ofiţer şi şef de birou la D.R.S.P. Bucureşti (Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Cosma 1994: 51); ortografiat de către Solomovici (2004: 569) “Cohn”;

KOHNER, Adolf – şef de serviciu în cadrul D.G.S.P., ulterior emigrat în Israel (Cosma 1994: 45, Şinca 2006, cap.I, n. 162; Goma 2007: 118);

KOLLAR, ? – inginer, şeful serviciului tehnic la Direcţia Regională Banat a Securităţii la jumătatea anilor ’50;

KOLLER, I. Ştefan (n. István Koller, la 2.VIII.1916, Huedin; fiul lui Iosif) – de formaţie tinichigiu, fost luptător în Spania; după război şeful Circumscripţiei Suburbane “Tudor Vladimirescu” a Apărării Patriotice (1944); membru P.C.R. din 1944; secretar al organizaţiei Frontului Plugarilor din plasa Cehul Silvaniei şi secretar F.N.D. Sălaj (1945); responsabil de cadre în Biroul Judeţenei PCR Sălaj (1945-1949); angajat din 1952 în M.A.I. (la Direcţia Generală a Lagărelor), locotenent-colonel de Securitate (în 1955), comandantul închisorii Aiud (1953-1958) şi apoi al închisorii Văcăreşti; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (32/1955) (v. şi I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţiu 2008:88, Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 25, 256-7);

KOLER, Adolf – ofiţer la Direcţia a II-a Contrasabotaj a D.G.S.P. (1948-?);

KOVACS, Mihail (Pius) – şeful Serviciului Judeţean Turda al D.R.S.P. Cluj după 1948 (Deletant 1995b, Duţu et al. 2002: 12 I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Cosma 1994: 48, 74);

KRAUSZ, ? – în 1948 lt. la Securitatea din Tg. Mureş;

KUN, Andrei – ofiţer de securitate la Baia Mare (1948-1950) (Ioniţiu 2008:88);

LAITNER, Alexandru – comandant-adjunct al biroului Securităţii din Carei în perioada 1948-1949, ulterior emigrat în Israel (Jela 2001; Solomovici 2004: 583);

LAZAROVICI, Fănel – maior de Securitate în Bucureşti în anii ’50, ulterior avansat colonel (Jela 2001, respectiv Solomovici 2004: 583 şi 2001II: 43); posibilă identitate cu:

LAZAROVICI, Frederich (1.IX.1925 Botoşani (fiul lui Solomon şi Sabina) – 1998 Bucureşti) – din 1951 căpitan la Direcţia a II-a a Securităţii, în 1959 la Direcţia a IV-a, trecut în rezervă în 1960 cu grad de locotenent-colonel;

LAZĂR, Iosif – fost vopsitor, angajat cu grad de căpitan ca şef de birou la D.R.S.P. Bucureşti în 1948 (Solomovici 2004: 583);

LAZĂR, Tiberiu (Tibor) – comandantul penitenciarului Făgăraş la începutul anilor ’50; părinţii săi fuseseră deportaţi din Ardealul de Nord în timpul ocupaţiei maghiare în lagăre de muncă;

LEFERMAN, S. – în 1948 sublocotenent la D.R.S.P. Galaţi (I.R.I.R. & Caţavencu 2004);

LEIBOVICI, ? – colonel, şeful Serviciului Filaj Investigaţii în D.G.S.P. (Troncotă 1999, Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4);

LEIBOVICI, Iancu-Avram (20.8.1926-2000 Iaşi, fiul lui Herşcu şi Roza) – încadrat ca sublocotenent la Direcţia Regională a Securităţii Iaşi în 1953, de unde va fi trecut în rezervă în 1959 cu gradul de căpitan, după ce ocupase funcţia de locţiitor de şef de secţie;

LEIBOVICI, Marcu – din aprilie 1945 comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65), la sfârşitul lui 1947 încă prezent pe aceeaşi funcţie (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219), probabil încadrat în D.R.S.P. Iaşi cu grad de ofiţer;

LEIZER, David – fost fotograf, plutonier major la D.R.S.P. Bucureşti la începutul anilor ’50 (Jela 2001; Solomovici 2004: 586);

LERESCU, ? (n. SOMER) – medic M.A.I. încadrat la Direcţia Penitenciare, evocat de fostul deţinut Belu Zilber (v. Solomovici 2004: 208-9);

LEVENSON, Claude (fiul lui Cazimir) – evreu născut în Franţa, profesor civil de limba franceză la Şcoala de Securitate de la Băneasa până în 1958;

LICHT, ? – implicat în reprimarea partizanilor anticomunişti de pe versantul nordic al masivului Făgăraş (vezi memoriile lui Ion Gavrilă Ogoranu);

LIST, ? – şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa (Troncotă 2006: 70);

LITMAN, Roza – la sfârşitul anului 1947 impiegat arhivă în cadrul Serviciului Judeţean de Siguranaţă Roman (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231);

LITVIN, Florian – membru al comitetului judeţean Bihor al P.C.R./P.M.R. (membru de partid din 1946), colonel de securitate în Oradea, implicat în reprimarea revoltelor împotriva colectivizării; fişă de cadre la cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1951) (v. şi A.N.-D.J.B.H., fond Comitetul jud. Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948-1949, f. 48, apud Ţârău 2002: 182; menţionat şi în Ioniţoiu 2006: 43 şi Kovacs 2006);

LIVEZEANU, Nicolae (fiul lui Nat(h)an şi Beti, 31.X.1919 Iaşi – 2000 Ploieşti) – între 1948 şi 1951 ofiţer în cadrul D.R.S.P. Iaşi, din 1951 şi până la trecerea în rezervă în 1960 la Direcţia Regională Ploieşti/Prahova, unde avansează până la gradul de maior şi ocupă inclusiv funcţia de şef de serviciu; un oarecare Livezeanu (n. Levensohn) este menţionat şi în memorialistica foştilor deţinuţi politici anticomunişti din penitenciarul Bacău la începutul anilor ’50;

LOBEL, Edgar(d) (n. 1927) (n. Löbel?) – activist de partid şi ofiţer M.A.I., în 1963 menţionat ca locţiitor politic la D.P.C.I. Bucureşti, încă activ în 1970 (Solomovici 2004: 586, 587);

LOBL, Mor – iniţial şef de secţie în cadrul C.C. al U.T.M. Târgu Mureş, ulterior încadrat local în Securitate (Fl. Banu 2008: 324);

LOTE, Andrei (cf altor surse LOTHE) – locotenent, şef adjunct al Serviciului Judeţean Năsăud al D.R.S.P. Cluj (1948-1952) (Deletant 1995b: 59, Cosma 1994);

LÖWINGER, Adalbert – în martie 1946 comisar ajutor la Chestura Poliţiei municipiului Cluj (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 210);

LÖWY, Francisc – originar din Năsăud, şeful Siguranţei Bistriţa între 1945 şi 1946 (Cosma 1994: 81; Goma 2007: 118);

LUDESCU, I. Carol – şeful Serviciului Judeţean Rădăuţi al D.R.S.P. Suceava;

LUNGU, Iosif (n. LUDESCHER) (n. 4.XII.1910 Iaşi, după lte surse 1919) – medic M.A.I., secretar al organizaţiei de bază P.C.R. la spitalul din Sighet, din 1950 medic la penitenciarul din oraş, trecut în rezervă în 1955 (Fürtös 2007: 413-414 şi n. 60; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 510-511, n. 3; C.P.A.D.C.R. 2006: 237, n. 19);

LUPU, David – subofiţer la Serviciul Judeţean Someş al D.G.S.P. (1948-?) (Cosma 1994: 83);

MAHLER, William, anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii (1953-1956), emigrat în Israel (Niculae 2004: 32);

MAIER, Lazăr (11.III.1919 Arad – 1967 Bucureşti) – lt.-maj. la Direcţia Regională Timişoara (1948-1952), apoi D.R.S.S. Arad (1952-1955), cu un intermezzo ca director al M.S.S. Piteşti în 1953, iar apoi, până la trecerea în rezervă în 1965 cu gradul de colonel, la Direcţia Regională Stalin/Braşov (arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 97, fila 19; Bjoza 2006; Solomovici 2004: 588);

MANDEL, Paula – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

MARCOVICI, Carol – în 1952 locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II);

MARCOVICI, Matei – maior de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1979);

MARCU, Haim – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

MARCU, Max – din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);

MARCUS, Iţic – din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);

MARCUS, S. – angajat al Securităţii din Huşi la sfârşitul anilor ’40 (Neştian 2010: 87);

MARINA, Ion (IŢICOVICI) – ofiţer politic la penitenciarul Piteşti în timpul “reeducării”, ulterior transferat la penitenciarul Braşov, cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 539, dosare anexe, u.a. 411/1952) (v. şi Solomovici 2004: 588);

MARKOSI, Ion Carolu – locotenent-colonel de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1979);

MARTIN, Iacob (Ioniţiu 2008:88);

MASSLER, Iuliu (n. 30.VII.1913) – fost comerciant de stofe, şeful Regionalei Bistriţa Năsăud a Siguranţei (1946-1947); emigrat în Israel; fiica sa, Aviva Enav, a solicitat şi reobţinut cetăţeania română (M.Of. nr. 710/20.10.2008) (Jela 2001, Cosma 1994: 81; Solomovici 2004: 588; Goma 2007: 118);

MATEESCU, Ella – anchetator la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (Niculae 2004: 32);

MĂNESCU, ? (alias) – în subordinea colonelului Grigore Naum la Direcţia IV Contrainformaţii Militare a D.G.S.P. în 1948 (Cosma 1994: 47);

MATHIAS, Jack – comisar-ajutor la Serviciul de Siguranţă Bârlad/Vaslui după august 1944 (Zahariuc 2009: 185 şi 2010 II);

MEDVEDOVICI, Titu Laurian – colonel, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1953);

MESINGER, ? – medic, şef-adjunct al dispensarului medical al Securităţii din Timişoara în anii ’50;

MICHELZON, Albert – locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

MICLE, Theodor Ioan (n. MARCOVICI, nume românizat prin Decizia nr. 92780 a Ministerului Justiţiei din 8 oct. 1947) (n. 18.VII.1923 Bucureşti – XII.2006) – activist la comisia de presă a Comitetului judeţean Ilfov al PCR (1944-1945), activist în secţia de cadre a sectorului M.A.I. şi în secţia de cadre a comitetului orăşenesc Bucureşti al P.C.R. (1946-1947); şef al serviciului de anchete şi cercetări în sectorul ministerial al P.C.R. şi şef al serviciului de cadre în centrala Ministerului Industriei Hârtiei (1948); director de cadre la Editura Partidului Comunist Român (1949); încadrat în 1950 în S.S.I., în 1951 transferat la Direcţia V Cercetări Penale, locotenent major în 1952, decorat cu ordinul Steaua R.P.R. clasa IV-a, trecut în rezervă la 5 oct. 1967, cu toate distincţiile retrase în 1968 (fusese implicat în torturarea unor persoane din “lotul Pătrăscanu”) (Pelin 2008; Levy 2002: 123; Wexler & Popov 2002 II: 825; Solomovici 2004: 217, 223, 589);

MICU, Andrei (n. Adolf KLEIN, la 24 iulie 1912, fiul lui Avram Ludovic şi al Margaretei (n. Isac)) – ilegalist (membru de partid din 1927), voluntar în Spania (Sugarman f.a.: 109; Zbăganu 2001), după război şeful Direcţiei Cadre a Ministerului de Interne între 1949 şi 1954 cu grad de maior, trecut în rezervă şi transferat la Ministerul Chimiei, de unde se va pensiona în 1972 ca director adjunct ICECHIM;

(?) MICU, Iacob (n. KLEIN?) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

MIHAIL, David (n. VEISBUCH) – fost voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, după război ofiţer în S.S.I., apoi D.G.S.P., până în 1950 (Levy 2002: 207; Sugarman f.a.: 110);

MIRESCU, Leon (n. Leon DAVIDOVICI) – şef de birou la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (începând cu 1948) (Jela 2001; Cosma 1994: 48; Solomovici 2004: 570);

MIRONESCU, Mircea (în alte documente Moldovanu) (n. Moritz MEEROVICI) – subinspector regional Poliţia Iaşi la sfârşitul anilor ’40 (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 248);

MOISESCU, I. , colonel, şeful direcţiei Secretariat din cadrul M.Ap.N. la începutul anilor ‘50 (redactor al unor documente oficiale reproduse în Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a şi Duţu et al. 2002);

(?) MOISESCU, Petre Ilie – colonel M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1953);

MUREŞAN, L. (n. Leon DAVIDOVICI) – anchetator al Securităţii între 1948 şi 1958, emigrat în SUA (Niculae 2004: 32);

MOSKOVICS, Artur-Karoly (n. 18.VIII.1927) – în anii ’50 torţionar al Securităţii Târgu-Mureş, implicat în anchetele din 1956, succesive evenimentelor din Ungaria; după 1989 încadrat, în ciuda protestelor fostelor sale victime ca avocat al baroului local (Bottoni 2010: 170; Solomovici 2004: 589, respectiv Ioniţiu 2008:88, ortografiat Moscovici Artur-Karol);

NATANSOHN, Adela – funcţionară la Direcţia VIII Cadre a D.G.S.P.

NAUM, M. Grigore (zis “Grişa”, n. Naum ROTSTEIN, fiul lui Menaşe) (n. 1911, Bălţi) – în 1941 în atenţia Siguranţei pentru activităţi comuniste (v. lista în Mâţă 2007, poziţia 353), refugiat în U.R.S.S., paraşutat în România în 1944, din 1948 general-maior de Securitate, şeful Direcţiei IV Contrainformaţii Militare, ulterior al Direcţiei a V-a Cercetări Penale a D.G.S.P., iar la un moment dat director al Editurii P.M.R., decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a iar în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1954); emigrat în anii ’70 (după fiicele sale) în israel, stabilit iniţial în Tel Aviv; cf. Berindei, Dobrincu şi Goşu (2009: 160, n. 8), în anii ’90 trăia în Statele Unite, la San Francisco (v. şi Troncotă 2006: 63, 201; Banu 2008: 325; Goma 2007: 118; C.P.A.D.C.R. 2006: 44, 633, 662; Solomovici 2003: 120-1; Cosma 1994: 47, 75);

NĂVODARU, Luiza (n. Amalia Luiza FISCHER, căs. ELMAN, fiica lui Avram) – ofiţer la Direcţia a II-a Contrasabotaj a D.G.S.P. până în 1952, când este destituită şi anchetată alături, inter alia, de fratele ei, Petre Năvodaru, în dosarul “dosarul Pătrăşcanu”, ulterior exonerată, devine şef de catedră (limbi străine) la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa (1953-1958), apoi transferată la Direcţia “F” a Ministerului de Interne, calitate în care este decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a; după trecerea în rezervă traducătoare la diverse edituri, în anii ‘90 pensionară M.A.I.; soacra lui Paul Goma (Balaş 2008: 413; Rosek 2006: 101; Cosma 1994: 45; 70; Deletant 1999: 332; Goma 2007: 118);

NEDELCU, Iordan (25.I.1935 Alexandria – 1995 Slobozia, fiul lui Florian şi Eliza) – între 1956 şi 1967 avansează până la gradul de căpitan în cadrul Direcţiei Regionale Bucureşti, secţia raională Urziceni; din 1969 până la trecerea în rezervă în 1981 până la gradul de lt.-col. în cadrul Inspectoratului Judeţean Teleorman;

NERIŞANU, Alexandru (n. GALL (fiul lui Iosif şi Iulişca) 29.VIII.1928 Otopeni – 2001 Cluj-Napoca) – angajat în 1958 la Direcţia a V-a a Securităţii Statului, iar din 1967 până la trecerea în rezervă în 1985 (cu grad de colonel) ofiţer şi şef de serviciu în cadrul Direcţiei a IV-a (în Cluj-Napoca şi, intermitent, Oradea);

NEGREA, Pavel (alias) (n. 13.I.1933 Coteşti, Vrancea (fiul lui Ignaţ şi Aneta) – d. 1993, Bacău) – angajat al Direcţiei Regionale, ulterior Inpectoratului Judeţean Bacău între 1962 şi 1988, când este trecut în rezervă cu gradul de maior;

NEGRU, Nicu (n. SCHWARTZ) – anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii în anii ’50 (Niculae 2004: 32);

NEGRU, (Litman) Nelu – maior, profesor la catedra de drept a Şcolii de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1961;

NEIDMAN Gheorghe (n. Gingol) – consilier în M.A.I.-D.G.S.P. (1947-1953), căpitan la D.R.S.P. Suceava (v. Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 215-6), ulterior profesor la Şcoala de Securitate din Băneasa, emigrat ulterior în SUA (Niculae 2004: 32; Ioniţiu 2008: 88-93);

(?) NICOLAU, Sergiu (n. Serghei NIKONOV) (1905, Basarabia – 1999, Bucureşti) – general-locotenent; condamnat pentru spionaj în favoarea U.R.S.S. în perioada interbelică, după război infiltrat de sovietici în funcţia de director al S.S.I. (1947-1951), directorul Direcţiei A/I Informaţii Externe a D.G.S.S./M.S.S. (1951-1954), ulterior, până la trecerea în rezervă în 1960, şeful biroului II (Contrainformaţii) din cadrul Marelui Stat Major al Armatei; incinerat la crematoriul “Cenuşa”; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a ; – de regulă considerat etnic rus, singura sursă care îl include unei liste de ofiţeri de securitate “cu toţii evrei basarabeni” fiind Troncotă (2006: 63);

NICOLAU, Victor (n. Iacob (Iakov) Calica, zis “Saşa”) – evreu basarabean, ofiţer N.K.V.D., infiltrat în D.G.S.P. (Buzatu & Cîrstea 2010: 286 n. 158; Troncotă 2006: 63; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 25, 30, 68), ulterior activist al secţiei Organizatorice a C.C.; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosarele 173/1952, 111/1955 şi 57/1956);

NICOLSCHI, Alexandru (n. Boris GRÜNBERG, în alte documente oficiale GRINBERG, fiul lui Alexandru şi Rozalia) (2.VI.1915 Chişinău – 16.IV.1992 Bucureşti) – general-locotenent (la momentul trecerii în rezervă); originar din Tiraspol, vorbitor de limbă rusă: ajutor al şefului Corpului detectivilor în cadrul D.G.P. (1945-1946); inspector general în cadrul Siguranţei (1947-1948); subdirector (locţiitor al directorului general) al D.G.S.P./D.G.S.S. (1948-1953); adjunctul lui Drăghici şi secretar general al M.A.I. (1953-1961); trecut în rezervă în 1961 cu gradul de gen.-lt.; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa” (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2001 II: 43, 47-8; Ioniţoiu 2006: 26, 34; Troncotă 2006: 23, 41-2, 47-9, 52-3; Goma 2007: 118; Catalan 2001/4; Cosma 1994: 30, 44, Marius Oprea f.a.);

NICOLSCHI, Iozefina (n. MARCOVICI) – ilegalistă, a doua soţie a lui Nicolschi, angajată în direcţia generală a Poliţiei cu grad de maior (în anii ’50) şi funcţia de şef de birou, încă în viaţă în 1992 (Arachelian 2010; Solomovici 2004: 217; Jela 2001);

NUŞEM, Avram – la sfârşitul anului 1947 comisar în cadrul Inspectoratului Regional de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219), apoi locotenent în cadrul D.R.S.P. Iaşi (Lista lui Secu 2007, poziţia 110);

OPREA, R. Eugen (n. 14.II.1927 Bucureşti) (fiul lui Rudolf şi Elena) – membru de partid din 1945, angajat funcţionar în administrarea societăţii Astra Română, recrutat ca activist de partid în 1946, ocupă diverse funcţii până în 1948, când urmează Şcoala de ofiţeri politici M.A.I. (abslovită în 1949), înaintat la grad de locotenent şi ofiţer activ al M.A.I. până în 1964 (Solomovici 2004: 586-7);

OPRESCU, Dorel (n. EDELSTEIN) (d. 25.IX.1990) – ofiţer în conducerea D.R.S.P. Bucureşti începând cu 1948, ulterior profesor de economie internaţională la ASE (Şinca 2006, cap.I, n. 162; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 44 corob. 51); fiica sa, Franca Oprescu-Aronovici, este membru al C.E. Bucureşti, căsătorită cu ing. Nilu Aronovici; interesant, în aceeaşi perioadă de început al anilor ’50, tatăl primarului Sorin Opescu, Mircea (pensionat general), era lt.-col. în cadrul Brigăzii Mobile de anchetă, sub conducerea lui Al. Nicolschi; în plus, un Ilie Oprescu, fiul lui Nusem-David, era decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III.a.

OPRESCU, Rita – soţia lui Dorel Oprescu, angajată la rândul ei în D.G.S.P. din 1948 (Cosma 1994: 44);

ORENSTEIN, Barel – locotenent, din 1948 director adjunct al Serviciului Judeţean Râmnicu Sărat al D.R.S.P. Galaţi (Deletant 1995b: 60);

ORNESCU, Alexandru (n. Beri ORNSTEIN) (1921 – III.2008, Cluj) – în 1947 propagandist la grupul întreprinderilor de gospodărie comunală şi locativă a judeţului Cluj, apoi maior, din 1952 (după ce fusese angajat la Siguranţa Bistriţa) subdirector al regionalei de Securitate Cluj (formal locţiitor al şefului D.R.S.), demis la 3 ian. 1961 pentru sionism, pensionat ca şef al consiliului administrativ judeţean Cluj (Jela 2001, Cosma 1994: 81 şi 1996: 78; Pleşca 2010: );

OSIAS, Marcel Iţic – la sfârşitul anului 1947 agent al Biroului de Siguranţă din Târgu Neamţ (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319);

PACHER, Francisc (n. 29.VI.1921 la Năsăud, fiul lui Mor şi Regina) – de profesie ceaprazar, şeful Serviciul judeţean Năsăud al Siguranţei (1945-1947) (Jela 2001, Cosma 1994: 80; Solomovici 2004: 590; Goma 2007: 118);

PANĂ, Alexandru, zis “Saşa” (n. Alexandru BINDER, fiul lui David N. şi Stela (n. Iancovici) (8.VIII.1902 Bucureşti – 22.VIII.1981 Bucureşti) – general medic M.A.I., iar în viaţa “publică” scriitor; redactor la Orizont (1944-1948) şi Educaţia artistică (1948-1952), decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;

PATRICIU, N. Mihail (n. Mihály GRÜNSPERGER (după altă surse WEISS), fiul lui Nathan) (19.IX.1909 – 1996 Cluj) – de profesie muncitor matriţer, fost ilegalist (membru P.C.d.R. din 1938), luptător în Spania, apoi în Rezistenţa Franceză; apropiat al lui Teohari Georgescu; şeful Inspectoratului Regional de Poliţie Alba Iulia (15-24 aug. 1945); şeful Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj (aug. 1945 – aug. 1948); şeful D.R.S.P. Cluj (aug. 1948 – ian. 1951); şeful D.R.S.S. Braşov (ian. 1951 – iul. 1952); epurat în 1952 în “lotul Teohari Georgescu”; directorul Combinatului Metalurgic Reşiţa (1955-1961); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a şi în 1961 cu medalia “a 40-a aniversare a PCR” (Pleşca 2010: 120-1; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Ioniţiu 2008:88; Goma 2007: 118; Jela 2001: 213; Deletant 1995b: 58; Cosma 1994: 51, 80-1);

PAVLOVICI, Iosif – angajat al Securităţii Satu Mare după război;

PAVLOVSCHI, Boris – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (3/1952 vol. I);

PERLMUTTER, Eugen – fost funcţionar, angajat la D.R.S.P. Bucureşti în 1948, cu grad de sublocotenent (Jela 2001; Solomovici 2004: 590);

PLATMAN, Arnold (n. 26.X.1902, Bucureşti, fiul lui Marcu) – instructor şi responsabil cadre în comitetul de Partid al Circumscripţiei 18 Bucureşti (1945-1946); instructor şi şef al Secţiei Cartiere din Comitetul U.T.C. al Sectorului II Negru (1946-1947); comisar-ajutor şi responsabil agitprop în biroul organizatoric P.C.R. din Serviciul controlul străinilor – Direcţia Poliţiei de Siguranţă (1947-1948); secretar al organizaţiei de partid şi membru (responsabil agitprop) în biroul organizatoric de partid din Şcoala MAI nr. 1 Băneasa (1948-1951), unde îndeplineşte şi diverse funcţii didactice (1948-1955); profesor-şef la Şcoala militară de ofiţeri MAI nr. 4 din Bucureşti (1955-1956); în 1956 trecut în rezervă cu grad de căpitan; reîncadrat ca funcţionar civil M.A.I – lucrător principal evidenţă deţinuţi în Serviciul evidenţă deţinuţi, contabil revizor în Secţia control spate (1956-1957), şef al Secţiei AGT – Auto din Serviciul aprovizionare gospodărire/ Serviciul spate din DGPCM (1957-1966); şeful biroului organizarea muncii la Periş (196-1967), apoi responsabil de popotă, şef evidenţă bază la Sectorul AFV, contabil principal şi şef al Sectorului AFV la Penitenciarul Jilava (1 aug. 1967 – 1977); decorat cu medalia “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orînduirii sociale şi de stat” (1954), medalia “Meritul Militar”, clasa a II-a (1954), medalia “A 50-a aniversare a înfiinţării PCR” (1971), medalia “30 de ani de la eliberarea României de sub dominaţia fascist” (1974) (A.S.R.I. d.p. nr. 4149);

POLINGHER, Ilie – după august 1944 secretar al celulei de partid de la Chestura Poliţiei municipiului Iaşi (Andreescu, Nastasă, Varga, 2003a: 247-8), în 1945 încadrat comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);

POPA, Iacob (alias) – căpitan, şeful Serviciului Judeţean Alba al D.R.S.P. Sibiu;

POPICU, Ioan (n. Adalbert POPPIG) – locotenent-colonel, şeful D.R.S.P. Suceava (1948-1950), ulterior deconspirat ca fost colaborator al Siguranţei şi condamnat la închisoare (I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Solomovici 2004: 590; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 34; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 52);

PREISZLER, Simion (n. 03.08.1922, Gălăuţaş; fiul lui Samuilă şi Rozalia) – anchetator la Serviciul Judeţean Someş al D.G.S.P. Cluj, ulterior ofiţer la Securitatea din Arad, emigrat în Israel în 1970; fiul său Jacob (n. 3 iunie 1956) a obţinut cetăţenia română în 2008 (ordinul nr. 2573/2008 al Ministerului Justiţiei) (Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 591; Cosma 1994: 83);

(?) PROTOPOPOV, Mihai (a.k.a. “Mişa”) – evreu rusofon infiltrat după august 1944 în conducerea S.S.I. de către N.K.V.D. (Cosma 1994: 30, 44); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a

RANGA, Victor (n. Avram RABINOVICI, rudă cu Ana Pauker) – ar fi plecat la 17 ani în U.R.S.S., fiind recrutat de N.K.V.D., revenit în România în 1944, ofiţer (ajuns via S.S.I.) la Direcţia IV Contrainformaţii Militare în D.G.S.P./D.G.S.S. (adjunct al lui Grigore Naum), ulterior director comercial la I.C.R.A. Bucureşti, iar din 1967 director coordonator al Agenţiei de Import Bucureşti (Cosma 1994: 47, respectiv Gheorghe-Ilie Florescu, în cartea sa de memorialistică Confesiunile unui cafegiu, Bucureşti: Humanitas, 2008, vezi şi Mihăilescu 2008:8);

RĂZVAN, Sergiu (alias) – locţiitor de şef de serviciu la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. la începutul anilor ‘50, ulterior emigrat în Israel (Niculae 2004: 32; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48);

RECK, Ştefan (n. Ludovic) – membru al echipei de reeducatori a lui Ţurcanu la Piteşti, apoi la penitenciarul Gherla în anii ’50;

REY, Valentin – în 1950 membru în Comandamentul trupelor M.A.I. (Duţu et al. 2002: 52-3);

RIGLER, Corneliu – în 1952 funcţionar M.A.I., cu fişă la secţia Administrativ-Politică a C.c. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

RIGMAN, ? – şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa (Troncotă 2006: 70);

ROMAN, A. Mihail (n. Mihel REISMAN, fiul lui Avram) (n. 1.III.1913, Roman) – de formaţie contabil, membru al Uniunii Patriotice (1944-1945), membru de partid din 1945, încadrat în D.G.S.P. în 1948, cursant al Universităţii Serale de Marxism-Leninism (1949-1951), ajuns colonel la sfârşitul anilor ’50 (d.p. nr. 1322);

RODELSTEIN, ? – angajat al Securităţii Bucureşti în anii ’50 (Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 5);

RONAY, Ladislau – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1962);

ROSENFELD, Tereza – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

ROSENSVEIG, Estera – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);

ROSMAN, Liviu (n. Adalbert Rosman) (d. 1.II.2001) – locotenent la Securitatea din Bihor la începutul anilor ’50 (Kovacs 2006);

ROŞCU, Edgard – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);

ROT, Francisc (n. ROTH, la 03.06.1904, Oradea, fiul lui Sigismund şi Maria) – anchetator al Securităţii activ la Oradea, Suceava, Turda şi Cluj între 1945 şi 1954 (Ioniţiu 2008:88; Kovacs 2006, Solomovici 2004: 594; Cosma 1994: 82);

ROTENSTEIN, Avram – în 1952 căpitan, director adjunct operativ al Direcţiei Regionale Galaţi a Miliţiei (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 372)

ROTENŞTEIN, David (d. 30.IV.2010 Iaşi) – în 1947 comisar-ajutor în cadrul Inspectoratului Regional de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219), ulterior cu grad de ofiţer în D.R.S.P. Iaşi; după terecerea în rezervă membru activ şi salariat al Comunităţii evreieşti Iaşi;

ROTENSTEIN, Moly – după război comisar, şefă de birou în cadrul Serviciului Judeţean de Siguranţă Bacău (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231);

ROTENSTEIN, Natan – după război comisar-ajutor în cadrul Serviciului Judeţean de Siguranţă Roman, apoi ofiţer (în 1954 lt.-maj., în 1955 căpitan) la Serviciul Raional de Securitate “I.V. Stalin” din cadrul D.R.S.S. Bucureşti (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 1701 (cota S.R.I.), ff. 99, 122 şi A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231);

ROTMAN, Aron – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

ROZENSWEIG, Stela – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I, pare în acelaşi dosar şi sub numele Estera Rosensveig);

RUCKERSTEIN, Israil (uneori ortografiat RUKENSTEIN) – căpitan, şeful Serviciului Judeţean Botoşani al Securităţii Suceava în perioada ’40-’50 (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Deletant 1995b: 62; Solomovici 2004: 594 şi 2001II: 43; deductibil în Ioniţoiu 2006: 44));

RUSU Mircea anchetator al Securităţii (1947-1956), emigrat în SUA via Israel;

SAMOILOV (/Samuel), ? – în timpul războiului colonel în Direcţia Politică a Armatei Roşii, colaborator apropiat al Anei Pauker şi al lui Vasile Luca, (l-ar fi recrutat pe Luca în 1940), epurat în 1952 sub acuzaţia de spionaj (Solomovici 2004: 31-2);

SAMSON, Şerban – colonel de Miliţie, subdirector al Miliţiei Judiciare la nivel naţional la începutul anilor ’50 (adjunctul lui Al. Ioanid), ulterior jurist;

SAMSON, Valentina – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);

SAMUEL, Francisc (zis Öcsi) – ilegalist, trimis în misiune în Israel de către Securitate sub acoperirea de imigrant (împreună cu familia), demascat, repatriat şi continuându-şi activitate în Securitate (Solomovici 2004: 594-5);

SAMUELI, Ana – agent al M.A.I în străinătate (Solomovici 2004: 61);

SANDBERG, Goldi(a)na – absolventă a Facultăţii de Drept din Iaşi, ulterior angajată comisar-ajutor în cadrul Inspectoratului Regional de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219);

SANDOVICI, Mihail (Mişa) – originar din Basarabia, desantat de sovietici în zona Galaţi înainte de august 1944, şeful corpului de translatori din direcţia Contraspionaj a D.G.S.P., în 1951 maior la Direcţia a II-a Contraspionaj a D.G.S.P./M.S.S. (Troncotă 2006: 54-5; Cosma 1994: 38, 45, 70; Goma 2007: 118 – cei din urmă ortografiindu-l în mod eronat Sadovici);

SCHAFFER, Zissu – la sfârşitul anilor ’40 gradat la Securitatea din Huşi (Neştian 2010: 87);

SCHILLER, ? – şeful Securităţii Târgu Neamţ în 1949 – anii’50 (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 255-6; Duţu et al. 2002: 342-3);

SCHILLER (Matiaş) Mina – locotenent-major, profesoară la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1959 (Cosma 1994);

SCHECHTER, Otto – ofiţer M.A.I., directorul penitenciarului Iaşi, ulterior profesor universitar la Iaşi (Ursache f.a. b);

SCHLESINGER, Erwin – propus pentru încadrare în Direcţia VIII a M.S.S. într-un referat din 5 august 1953 (Datcu 2009; Goma 2007: 118);

SCHLESINGER, Paul – ofiţer încadrat în D.G.S.P. la înfiinţare (1948) (Cosma 1994: 44);

SCHMERLER, Emanoil – căpitan, unul din cei doi şefi de birou ai secretariatului D.G.S.P., şeful Serviciului Cifru; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (u.a. 198/1951) (Solomovici 2004: 595 şi 2001II: 43; Deletant 1995b: 57; Jela 2001; Cosma 1994: 50, 75);

SCHNEIDER, Anuţa – încadrată la D.G.S.P. în 1948 cu grad de plutonier, funcţie operativă 8Jela 2001; Solomovici 2004: 595);

SCHOR, Iosif (n. 1923 Iaşi) – după 23 august 1944 ziarist în cadrul Armatei, apoi angajat căpitan de Miliţie la Direcţia Paşapoarte în 1946-1947, detaşat cu misiuni în Germania şi URSS, avansat maior de Securitate în 1960, pensionat pe caz de boală în acelaşi an (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 63, 81, 651-2, 678; Solomovici 2004: 595);

SCHÖNBERGER, Francisc (fiul lui Alexandru) – locotenent-major, profesor la Şcoala de ofiţeri de Miliţie, trecut în rezervă în 1956 (Cosma 1994);

SCHRAFT, Simion – fost muncitor, plutonier major la D.R.S.P. Bucureşti (Jela 2001; Solomovici 2004: 597);

SCHULMAN, ? – locotenent, anchetator al Securităţii din Focşani în anii ’50 (Jela 2001; Solomovici 2004: 597;

SCHWARTZ, Mauriciu – fost croitor, plutonier major al D.R.S.P. Bucureşti (Jela 2001; Solomovici 2004: 597);

SEGAL, Bubi – anchetator al Securităţii din Dorohoi (Jela 2001; Solomovici 2004: 598);

SEGAL, Luiza, şefă de birou în D.G.S.P. de la înfiinţare (1948) şi anchetator la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1952) (Jela 2001; Solomovici 2004: 599; Niculae 2004: 32; Cosma 1994: 48);

SEGAL, Marcel – din aprilie 1945 comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65), prezent şi în iulie 1946 la Chestura Poliţiei municipiului Iaşi (Solomovici 2003: 31);

SENATER, Moise – maior, director adjunct al D.R.S.P. Bucureşti (1948-1952) (Banu 2008: 325; Deletant 1995b: 58; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2004: 599);

SEPEANU, Tudor (în alte documente oficiale, inclusiv rechizitoiul procesului său, ortografiat şi T(h)eodor) (n. 23.10.1914 la Bucureşti, fiul lui Bazil şi Frida) – locotenent-colonel de Armată, ofiţer de carieră (demis în 1941, după ce s-a descoperit ajutorul pe care îl acordase unor evrei), după război iniţial ofiţer în S.S.I. (1944-1948), apoi director al D.R.S.P. Bucureşti (1948-1950), şeful serviciului Inspecţii în Direcţia Generală a Penitenciarelor din M.A.I. pentru câteva luni în 1950, apoi exclus din partid, demis şi chiar degradat, angajat ulterior la Ministerul Energiei Electrice, condamnat în 1953 în cadrul proceselor unor torţionari din pentitenciarele epocii staliniste, eliberat în 1957, semnatar în 1971 al unei cereri de reabilitare, ulterior cu evoluţie necunoscută (ASRI, fond P, dosar nr. 26979, vol. 23, ff. 242-248; vol. 24, f. 119; ACNSAS, fond D, dosar 19, vol. 1, f. 127; vol. 2, f. 44-49, 62, apud C.P.A.D.C.R. 2006: 268 (n.33); Banu 2008: 325; Deletant 1995b: 58; Solomovici 2004: 138-9, 597);

SEVIANU, Igor (n. Igor HERŞCOVICI, fiul lui Mihai şi Pierette, zis Gugu) (31.X.1924-18.II.1960) – membru al grupului de evrei care au jefuit maşina Băncii de Stat a R.P.R. la 28 iulie 1959; membru P.C.R./P.M.R., locotenent de miliţie (1948-1951, exclus pe motive disciplinare), la momentul arestării inginer la o întreprindere de stat, condamnat, executat la 18.II. 1960 (Solomovici 2005 şi 2001II: 111; Goma 2005: 4, 5);

SFAB, Vasile – fost şofer, plutonier operativ la DRSP Bucureşti;

SICHERMAN, Iosif (n. 20.II.1914, Slatina, U.R.S.S.) – locotenent, activist al comitetului judeţean P.M.R. Maramureş (din 1949) comandant al penitenciarului Sighet (febr. 1949 – mai 1950), apoi locţiitor al comandantului penitenciarului Gherla între august 1952 şi 30 noiembrie 1958 (Fürtös 2007: 404 n. 14; Jela 2001; Solomovici 2004: 599);

SIEGLER, Simon (uneori ortografiat Zigler) – locotenent-major, fost avocat, şef de birou şi referent la secţia Probleme Speciale a D.G.S.P. din 1948; anchetator a D.G.S.P. în procesul “grupului Pătrăşcanu” din 1954 (Jela 2001; Solomovici 2004: 599; Ioniţoiu 2006: 34; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48);

SIMION, Ionel (n. ISAC) – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1952);

SIMON, Titu (n. 2.IV.1927) – membru de partid din 1945, încadrat ca ofiţer al Direcţiei de Informaţii a Marelui Stat Major în 1949, detaşat la Agenţia Economică a României de la Frankfurt am Main (1955-1960), trecut în rezervă în 1975 cu grad de colonel (după suspiciunea că ar fi dorit să emigreze în Israel) (Solomovici 2004: 281 şi 599-600, respectiv 2001II: 43, unde îl ortografiază eronat ca Simion Titu, respectiv Dan C. Mihăilescu 2008: 10), în anii ’60 prezent în misiune la Frankfurt am Main; autor în 1992 al cărţii Pacepa, quo vadis; evreu autodeclarat în interviul acordat cotidianului Ziua sub titlul articolului “Faţa Nevăzută a lui Pacepa” din 23 noiembrie 2005;

SIMOVICI, ? – comandantul lagărului Salcia în anii ’60 (Jela 2001);

SINGER, ? – medic, şeful dispensarului medical al Securităţii din Timişoara în anii ’50;

SMIRNOV, Leon Constantin – general-maior M.A.I., evreu originar din U.R.S.S., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1954);

SOLOMON, Andrei Ioan – maior M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1953);

SOLOMON, Avram – fost contabil, ulterior maior, şef de serviciu în cadrul D.R.S.P. Bucureşti (30 august 1948 – ?) (Deletant 1995b: 58; Solomovici 2004: 600);

SOLOMON, Ionel (n. Isac) – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

SOLOMON, ? – căpitan, comandantul Inspectoratului de Miliţie din Roman;

SOLOMON, ? – fost plutonier de jandarmi, brigadier la lagărele Peninsula şi Coasta Galeş în 1950-1953;

SONCA, Ervin – în 1954 locotenent major de Securitate, co-autor al referatului din 1954 privindu-l pe Gheorghe Rădulescu (Arhivele Statului, fd. 95, Dosar 12402, apud Tănase 2010);

SORIN, H. Iulian – (n. 13.III.1926, Galaţi) – autodeclarat supravieţuitor al “rebeliunii legionare” din ian. 1941, după 23 august 1944 membru al Foreţlor de Luptă Patriotice, la sfârşitul anilor ’40 elev la Şcoala de Ofiţeri M.A.I., în 1958 maior, apoi avansat colonel; încadrat iniţial la Direcţia I a Securităţii, şeful serviciului Învăţământ din direcţia Cadre a M.A.I., ulterior infiltrat inspector general la Departamentul Cultelor timp de 25 ani (Solomovici 2005b, 2003: 121, 122-4; vezi şi Mihăilescu 2008:10, respectiv Niculae 2004: 33), pensionat în 1986, ulterior “plasat” lângă fostul rabin-şef Moses Rosen, iar din 1997 până în 2006, secretar general al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ba chiar şi preşedinte interimar F.C.E.R. în vara lui 2005; decorat în 2009 de către preşedintele Băsescu cu Ordinul “Meritul Cultural” in grad de Mare Ofiter (!);

SORIN, Sira – Sara (soţia lui Iulian Sorin) (d. 2003) – secretara organizaţiei de partid la Securitatea Bucureşti în anii ’50 (neplauzibil, “cafegiul” Gheorghe Florescu (în Mihăilescu 2008: 10) menţionează numele Gisela Iulian ca soţie a lui Iulian Sorin, discordant faţă de surse evreieşti precum necrologul din Realitatea Evreiască);

STAERMAN, N. – în 1949 locotenent la Biroul municipal de Securitate Iaşi (A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258);

(?) STARK, Desideriu – în nov. 1949 sublocotenent la biroul de Securitate din Caransebeş (Fl. Banu 2008: 327);

STĂNESCU, Heintz (n. Heintz ROTTENBERG) (19.IX.1921, Viena – 13.V.1994, Franţa) – simpatizant al sioniştilor în perioada interbelică, în timpul războiului deţinut în mai multe pennitenciare şi lagăre de muncă, după 23 august 1944 angajat comisar la Chestura Brăila, biroul Siguranţă; şeful birourilor locale Speculă şi Sabotaj (1945-1947); transferat la Bucureşti, avansat comisar-şef şi încadrat la Direcţia Generală a Poliţiei – Corpul Detectivilor (1947-1948); căpitan (iar din 1950 maior), şef al serviciului Culte din Direcţia I Informaţii externe a D.G.S.P. (1948-1952); demis disciplinar pentru hărţuire homosexuală în 1952 şi trimis pentru 12 luni normator la colonia de muncă Bicaz, eliberat în 1953 şi menţinut ca informator, angajat asistent la catedra de limbă şi literatură germană a Facultăţii de Filologie din Bucureşti (1953-1976), unde promovează succesiv şi obţine titlul de doctor în 1969; în aceeaşi perioadă critic literar la Neuer Weg; refugiat în Germania în 1976;

STEIER, Iosif (cu variantele Ştaer, Stayer) – iniţial brigadier la torţionar la Piteşti în timpul reeducării (Jela 2001; Solomovici 2004: 600);

STEIN, Ladislau (1925-2009) – ofiţer al Securităţii Oradea în anii ’50 (Kovacs 2006; Jela 2001; Solomovici 2004: 600);

STEINBERG, Solomon – în 1952 maior M.A.I., la un moment dat chiar şef-adjunct al Direcţiei a X-a Administraţie şi Contabilitate, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II, unde apare sub numele “Steimberg”, v. şi Solomovici 2004: 600);

STEINER, ? – anchetator al Securităţii din Satu-Mare în 1948-1950 (Jela 2001);

STERN, Adalbert, subdirector al Biroului de Securitate Baia Mare în anii ’50 (Ioniţiu 2008:88, Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 509, n.4, Solomovici 2004: 600 şi Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24, probabil aceeaşi persoană cu căpitanul Stern de la Securitatea din Sighet, menţionat de Vischi şi Ivanciuc 2003);

STERN, Eugen – locotenent (în anii ’50), apoi maior (1953), locţiitor al şefului Serviciului judeţean Someş al D.R.S.P, ulterior transferat la Regionala Maramureş a Securităţii (Ioniţiu 2008:88, Solomovici 2004: 601; Duţu et al. 2002: 12; Kovacs 2006; Cosma 1994: 83, 180, 185);

STERESCU, Pavel (n. Paul STERNSTEIN, după alte surse Stwernshein) – originar din Timişoara, după război elev la şcoala de ofiţeri a M.A.I. (coleg cu Iulian Sorin, Victor Ranga ş.a.), după absolvire locotenent major (1950), şeful serviciului 1 Contrainformaţii Interne la Direcţia Regională Banat a Securităţii; propus la 30 ian. 1951 în funcţia de locţiitor politic al D.R.S.S. Timişoara; trecut în rezervă în anii ’60 cu grad de colonel; (A.N.I.C., fd. C.C al P.C.R., secţia Administrativ-Politică, dosar nr. 3/1951, f. 10; Solomovici 2003: 121);

STOIANOVICI, Sofia Alexandra – profesoară civilă la Şcoala de ofiţeri de Securitate de la Băneasa până în 1960;

STOKKER, Andrei – în 1955 locotenent-major la D.P.L.C. (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 510-511, 514);

STRAUBER Malca (fiica lui Bernard) – locotenent, profesoară la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1959 (Cosma 1994);

STRAUSS, Francisc – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1955, 1962);

STREITMAN, ? – directorul Direcţiei Poliţiei Administrative M.A.I. (1945-?);

STROESCU, Ion (n. Isidor SELINGER) (uneori cu numele de serviciu Mircea Zelea) (1913-1995) – venit din serviciul de informaţii al partidului în conducerea S.S.I. în 1945, apoi în D.G.S.P. (Ioniţoiu 2006: 44; Banu 2007: 18 ed. electronică; Şinca 2006);

(?) STUPINEANU, Lucian (n. STAPPNAU, după alte surse Stapman(n); ocazional cu nume de serviciu “Stănescu”) (fiul lui Teodor şi Maria) (n. 19.II.1914) – fost avocat originar din Olteniţa, colonel, organizator al Forţelor de Luptă Patriotice după 1944, director general al Serviciului Special de Informaţii (instituţia precursoare a viitoarei D.I.E.) (1945-1947); secretar general la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (sfârşit 1946 – ianuarie 1947); arestat în martie 1948 suspect de spionaj în favoarea Occidentului, decedat în penitenciar în 1953 (Banu 2007: n. 59; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 341 şi 342 n.1);

SULARIU, Vasile Simion – locotenent-colonel M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1954);

SUMER, Ştrul – din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);

SZABO, Eugen (n. SALZBERGER) – evreu maghiarofon, în 1945 (când încă nu-şi schimbase numele) înregistrat ca membru al U.T.C. Oradea, ulterior locotenent-colonel de contrainformaţii în cadrul Securităţii (iniţial şef al serviciului Inspecţii după 1946, apoi şef al Direcţiei I la începutul anilor ‘50), ulterior membru în Colegiul M.A.I., apoi director la Ministerul Agriculturii, la un moment dat detaşat sub acoperire la Ambasada României la Paris; emigrat la sfârşitul anilor ’60 şi decedat în 2009 în Israel (C. Crăciun 2009: 305; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2003: 210; Goma 2007: 118; Levy 2002: 124, 209; Cosma 1994: 49, 75); în 1992, în revista Minimum din Israel (nr. 60 din martie 1992), acelaşi “Eugen Szabo” clama un caracter antisemit al acţiunii organelor de anchetă în dosarul “bandei lui Ioanid”;

SZACSKO, Alexandru (n. Şandor) – locotenent-colonel, şeful Direcţiei VII Tehnică a DGSP (1948-1951), ulterior cu funcţie necunoscută în cadrul Securităţii (v. fişa sa de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (dosar 2/1956);

(?) SZEKELY, Iuliu – locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

SZEKELY, Sara – plutonier, translatoare de limbă rusă la Securitatea din Cluj între 1953 şi 1960;

ŞEHTER, Emil (n. SECHTER) – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

ŞILING, ? – locotenent la Securitatea din Târgu Lăpuş în 1958 (Vischi şi Ivanciuc 2003);

ŞIPOŞ, Emeric – şeful Inspectoratului de Miliţie Bihor (1950-1951) (Kovacs 2006);

ŞIŞMAN, Afanasie – ilegalist, coleg de detenţie cu Al. Nicolschi, aflat pe lista transmistă de către sovietici lui Emil Bodnăraş în 1945-1946, a “cetăţenilor sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România”; în anii ’50 ofiţer de Securitate la Galaţi (A.M.R., fond 333, dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea 2010: 286, n. 158; Burcea & Stan f.a., p.8);

ŞMILOVICI, Herman (1919-2005) – funcţionar civil în cadrul MAI, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1955), a locuit până la sfârşitul vieţii pe Şos. Olteniţei nr. 55, înmormântat în sept. 2005 într-un cimitir evreiesc din Bucureşti;

ŞMILOVICI, L. – în 1949 sublocotenent la Biroul de Securitate din Piatra Neamţ (la Biroul municipal de Securitate Iaşi (A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258);

ŞMILOVICI, ? – ofiţer D.R.S.P. Oradea, participant la eradicarea rezistenţei anticomuniste din Munţii Bihorului (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; un anchetator Şmilovici este menţionat şi în Ioniţoiu 2006: 43; Solomovici 2004: 601);

(?) ŞTEŢCOVICI, Grigore – căpitan, şeful serviciului Contrasabotaj la Direcţia V Cercetări Penale a D.R.S.P. (1948-1952)

ŞTRUL, Mauriciu (n. Mór Ştrul) (1911, Sărmaş – ?) – şeful Siguranţei Târgu Mureş după august 1944, apoi comandantul Direcţiilor Regionale de Securitate Galaţi (1948-1950), apoi, cu grad de locotenent-colonel şeful securităţii Ploieşti şi ulterior al raionalei Vrancea, unul din cei mai notorii torţionari securişti din perioada stalinistă (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 32, 34; Jela 2001: 275; Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 601 şi 2001II: 43 şi 2003: 207, 208 ş.u.; (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 505; Deletant 1995b: 59; Cosma 1994: 51; menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 186);

ŞTRULOVICI, Arthur – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la Secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

TAILLER, Dan (Teiler?) – în 1955 căpitan la D.P.L.C. (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 510-511);

TEIŞANU, Eugen (n. Tais, uneori ortografiat şi Theis) – şef de birou D.G.S.P. (1948-) – medic ORL-ist încadrat în D.G.S.P. (tatăl fusese proprietarul fabricii de produse chimice “Carniol” din Bucureşti), la un moment dat menţionat şi la Şcoala de ofiţeri de Securitate de la Băneasa, apoi ca medic la Policlinica Vitan, Bucureşti, iar în anii ’70 angajat la Staţia de Verificare şi Întreţinere a Aparaturii Medicale din Bucureşti (Jela 2001, Solomovici 2004: 602; Wexler & Popov 2002II: 825; Cosma 1994: 45, 67, 70, 122);

TESLER, Ladislau (uneori ortografiat TESSLER) (fiul lui Simion) (n. 4.X.1919 Făgăraş) – alt evreu maghiarofon care în acetele oficiale se declara “de origine etnică maghiară”, deşi în adolescenţă fusese sionist şi chiar cursant horticultor la ferma “Hercules” a comunităţii evreieşti din Timişoara (1935-1937); după război ofiţer de securitate cu grad de locotenent-colonel în 1956, apoi colonel în 1967; membru al comitetului orăşenesc de partid Făgăraş (1946-1949) şi activist al secţiei organizatorice a comitetului judeţean de partid Făgăraş (1948-1949), secretar şi respectiv preşedinte al comisiei de verificare a membrilor de partid la judeţeana Dorohoi (1949-1950), membru al comitetului regional de partid Hunedoara (1956-1958) şi al comitetului raional Brad (1959-1960), şeful biroului cadre la D.R.S.P./D.R.S.S. Timişoara cu grad de lt.-maj. (1950-1952), locţiitor al şefului Direcţiei XI Administrativă a D.G.S.S. (apr.-sept. 1952), şefrul serviciului Construcţii şi locţiitorul şefului Direcţiei Administrative şi Gospodărie a M.S.S., ulterior a M.A.I. (1952-1953, 1953-1955), ulterior director al Trustului Aurului Gura Barza / Brad (1955-1960), anchetat disciplinar în 1960, apoi locţiitor de şef de serviciu în Direcţia Economică a D.G.P.C.M. (apr.-nov. 1960); locţiitor al comandantului pentru probleme de spate la Penitenciarul Văcăreşti (1960-1968). (A.S.R.I. d.p. nr. 1862; Arachelian 2010; Banu & Banu 2008: 207, n. 44; Solomovici 2004: 602-3; Pelin 2005, menţionat şi ca Tessler în Jela 2001)

TOKATLIAN, Leon (fiul lui Garabet) – evreu armean născut în Bulgaria, şeful catedrei de limbi străine la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa în anii ’50 (Cosma 1994: 45);

TURKIS(C)HER, Marcel – şef de birou la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-) (Goma 2007: 109, 118; Solomovici 2004: 603; Cosma 1994: 48); fiul său, Vladimir (n. 1952, Bucureşti), a solicitat şi reobţinut cetăţenia română în 2009 (ordinul M.J. nr. 907 din 16 martie 2009, publicat în M.Of. nr. 192 din 27 martie 2009);

ŢANDĂRĂ, Franţ (n. 1930) – fost infractor de drept comun, ulterior brigadier la Canal, apoi torţionar la M.I. în anii ’50 (menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 186);

LUNGU, Mihai(l) (n. Micha VECHTER, uneori ortografiat şi WEHTER) – voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania (1936-1939), apoi în U.R.S.S., revenit în ţară în august 1944 ca maior al Armatei Roşii (Adorian et al. 1971: 210; Diamant 1979: 371; Sugarman f.a.: 109, care îi indică şi numele nativ); decorat în 1949 (când încă nu îşi schimbase numele) cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. A III-a; în 1949 cu grad de locotenent-colonel;

VISTIG, Eugen (Wisting) – locotenent-colonel de Securitate, director al D.R.S.P. Craiova din 1948 şi apoi şeful Regionalei Galaţi a Securităţii până la sfârşitul anilor ’50, unde i-a succedat în funcţie lui Mauriciu Ştrul; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (32/1955) (v. şi I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţiu 2008:88; Goma 2007: 118; Deletant 1995b: 59; Cosma 1994: 51);

VOICULESCU, Ervin (n. Erwin WEINBERG(ER), fiul lui Franz) – colonel (în anii ’50), după 1944 chestor în cadrul Poliţiei, apoi şeful Direcţiei Controlului Străinilor şi Paşapoartelor în cadrul Comandamentului General al Miliţiei (până în 1952), comandant al Şcolii de ofiţeri de Securitate de la Băneasa (1948-1960), apoi critic cinematografic, ulterior emigrat în SUA via Israel (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Goma 2007: 118; Troncotă 2006: 70; Banu 2007: 13 în versiunea online; Niculae 2004: 34; Solomovici 2003: 120, 196; Oprea 2002: 178, n. 233; Levy 2002: 147; Cosma 1994: 50, 76);

WAISS, Gabriela (WEISS) – în 1952 sergent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II);

WALTER, Alexandru – şef de serviciu la D.R.S.P / raionala de Securitate Cluj (1949-1961);

WALTER, Paul (fiul lui Ichil) – (Cosma 1994: 44-83)

WEBER, Emeric – maior de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1979);

WEBER, ? – şeful Securităţii din localitatea Făget (jud. Timiş) în anii ’50;

WEIGNER, Jacob – locotenent, director adjunct al Serviciului Judeţean Turda al D.R.S.P. Cluj începând cu 1948;

WEIHEIM, Ioan – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I, apare în aceklaşi dosar şi sub numele “Weinhein”);

WEISS, Iacob – comisar la judeţeana Bârlad a Siguranţei (1945-1948), apoi locotenent în cadrul aceluiaşi serviciului judeţean al D.G.S.P. (Zahariuc 2009: 158, 164, 167);

WEISS, Isidor (în unele documente oficiale ortografiat şi VAIS, repsectiv VEISS) (n. 16.III.1910 Moineşti, jud. Bacău, fiul lui Iţic-Haim şi Estera) – între 1948 şi 1951 în cadrul Serviciului Judeţean Vaslui al D.R.S.P. Iaşi, între 1951 şi 1953 căpitan în cadrul secţiei raionale Călăraşi, D.R.S.S. Ialomiţa, între 1953 şi 1957 maior în cadrul D.R.S. Bucureşti, apoi transferat la direcţia regională Bacău (secţia tehnic-operativă), unde este trecut în rezervă în 1959 cu grad de lt.-col ofiţer (Banu 2009: 419, n.5; Cosma 1994: 51);

WEISS, Ludovic Andrei (fiul lui Mauriciu) (în alte documente ortografiat WEISZ) (n. 1912) – locotenent-colonel, membru PCR din 1945; directorul Regionalei / Serviciului Judeţean Satu Mare a(l) Siguranţei/Securităţii (1946-1953); anchetator al lotului Pătrăşcanu în 1954 (când era încă maior); ulterior funcţionar în cadrul Ministerului Comerţului Exterior; decorat în 1964 cu “Steaua R.P.R.” cls. IV-a; după reabilitarea post mortem a lui Părăşcanu în 1968, ar fi emigrat în Israel, după alte surse ar fi trăit până în anii ’80 la Cluj (Jela 2001: 306-7; Solomovici 2004: 52, 217, 606-8 şi 2001II: 43; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Budea 2005; Ioniţiu 2008:88; Kovacs 2006);

WEISS, Vintilă – originar din Bacău, după august 1944 chestor de poliţie la serviciul Control Paşapoarte, arestat în 1950 într-un scandal de spionaj (Pelin 2008, 2006b; Solomovici 2004: 603-6; Rădulescu 2010, Troncotă 2006: 174);

WELTMAN(N), ? – evreu originar din Caransebeş, după război ajunge ofiţer de miliţie la Bucureşti (I. Lungu 2009: 252);

WIDONI, Alfred – locotenent-colonel de Securitate în anii ’60-’70, cunoscut pentru rolul său în dosarul Paul Goma (Jela 2001);

WILHELM, Iulius (n. Julius) – fost voluntar în Spania (Sugarman f.a.: 111), după război plutonier major la Serviciul judeţean Someş al D.R.S.P. Cluj, menţionat de alte surse şi la Serviciul judeţean Someş al D.G.S.P. (Cosma 1994: 83; Solomovici 2004: 582);

WINKLER, Avram (fiul lui Elias) – profesor la Şcoala de ofiţeri de Securitate de la Băneasa până în 1959 (Cosma 1994);

WITZMAN, Mendel – fost frizer, angajat al D.R.S.P. Bucureşti încă de la înfiinţare (Jela 2001; Solomovici 2004: 608);

WINCLER, Viorica – anchetator la Direcţia Cercetări Penale a Securităţii (Niculae 2004: 32);

WOHL, Kain – funcţionar în cadrul Inpectoratului de Poliţie Bistriţa în 1948 (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 399);

ZAHARIA, Mihai (fiul lui Mendel) – căpitan, admis în D.G.S.P. în 1949, ulterior profesor la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până la trecerea în rezervă în 1960;

ZALMAN, Marcu (după alte surse ZELMAN) – căpitan, şef de birou la Direcţia a II-a Contrasabotaj a D.G.S.P., co-autor al referatului Securităţii din 1954 privindu-l pe Gheorghe Rădulescu, ulterior emigrat în Israel (Tănase 2010: 91, 94; Cosma 1994: 45, 68; Goma 2007: 118)

ZAMFIR, Laurian (n. Laurian RECHLER) – promovat succesic până la gradul de general-colonel, originar din Brăila, numit în 1952 şeful Direcţiei de Control al Străinilor şi Paşapoartelor (D.C.S.P.) din cadrul Comandamentului General al Miliţiei (Levy 2002: 147, 149, 151-4, 283n77; Niculae 2004: 34; Solomovici 2004: 54, 55);

ZAMŞA, Boris – evreu originar din Basarabia, ofiţer al Securităţii din Oradeala sfârşitul anilor ’50 – anii ‘60, după unele surse ofiţer KGB infiltrat, ulterior profesor de matematică la Liceul Mihai Eminescu” din Oradea (Jela 2001; Kovacs 2006);

(?) ZDRAVCOVICI, (I.Gh.) Marcel – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

ZELNESCU, Silvia – fostă funcţionară, plutonier-major la D.R.S.P. Bucureşti (Jela 2001);

ZELŢER, Paul – originar din Dorohoi, după război comisar-şef al Serviciului Judeţean de Siguranţă Bacău, din 1948 locotenent şi şeful Serviciului Judeţean Bacău al D.R.S.P. Iaşi, din 1949 cu grad de căpitan, transferat la Biroul din Iaşi (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231; A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258, Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 366, I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Solomovici 2004: 608 şi 2001II: 43);

ZIGLER, Ştefan Alexandru – căpitan de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1979);

ZLOCZOVER, ? – originar din Cernăuţi, după război comisar şef la Prefectura Poliţiei municipiului Bucureşti, emigrat la sfârşitul anilor ’50 în israel (Trebici 2011);

ZOMER, Hedviga – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);

?, Aaron sin – anchetator la Securitatea Suceava, emigrat în Israel în 1964 (Caţavencu 2007; Solomovici 2004: 566);

MASS MEDIA & SISTEMUL EDITORIAL-TIPOGRAFIC

ABEL, Nathan (1930-2010) – director general adjunct la sectorul Radio din cadrul Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor în anii ’50, ulterior şef de direcţie în cadrul Comitetului pentru Radiodifuziune şi Televiziune (anii ’60);

ALBALA, Radu (fiul lui Iacob şi Ana-Erna (n. Teodoru) (20.II.1924 Bucureşti – 10.V.1994 Bucureşti ) – publicist, scriitor, traducător; avocat (1947-1949), redactor la Ed. Tineretului (1949-1951), redactor şi traducător la E.S.P.L.A. şi C.L.D.C. (1951-1959, exclus), redactor la Ed. Litera (1963 – anii ’80);

ALBULESCU, Horia (n. Alfred HOFFMAN) (1929-1995) –redactor muzical la Radiodifuziune (1950-1960), ulterior cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române (1960-1975) şi la Opera Română (1975-1984) (Kuller 2008: 200);

ALMULY, Nora – redactor şef al ziarului Muncitoarea după 1944, decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R. 1949” cls. IV-a;

ALPERIN, Samuel (n. HALPERN) – şeful secţiei crainici la Societatea Română de Radiodifuziune după război;

ANDRONIC, H. Iosif (n. BERCOVICI) (1897-1991) – publicist, redactor la Flacăra, Viaţa Românească şi alte reviste în anii ’50-’70;

ANTIP, Felicia (n. SOLOMON, 28.I.1927 la Focşani, fiica lui Moise şi Clara) – soţia generalului (ziarist militar) Constantin Antip; redactor la Agerpres (1950-1963), la revista Lumea (1963-1971) şi la Radio (“Tribuna României”) (1971-1984); decorată în 1964 cu Medalia Muncii;

APOSTOL, Melita (în documentele P.C.R. frecvent ortografiat şi Melitta) (n. SCHARF, soţia lui Gheorghe Apostol până la începutul anilor ’60, când au divorţat) – fostă ilegalistă, iar apoi director general al Direcţiei Generale a Radiodifuziunii din cadrul Consiliului de Miniştri (1954-1958), ulterior ziaristă, decorată cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949 (decretul nr. 873 al M.A.N. din 20 august 1949), respectiv cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); fiica sa şi a lui Gheorghe, Sanda (n. 30.VII.1952, Bucureşti), a emigrat în timpul comunismuluiu şi trăieşte în oraşul Holon, în Israel;

ARBORE, Hantz (n. STERNSCHUSS) – în tinereţe sionist, apoi ilegalist comunist, voluntar în războiul civil din Spania şi membru al P.C.S. (exclus în 1939 pentru necinste), după război angajat la Editura P.C.R., exclus din partid în 1947 pe motive disciplinare, reprimit în 1957 (dosar C.C.P. nr. 1013/1068 din 27.V.1947) (Sugarman f.a.: 108); în 2004 încă în viaţă în Bucureşti, locuind pe str. Anghel Saligny;

ARDELEANU, Ştefan (n. SALZBERGER) (n. 1925) – ziarist comunist la Dobrogea Nouă (Constanţa, 1949-1953), apoi la Înainte şi Cuvântul Libertăţii (Craiova), cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954), începând cu 1996 vicepreşedintele Comunităţii Evreilor din Craiova;

ARNO, Ed (n. 1916, Cernăuţi) – grafician, fost deportat în Transnistria (1942-1944), autor de caricaturi politice la Scânteia (1945-1948), redactor-şef al revistei pentru copii Licurici (1948-1951); colaborator al publicaţiilor Scânteia Tineretului, România Liberă, Magazin, Urzica, Scânteia pionierului, ş.a. (D. Niţă & Al. Ciubotariu, Istoria benzii desenate româneşti, cap. „Socialism şi BD (1948-1989)” (Bucureşti: Vellant, 2010); v. şi H. Kuller 2008: 39-40, unde apare ca “B. Arno”);

ARSENE MARIA, Artur (n. Arthur LEIBOVICI, pseudonimul fiind preluat de la soţia sa, Maria Arsene) (18.X.1907-1975) – publicist, ilegalist, în perioada interbelică funcţionar comercial şi apoi lucrător în portul Constanţa, după război redactor la România Liberă (1944-1947), Frontul Plugarilor (1947-1952) şi Flacăra (1952-1967) (v. dosarul său de la C.C.P., nr. 1181/862 din 5.IX.1957);

ASZODY, Ion (n. László ASZÓDY) (16.X.1908 Arad – 24.XI.1976) – scriitor şi publicist, membru de partid, între “evreii maghiari” din “prim-planul vieţii culturale şi intelectuale comuniste” (Vágó 1981: 123, n.26), în perioada 1950-1951 director adjunct în cadrul Editurii pentru Literatură (viitoarea E.S.P.L.A.) (Pienescu 2008: 156), redactor la Flacăra (1952-1969) şi Korunk (1957-1969) şi autor la Editurile Ştiinţifică şi Politică; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

BACIU, Camillo (n. KAUFMAN) (1926 Galaţi – 2005 Paris) – de profesie inginer; a activat ca scriitor şi redactor la Flacăra în anii ’50-’60; emigrat în Franţa în 1967, un timp prezent în Israel, publicist;

BANTEA, Marcela (soţia generalului Eugen Bantea) – profesoară de limba engleză şi redactor la Editura Ştiinţifică în anii ’60;

BARBIERI, G. Lucian – redactor la ziarul Munca, decorat cu ordinul Medalia Muncii prin decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 757 din 7 dec. 1964;

BART, Raul – după august 1944 crainic la secţia sportivă a Radiodifuziunii, rămas în Australia în 1956, după Olimpiada de la Melbourne (Solomovici 2001I: 391, 207);

BARUCH, Jules Morel (alias “Barbu” – la sfârşitul anilor ’40 “lector” (i.e. cenzor) în cadrul comisiei de cenzură instituite în cadrul Ministerului Propagandei / Informaţiilor / Artelor şi Informaţiilor (Carol Neumann apud Solomovici 2003: 379)

BERNSTEIN, Elvin (pseudonim publicistic “B. Elvin”; fiul lui Herman (proprietarul unei rafinării de ţiţei) şi Rela (n. Braunstein)) (n. 24.VIII.1927, Moineşti – IX.2011) – debutează în presă la Ecoul în sept. 1944, în anii ’50 redactor la E.S.P.L.A. şi colaborator al revistei Teatrul; ulterior, până în 1989, redactor la Editura Tineretului, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, secretar literar al Teatrului de Comedie din Bucureşti, respectiv editor al revistei Caietul Teatrului Naţional (1969-1989); după 1989 co-editor al revistelor Arc şi Litere şi redactor-şef al ediţiei de limbă română a Lettre internationale;

BINES, Carol (n. 9.VI.1931, Ştefăneşti, Botoşani) – sociolog, redactor la Contemporanul între 1955 şi 1971, când emigrează în Israel; fiica sa (şi a Reizlei Bines), Miriam Aharonov (n. 5.XII.1958, Bucureşti), a reobţinut cetăţeania română în 2009 (ordinul M.J. nr. 2457/11.09.2009; M.Of. nr. 642 din 30.09.2009);

BRATIN, Titu (n. BRAUNSTEIN) – director de programe al Societăţii Române de Radiodifuziune în 1945;

BĂLEANU, Avram Andrei (n. 13.I.1931 Bucureşti) (fiul lui Ion (român) şi Ileana) – redactor-şef la Tânărul leninist (1951-1954), doctorat în Filosofie la Leningrad (1956), şef de secţie la Scânteia (1956-1969), unde, în ediţia din 24 mai 1964 vitupera de pildă “Cine sut rinocerii? Fasciştii şi Garda de Fier!”, ulterior director adjunct la Teatrul de Comedie din Bucureşti (1969-1984), respectiv director adjunct al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (1984-1985), autor ocazional la Ed. pentru Literatură Universală şi la revistele Gazeta literară şi Teatrul, emigrat în Germania via Israel (Solomovici 2004: 565);

BĂLUŞ, Laurian (n. 1924, zis “Luci”) – după război cu atribuţii în domeniul cenzurii (Carol Neumann apud Solomovici 2003: 379), după absolvirea facultăţii medic dermatolog în Bucureşti, emigrat la sfârşitul anilor ’60 în Israel, apoi stabilit la Roma, consacrat ca medic dermatolog; sora sa, Angela, a fost căsătorită cu inginerul Theodore Yaron (n. 1924 Sibiu), stabilit în S.U.A.;

BÂRLĂDEANU, Daniel (1926 –XI.2009, Bucureşti, cimitirul sefard) – în anii ’50 colaborator la mai multe cotidiane, apoi consacrat la Flacăra, unde a fost inclusiv secretar de redacţie (‘60’-’80), după Revoluţie autor al mai multor cărţi; posibilă relaţie de rudenie cu Victor Bârlădeanu;

BÂRLĂDEANU, Victor (17.XII.1928, Bucureşti – 5.I.2007, Bucureşti) – corector la Graiul nou (ziarul de limbă română al trupelor sovietice din Bucureşti) (1946-1947), redactor la secţia culturală a ziarului Scânteia (1947-1949), corespondent al ziarului la Moscova (1949-1955), începând cu anii ’60 activ mai ales ca criitor (membru U.S.R. din 1949), după 1989 membru fondator şi secretar general al Asociaţiei Culturale de Prietenie România-Israel; fii săi au emigrat în Israel în anii ’80;

BERNSTEIN, Paul (1928 Cernăuţi – 2003) – absolvent de medicină, stabilit în Bucureşti în 1946, a lucrat “mai bine de 50 de ani” în cadrul “oficiului de relaţii internaţionale” al Radiodifuziunii (Kuller 2008: 68) (N.B. Nu figurează în Dicţionarul Editurii Casa Radio din 2009);

BIANU, Gheorghe (n. BERGMAN) – fost membru P.S.D., după 1945 funcţionar în sistemul editorial-tipografic, în anii ’60-’70 traducător, al diverse edituri (Ed. Ştiinţifică, Dacia, Minerva, etc.), alături de soţia sa Rozalia; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 137/1955);

BLAZIAN, Henri (15.III.1902 Bucureşti – 20.X.1962 Bucureşti) (n. Herşcu ISRĂILOVICI, fiul lui Martin şi Clara) – în perioada interbelică redactor la România literară, Rampa, Curierul artelor, Dreptatea, Năzuinţa, Progresul literar, etc., membru al primei redacţii la Societatea Română de Radiodifuziune în anii ’30, după război publicist la E.S.P.L.A., colaborator aprape zilnic la Era nouă (1944-1947), funcţionar la Ministerul Artelor (şi Informaţiilor) (1947-1952); cu fişă sub numele “Henry Blejan” la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (ff. 11-12, dosar 64/1954);

BOZ, Lucian (9.IX.1908 Hârlău, Iaşi – 14.III.2003 Sydney, Australia) (fiul lui Mendel şi Clara (n. Sapina)) – critic literar şi publicist, activ mai ales în perioada interbelică (redactor şi colaborator, inter alia, la Ulise, Facla, Contemporanul, Zodiac, Discobolul, Jurnalul, Viaţa românească, Adevărul, Dimineaţa); membru al Rezistenţei Franceze (arestat şi deţinut la Drancy între 1939 şi 1944), revenit în ţară, redactor şi traducător la A.R.L.U.S. (1945) (L. Constantin 2009: 17), apoi corespondent al Jurnalului de dimineaţă la Paris, unde va fi şi române în 1947; continuă să activeze ca ziarist, membru al diasporei anticomunist, stabilit definitiv în Australia;

BRATEŞ, Teodor (n. FÄRBER?) – redactor la Radiodifuziune (1949-1958), realizator TVR (1960-1990), redactor adjunct al departamentului de ştiri, rămas în memoria colectivă prin intoxicările şi diversiunile propagate în timpul “Revoluţiei” din decembrie 1989, o “trompetă-mitralieră a Revoluţiei”; în prezent redactor cu rubrică permanentă pe teme economice la revista Realitatea Evreiască;

BRĂNIŞTEANU, Bucur (n. BRAUNSTEIN) – fiul mai celebrului ziarist interbelic Beno Brănişteanu-Braunstein (1874-1947); după 1944 redactor la Cotidianul (suplimentul de prânz al României Libere), în anii ’50-‘60 redactor şef la Steagul Roşu, ulterior emigrat în Israel şi stabilit definitiv în S.U.A., la New York;

BRĂTESCU, I. Florin – primul crainic al Televiziunii Române (începând cu 1957), ulterior realizator în cadrul aceleiaşi instituţii (1960-1992), iar apoi, ca gest de recunoştinţă pentru adăpostirea lui Dan Voiculescu în timpul evenimentelor din decembrie 1989, numit primul director al postului TV Antena 1; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;

BRUCĂR, O. Milu – redactor la Scânteia Tineretului, decorat prin Decretul nr. 696 din 6 noiembrie 1964 cu Medalia Muncii clasa a III-a;

BRUMARU, Zamfir (n. BRUMMER, fiul lui Samoilă) – unul din principalii cenzori în literatura românească de după război, cadru didactic la catedra de marxism-leninism a Facultăţii de Litere din Bucureşti în anii ’40-’50, ulterior director general adjunct al Agerpres în anii ’60; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;

“BRUNEA-Fox, F.” (n. Filip BRAUNER, zis “Fifi”) (18.I.1898 Roman, Neamţ – 12.VI.1977 Bucureşti) – în perioada interbelică, folosind pseudonimele “Filip Brunea”, “Fox”, “Felix”, “Mac”, “Polomac”, “Pan”, etc., redactor la Dimineaţa (1925-1937), Adevărul (1932-1937) şi colaborator la Clopotul, Adam, Zodiac, Cuvântul Liber, Jurnalul, Reporter, Curierul Israelit şi Torţa; după 1944 traducător şi colaborator la: România liberă, Scânteia, Viaţa Românească, Flacăra, Magazinul, Viaţa militară, Contemporanul, Unirea / Revista cultului mozaic;

BURLACU, Emil (n. 18.VII.1934, Osoi, Iaşi) – absolvent al Institutului “Maxim Gorki” din Bucureşti (1959), ziarist la Agerpres (1959-1965), respectiv redactor la Radiodifuziune (1965-1991); ulterior traducător de limba rusă şi participant la reuniuni literare organizate sub egida Realităţii Evreieşti;

CASSVAN, Lazăr (Eliezer) (fiul Sarinei-Sara) – în anii ’50 redactor la E.S.P.L.A., ulterior publicist, critic literar şi cinematografic (e.g. Mituri şi legende din lumea filmului (Ed. Eminescu, 1976), O lume de celuloid (1979), Unora le place filmul (Ed. Eminescu, 1981), etc.);

CELARU, Anton (n. Iosif FAIERSTEIN) (1919 Huşi – 29.VII.2010 Israel) – cunoscut ca scriitor şi traducător idiş, dar şi fost redactor şi chiar redactor şef la cotidianul C.D.E. Unirea (ulterior Viaţa nouă);

COJOCARU, Iacob – redactor la România Liberă în anii ’50-’60, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963;

COLIN, Vladimir (n. Jean, fiul lui Lazăr, care îşi schimbase numele COHN în Colin şi al Ellei (n. Pauker)) (1.V.1921 Bucureşti – 6.XII.1991 Bucureşti) – activist al C.C. al U.T.C. şi editor al publicaţiilor comitetului la Editura C.C. al U.T.C. (1945-1946), redactor la Radiodifuziune (1946-1947), apoi la Revista Literară (1947-1948), secretar general de redacţie la Flacăra (1948-1950), autor de poezie proletcultistă, câţiva ani autor de literatură SF, pentru a reveni în presă în 1958 ca simplu redactor (1958-1990), iar apoi secretar general de redacţie (1970-1990) la Viaţa Românească; menţionat de Raportul Final al C.P.A.D.C.R. ca făcând parte din activiştii de partid responsabili cu cenzura în presă” (p. 491);

CORNESCU, N. Alexandru (n. Alfred HIRSCHFELD, ulterior ebraizat COREN, publicând după 1990 cu numele Cornescu-Coren) (d. 2009) – după august 1944 redactor la Veac Nou (ziarul A.R.L.U.S.), apoi redactor şi chiar secretar general de redacţie la România Liberă timp de aproape două decenii (împreună cu soţia sa, Gina), după 1990 profesor la Universitatea “Valahia” din Târgovişte, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955); decorat cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973)

COSAŞU, Radu (n. Oscar RÖHRLICH, fiul lui Isac şi al Melaniei (n. Wasserman)) (n. 29.X.1930, Bacău) – redactor la Scânteia Tineretului (1948-1950), militar în termen (1950-1952), dar continuând să publice atât la cotidianul menţionat (v. articolul din 3 ian. 1952 “Noi, ostaşii, iubim cartea”, în care declamă: “De când am început citi ‘Aşa s-a călit oţelul’ nu mă mai pot despărţi de cărţile sovietice. Ele mă învaţă cum să trăiesc.”), cât şi la Ziarul de Armă al unităţii sale militare, revenit la Scânteia Tineretului şi totodată membru al C.C. al U.T.M. între 1953 şi 1958, când va fi simultan demis de la redacţie şi exclus din C.C. urmare a susţinerii tezei sale privind “adevărul integral”, ulterior redactor la revista Cinema (1968-1988) şi colaborator al revistei Teatrul; debut literar în 1952 cu volumul “Servim Republica Populară Română”; după 1989 co-fondator şi redactor la Dilema (1993-2004);

CROITORU, Avram (n. 23.VII.1930) – ziarist la Scânteia (1949-1956), iar din 1956 până la pensionare la revista Albina (ed. de Ministerul Culturii); ulterior redactor la Realitatea Evreiască (2002-009);

CUNEA, Sorin (n. Paul COHN) (1927 Bacău – 27.VII.2007 München, Germania) – redactor TVR (1956-1964), emigrat în Israel în 1965, secretar de redacţie la revista de limbă română Lumea Magazin din israel (1966-1968), apoi stabilit în Germania, unde îşi dobândeşte notorietatea prin emisiunea sa “Radio Magazin” de la postul de radio Europa Liberă (1968-1992);

DAMIAN, Liviu – în 1959 lector de carte [i.e. cenzor] la Ed. Ştiinţifică; ulterior emigrat în Israel (M. Stănesu 2011);

DAVID, Naftuli (alias N. David) – începând cu 1949 cadru didactic (ajunge conferenţiar) la Facultatea de Filologie din Bucureşti (din grupul impus de comunişti care a înlocuit toată echipa lui George Călinescu) şi respectiv şeful secţiei/redacţiei culturale a Radiodifuziunii în anii ’50 (coordonator al teatrului radiofonic);

DOLGU, Gabriela – în anii ’60 redactor la secţia Externe de la Contemporanul, ulterior emigrată în Israel (menţionată ca evreică de Kuller 2010: 191 şi Solomovici 2003: 329);

DONA, Henri (n. NATANSOHN, fiul lui Nathan) – redactor-şef adjunct la România Liberă începând cu 1946, şeful catedrei de Ziaristică de la Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, la jumătatea anilor ’50 director general adjunct al Radiodifuziunii, apoi redactor-şef la Flacăra din anii ’60 până în 1973 (când va fi înlocuit de Adrian Păunescu), apoi la Arhiva Naţională de Filme (ultima menţiune în 1977); în 1953 menţionat în documentele partidului ca director general adjunct al Radiodifuziunii; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;

DORIAN, Emil (n. Isidor LUSTIG, fiul lui Herman şi Ernestina) (16.II.1892-1957), medic şi poet – după război membru fondator (are cuvântul de deschidere al congresului de constituire al organizaţiei naţionale) şi secretar general al C.D.E. Bucureşti, redactor la Unirea (1945-1947, responsabil al secţiei culturale); autor al poeziei omagiale “Închinare lui Stalin” (v. textul reprodus integral în Negrici 1996: 28-9) (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 93-34);

DUMBRĂVEANU, Aurel (n. Avram BERMAN) (n. 24.VI.1902, Burdujeni) – colaborator al mai multor publicaţii în perioada interbelică (Adevărul literar şi artistic, Lupta, Dreptatea, Timpul, Capitala, Cuvântul, etc.), după august 1944 angajat pentru câţiva ani la cotidianul România Liberă;

DUMITRESCU, Beno (n. DOLLINGER) – în anii ’50 activist U.T.M. şi redactor la Scânteia Tineretului (coleg de redacţie cu Teşu Solomovici, Mihail Lupu, etc.), ulterior emigrat în Israel;

EŞCHINAZI, Z. Ilie (n. Iţic ESCHENAZY, la 23 ian. 1907, Craiova) – ilegalist (membru P.C.d.R. din 1926), după război redactor la ziarul Amicii URSS, apoi angajat la institutul de istorie a partidului până la pensionare, în 1961; decorat în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.”, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;

ESCHENAZY, Victor (1928, Craiova – IV.2010, Bucureşti) – ziarist la Scânteia pentru câteva luni (1949-1950);

EŞANU, Vl. Eugen – angajat al Televiziunii, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;

FAUR, Dan (n. Avram Alfred FECHNER, fiul lui Iacob şi Ernestina (n. IACOBSOHN) (8.I.1911 Calafat – 20.V.1961 Bucureşti) – publicist şi traducător, după august 1944 membru de partid, redator la Editura Tineretului (din subordinea C.C. al U.T.C.) (1945-1946), ulterior redactor/colaborator la Viaţa românească, România liberă, Tribuna poporului, Victoria, Înainte, Frontul Plugarilor, etc., , autor al unor poezii vădit proletcultiste şi elogioase la adresa sovieticilor precum “Tatar Bunar”, “Povestea unui bob de lacrimă”, sau “Turbina vie”, ulterior consacrat ca autor de literatură pentru copii;

FAUR, Sanda (n. FAERŞTEIN, orig. din Huşi) (sora scriitorului Anton Celaru) – după război membru P.C.R. şi C.D.R., redactor şi şefa secţiei culturale la ziarul Unirea, din anii ’60 redactor la Flacăra, publicistă la diverse edituri, după 1989 redactor la revista Realitatea Evreiască;

FAERSTEIN, B. Iosif – menţionat la începutul anilor ’60 ca redactor la cotidianul Informaţia Bucureştiului, decorat cu ordinul Muncii clasa III-a prin Decretul nr. 478 din 12 aug. 1963;

FĂRCĂŞAN, Sergiu (n. S. FINKELSTEIN) (n. 23.X.1924 Bucureşti, fiul lui Meyer şi Elisa (n. Schapp) – după august 1944 se înscrie în partid şi debutează în presa timişoreană, colaborator la Studentul Român (1945-1947), apoi, timp de două decenii, redactor la Scânteia, unde se consacră ca un veritabil “cerber” al dogmaticii staliniste în literatură, un “ideolog comunist intratabil” (Ştefănescu 2005); ulterior se consacră în suplimentul cotidianului Scânteia ca scriitor de gen SF; emigrat la începutul anilor ’70 în Israel, stabilit din 1973 în Saskatoon, Canada (v. şi C.P.A.D.C.R. 2006: 491, 664);

FÂNTÂNARU, Ion (n. Jacques GOLDENBERG, fiul lui Moritz) – originar din Brezoi, ziarist la Graiul nou (oficiosul de limbă română al trupelor sovietice din România la acea vreme) (1946-1958) şi apoi la Scânteia, decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; ulterior ziarist local la Craiova;

FELEA, Iosif (n. Iancu FELLER, fiul lui Leon) (n. 27 ian. 1900, Paşcani) – fost ziarist interbelic la Lupta, după august 1944 la Libertatea, membru P.S.D. până în 1948 (în facţiunea “unionistă”, procomunistă), apoi P.M.R., redactor la Contemporanul, deputat în Marea Adunare Naţională (1948-1952), ulterior angajat la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă CC al P.M.R şi redactor la revista Presa noastră în anii ’50; decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul Tudor Vladimirescu cls. I-a;

FINŢEANU, Iuliu (n. Iulius FICHMAN) (1876-1979!) – cunoscut librar interbelic din Bucureşti, după război la librăria Cioflec, după august 1944 director tehnic al librăriei Editurii “Cartea Rusă”, apoi responsabil al Librăriei Ştiinţifico-Medicale, emigrat în anii ’60 în Israel;

FIŞMAN, A. Solly – redactor la Televiziune încă de la înfiinţare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;

FLOREA, Z. (n. Zanel FRÜHMAN) – redactor al secţiei culturale la România Liberă după război, apoi funcţionar la Ed. pentru Literatură Universală, emigrat în Israel şi stabilit definitiv în Germania (Solomovici 2004: 399; Marinescu 2010);

FLORESCU, Titu (n. BLUMENFELD) – secretar general la ziarul Universul (1948-1953);

FRIEDBERG VĂLUREANU, Ulrich (fiul lui Moritz) (zis “Uli”) – redactor la România Liberă începând cu anii ’50 şi până după 1989, apoi stabilit în Israel, redactor-şef al ISRO-Press; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963;

FRIMU, ? – ziarist la România Liberă în cadrul secţiei culturale la începutul anilor ’50, ulterior emigrat în israwel (Solomovici 2004: 399);

FRUNZĂ, Mihail (n. FRUCHTMAN) – din 1948 şeful sectorului Ştiinţă în secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., detaşat pentru studii la Moscova, apoi redactor şef adjunct la Lupta de Clasă în anii ‘50, ulterior director în cadrul Editurii Politice, la începutul anilor ’70 consilier juridic la Ministerul Justiţiei; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;

GALL, Matei (n. Mátiás GÁL, la 8.I.1920, Deva) – evreu maghiarofon, ilegalist, deportat la Vapniarka şi Râbniţa în timpul războiului, redactor la Agerpres (anii ’50-’60), emigrat în 1969 în Israel (părinţii lui încă din 1949), apoi stabilit în Germania, la Frankfurt am Main (Vago 1981: 123);

GELLES, Emil – de formaţie inginer, director general al Societăţii Române de Radiodifuziune (martie – iulie 1945), apoi redactor la Ed. Cartea Românească (e.g. autorul cărţii Energetica Atomică, din 1946); emigrat în Israel la o dată necunoscută, ulterior stabilit în S.U.A., unde în anii ’60-’70 a activat ca traducător;

GEORGESCU, Victor (n. Sandu VAISMAN, 1919, fiul lui Haim şi Raşela) – redactor la Frontul Plugarilor (1946-1953), ulterior reporter 1, redactor, şef de secţie, secretar general de redacţie şi chiar redactor-şef la revista Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor, în prezent internat la căminul comunităţii evreieşti din Bucureşti şi blogger amator sub pseudonimul “Pompiliu Sterian”;

GOLDSTEIN, Ţicu (n. 7.X.1929 Bucureşti, fiul lui Lazăr şi Surica (n. Tobias)) – redactor la Radiodifuziune (1955-1973), apoi, până în 1989, sociolog la Institutul de Igienă din Bucureşti, iar ulterior redactor la Realitatea Evreiască, traducător şi publicist; căs. cu Velea (n. König), cercetător la Institutul de Geriatrie “Ana Aslan”;

HALMOŞ, Ştefan – în anii ’50 redactor la Scânteia Tineretului (menţionat între pubnliciştii evrei în Kuoller 2010: 191);

HERA, Florin (fiul lui Saul) (n. 22.VI.1925, Roman) – în anii ’50 încadrat în aparatul diplomatic, apoi transferat la Radio ca redactor-şef adjunct al redacţiei emisiunilor pentru străinătate (’60-’70), autor ocazional la Lumea, Magazin istoric şi Contemporanul în anii ’70-’80, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;

HERVIAN, Dinu (n. Duţu HERŞCOVICI) (1913 Moineşti – 1974) – editor la ziarul local Cuvântul roşu din Moineşti, apoi membru în conducerea C.D.E., redactor şef la Frontul Plugarilor (1944-1948), director general adjunct la Agerpres (1948-1956), corespondent Agerpres în China (1956-1958), secretar general al Asociaţiei Ziariştilor Români (1958-1964);

HIRSCH, Suzi – redactor la E.S.P.L.A. la sfârşitul anilor ’50, ulterior traducătoare la diverse edituri de stat (Ştiinţifică – 1961, pentru Literatură Universală – 1965, 1966, 1969, Minerva – 1977, Univers – 1978, Eminescu – 1981, 1983, etc.);

HOLBAN, Sorin (fiul lui David şi Lia) (n. 6.II.1933 Iaşi – 11.I.2004) – din 1950 redactor la Informaţia Bucureştiului, apoi redactor-şef la Jurnalul de umor şi divertisment, iar din 1966 director la Jurnalul de Bucureşti (D.G.L.R., Kuller 2010: 191); consacrat mai ales ca publicist;

HOROVITZ, Alice – membru al Comisiei mixte de Cenzură din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale instituite prin Decretul-Lege nr. 364 din 2 mai 1945 (A.N.I.C., fd. Ministerul Propagandei Naţionale, dos. 1027, Corobca 2008: 15, n.6);

IACOBOVICI, Rozalia – membru de partid, în anii ’50 şefa redacţiei de limbă maghiară a Ed. Didactice şi Pedagogice (v. Nastasă, Varga şi Andreescu 2003b: 436, 439 şi 440);

IAROVICI, Eugen – în 1945 membru al subsecţiei Foto a secţiei Propagandă şi Artă a A.R.L.U.S., ulterior, până în anii ’70, fotograf la mai multe periodice centrale (Catalan 2009: 87-8; Solomovici 2003: 329);

IONESCU, I. Mia-Blanche – redactor TVR, decorată cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;

IONESCU-FAVIER, Suzanne – traducător şi redactor la diverse edituri în anii ’60-’80 (Meridiane, Sport-Turism ş.a.);

IOSEFOVICI, Isidor (fiul lui Isac) – redactor la România Liberă în anii ’50-‘60, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963;

IOSUB, L. David – redactor la ziarul Munca, decorat cu ordinul Medalia Muncii prin decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 757 din 7 dec. 1964;

IOSUB, Gică (d. 2005 Israel) – după august 1944 redactor la cotidianul local din Iaşi, Opinia, apoi transferat la România Liberă, unde devine şef al secţiei de probleme externe (Solomovici 2004: 398-9; Kuller 2010: 191);

IRŞAI, Emeric C. – angajat al Televiziunii, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;

IRŞAI, Elvira – soţia lui Emeric, redactor la Televiziune în anii ’60;

IUREŞ, Ştefan (fiul lui Ichil Juster şi Netta (n. Lupu), n. 7.V.1931 Iaşi) – poet reprezentant al realismului socialist şi publicist, corespondent special al Scânteii Tineretului (1949-1966), apoi redactor la varii alte publicaţii, din 2002 în redacţia Ed. Hasefer iar din 2006 chiar director al editurii;

IUSTER, I. Herman – redactor la Scânteia Tineretului, decorat prin Decretul nr. 696 din 6 noiembrie 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a;

JUSTER, Solo (Solomon) (n. 1922) – redactor la Narodnaia Rumania (redacţia publicaţiilor pentru străinătate) între 1952 şi 1957, când demisionează (inclusiv din partid); emigrat în Israel împreună cu soţia sa, Mariana, în 1960, activând ca publicist;

KAMERLING, Paul (n. Pinkas) – director de personal la Societatea Română de Radiodifuziune după război (menţionat şi de Nicolae Steinhardt);

KATZ, Iosif – directorul adjunct al E.S.P.L.A. în prima jumătate a anilor ’50 (v. Pienescu 2008: 156, 158), ulterior publicist şi traducător la diverse edituri;

KIRSCHEN, Leonard (n. 5.IX.1908, Brăila, fiul lui Petre Eduard şi Mina, d. 1983) – ziarist, după 1944 corespondent la Bucureşti al Associated Press, arestat şi condamnat în 1950 pentru înaltă trădare, apoi în mod suprinzător eliberat şi emigrat în Anglia în 1960, într-un probabil schimb de spioni, ulterior reangajat corespondent al Associated Press la Geneva (v. pentru detalii legate de legăturile sale cu lumea activităţii de informaţii Pelin 2006; Andreescu, Nastasă şi Varga, 2003a: 592-3; Cosma 1994: 104; Adrian Niculescu, f.a.);

LAZAROV, Valeriu (n. LESNER) (20.XII.1935 Bârlad – 11.VIII.2009 Madrid) – angajat încă din 1956, ca operator, la Televiziune, unde promovează treptat până la funcţia de director de film, emigrează în 1970, apoi producător TV în Spania;

LEIBOVICI, L. Samoil – angajat al Televiziunii, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;

LEMNARU, Oscar (n. Oscar HOLTZMAN, fiul lui Solomon, orig. din Brăila) (1.II.1907 Bucureşti – 17.V.1968 Bucureşti) – ziarist încă din perioada interbelică la Curierul şi apoi la Dreptatea, unde deţinea rubrica “Perna cu ace” (1944-1947), lansat imediat după 23 august 1944 într-o violentă campanie de “demascări” ale unor “duşmani ai poporului” precum: Mircea Eliade, Emil Cioran, Paul Sterian, sau Horia Stamatu; căs cu Rozita (“Zita”) Filderman, originară din Focşani;

LEWIN, ? – maior, fost ofiţer în Armata Roşie, şef cenzură pentru presă în 1944-1945 (comanda de facto comisia instituită pe lângă Ministerul Propagandei);

LIMAN, Horia (n. LEHMAN) (1912 Brăila – 22.VII.2002 Elveţia) – în perioada interbelică redactor la Zodiac, Discobolul, Vremea şi Lumea Românească, după august 1944 redactor şef adjunct la Scânteia (1945-1946) şi apoi redactor şef la Contemporanul (1946-1957), apoi din nou redactor la Scânteia, iar ulterior corespondent Agerpres la Geneva, unde “defectează”, solicitând şi obţinând azil politic (1965/1970), ulterior activând ca publicist; fiul său, jurnalistul şi publicistul Adrian Mac Liman (n. 12.VIII.1944), stabilit la Madrid, este Marele Maestru al Marii Loji Confederale a Spaniei şi preşedinte al Centrului Iberic pentru Studii Masonice (C.I.E.M.) din Madrid;

LIVIANU, Dorel (10.X.1907 Bucureşti – 2.IV.1997 S.U.A.) – cântăreţ de muzică uşoară, deportat pentru scurt timp în timpul războiului într-un lagăr de muncă din Transnistria, angajat al teatrului Baraşeum din Bucureşti (1939-1945), emigrează în Israel în 1945, se întoarce în România în 1947, este angajat în cadrul Radiodifuziunii, emigrează definitiv în 1967, ulterior stabilit în SUA; după unele surse ar fi fost spion al Securităţii în perioada petrecută în Israel (v. Solomovici 2004: 64-66 şi Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a:581);

LUPAŞCU, Paul – ziarist la Scânteia (coleg de redacţie cu Alexandru Ioanid) în anii ’50, ulterior emigrat în Israel, colaborator la Viaţa noastră, în prezent se pare încă în viaţă în 2001 (Solomovici 2001II: 116);

LUPU, Mihail – menţionat de Solomovici ca fost U.T.M.-ist şi redactor la Scânteia Tineretului în anii ’50; în prezent încă în viaţă, în Minneapolis, S.U.A.;

LUSTIG, N. Lucreţia – ziaristă la Scânteia Tineretului în anii ’50-’70; decorată prin Decretul nr. 696 din 6 noiembrie 1964 cu ordinul Muncii clasa a III-a;

MARCOVICI, Aron (zis “Relu”) – redactor la România Liberă până în anii ’60, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963; eigrat ulterior în Israel, unde şi-a ebraizat numele în forma Doron Midroni;

MARCUSON, Gavril (1913 – IV.2008, Bucureşti) – absolvent al liceului “Spiru Haret” din capitală (1931), simpatizant comunist, după război activist de partid, în 1949 instructor în cadrul sectorului Ştiinţă al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar 51/1949, ff. 118-121), apoi activist în cadrul secţiei Istorie; ulterior angajat în învăţământ, respectiv, timp de decenii, redactor succesiv la editurile Pentru Literatură, Univers şi Ştiinţifică şi Enciclopedică până la sfârşitul regimului comunist; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (v. şi Goldstein 2008: 18);

MARIAN, B. Eugen (n. 21.VI.1921) (fiul ziaristului interbelic Barbu Marian şi al Charlottei, n. LÖBEL) – redactor la Tribuna Poporului (1944-1946), apoi la Timpul şi Rampa, o scurtă perioadă redactor la studiourile “Alexandru Sahia”, iar ulterior redactor la redacţia emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii (1954-1989) (v. şi Solomovici 2001II: 6);

MAXIM, Mihail (n. Mauriciu STAHL; în alte documente ale partidului Mihaiu Maxim) (1923 Bucureşti – 1981) – din 1946 director al Editurii Tineretului (a C.C. al U.T.C. / U.T.M.) până la sfârşitul anilor ’50, ulterior director în cadrul Ministerului Culturii, respectiv al Fondului de Stat al Cărţii; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (89, respectiv 83/1956) (v. şi Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 110; Kuller 2008: 257);

MAXY, Liana (11.II.1923 Charlottenburg, Germania – 25.II.2002 Tel Aviv, Israel) – fiica lui M.H. Maxy (v. infra) şi a Mellei; absolventă a Facultăţii de Teatrologie a I.A.T.C., colaborator la România Liberă (1945-1971), secretar de redacţie la Secolul 20, şef de rubrică la Cultura Poporului, redactor la E.S.P.L.A., emigrată în Israel în 1971, unde continuă să colaboreze cu multiple publicaţii de limbă română;

MIHAILOVICI, Emanuel (1928 Suceava – 2000) – “după război a lucrat la Radio aproape trei decenii” (Kuller 2008: 265), din 1983 angajat al T.E.S. din Bucureşti;

MIHĂILEANU, Ion (n. Mordechai BUCHMAN) (n. 1.VII.1921) – membru U.T.C. din 1945 şi P.C.R din 1946; după august 1944 redactor responsabil la Tânărul muncitor, la începutul anilor ’50 redactor responsabil adjunct la Scânteia Tineretului, ulterior redactor şef adjunct la Contemporanul timp de două deceni (’50-’70), ocazional scenarist şi traducător; tatăl regizorului Radu Mihăileanu, stabilit în 1980 în Franţa (via Israel);

MIHĂILEANU, Veronica – soţia lui Ion Mihăileanu [v. supra] – în conducerea Editurii Tineretului în anii ’50-’60, ulterior publicistă şi traducătoare alături de soţul ei, împreună cu care emigrează în Franţa via Israel;

MIRCU, Marius (n. Israil MARCUS; fiul lui Alter Gherşin Marcus (croitor) şi Simelia (n. Herşcovici, după alte surse Herşcu); fratele lui Solomon şi Moritz Marcus, alias Marcel Marcian) (9.VI.1909 Bacău – 4.IX.2008 Israel) – publicist, în perioada interbelică ziarist şi membru P.C.d.R., după 23 august 1944 angajat în biroul lui Dej de la partid, apoi în redacţia revistei Licurici (1947-1949), redactor la Viaţa capitalei (1949-1951), marginalizat, ulterior angajat la Şcoala Tehnică de Librari (1952-1956), redactor la revista Filatelia (1956-1969), respectiv director al Muzeului de Istorie a Evreilor din Bucureşti (1982-1987); emigrat în 1987 în Israel, unde a activat ca publicist (în 1989 a publicat la Bat Yam cartea Ana Pauker şi alţii);

MIRODAN, Alexandru (n. Alexandru Zissu SALŢMAN, fiul lui Herman şi Netty (n. Thierer)) (5.V.1927 Budeasa, Argeş – 10.III.2010 Tel Aviv, Israel) – absolvent al cursurilor în regim seral ale Universităţii de marxism-leninism din Bucureşti (1946), cu diverse articole publicate la Tinereţea, Tânărul Muncitor, Scânteia Tineretului, România Liberă, Scânteia, Contemporanul, secretar de redacţie la Gazeta literară (1954-1956), redactor la Scânteia (1956-1957) şi la Teatrul (1957-1959), secretar literar al Teatrului de Comedie Bucureşti din 1961; “un alintat al regimului comunist” cf. Solomovici 2004: 440; emigrat în 1977 în Israel, unde a activat ca muzeograf şi publicist (directorul revistei Minimum);

MLADOVEANU, Sorin (n. REMY, fiul lui Şimon) – critic literar, co-autor al Problemele literaturii noi din R.P.R. (1952), redactor şi chiar secretar general de redacţie la Scânteia în anii ’50-’60, decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a, emigrat în anii ’70 şi stabilit la Paris;

MOGLESCU, V. (Willy) (1924-1998) – publicist, critic teatral; inspector al Direcţiei Teatrelor din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1952), apoi transferat ca redactor la E.S.P.L.A. (1952-1957), ulterior dedicându-se publicisticii (Kuller 2008: 269-70);

MOLHO, Eva – soţia cenzorului D.G.P.T. Morico Molho, ziaristă la România Liberă după război (Solomovici 2004: 400);

MONTAUREANU, Virgil – înainte şi inclusiv după război directoul Editurii Cultura Poporului (Solomovici 2001 I: 239, menţiune şi în Sebastian 1996: 33, n. 22); emigrat în anii ’60 în Israel;

NĂMOLARU, Victor (n. Aron ZALMAN) (d. 2009) – redactor la Flacăra – Piatra Neamţ, apoi la Scânteia în anii ’60 şi respectiv, timp de 27 de ani, redactor şef adjunct la Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate (în subordinea Ministerului Culturii) (1972-1989); în 1984 menţionat într-o notă internă a Securităţii ca informator (ceea ce ar putea explica emigrarea sa pripită din 1990, imediat după schimbarea regimului în România); redactor şef al ziarului local israelian Ecoul Nahariei (1993-1998), apoi corespondent la Bună dimineaţa, Israel;

NĂVODARU, Petre (n. Peter FISCHER, la 21.III.1913) (socrul lui Paul Goma) – ilegalist (membru de partid din 1933), după august 1944 redactor la cotidianul pro-comunist Era Nouă şi la Scânteia, în 1946-1947 redactor la ziarul Universul, respectiv director adjunct al editurii omonime, apoi exclus din partid urmare a implicării sale în “dosarul Pătrăşcanu”, după 1957 director adjunct la Direcţia Centrală de Statistică (şeful departamentului Studii Demografice) şi ulterior publicist la diverse edituri; în 1961 propus pentru decorare într-un raport al Direcţiei Treburilor Cancelariei P.M.R. (Goma 2007; Balaş 2008: 413, 424; Solomovici 2004: 184; Tismăneanu 1991: 141);

NEGREA, Henriette (1922-2005, Bucureşti) – funcţionară la E.S.P.L.A. la începutul anilor ’50;

NEUMAN(N), Carol – ilegalist, luptăror în reţeaua FTP-MOI în Franţa ocupată, după război directorul Editurii Tehnice până în 1952, când este epurat; arestat în 1952, eliberat în 1953; continuă să profeseze ca inginer, la începutul anilor ’70 inginer principal la Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;

NEUMANN, Carol [a nu se confunda cu “spaniolul” omonim, v. supra] – conform propriilor memorii, în 1945 angajat la Agerpres, ulterior la comisia de cenzură instituită în cadrul Ministerului Propagandei; în anii ’50 se reînscrie la Facultatea de Medicină, profesând ulterior ca medic (apud Solomovici 2003: 379, 380-1);

NIŢESCU, Lionel – ziarist începând cu anii ’50, timp de două decenii în redacţia Flacăra, unde contribuie la dezvoltarea cultului personalităţii lui Ceauşescu prin articole precum “Patria, cabinet de lucru al preşedintelui” (1981); inclus între divrşi publicişti evrei de H. Kuller (2010: 191);

OBREA, Eugen(iu) (n. Edgar OBERST) (d. 2002 Tel Aviv, Israel) – ziarist, membru de partid, după război redactor la organul de presă a C.D.E., Unirea, unde înfiera zelos sionismul, în anii ’60 publicist la diverse edituri comuniste şi la revista Lumea, emigrat (probabil în anii ’80) în Israel, unde, sub pseudonimul Eugeniu Obrea, a scris la periodicele Ultima oră, respectiv Orient Expres şi Tribuna Magazin din Tel Aviv (Kuller 2010: 191; Solomovici, 2004: 135, 139; Ioniţoiu 2006);

OLARU, Tudor (n. Iosif GERBER, fiul lui Adolf) – fost ilegalist, un timp ceolg de celulă cu Nicolae Ceauşeşscu, concomitent însă informator al Siguranţei (motiv de excludere din partid în timpul detenţiei, ulterior reprimit), membru al secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al U.T.C. şi şef al secţiei Propagandă la ziarul Scânteia (1945-1948), în anii ’50 adjunctul lui Al. Drăghici la D.G.S.S., în anii ’70 reangajat ca şef de secţie la Scânteia, decorat cu Ordinul Muncii cls. III-a şi ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a în 1964, respectiv cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1971;

OLLERER, I. Iosif – angajat al Televizunii în anii ’60, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;

OPREA, I. Armand – la începutul anilor ’60 redactor la Lupta de clasă, decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963;

ORNEA, Zigu (n. Zigu ORENSTEIN, fiul lui Marcu şi Şeila (n. Mendelovici)) (27.VIII.1930 Frumuşica, Botoşani 14.XI.2001 Bucureşti) – funcţionar administrativ la Botoşani (1949-1951), redactor la E.S.P.L.A. (1955-1959), îndrumător la Centrul de Librării şi Difuzarea Cărţii (1959-1962), secretar şi bibliograf principal la Institutul de Ştiinte Economice (1963-1966), în anul 1960 menţionat ca redactor la redacţia de critică a E.S.P.L.A., apoi redactor la Editura Meridiane (1966-1969) si redactor-şef la Editura Minerva (1969-1989); după 1990 director al Editurii Meridiane, director al Ed. Hasefer, consilier la Fundaţia Culturală Română, membru fondator şi redactor la Dilema;

PALTY, Sonia (n. FOLLENDER, căs. PARASCHIV, nume ulterior ebraizat în Israel; fiica lui Alfred (cineast) şi Czika (n. Schulman)) (n. 11.VI.1928, Bucureşti) – fostă deportată în Transnistria, după 1947 ziaristă la România Liberă (sub pseudonimul “Stela Gheorghiu”)şi Universul (sub pseudonimul “Adina Bontaş”), în anii ’50 în conducerea Federaţiei Naţionale a Tineretului Democrat din România (F.N.T.D.R.) şi activistă a C.C. al U.T.M., exclusă în 1951, apoi încadrată la Ministerul Industriei Chimice şi şefă planificare la şantierul Popeşti-Leordeni; emigrată în Israel în 1961, ulterior publicistă;

PANCU-IAŞI, Octav (14.IV.1929 Iaşi – 16.IV.1975 Bucureşti) (fiul lui Vasile Pancu şi Raşela (n. Marcu)) – imediat după absolvirea liceului redactor la Radiodifuziune (1947-1958), redactor în domeniul cinematografic (1952-1962), apoi autor de literatură pentru copii, iar ulterior redactor la revista Cutezătorii (1967-1969) (D.G.L.R.; Kuller 2008: 288; O. Sava 2009: 14; Casa Radio 2009: 232); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

PELTZ, Isac (12.II.1899 Bucureşti – 19.VIII.1980 Bucureşti) (fiul lui Natan şi Estera (n. Rotenberg)) – în perioada interbelică scriitor şi ziarist, după război (în afara intervalului 1951-1954, când a fost deţinut pe colaboraţionism şi crime împotriva umanităţii) redactor la Drapelul (1944-1948) şi la Era nouă (1946-1948), respectiv colaborator la România literară (1957-1963), Steagul roşu, Informaţia Bucureştiului, Munca, Gazeta literară, Flacăra, Revista cultului mozaic ş.a.; politicianul postdecembrist Radu F. (Feldman) Alexandru afirmă că ar fi nepotul (dinspre tată) al lui I. Peltz (v. Solomovici 2003: 97);

PETRUŞA, V. Erika – regizor TVR în anii ’50-’70, decorată cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;

PHOEBUS, Al. Eugen – după război redactor al secţiei culturale la România Liberă, apoi la Editura Politică, autor al unor lucări pe teme de politică internaţională; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963;

POPPER, Armand (d. 1976) – fost ilegalist, de profesie medic, după august 1944 asistentul lui L. Pătrăşcanu la Ministerul Justiţiei [perioada românizării a mii de nume alogene prin ordin ministerial, n.n.], membru fondator al C.D.E. în iunie 1945, apoi directorul editurii “Cartea Rusă” în anii ’50, ulterior autor la Editura Didactică şi Pedagogică;

PREDA, Eugen (“Mister Radio”, n. E. GLOTTER) (29.XI.1929 Bacău – 27.VII.2000 Bucureşti) – redactor (1950-1953), redactor-şef adjunct la redacţia de actualităţi politice (1953-1957), şeful secţiei emisiuni pentru străinătate (1958-1965), redactor-şef adjunct la redacţia emisiunilor politice interne a Radioului (1965-1969), redactor-şef al redacţiei de actualităţi a TVR (1969-1973), după 1989 Director General al Radiodifuziunii (1990-1994), ulterior, până la deces, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania (CSIER); înmormântat la cimitiru evreiesc “Filantropia” din Bucureşti;

RADIAN, S. Mînzu – publicist şi jurnalist, autor al lucrării Itinerar coreean (1958), în anii ’60 redactor la revista Magazin, în anii ’70 publicist comentator pentru România Liberă, decorat cu ordinul “Steaua R.S.R.” (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973) (Kuller 2010: 191);

RADNEV, Manase (1931 – 2009, Bucureşti, Cimitirul Giurgiului) – regizor; în anii ’50 redactor la Contemporanul şi Informaţia Bucureştiului, din 1958 redactor de emisiuni de teatru la TVR, iar din 1968 realizator al unor emisiuni publicistice; colaborator al revistei Magazin Istoric; după 1990 realizator al unor emisiuni şi filme documentare despre Holocaust;

RATEŞ, Nestor (n. Nathan STESSEL, ulterior Rothenstein, 7.IV.1933, Moineşti) – redactor Constructorul (câteva luni în 1958), apoi la Agerpres (1958-1971), angajat al F.C.E.R. (1971-1973), apoi emigrat în Israel, ajuns în SUA în 1976, unde se angajează corespondent al postului de radio Europa Liberă, ulterior unul din cei mai cunoscuţi crainici ai postului, ajuns chiar director al Serviciului românesc la München şi Praga (1989; 1994-2002);

RAŢIU, B. Ludovic (n. ROTH) (n. 14.IX.1915), de profesie medic, membru P.C.d.R. din 1937, după august 1944 angajat la Radio, unde ocupă inclusiv postul de director al studioului Regie al Radiodifuziunii (1952 – anii ’60);

RAUSER, M. Mircea (frecvent ortografiat şi RAUSSER) – absolvent al liceului “Laurian”, fost deportat la Moghilev (unde i-au murit ambii părinţi); director tehnic în TVR încă de la înfiinţare (1956); decorat cu Medalia Muncii în 1964, respectiv cu cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;

RĂDUCANU, Corneliu (n. Cornel ROSENSTEIN, fiul lui Isidor şi Flora) (n. 27.VIII.1923 Brăila) – de la sfârşitul anilor ’40 activist al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (fişă în dosarul 103/1953), redactor la mai multe publicaţii comuniste (1947-1957), redactor la Agerpres (1957-1963), apoi la Lumea (1963 – anii ‘80), unde ocupă un timp chiar postul de redactor-şef); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; soţul regizoarei şi coregrafei Miriam Răducanu (n. Tausinger, şefa primei şcoli de coreografie din România, în 1949-1950);

REDLINGHER, Ladislau (soţul artistei Alma Redlingher, n. Polak; fiul lui Oscar Redlingher; pentru scurt timp, se pare, socrul lui Dinu Patriciu) – ilegalist, în anii ’50 lector la Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov”, iar până în anii ’70, redactor la Ed. Enciclopedică; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a;

REICH, ? – inginer, directorul tehnic al Societăţii Române de Radiodifuziune în 1945;

ROBOTOS, Imre (Emeric) (18.X.1911 Nyirmártonfalva, Austro-Ungaria – 13.X.2001 Budapesta, Ungaria) – în perioada interbelică jurnalist la Oradea, în timpul războiului internat într-un lagăr de muncă obligatorie, după 1945 membru de partid, între “evreii maghiari” din “prim-planul vieţii culturale şi intelectuale comuniste” (Vágó 1981: 123 n.26); absolvent al Academiei “Ştefan Gheorghiu” (1953), redactor responsabil 81947-1951) şi apoi redactor-şef (1951-1956) al principalului cotidian de limbă maghiară din România, Romániai Magyar Szó [trad. “Cuvântul maghiar din România”, redenumit Elöre (trad. “Înainte”) din 1953], profesor de marxism-leninism la Universitatea “Bolyai” din Vluj (1948-1953), responsabil cu publicaţiile de limbă maghiară în cadrul E.S.P.L.A. (1956-1958), apoi revenit în Oradea ca funcţionar şi scriitor, pensionat în 1968, emigrat şi stabilit în Ungaria în 1996 (Györffi 2010; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 51, 56, 71, 83, 126-128, 171);

ROMAN, Carol (n. ROSENTHAL) (n. 23.II.1932 Bucureşti) – din 1950 angajat la Scânteia Tineretului şi în paralel student al Facultăţii de Ziaristică la Ascademia “Ştefan Gheorghiu”, apoi redactor la acelaşi ziar, ulterior redactor la Revista femeilor şi Informaţia (în anii ’80), publicist, încă în viaţă în 2011 şi considera cel mai longeviv ziarist în viaţă din România;

ROSMAN, Marcel – angajat al Radiodifuziunii (critic muzical) până în 1952, ulterior arestat (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 591-2);

RUNCAN, “Julieta” Agneta (n. Agneta ROSENBERG, căs. Szekely) – fostă ilegalistă şi secretară particulară a lui Ştefan Foriş, după război responsabila secţiei Reţeaua Locală la Scânteia, din sept. 1944 până în 1958, când este demisă, cf. referatului orgnizaţiei de bază de partid a ziarului, pentru “comportament antipartinic atunci când din însărcinarea partidului însoţea un element revizionist din strănătate” (v. Levant, 2006);

RUSSU, E. Gheorghe (d. nov. 2008, Israel) – ziarist la România Liberă timp de decenii începând cu sfârşitul anilor ’40, un timp şeful secţiei Sport, apoi secretar general adjunct al redacţiei, ulterior emigrat în Israel (v. şi Solomovici 2004: 399); decorat cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a V-a (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973); fiul său, Victor, a lucrat mult timp la o televiziune din Tel Aviv;

RUSU, Victor (n. 30.VI.1922 Botoşani – 17.VIII.2011 Bat Yam, Israel) – redactor la ziarul local Clopotul din Botoşani (1944-1946), apoi la Scânteia şi respectiv Veac Nou (ziarul A.R.L.U.S) în anii ’50, redactor-şef la Revista Cultului Mozaic (1964-1978), emigrat în 1978 în Israel, unde colaborează cu revista Minimum, dar şi cu revista din România a F.C.E.R., Realitatea Evreiască;

SAMOILĂ, ? (n. Samuel RUBENSTEIN ? ) – fratele Elenei şi cumnatul lui Teohari Georgescu; director administrativ la Scânteia (1944-1945), respectiv purtător de cuvânt la Tribunalul Poporului în timpul proceselor de război (Buzatu 2008: 407; Deletant, 2001: 34-5, n. 22; 1999:23, n. 2);

SAMSON, P. (n. Samson P. ABRAMOVICI) (n. Tecuci, sept.1907) fost ziarist interbelic la Lumea, Lupta, Jurnalul; membru fondator al Uniunii Ziariştilor Profesionişti în 1919; după război secretar general de redacţie la Momentul şi respectiv Cotidianul (1944-1947);

SANIELEVICI, S. – din 1945 unul din traducătorii de la Ed. Cartea Rusă-A.R.L.U.S. (L. Constantin 2009: 18 n. 27), în 2003 încă în viaţă, traducător la diverse alte edituri;

SANDU, R.M. August – menţionat la începutul anilor ’60 ca redactor la cotidianul Informaţia Bucureştiului, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 478 din 12 aug. 1963;

SAVIN, Tudor – originar din Brăila, debutează în presă în 1940, remarcat prin diatribele împotriva lui Iuliu Maniu din Scânteia (1945-1948), cotidian la care conduce secţia economică; membru U.T.M., autor al mai multor publicaţii la editura “Cartea Rusă”; arestat şi condamnat pentru spionaj, ulterior emigrat în Israel, unde va publica Bezna, apărută la ed. Minimum în 1990 (Rădulescu-Zoner et al. 1995: 117, 129, 247; Kuller 2010: 191; Solomovici 2003: 202, 329 şi 2004: 560; Leibovici-Laiş 2003: 10); fratele ziaristului şi scriitorului S. Semilian (n. Solomon Savin, 1902-1978);

SAVIN, V. (n. Willi AUCHBERG) – membru U.T.C. în ilegalitate, după război secretar responsabil de redacţie la ziarul Unirea / [din 1951] Viaţa nouă al C.C. al C.D.E. (Solomovici 2003: 178), apoi redactor la mai multe publicaţii comuniste (Kuller 2010: 191); conform dosarului său de la C.C.P., “întrucât a avut purtare proastă la cădere, C.C.P. i-a recomandat să muncească serios pentru a putea fi primit în partid. Întrucât avea şi slăbiciuni burgheze (mahalagisme, preocupări materiale exagerate), în 1951 hotărârea a fost reconfirmată” (dos. Nr. 1274, deschis 18 iunie 1948);

SĂVEANU, I. Roza – corector-şef la România Liberă, decorată în 1973 cu ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973); soţia publicistului Simion Săveanu?;

SĂRĂŢEANU, Leon (zis Leonaş, n. ZELŢĂR) (1919 – 2001) – membru fondator al C.D.E. în iunie 1945, director la Momentul şi Cotidianul (1944-1947), apoi timp de câţiva ani redactor la România Liberă, ulterior şef de secţie şi redactor şef adjunct al redacţiei emisiunilor pentru străinătate (R.E.P.S.) în cadrul Radiodifuziunii, corespondent special la Geneva, Paris, Londra (1953-1978);

SCHARFSTEIN, Jacob – fost secretar contabil la C.E. Bucureşti, după război funcţionar la Editura “Cartea Rusă” la sfârşitul anilor ’40;

SCHÄFFER, Flaviu – funcţionar al Direcţiunii Presei (organul de cenzură) din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor, apoi al D.G.P.T. (1948-1950-?), responsabil de controlul pe teren al cărţilor (fond D.G.P.T., dosar 7/1948 Arhivele Naţionale, apud Corobca 2008b);

SCHINDERMAN, Lazăr – fotograf al AGERPRES în anii ‘50, ulterior redactor în presa craioveană (Duţu et al. 2002: 337);

SCHNAPP, Saul (fiul lui Oliem) – inginer, după august 1944 director guvernator (i.e. administrator) al ziarului România Liberă şi membru în conducerea Uniunii Evreilor Români din Vechiul Regat, la sfârşitul anilor ’40 directorul Societăţii “Slova” (care se ocupa de topirea tipăriturilor cenzurate în Bucureşti); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; emigrat la sfârşitul anilor ’70 în Israel;

SCHWARTZ, Ida – membru în prima echipă de cenzori împuterniciţi de comisia de cenzură din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale în 1945, subordonată direct Comisiei Aliate de Control (1944-1946) (Corobca 2008: 15, n.7; 2008b, n. 6), ulterior menţionată cu prenumele “Irina” şi în calitate de director al şcolii în care erau instruiţi “lectorii” cenzori (Lupu Mindirigiu 1999, apud Solomovici 2003: 379, 381);

SERAFIN, George – din anii ’50 ziarist, membru al Uniunii Ziariştilor, din 1966 până în anii ’80 redactor-şef adjunct la revista Lumea (v. şi Solomovici 2003: 329, pentru menţiunea identităţii);

SEVER, Alexandru (n. Solomon ZILBERMAN, fiul lui Natan şi Maria (n. Leibu)) (22.I.1921 Moineşti, Bacău – 13.V.2010 Beer Sheva, Israel) – redactor la Editura P.M.R. (1949-1950), apoi la E.S.P.L.A. (1950-1958), concediat, ulterior publicist, dramaturg, emigrat în Israel în 1990; triplu distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie (1976, 1982 şi 1986);

SEVIANU, Monica (n. ALFANDARI, numită ABRAHAM după primul soţ) (1923-1977) – fostă ilegalistă, soţia lui Igor Sevianu [v. infra], aflată în Palestina între 1946 şi 1948 (după unele surse militar în Irgun), apoi revenită în România, ziaristă în presa comunistă, membră a celebrului grup de evrei care la 28 iulie 1959 a jefuit o maşină a Băncii de Stat a R.P.R., iniţial condamnată la muncă silnică pe viaţă, ulterior cu pedeapsa comutată la 25 ani muncă silnică, graţiată în cadrul amnistiei generale din 1964, apoi emigrată în Israel, unde a murit în 1977; bunica maternă a regizoarei Irene Lusztig (Solomovici 2005 şi 2001II: 111, Goma 2005: 4);

SLOCEVER, Mayer – membru în prima echipă de cenzori împuterniciţi de comisia de cenzură din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale în 1945, subordonată direct Comisiei Aliate de Control (1944-1946) (Corobca 2008: 15, n.7; 2008b, n. 6), ulterior menţionată cu prenumele “Irina” şi în calitate de director al şcolii în care erau instruiţi “lectorii” cenzori (Lupu Mindirigiu 1999, apud Solomovici 2003: 379, 381);

SOCOR, G. Emanoil (1881 Iaşi – 1951 Bucureşti, zis Emil) – agent Komintern, în tinereţe ziarist local din Iaşi, tatăl lui Matei Socor (v. infra), după unele surse implicat în celebrul atentat de la Senat din perioada interbelică, în anii ’30 director la cotidianul stângist Dimineaţa, după august 1944 director la Curierul şi preşedinte al comisiei de epurare din cadrul Sindicatului Unic al Ziariştilor, viitor U.S.A.S.Z., într-o campanie care a prefigurat “procesul ziariştilor” iniţiat în mai 1945; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

SOCOR, E. Matei (15.IX.1908 Iaşi – 30.V.1980 Bucureşti) – unul din cele mai grăitoare exemplificări ale aserţiunii fostului profesor muzicolog Petre Brâncuşi: “Cominterniştii […] pătrunseseră în mai toate posturile de conducere din instituţiile muzicale, inclusiv din Radiodifuziunea Română, precum şi în serviciile de cadre, unde tăiau şi spânzurau” (2006: 142); numit dirijor permanent al orchestrei Radiodifuziuni în sept. 1944, secretarul subsecţiei Radiofonie la înfiinţarea A.R.L.U.S. (1946), ilegalist, director general al Societăţii Române de Radiodifuziune (1946-1949) şi respectiv preşedinte al Comitetului pentru Radioficare şi Radiodifuziune (1949-1952), preşedinte al Uniunii Compozitorilor (1952), semnatar al unor materiale pro-comuniste în revista Muzica; autor al celor două imnuri naţionale ale R.P.R. “Zdrobite Cătuşe” (1948-1953) şi “Te slăvim, Românie” (1953-1977) şi al unor multiple piese omagiale dedicate lui Stalin, partidului comunist şi liderilor săi, ca de ex. “Viers pentru Stalin”, “Salut Moscovei!”, “Cântarea României”, “Îţi mulţumim, partid iubit”, sau „Steagul partidului” (P. Brâncuşi 2006: 122, 150, 166-7 şi 2005: 105, 111; O.L. Cosma 2006; S.D. Pop 2007: 7); fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (decret nr. 873 din 20.VIII.1949), în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971), iar în 1979 cu ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979); tatăl analistului politic Vladimir Socor (Jamestown Foundation);

SOLOMON, Petre (15.II.1923 Bucureşti – 15/28.X.1991, Bucureşti) (fiul lui Alexandru şi Zoe (n. Grill)) – emigrat în Palestina în 1944, revenit în ţară în august 1946, redactor la ziarul C.D.E., Unirea (1946-1948), redactor şi traducător la Editura “Cartea Rusă” (1946-1948), apoi la Agerpres (1948-1952), marginalizat în 1952, se dedică activităţii de poet şi traducător şi autor ocazional la revista Teatrul; căs. cu artista plastică Yvonne Hasan; tatăl regizorului Alexandru Solomon;

SOLOMOVICI, Teşu (n. 1.I.1934, Focşani, fiul lui Iancu (zis “Bucureşteanu”) şi Fina) – activist U.T.M. şi redactor (sub pseudonimul Teşu Milcoveanu, ocazional şi Al. Nichita) la Scânteia Tineretului (1953-1954), ulterior (cu o scurtă marginalizare după evenimentele din 1956 din Ungaria) la Gazeta Literară (din 1957), Munca (şeful secţiei cultură, numit în funcţie de Ecaterina Abraham-Borilă) şi Flacăra; emigrat în Israel în 1964; după decembrie 1989 redactor şi corespondent al mai multor ziare din România;

SPIEGEL, Eduard – redactor la Contemporanul, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 549 din 6 iunie 1967;

SPINA, G. (n. SCHNEIDER) – după august 1944 ziarist la Libertatea, autor de versuri proletcultiste la Veac Nou, membru al facţiunii procomuniste din P.S.D., apoi director general adjunct al director general al Direcţiei Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice şi Difuzării Cărţii de pe lângă Consiliul de Miniştri (1950-1952), ulterior arestat (Carol Neumann apud Solomovici 2003: 380; L. Constantin 2009b: 20);

STEINBERG, Ada – după război, timp de două decenii, traducător al Ed. Cartea Rusă, “între cei mai activi” (L. Constantin 2009: 17), cu titluri precum Muzica sovietică în plin avânt (1951), Torentul de fier (1951), etc.

STELEA, C. Beatrice – la începutul anilor ’60 redactor la Lupta de clasă, decorată cu ordinul Muncii clasa a II-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963;

STIEBER, Cleo – iniţial crainică a Radiodifuziunii, începând cu 1958 crainica Televiziunii Române alături de Florin Brătescu (i-a succedat la TVR Marianei Zaharescu, tot evreică);

STARK, N. Alexandru (1931-1992) – reporter al Radiodifuziunii (1949-1959), transferat la TVR (1958-1960), în anii ’60 corespondent la Moscova, colaborator la Flacăra, Scânteia, Scânteia Tineretului, România Liberă, în anii ’70-’80 realizator de emisiuni la TVR, după 1989 angajat la MAE şi ulterior corespondent guvernamental la Paris; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;

STILLER, A. Aristina (1915 – II.2009, cimitirul evreiesc Giurgiului Bucureşti) – redactor la Contemporanul, decorată cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 549 din 6 iunie 1967;

STRUJAN, Sorin Paul (n. WEINSTEIN, fiul Reginei) (n. 1923 Piatra Neamţ) – jurnalist; redactor Agerpres până la sfârşitul anilor ’60, apoi la Lupta de clasă (articole în 1971), ulterior redactor la Ed. Politică; soţul activistei Fani Strujan;

SZABO, Eva (soţia colonelului de Securitate Eugen Szabo) – redactor la Scânteia în anii ’50-’60;

SZEKELY, Şari (n. Charlotta, la 3.XI.1910, în alte documente oficiale ortografiat Szekeili) – membru de partid din 1935, decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; instructor în cadrul sectorului Evidenţa Carnetelor şi Documentare al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., apoi inspector de cadre la Radiodifuziune în anii ’60; fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (11/1954);

ŞELMARU, Florica (d. 1982) – soţia lui Traian Şelmaru, după august 1944 membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), ziaristă la România Liberă (în echipa condusă de N. Bellu, ocupând funcţia de redactor şef-adjunct) până în anii ’50, cu dosar de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1955), apoi corespondentul ziarului Scânteia la Moscova, ulterior membru al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale şi traducătoare la diverse edituri din ţară, în anii ’70 redactor la ziarul Munca; decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. a IV-a iar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; incinerată la crematoriul Cenuşa;

ŞTEFAN, I.M. (n. Alexandru Sergiu ŞRAGHER, fiul lui Henri şi Iulia (n. Mandel)) (1.II.1922 Bucureşti – 22.X.1992 Bucureşti) – scriitor şi jurnalist; redactor la Jurnalul de dimineaţă (1946-1947), secretar de redacţie la Studentul român (1947-1948), redactor la Agerpres (1948-1950), la Editura Tehnică (1950-1951), şeful Serviciului Presă din Ministerul Construcţiilor (1951-1961), funcţionar la Centrul de Documentare pentru Construcţii şi Arhitectură (1961-1969), redactor la Magazin istoric (1969-1973);

TOMA, Sidy (1891-1976 Bucureşti) – soţia lui Alexandru şi mama lui Sorin Toma, redactor la Scânteia în anii ’40-’50, membru în C.C. al U.F.D.R. (1948-?), cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951), incinerată la crematoriul Cenuşa”;

VASERMAN, N. Henrieta – la începutul anilor ’60 redactor la Lupta de clasă, decorată cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963;

VERONA, Sergiu – în peroada războiului deportat în Transnistria, după război activ în domeniul cenzurii presei (cf. fostului său coleg de birou, Carol Neumann, apud Solomovici 2003: 379), în anii ’50-‘60 redactor la Agerpres, cu facultatea absolvită la Moscova şi doctorat la Academia “Ştefan Gheorghiu”, autor al unor articole şi cărţi pe probleme de politică internaţională, în anii ’70 cadru didactic şi cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi de Studiere a Problemei Naţionale din cadrul Academiei “Ştefan Gheorghiu” şi redactor la revista Lumea, stabilit în 1986 în circumstanţe incomplet elucidate în S.U.A., unde a activat ca analist de politică internaţională, specializat în spaţiul ex-sovietic;

VITNER, Carol – funcţionar al Direcţiunii Presei (organul de cenzură) din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1949), responsabil de controlul pe teren al cărţilor (fond D.G.P.T., dosar 7/1948 Arhivele Naţionale, apud Corobca 2008b);

UŞER, Mandi – membru în prima echipă de cenzori împuterniciţi de comisia de cenzură din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale în 1945 (Corobca 2008: 15, n.7);

WALD, Elena I. – responsabilă montaj în TVR începând cu 1956, decorată cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;

WEISER, Mircea – regizor al Televiziunii încă de la înfiinţare (1956);

WEISSGLAS, I. James Immanuel (14.III.1920 Cernăuţi – 28.V.1979 Bucureşti; fiul lui Isak) – traducător şi poet germanofon, deportat în Transnistria (1942-1944), stabilit în Bucureşti în 1945, secretar tehnic şi corector la editura Europolis (1945-1948), documentarist, apoi translator principal la România Liberă, traducător de limbă germană la diverse edituri sub pseudonimul “Ion Iordan” şi publicând poezii la revista de limbă germană Neue Literatur; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973);

WEISSMAN, Iancu – avocat, la sfârşitul anilor ’40-începutul anilor ‘50 la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (în autobiografia de la Securitate a lui Isac Peltz);

ZALIS, Henri (n. 25.V.1932, Bucureşti) (fiul lui Iancu şi Sally (n. Rosman) – cunoscut mai degrabă ca istoric şi critic literar; fost redactor la ziarul sindicatelor, Munca (1949-1953), Viaţa Militară (1953-1955, sub pseudonimul Horia Zamfir), redactor şi apoi corector la Gazeta literară (1955-1958, 1959-1962), colaborator frecvent la revista Teatrul, unde semna articole precum “Despre dogmatism în critica dramatică”, “Cerinţele epocii şi eroul revoluţionar” sau “Valori realist-socialiste în dramă”, apoi angajat al Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, ca bibliotear (1963-1967), documentarist (1967-1972), redactor (1973-1979), cercetător (1979-1987); semnatar al unor articole în Săptămâna, Tribuna, Cronica, suplimentul literar-artistic al Scânteii Tineretului şi Ateneu (sub pseudonimele “Horia Zamfir, Radu Zamfir şi Radu Rotaru); delatorul lui Paul Goma în scandalul pe marginea revistei Viaţa Românească a U.S.R.;

ZINCĂ, Haralamb (n. Harry Isac ZILBERMAN, fiul lui Iosif şi Carolina (n. Sielberman)) (4.VII.1923 Roman – 28.XII.2008 Bucureşti) – cunoscut publicului mai degrabă ca autor de romane poliţiste şi de spionaj, în perioada sa publicistică de început în rândurile proletcultiştilor; bibliotecar al A.R.L.U.S. (1945-1946), activist de partid responsabil în secţia Cultură şi Arte (1946-1948), apoi activist sindical (1948-1950), apoi redactor-şef adjunct la Tânărul scriitor şi Luceafărul, respectiv redactor la Viaţa Românească în anii ’50, secretar responsabil de redacţie la Gazeta literară (1962-1967), ulterior directorul Casei Scriitorilor (din 1967);

Operate în profunzime şi în anvergură, asemenea contabilizări confirmă factual şi verificabil percepţii prima facie subiective precum cea exprimată de Leonte Răutu (el însuşi evreu, de altfel) într-o şedinţă din 1960 a B.P. al P.M.R.: “în sistemul editorial erau peste 40% evrei” (apud Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 644).

În fapt, aprecierea lui Răutu pare chiar o subestimare; în anii ‘50, în arhitectonica instituţională a primilor ani de comunism în România, sectorul presă-tipărituri a fost unul din cele mai aglomerate în evrei. Practic, toate editurile de acoperire naţională erau conduse de evrei: Ed. P.M.R. (viitoare “pentru Literatură Politică) – Barbu Zaharescu, apoi Jack Podoleanu, din 1952 avându-l ca director adjunct pe Leonte Tismăneanu, iar din 1964 condusă de Valter Roman; Cartea Rusă – Ilca Melinescu (ulterior directoare şi la Ed. pentru Literatură Universală), iar apoi Armand Popper; E.S.P.L.A. (fosta Fundaţie Regală pentru Literatură şi Artă) – Al. Toma (secondat de Iosif Katz); Ed. Cultura Poporului – Virgil Montaureanu; Editura Tineretului Mihail Maxim (Stahl); Editura în limbi străine – Paul Luchian (plus ambii directori adjuncţi Gh. Wolf(f) şi Gh. Fodor); Ed. Tehnică – Carol Neuman(n); Ed. pentru Literatură – Radu Lupan (Leibovici); iar la nivelurile ierarhice imediat inferioare, se regăseau în diverse funcţii: S. Iosifescu şi Vera Călin (Ed. pentru Literatură), Veronica Mihăileanu (Ed. Tineretului), R. Albala, B. Elvin, L. Cassvan, D. Hîncu, M. Aderca, Al. Sever, H. Negrea, R. Joil, I. Weissman, Z. Ornea (E.S.P.L.A.), L. Redlinger (Ed. Enciclopedică), Ana Pauker (după 1956 la Ed. Politică), Beti Caragiale (Ed. Ion Creangă); Fl. Mugur (Cartea Românească), P. Solomon (Cartea Rusă), etc.

Cvasiidentic, majoritatea covârşitoare a serviciilor/direcţiilor de presă din ministere era condusă de evrei: R. Hillard (M.A.E.), L. Almosino (Poştă şi Telecomunicaţii), E. Boldan (Învăţământ), Al. Buican (Arnoldi) (M.A.E.), C. Baltazar (Industrie Alimentară), L. Demetrius (Informaţiilor), I.M. Ştefan (Şragher) la Ministerul Construcţiilor, etc.

Chiar şi la jumătatea anilor ’50, aşadar după “epurările” din 1952, conducerea centrală a organelor de cenzură era în continuare dominată autoritar de evrei: şeful D.G.P.T., directorul Iosif Ardeleanu (Adler), ambii adjuncţi ai săi, Raia Vidraşcu şi Horia Panaitescu (Witzling), plus cel puţin 2 din cei 5 directori – Moise Rosenzweig şi Florentina Molho Moraru. Lor li se adaugă în primii zece ani postbelici: Siegfried Alperin, Gherghina Ardeleanu (Adler), Paul Cornişteanu, (?) Gh. Gonda (Zsille), Nicolae Hodoş, Alice Horovitz, Joseta Stănescu, Eugen Schileru şi Al. I. Ştefănescu – membri ai Comisiei de Cenzură instituite la 2 mai 1945 în cadrul Ministerului Propgandei; Radu Mănescu (Mintzer, şeful Direcţiei Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice şi Difuzării Cărţii, 1950-1952) şi adjunctul său, G. Spina (Schneider); Ana Naum (şefă adjunctă a E.P.D.); M. Slocever, Ida Schwartz, L. Mindirigiu, Mandi Uşer, F. Schäffer, C. Vitner, M. Cohn, Salvador Molho, Matei Wolf, Dolores Bancic, Carol Neumann, mr. Lewin, S. Schnapp, Vl. Colin (Cohn), E. Stănescu (Fischel), I. Bercu, S. Verona, J.M. Baruch, L. Băluş, etc. – între zecile de cenzori din Ministerul Propagandei, apoi Ministerul Artelor (şi Informaţiilor), iar în final D.G.P.T.;

În aceeaşi primă decadă postbelică, Agerpres era condusă de facto de directoarea adjunctă Stela Moghioroş, secondată de D. Hervian şi avea estimativ în redacţie de 2 ori mai mulţi evrei decât români: P. Solomon, Y.N. Goldenberg, F. Antip, Z. Brumaru, S. Strujan, H. Liman, S. Verona, N. Rateş, I.M. Ştefan, L. Schinderman, etc.

În sectorul de presă propriu-zisă (domeniu predilect de suprareprezentare a evreilor indiferent de ţară şi regim), în toate redacţiile principalelor ziare de tiraj naţional de profil social-politic, majoritatea evreiască era covârşitoare. Astfel, în decada 1945-1954 activau de pildă (aproape toţi semnând sub nume românizate, după cum se poate constata):

la Scânteia (estimativ 90% evrei între redactori şi colaboratorii cvasipermanenţi pe perioada analizată) – Miron Constantinescu (M. Kohn, director 1945-1949), Sorin Toma (Moscovici, redactor şef 1947-1960), S. Brucan (Bruckner), Şt. Voicu (Rotenberg) şi H. Liman (Lehman) (redactori-şef adjuncţi), I. Ardeleanu (Adler), P. Cornea, S. Moghioroş (Radosoveţkaia), H. Obedeanu (Lazarovici), L. Răutu (Oigenstein), H. Obedeanu (Lazarovici), T. Savin, V. Roman (Neuländer) (1946), Tr. Şelmaru (Terner), V. Bârlădeanu, Al. Buican (Arnoldi), Avram Croitoru, V. Eschenazy, P. Lupaşcu, S. Mladoveanu (Remy), Tudor Olaru (Gerber), S. Fărcăşan (Finkelstein), V. Russu, Sidy Toma, etc.;

la Contemporanul (într-o proporţie identică celei de la Scânteia) – I.N. Bălănescu (Rosenzweig), S. Alterescu (Ierusalim), S.R. Bratu (Barasch), I. Călugăru (Croitoru), M. Cremene, D. Hîncu, R. Lupan (Leibovici), T.G. Maiorescu (Mayer), M. Marcian (Marcus), J. Popper, E. Suter şi Ion Vitner, I. Ardeleanu (Adler) (după perioada de la Scânteia), N. Moraru (Şafran), V. Silvestru (Moscovici), E. Spiegel, A. Stiller, Al. Buican (E. Arnoldi), O. Crohmălniceanu (Cahn), I. Felea (Feller), M. Breazu (Mendelovici, v. infra), H. Liman (Lehman) (din 1946), I. Mihăileanu (Buchman), etc.;

la Scânteia Tineretului – practic întreaga redacţie – Milu Brucăr, I. Sava-Segal, B. Titrea, Herman Juster, L. Lustig, T. Solomovici, H. Zalis, R. Cosaşu (Röhrlich), B. Dumitrescu (Dollinger), Şt. Iureş (Juster), C. Roman (Rosenthal), M. Breazu (Mendelovici), M. Lupu, Şt. Halmoş, soţii Mihăileanu (Bruchman), Al. Mirodan (Salţman), etc.;

la România Liberă (probabil peste 85%) – N. Bellu (Schor), S. Alterescu (Ierusalim), J. Popper, E. Schileru, N. Moraru (Şafran), A. Arsene Maria (Leibovici), Al. Cornescu (Hirschfeld), H. Dona (Natansohn), F. Şelmaru, Ani Stanciu, Frimu, Z. Florea (Frühman), S. Săveanu, V. Silvestru (Moscovici), Gh. Rus(s)u, S. Palty, L. Sărăţeanu (Zeltzer), S. Schnapp, Tr. şi F. Şelmaru (Terner), A. Dumbrăveanu (Berman), I. Weissglas, E. Molho, E. Phoebus, A. Marcovici, I. Cojocaru, U. Friedberg, I. Iosefovici, etc.

în rest, deşi poate în proporţii poate nu atât de spectaculoase, evreii ocupau poziţii-cheie în redacţiile Flacăra, Lupta de clasă, Frontul Plugarilor, Muncitoarea, Graiul Nou, Presa Noastră, Era Nouă, Universul, Veac Nou, Munca, etc., ducând proporţia cumulată de evrei în toate publicaţiile centrale de profil generalist ale statului comunist undeva în jurul a cel puţin 50%, adică fiecare al doilea redactor, aceasta în contextul – se cuvine repetat – al unei ponderi a minorităţii evreieşti de doar 1% în populaţia României în prima jumătate a anilor ’50!

Cât priveşte radioul şi televiziunea, nivelul ierarhic al poziţiilor ocupate şi ponderea evreilor în cele două instituţii în primii 10-15 ani postbelici doboară probabil orice record:

toţi şefii sucesivi ai Radioului din primii zece ani postbelici – E. Gelles (1945), N. Moraru (de facto între 1945 şi 1946), Matei Socor (1946-1952) respectiv Melita Apostol (ca director general al direcţiei de resort din cadrul Consiliului de Miniştri în perioada 1954-1958);

directorii generali adjuncţi Iosif Petre (1945-1946), Al. Graur (1949-1952) şi Laurenţiu Profeta (1949-1953, v. infra),

T. Bratin – director de programe, P. Kamerling – şeful direcţiei personal, Reich – directorul tehnic, L. Raţiu – directorul studioului Regie, L. Sărăţeanu – redactorul-şef adjunct al R.E.P.S., N. David – şeful secţiei culturale (din 1949, succedându-i lui Al. Graur),

între redactori, crainici, consilieri şi reporteri ai radioului şi/sau televiziunii: Siegfried şi Samuel Alperin, H. Aramă, V. Lazarov, T. Brateş, Vl. Colin, R. Bart, D. Livianu, A. Giroveanu (Engelberg, v. infra), Marcel Rosman, R. Bart, Israil Bercovici, Paul Bernstein, Eugen Preda (în acea perioadă un simplu redactor), Cleo Stieber, Al. Stark, S. Cunea (Cohn), S. Alterescu, M. Florea (Forschmidt), Boris Marcu, O. Pancu, H. Albulescu (Hoffman), Ada Brumaru, Dusi Mura (v. infra), V. Porumbacu, Fl. (Legrel) Mugur, M. Petroveanu, Ţ. Goldstein, E. Mihailovici, H. Negrin, Mircea Rauser, Andrei Brădeanu, Solly Fişman, Emeric Irsai, Mia-Blanche Ionescu, Samoil Leibovici, Iosif Ollere, Carol Petala, Elena Wald, Erika Petruşa, etc., etc., etc.

În sfârşit, situaţia din presa centrală nu era nicidecum discordantă faţă de cea din presa locală. La Iaşi spre exemplu, în 1948, angajaţii ziarului “democrat” Opinia erau în integralitate evrei: Janeta Benditer (viitoarea profesoară universitară), A. Mircea (Meerovici), Sandu Zonenreich, Leonte Zilberman, Jean Leibovici, Coca Orenstein, Sama Manas şi David Schwartz (v. Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie, 1879-1950, dosar 628/1948, ff. 30-31); în acelaşi an, al deplinei instaurări a comunismului în România, redacţia ziarului local Lupta Moldovei, deţinut până atuncia, alături de tipografia aceluiaşi trust, de viitorii “culturnici” Mihail Novicov şi Ihil Benditer, se compunea din Leonard Zăicescu (Zilberman), Levensohn, Iosif Nathansohn, Leon Kleinstein, Leo Klep, Max Damscher, Bercu Croitoru şi Sache Braunstein (idem, ff. 34-35), plus Jacob Popper (v. infra); iar din cele 7 tipografii care fiinţau în oraşul Iaşi la sfârşitului anului 1945, cel puţin 6 din ele erau conduse/deţinute de evrei: “Progresul” (Milca A. Grimberg), “Lucrătorii asociaţi” (Pincu Herş, Simon Lmilovici, Michel Israel şi Leila Beila Schwartz), “Victoriei” (Segal Nisem, Iancu Braer şi Marcu Solomon), “Moldova Liberă” (Mihail Novicov (Neuman) şi Ihil Benditer), “Manolos” (Isac Weisbuch) şi “Munca grafică” (Leib Marcu), singura incertitudine remanentă fiind cea referitoare la identitatea lui Alexandru Terek, proprietarul tipografiei de pe strada Mârzescu nr. 8 (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie, 1879-1950, dosar 470/1945, ff. 85, 139, 160 şi 173);

Concluziv şi oarceum redundant ca precizare, ponderea şi poziţia ierarhică a evreilor în sistemul editorial-tipografic şi în mass media primilor ani de comunism, cei ai cruntei terori staliniste, rivalizează şi, în mod posibil mai ales din perspectiva poziţiilor decizionale ocupate, pare chiar să depăşească ponderea şi influenţa evreilor din aparatul administrativ-politic al aceleiaşi perioade.

EDUCAŢIE ŞI CERCETARE

(sectoarele ideologizate)

AGAGIAN, Hermina (1915-XI.2009, Bucureşti, cimitirul sefard) – asistentă la catedra de economie politică a I.P.B. (?-1953-1954-?);

ALTERESCU, Sara (n. FAINBOIM) – fostă spioană în favoarea U.R.S.S. în perioada interbelică (condamnată de instanţă), deţinută împreună cu Ana Pauker, după război membru P.C.R./P.M.R. şi în anii ’50 şefă de lucrări (cumul) la catedra de marxism-leninism, Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a; în viaţă în 1994, intervievată fiind de Robert Levy (v. I.P.B. f.a., p. 45; Levy 2002: 51, 59, 203, 223, ş.a.; dosarul de la C.C.P. nr. 380/1062 din 9.IV.1947);

AUSCHI, Arthur – şef de lucrări la cabinetul de marxism-leninism al Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1951) (I.P.B. f.a. p. 41);

AVRAM, L. (n. Leibu) – cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative din Bucureşti, menţionat în memoriile lui Aurel Sergiu Marinescu (2010);

BANU, Ion [alias] (16.VI.1913 Bucureşti – 12.V.1993 Bucureşti); profesor de istoria filosofiei la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti şi autor la Revista de filosofie; cf. Breviarului Bibliografic consacrat evreilor din România, “[î]n ultimii ani de viaţă s-a apropiat de comunitatea evreiască, susţinând interesante prelegeri cu teme iudaice” (Kuller 2010: 190, 2008: 51-2 şi 2005: 10; FEDROM 2008: 86, poziţia 24);

BĂLĂNESCU, N. Ion (n. Marcu ROSENZWEIG) – cf. unor surse nepot de unchi al lui Mihail Roller (v. Slama Cazacu 2005-2006: 23), după război membru de partid, profesor la Universitatea Bucureşti (C.I. Parhon), implicat în epurările din 1948-1949, şi publicist la Contemporanul; în anii ’50 – ’60 profesor cercetător la Institutul de Psihologie al Academiei R.P.R. şi autor al unor articole în Revista de psihologie; emigrat în Israel în 1969, ulterior în Marea Britanie, împreună cu fiul său, violonistul Alexander Bălănescu;

BENARI, Lenormanda (zisă “Alice”; uneori cu numele de familie ortografiat şi “Benary”) – în timpul războiului profesoară la liceul patricular pentru fete (evreice; înfiinţat alături de soţia savantului Kreindler) şi la Şcoala de Arte pentru evrei din Bucureşti (1942-1944), după război membru în conducerea Uniunii Patrioţilor şi a U.F.A.R., membru al C.C. al U.F.D.R. (din febr. 1948), activistă P.C.R./P.M.R., în anii ’50 şef de Direcţie în cadrul Ministerului Învăţământului Public şi profesor universitar (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 151, 154, 157, 166, 477; Solomovici 2003: 55; Miliţia Spirituală 2011; Ioniţoiu 2006:141; Goma 2008:162; Şt. Mihăilescu 2006: 380; Slama-Cazacu 2005-2006: 23; Hasan 2010: 1);

BENDITER, Ichil – fost ilegalist, internat în lagărul de muncă de la Vapniarka, după august 1944 co-proprietar (alături de Mihail Novicov) al tipografiei “Moldova liberă” din Iaşi şi funcţionar al Comisiei Interimare din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, ulterior profesor de marxism-leninism la Facultatea de Filosofie a Universităţii Iaşi (actuala U.A.I.C. Iaşi) (1948-1949), apoi profesor (inclusiv decan) la Facultatea de Ştiinţe Juridice (ulterior de Drept) (1955-1982); emigrat în 1983 în Israel; autor, sub nume ebraizat Yehiel Benditer, al cărţii Vapniarca, memorială a deportării din timpul războiului;

BENDITER, Janeta (n. ORNSTEIN) (1917-1980) – soţia lui Ichil Benditer [v. supra], fostă deportată în Transnistria, după august 1944 redactor la ziarul “democrat” Opinia din Iaşi; profesoară la catedra de marxism-leninism a Facultăţii de Ştiinţe Juridice a Universităţii Iaşi (actuala U.A.I.C. Iaşi) (1948-1951), apoi obţinând titlul docotoral la şcoala de partid de la Bucureşti, ulterior profesor de istorie (cu grad de prof. univ. în 1978) la Facultatea de Istorie-Geografie a Universităţii Iaşi (1954-1979) şi redactor la revista filialei Iaşi a Academiei, Studii şi cercetări ştiinţifice; decorată în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;

BENJAMIN, Lya (n. 16.V.1931, Târnăveni) (fiica lui Alexandru; căs. cu Harry KULLER) – cunoscută publicului larg doar ca figură venerabilă a comunităţii evreieşti din România după 1990 (implicată în proiecte comunitare precum C.S.I.E.R., editura Hasefer, “comisia” Wiesel”, etc.), partea din viaţă de dinainte de 1989 cvasideplin obscurată: absolventă a facultăţii de istorie a Universităţii de Stat a Uralului “A.M. Gorky” din Sverdlovsk (în prezent Ekaterinburg) în anii ’50, ulterior istoric marxist la, inter alia, “Academia ‘Ştefan Gheorghiu’”, (co-)autoare a unor lucrări precum “Biblioteci muncitoreşti în perioada interbelică” (în Revista bibliotecilor, 1971) sau Imagini ale unui trecut glorios. Din istoria mişcării muncitoreşti a P.C.R. (Ed. Didactică şi Pedagogică, 1974), decorată chiar în 1964 cu Ordinul Muncii” cls. III-a.

(?) BERCEANU, Vera (n. 1925) – soţia inginerului specialist în aeronautică Lucian Berceanu şi mama lui Radu Berceanu – asistentă la cabinetul/catedra de bazele marxism-leninismului, Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1954), ulterior cu câteva traduceri la diverse edituri;

BEREANU, Bernard – oficial simplu profesor universitar de matematică, dar prezent cu dosar de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1947), tatăl lui Vladimir Bereanu, realizator TV la Sofia;

BICHMAN, A. Eliza – cercetător la Institutul de Ştiinţe Pedagogice Bucureşti, calitate în care publica articole precum “Educarea dragostei şi a devotamentului faţă de claaa muncitoare şi faţă de partid în cadrul predării istoriei” (coautor C-tin Dinu, Revista de Pedagogie X:4:63-76, 1961) sau “Educaţia ateist-ştiinfifică în cadrul predării istoriei in şcoală” (Studii. Revista de Istorie, sub egida Institutului de Istorie li Filozofie al Academiei R.P.R. (1961); din anii ’70 până după 1990 autoare a unor lucrări în domeniul istoriei; decorată în 1967 (Decretul 604 din 26 iunie) cu Medalia Muncii;

BIER, H. – menţionat într-un grup de cadre didactice şi studenţi ai Şcolii Superioare de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov” în 1949 de către istoricul G. Catalan (2007);

BORGEANU, Constantin (n. Isac LÖWENSOHN, fiul lui Ştrul) (1922-2006) – profesor de filosofie (conferenţiar în 1953) şi chiar prorector al Academiei “Ştefan Gheorghiu” în anii ’60-‘80; fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (103/1953); decorat în 1964 cu “Ordinul Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orînduirii sociale şi de stat” clasa a III-a;

BERCOVICI, Levin (var. Lewin Bercovich) – profesor, venit, ca atâţia alţii, din URSS în 1944, şef de cadre la Universitatea Bucureşti;

BERCOVICI, Martin (1902-1971), inginer, director al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (1949-1952), director general în cadrul Ministerului Energiei Electrice (1952-1957) şi respectiv director al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice în anii ‘50; decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a;

BOLDAN, V. Emil (n. BERNSTEIN, fiul lui Vili şi Paulina (n. Lebeanu)) (15.I.1909, Focşani – 1997) – preşedintele Casei de Credit a profesorilor, scriitorilor şi artiştilor evrei din România (1945-1948), redactor-şef al revistei Gazeta Învăţământului (1948-1953), decanul Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti (1953-1954), rectorul Institutului de Limbi Străine din Bucureşti (1954-1955), secretar general al Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (1960-1968); decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a prin Decretul nr. 635 din 13 oct. 1964

BRILL, Janeta (soţia lui Şuli Brill) – fostă ilegalistă, cercetător la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.M.R./P.C.R., profesor de istoria mişcării muncitoreşti la “Academia Ştefan Gheorghiu” şi autoare de studii social-politice apărute la Ed. Politică în anii ’50-’70 (pensionată cu grad de conferenţiar); emigrată în anii ’80 în Israel; intervievată de Robert Levy în 1991;

BURSTEIN, I. (Israel) – membru de partid, în anii ’50-’70 şef de departament în cadrul Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R./R.S.R., profesor la Academia de Ştiinţe Economice, respectiv autor al unor articole în revista Probleme Economice;

BYCK, F. Jacques (19.X.1897 – 10.X.1964 Bucureşti; cimitirul “Filantropia”) – filolog şi lingvist, membru de partid, din 1945 profesor la catedra de limbă română la Universitatea Bucureşti / C.I. Parhon, decorat cu ordinul Muncii Clasa a III-a prin Decretul nr. 635 din 13 oct. 1964;

CAMPUS, Eliza (n. Elsa EŞCHENAZI) (1908-2004) – evreică sefardă, fosă studentă a lui Nicolae Iorga, încadrată în 1949 ca şef de lucrări, predând istorie contemporană universală, la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, din 1951 cu grad de conferenţiar; din 1959 până la pensionare, la sfârşitul anilor ’70, cercetător la Institutul de istorie “Nicolae Iorga” al Academiei R.P.R.;

CÂMPEANU, Pavel (n. Benjamin KATZ) (29.II.1920 Bucureşti – 18.XI.2003 Bucureşti) – fost ilegalist (membru U.T.C. din 1935), fost coleg de celulă cu N. Ceauşescu (în 1941 la Jilava, din 1942 la Caransebeş), amic al lui Silviu Brucan; după război activist al secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. şi conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1955), doctor în ştiinţe sociale (titlul obţinut la “A.A. Jdanov”), coordonator al teatrului radiofonic (1960-1967), apoi şef al Oficiului de studii şi sondaje al Radioteleviziunii (1967-1980), până când cade în dizgraţia regimului urmare a emigrării fiului său, Gheorghe Florescu (stabilit la New York, apoi la Washington, via Israel), şi este pensionat; consecutiv, în anii ’80 îşi dezvoltă o reputaţie de critic al regimului; se deplasează în S.U.A. pentru o intervenţie chirurgicală, dar revine în ţară; după 1989 profesor de jurnalism şi ştiinţe politice, analist şi publicist şi, fireşte, membru G.D.S.; decorat, inter alia, prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a; fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. (dosare anexe nr. 11/1954, nr. inv. 43); după Revoluţie publicist (în special memorialistică) şi membru fondator al G.D.S.; fiul său, Gheorghe, s-a căsătorit cu Olga Bogdan (fostă Bănulescu-Bogdan, fiica ambasadorului Corneliu Bogdan şi a Emiliei, n. Milco), ambii locuind în S.U.A.; unul din cei care în 2010 i-au acuzat prompt de antisemitism pe Ion Cristoiu şi Eugenia Vodă; fiica, Vera Câmpeanu (căs. cu artistul plastic şi profesorul Nicolae Şaptefrati de la Universitatea Naţională de Arte, împreună cu care are o fiică, Nadia, căs. Mekina), este membru în conducerea Fundaţiei Accept şi militantă a drepturilor homosexualilor;

CÂMPINA, T. Barbu (n. FRI(E)DMAN) (1923-1959 Bucureşti) – ilegalist, absolvent al “Colegiului pentru studenţii evrei” din Bucureşti, în 1946 membru fondator A.R.L.U.S. (subsecţia Învăţământ Superior), apoi istoric medievist care spre exemplu îl ipostazia pe Vlad Ţepeş în conflictul său cu boierii ca pe un precursor al marxismului, cu grad de conferenţiar din 1950, şef de secţie (1952-1955) şi director adjunct (1956-1959) la Institutul de Istorie al Academiei Române şi redactor responsabil al revistei Studii şi materiale de istorie medie (1956-1959), articolul său “Cercetări cu privire la baza socială a puterii lui Ştefan cel Mare (în vol. Studii cu privire la Ştefan cel Mare, 1956, pp. 11-111) obţinând Premiul de Stat al R.P.R. (Kuller 2008: 100; Solomovici 2004: 567, Pleşa 2006: 165-6, n.5, etc.);

CLARIAN, Marc (n. 28.I.1913 jud. Neamţ) – absolvent de medicină şi drept, angajat în anii ’50-’80 la Editura Academiei R.P.R./R.S.R., unde publică diverse materiale în domeniul ştiinţelor juridice;

COTER, Carol – asistent la catedra de marxism-leninism a I.P.B. (1950-?) (I.P.B. f.a., p. 45);

CRIŞAN, Ion [alias] – fost şofer al Anei Pauker (cf. memoriilor fostului activist P. Ţugui (2004: 272)), instalat de Mihail Roller director adjunct al Bibliotecii Academiei R.P.R.; adjunctul lui Barbu Lăzăreanu, împreună cu care editează Glose şi comentarii de istoriografie literară (Bucureşti, Ed. Academiei R.P.R., 1958); co-autor (alături de Ion Barbosa) al lucrării Marx şi Engels in limba romînă: 1871 – 1944 (idem, 1956); emigrat în Israel, ulterior stabilit în Brazilia; recunoscut ca evreu în Kuller 2010: 190;

CUŞNIR MIHAILOVICI, Clara-Claudia (15.V.1903 – ?) – membru P.C.d.R. din 1923, originară din Basarabia, decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a şi în 1953 cu Ordinul Muncii cls. I; director (1951-1953) şi apoi director adjunct (1953-1955) pentru muncă ştiinţifică la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice al C.C. al P.C.R., ulterior director al Muzeului de Istorie al Partidului până la pensionare în 1965; decorată ordinul 2Steaua R.P.R.” clasa a II-a prin decret individual (nr. 385 din 26 iun. 1963), cu ordinul “Steaua R.S.R.” (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971), iar în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. I-a (Decret nr. 38/27.I.1979);

DAVID, Ludovic – activist de partid, conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti în prima jumătate a anilor ’50;

DEUTSCH, Robert (n. 1934) – fiul activistei Olga Deutsch de la secţia Relaţii Externe a C.C. al PCR (’50), reprezentant al valului de istorici marxişti din deceniile consecutive războiului, student la Moscova (coleg cu Ion Iliescu), unde absolvă în 1957 Universitatea Lomonosov (1957), cercetător la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R., consilier la Ministerul Învăţământului în anii ’60 (consilierul lui Mircea Maliţa), după 1967 redactor la Magazin Istoric şi profesor la Universitatea din Craiova, în 1972 rămas în RFG unde fusese trimis ca bursier, după 1989 implicat în celebrul scandal “Megapower”;

DUNĂREANU, Isabela (uneori ortografiat Izabella) – activistă de partid, cadru didactic la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti în anii ’50; în anii ’60 funcţionară la secretariatul general al Consiliului de Miniştri; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (1952); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;

EŞANU, Leon (30.VI.1935 – 21.XII.2009; Iaşi), istoric cercetător la Institutul de Studii Istorice şi Social Politice (sub tutela C.C. al P.M.R./P.C.R.) (1956-1990), soţul jurnalistei Martha Eşanu (n. Faibiş);

FEUERŞTEIN, Iosif – ilegalist, lector la catedra de bazele marxism-leninismului, Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1954);

FALCON, Herman (zis “Hempi”) (fiul lui Ianoş) (d. 22.VIII.1995) – activist de partid şi lector la Şcoala Superioară de Partid “Ştefan Gheorghiu” în anii ’50-’70 (promovează până la gradul de prof. dr.); decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a, iar în 1971 prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a;

FERENBAC, I. (Iosif) – membru de partid din 1945, în anii ’50-’60 funcţionar la Direcţia centrală de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri, cadru didactiv (din 1952) la Institutul de Ştiinţe Statistice şi redactor şef al revistei Revista de statistică, autor al mai multor publicaţii în domeniu;

FISCHBEIN, Efraim (20.I.1920 Bucureşti – 22.VII.1998 Tel Aviv, Israel) – din 1949 lector la catdera de psihologie educaţională în cadrul Universităţii Bucureşti (şef de catedră între 1959 şi 1975), în paralel şef de departament în cadrul Institutului de Psihologie al Academiei (echipa lui R. Floru), emigrat în israel, unde a continuat să predea la Universitatea din Tel Aviv;

FLODA, Liviu (n. Adolf LEIBOVICI) (16.VIII.1913 Brăila – 1997 Bucureşti) – conferenţiar suplinitor la Academia Comercială din Bucureşti şi profesor de istoria formelor sociale la Şcoala Superioară de Muzeografie din Bucureşti (1947-1948), ulterior pe diverse posturi administrative al mai multe întreprinderi din Bucureşti, semnatar al unor articole la Jurnalul de dimineaţă şi Libertatea; doctor în economie (1946) cu teza “Bugetul de stat în economia socialistă a Uniunii Sovietice); emigrat în Israel, apoi stabilit în S.U.A. în 1963, din 1964 colaborator şi corespondent al postului de radio Europa Liberă, cu pseudonimul “Andrei Brânduş” (Kuller 2008: 148);

FLOREA, Z. (n. Zanel FRÜHMAN) – cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative din Bucureşti, menţionat în memoriile lui Aurel Sergiu Marinescu (2010);

FLORIAN, Radu-Henri (1927-1997) – conform propiilor declaraţii supravieţuitor al pogromului din Iaşi, după război membru de partid şi comunist convins, din 1949 până în 1990 cadru didactic de marxism-leninism şi apoi socialism ştiinţific la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, autor la Lupta de clasă (ulterior Era socialistă, unde îl înfiera de pildă pe C. Noica) şi Revista de filozofie, autor al mai multor cărţi de teorie politică marxistă, după schimbarea de regim director al Institutului de Teorie Socială al Academiei Române, redactor-şef la Societate şi cultură şi holocaustolog; până şi un biograf evreu admite, că “[a] plătit totuşi, în unele probleme, tribut dogmatismului” (Kuller 2008: 149); potrivit altui autor evreu, V. Tismăneanu, Florian nu l-ar fi acceptat ca doctorand, ba mai mult, “nu ştiu ce l-a apucat, […] a devenit subit agitat, a început să se răstească furios, să-mi reproşeze că în bibliografie aveam nume de gânditori burghezi, toţi aceşti Aroni, Berlini şi alţii ca ei…”;

FLORU, Robert (n. 27.V.1923 Bucureşti) – de la sfârşitul anilor ’50 director al Institutului de Psihologie al Academiei R.P.R.; emigrat în anii ’70, stabilit în Franţa, continuând să activeze în domeniul psihologiei; menţionat ca evreu de Kuller (2010: 190) şi Solomovici (2003: 88));

FUCHS, Simon (1907 Tg. Mureş – 1972) – evreu maghiarofon, de profesie mecanic, membru al comitetului judeţean Mureş al P.C.R. în 1945, absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii “Bolyai” din Cluj şi în paralel ziarist în presa comunistă locală din Târgu Mureş, ulterior istoric de partid scriind în limba maghiară, specializat în mişcarea muncitorească din perioada interbelică (v. cărţile Dobrogeanu-Gherea, a marxi eszmék hazai úttörője (1970), A kommunista párthoz vezető úton (1957), Lenin művei Erdélyben a két világháború között (1970), Marx művei Erdélyben (1968), etc.) (v. şi Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 811; Kuller 2008: 158);

(?) GERARD, Adina – cadru didactic la catedra de economie politică a I.P.B. între 1950 şi 1955, ulterior traducătoare la diverse edituri;

GLASER, G. Edwin (fiul lui Karol) – jurist (drept internaţional), în anii ’50-’60 redactor la revista Studii şi Cercetări Juridice, apoi conmsilier în cadrul M.A.E., ulterior cadru didactic la Facultatea de Drept până în anii ‘80, cu fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (29/1957); decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a şi în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a;

GOLDBERGER, Max – asistent la catedra de economie politică a I.P.B. condusă de Valter Roman (1950-?) (I.P.B. f.a. p. 45);

GORUN, Jeana (n. Ida GOLDENBERG) (1914-V.2007 Bucureşti) – cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative din Bucureşti, menţionată în memoriile lui Aurel Sergiu Marinescu (2010);

GRAUR, Alexandru (n. Alter BRAUER-ROSENFELD) (9.VII.1900-1988) – ilegalist, membru de partid din 1938, membru fondator al A.R.L.U.S. în 1944 (şi totodată secretarul subsecţiei istorie-filologie), şeful secţiei culturale (1947-1949) şi apoi director general adjunct în cadrul Comitetului pentru Radioficare şi Radiodifuziune (adjunctul lui Matei Socor) (1949-1952), profesor la Universitatea Bucureşti (1946-1970), decan al Facultăţii de Filologie (1954-1956), şeful catedrei de filologie clasică a Facultăţii de Filosofie şi Litere (1952-1964), apoi al catedrei de Lingvistică Generală (1964-1970), director al Editurii Academiei R.S.R. (1955-1974, apoi pensionat); cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (din 1955); tatăl jurnalistului sportiv Dumitru Graur, respectiv soţul Neagăi Graur (soţia activistului Mihai-Bujor Sion, decedat într-un accident de avion); decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);

GRINDEA, Dan (n. Daniel GRÜNBERG, fiul lui Sami şi Liza (n. Kaufman)) (23.II.1924 Galaţi – 27.XII.2004 New York) – debut în presă în Tribuna poporului cu articolul-interviu “Be vorbeşte o artistă a Uniunii Patrioţilor – Dina Cocea” (nr. 53, 6 nov. 1946), ulterior economist, profesor de economie politică la Academia “Ştefan Gheorghiu în anii ’50-’60, cercetător la Institutul de Finanţe, apoi la Institutul Agronomic “N. Bălcescu”, remarcat prin studiul Venitul naţional în Republica Socialistă România (1967), stabilit în 1975 în S.U.A. (probabil via Israel), în 1990 numit de M. Isărescu consilier al guvernatorului B.N.R.;

GROSU, Mitu (n. M. GROSMAN) – de profesie tehnician dentar, impus în 1949 la catedra de istoria literaturii române a Facultăţii de Filologie (în echipa lui Ion Vitner, care îi înlocuieşte pe toţi colaboratorii lui George Călinescu), avansează până la gradul de lector în 1956, când este transferat ca director în cadrul E.S.P.L.A.; emigrat în Israel în anii ’70, încă în viaţă, la Ierusalim, eseist;

GROSU, Petre (n. Salman GRÜMBERG, 18.II.1900-1.III.1980) – ilegalist, apoi activist al secţiei de Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., din 1953 director adjunct la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice al C.C. al P.C.R, responsabil pentru problemele muzeului “Lenin-Stalin” şi lector nesalarizat al C.C. al P.M.R (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 422, 427, v. şi fd. I.S.I.S.P., inventar 1889-1956, nr. inv. 3231);

GRÜN, Ana – asistentă la catedra de marxism-leninism a I.P.B. (1953-?);

GRÜNBERG, Ludwig (12.XI.1933 Buzău – 8.I.1995 Bucureşti) – profesor, timp de câteva decenii, de marxism, ulterior filosofie, la A.S.E. Bucureşti (I.I.C.C.M.E.R. 2011);

GRÜNWALD GRANCEA, Petre – asistent la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1953);

HAIMOVICI, D. Mendel (1906-1973) – în viaţa publică profesor universitar de matematică la Iaşi şi membru titular al Academiei Române; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a CC al PCR (1955); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. III-a;

HARTSTEIN, Dan – în anii ’50 lector cumul la catedra de Economie Politică din cadrul I.P.B. (I.P.B., f.a., p. 57);

HAUPT, Gheorghe Carol (cu prenumele nativ “Georges”; fiul lui Mathe) (n. 1928) – absolvent al Facultăţii de Istorie de la Leningrad la începutul anilor ’50, apoi cooptat cercetător în echipa lui M. Roller la Institutul de Istorie a Partidului, responsabil cu începuturile mişcării muncitoreşti-socialiste (1880-1920); rămâne în Franţa în 1958 şi ulterior emigrează în Israel; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosarele 30/1947 şi 137/1955) (v. şi Kuller 2008: 195);

HERŞCOVICI, Bradu – funcţionar în Ministerul Învăţământului şi/sau în învăţământul superior în anii ’50 (v. Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 477);

HESCHER, Sorana – asistentă la catedra de economie politică a I.P.B.(1950-1954-?, posibilă schimbare de nume consecutivă căsătoriei) (I.P.B. f.a. pp. 41, 52);

HUTIRA, Ervin (fiul lui Eugen) – jurist (drept comercial), redactor la Lupta de Clasă în anii ’60, prorector al Academiei Ştefan Gheorghiu în anii ’70, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;

IOANID, Virgil (1927-2002) – membru U.T.C. din 1942 şi P.C.R. din 1945; în 1948 secretar al C.C. al Uniunii Naţionale a Studenţilor din România; în 1951 şef adjunct al Secţiei Învăţământ Superior a C.C. al U.T.M.; şef de lucrări la catedra de marxism-leninism (ulterior socialism ştiinţific) a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1957); redactor-şef la revista Ştiinţă şi Tehnică în anii ’50-’60; funcţionar superior la Ministerul Învăţământului şi Culturii (1957-1962); ulterior cadru didactic la Institutul de Construcţii Bucureşti; după decembrie 1989 secretar de stat la Ministerul Protecţiei Mediului în guvernul Petre Roman; ulterior şef al unui departament de studii sociale al administraţiei prezidenţiale în primul mandat prezidenţial al lui Ion Iliescu, iar între 2001 şi 2002 preşedinte al Fondului Român de Dezvoltare Socială (numit tot de către Iliescu); tatăl lui Radu Ioanid, muzeolog la Muzeul Holocaustului din Washington D.C. (1990-2000) şi autor al multiple lucrări despre Holocaust, emigrat în SUA în 1987 împreună cu soţia sa Anca Manuela;

IONESCU-GULIAN, Constantin Henri (22.IV.1914 Bucureşti – 21.VIII.2011) – numit, elocvent, “un Roller al filosofiei” de către V. Tismăneanu; profesor universitar (la Universitatea Bucureşti) de filosofie marxistă începând cu 1948 (şeful catedrei de Istoria Filosofiei între 1953 şi 1975), director al Institutului de Filosofie al Academiei R.P.R./R.S.R. (1954-1967), preşedintele secţiei Filozofie – Psihologie – Drept a Academiei Române (1967-1992), membru titular al Academiei Române din 1955, decorat (individual, prin Decretul nr. 320/25 iulie 1964) în 1964 cu Ordinul Muncii cls. II-a, autor al unor lucrări precum Introducere în etica nouă (1946), Marxism şi structuralism (1976), etc.;

GULIAN, Edith (n. 7.IX.1922 Bucureşti) – soţia filosofului marxist Ionescu-Gulian; psiholog, angajată în acelaşi institut al Academiei R.P.R. cu soţul său şi redactor la revista Probleme de Psihologie, rămasă în Occident (Marea Britanie) în 1977;

IONIŢĂ, Cecilia (n. WOLFSOHN) – soţia fostului general Ion Ioniţă (1924-1987), ministru al forţelor armate şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; ilegalistă la Iaşi, arestată în 1940, după august 1944 activist în cadrul judeţenei de partid Ilfov, apoi redactor la Editura Ştiinţifică timp, iar ulterior, în anii ’70-’80, istoric la Institutul “Nicolae Iorga” şi respectiv; decorată prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;

(?) IORDAN, Iorgu (după unele surse, părinţi creştinaţi) – lingvist, ambasadorul României la Moscova (1946-1949) şi membru al Academiei R.P.R. (din 1948);

IOSIFESCU, P. Silvian (n. Samson JOSIFOVICI, în actul de identitate schimbat “Sylvain Iosifescu”; fiul lui Pincu şi Tonia) (21.I.1917 – V.2006, Cimitirul Sefard Bucureşti) – fost ilegalist, după război critic literar, redactor la Scânteia (până în 1949), E.S.P.L.A şi profesor la Facultatea de Litere (ulterior Filologie) a Universităţii Bucureşti (iniţial conferenţiar la catedra de istoria literaturii române, apoi profesor şi şeful catedrei de Teoria Literaturii) în anii ‘50, cel care i-a cenzurat pe Eminescu, Alecsandri, Cârlova şi Vlahuţă de toate pasajele care nu concordau cu doctrina comunistă; decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a prin Decretul nr. 635 din 13 oct. 1964;

JÄGER, Leon – originar din Rădăuţi, în anii ’50 redactor la revista Probleme Economice (condusă de Mircea Oprişan) (Trebici 2011); menţionat cu numele “Iegher” şi de Solomovici (2001II: 17) într-un “grup de tovarăşe şi tovarăşi evrei” precum Simion şi Ina [de fapt Ana, n.n.] Bughici, Nicolae şi Fanny Goldberger, Ida Felix, etc.; probabil aceeaşi persoană cu “Yager”, menţionat de Moses Rosen (1990: 87) ca membru în conducerea F.C.E.R la începutul anilor ’50;

KALLÓS, Nicolae (n. 11.XI.1926 Oradea) – fost internat în lagărele de la Auschwitz şi Buchenwald în timpul războiului, după revenirea în ţară profesor de materialism istoric şi şeful catedrei de Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, autor al unor cărţi precum Sociologie, politică, ideologie (1975), Mică enciclopedie de politologie (coautor Ovidiu Trăsnea, 1977), sau Măiestria politică a Partidului Muncitoresc Român (1964, coautor Trofin T. Hăgaz); după 1989 a ocupat inclusiv funcţia de preşedinte al comunităţii evreieşti din Cluj;

KATZ, Ana – cadru didactic la I.P.B. în anii ’60-’70, predând materialism dialectic, apoi Filozofie, cu grad de lector în 1962, respectiv conferenţiar în 1974 (I.P.B., f.a., pp. 70, 96);

KATZ, Sim(i)on – în anii ’50 funcţionar în cadrul C.S.P., respectiv conferenţiar la catedra de organizarea şi planificarea întreprinderilor din cadrul I.P.B.;

KRAFT, Vladimir – încadrat în 1950 cu grad de asistent la catedra de organizarea şi planificarea întreprinderilor din cadrul I.P.B., iniţial cu normă de bază, ulterior pentru scurte perioade cu normă cumul, partajată cu activitatea de funcţionar în cadrul C.S.P, promovează în cadrul catedrei la grad de şef de lucrări în 1958 şi de conferenţiar în 1972;

LAUFER, Matias – în 1950 şef de lucrări la catedra de marxism-leninism din cadrul I.P.B. (I.P.B. f.a. p. 45);

LÁNYI, Gabriel – evreu maghiarofon, membru de partid, în anii ’50 redactor-şef adjunct al revistei Probleme economice, emigrat în Israel la începutul anilor ’60, unde activează ca redactor la Revista Familiei, periodic de limbă română din Tel Aviv (Trebici 2011; Tandet-Ron 2002:7);

LĂZĂREANU, Barbu (n. Baruch LEIZEROVICI, după alte surse Bernard Leizerovici; zis “Bubi”; fiul lui Herşcu şi Ita) (5.X.1881 Botoşani – 19.I.1957 Bucureşti) – istoric literar şi publicist, în perioada interbelică şi a războiului redactor la principalele periodice comuniste (România Muncitoare, Socialismul) sau de orientare nedisimulat stângistă (Adevărul şi Dimineaţa), salvat de la internarea într-un lagăr de muncă (în calitate de comunist) de către regina-mamă Elena, după război co-fondator (alături de I.C. Frimu) şi prim rector al Universităţii P.C.R. (viitoarea “Academie”) “Ştefan Gheorghiu” (1946-), membru în prezidiul şi director al Bibliotecii Academiei R.P.R. (1948-1957); înmormântat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din actualul Parc Carol din Bucureşti;

LEB, E. – menţionat într-un grup de cadre didactice şi studenţi ai Şcolii Superioare de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov” în 1949 de către istoricul G. Catalan (2007);

LERU, Ghizela – profesor la Academia de învăţământ social-politic “Ştefan Gheorghiu”, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;

LIVADĂ, Marcela (fiica lui Beni şi Estera) – membru P.M.R. Bucureşti, absolventă I.S.E.P., în septembrie 1949 menţionată într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 200), ulterior profesoară de economie, timp de decenii, la A.S.E. Bucureşti;

LIVEANU, Vasile (n. Izidor OLIVENBAUM) (1928-1987) – originar din Iaşi, istoric marxist specializat în istoria mişcării muncitoreşti, angajat la Institutul de Istorie al P.M.R., ulterior la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” (v. şi Kuller 2008: 240), pensionat în anii ‘80; între lucrări: “Din lupta Partidului Comunist Romîn pentru unitatea clasei muncitoare” (Studii. Revista de Istorie 12(4), 1959), Din Istoria Luptelor Revoluţionare din Romînia (1960), Relaţii agrare şi mişcările ţărăneşti în România, 1908-1921 (1967);

LUPU, Z. Nathan (1921-1983, Bucureşti) – istoric, din grupul de istorici marxişti impuşi după război la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, pensionat în anii ’70 cu grad de conferenţiar;

MANHEIM, Gheorghe (n. 9.IX.1924, Poeni, Cluj) (fiul lui Anton şi Malvina) – şef de lucrări la catedra de marxism-leninism la începutul anilor ’50, ulterior funcţionar la Întreprinderea “Romîno-Export”, în 1959 exclus din partid, arestat, condamnat pentru subminarea economiei naţionale (în 1965 încă deţinut la penitenciarul Jilava);

MANU, Cornel (n. Herman KATZ) – activist de partid, lector la catedra de marxism-leninism a Facultăţii de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti în anii ‘50, cu fişă de cadre la secţiile Organizatorică şi Propagandă-Agitaţie ale C.C. al P.C.R. (1954);

MARCOVICI, Alfred – în anii ’50-’60 activist de partid în cadrul Expoziţiei Permanente (dedicate iniţial lui Stalin) sub egida Institutului de Istorie a Partidului, ulterior I.S.I.S.P.;

MARCU, Iancu – în perioada 1953-1955 conferenţiar la catedra de economie politică a I.P.B. (I.P.B. f.a., pp. 53, 55);

MEZINCESCU, Florica (soţia lui Eduard Mezincescu, apoi a lui Matei Socor) (d. 1999) – ilegalistă, de profesie chimist; după război membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), deputat supleant al M.A.N. (1946-1948) şi apoi cu drepturi depline (1948-1957, de Mehedinţi, respectiv Timişoara), membru al C.C. şi al Comitetului Executiv şi secretar U.F.D.R. (1948-?), colaboratoare a revistei Femeia a F.D.F.R. (1946-1948), şefa Frontului Democrat Universitar, ministru adjunct al Învăţământului Public (1949-1951, şefa Departamentului Învăţământ Superior), vicepreşedinte al Comitetului pentru Învăţământ Superior (1951-1953), vicepreşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii (1952), ministru adjunct al Învăţământului (din 1955-1957), directoare adjunctă la Editura Politică (1957-1963), în anii ’60 redactor-şef al Editurii Politice; fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1951, 1955);

MINEI, Nicolae (n. Norbert Nori GLÜCKLICH, uneori cu prenumele Marbert, cf. fişei de cadre, cu varianta Aurel GLÜCKNER cf. jewish.ro) (1922-2000) – istoric-activist la I.S.I.S.P. şi redactor şef al revistei Magazin Istoric (1969 – anii ’80) cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (întocmită 1956, unde i se ortografiază eronat numele);

MORGENSTERN, Ernest (zis Titi) – cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative din Bucureşti, menţionat în memoriile lui Aurel Sergiu Marinescu (2010);

MUNTEANU, Nora Zizi – redactor la Viaţa Românească în anii ’50, co-autoare a studiului Imagini ale unui trecut glorios. Din istoria mişcării muncitoreşti a PCR (1974) şi a unor articole de istorie marxistă în revista Magazin istoric, decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; ulterior emigrată în Irael; cf. unor surse, aflată lângă Nicolae Labiş la momentul accidentului fatal al acestuia;

MUŞAT, Saşa (n. Abraşa-Saşa GLANZSTEIN, fiul lui Iosif şi Florica) (26.VIII.1928-18.II.1960) – membru P.C.R./P.M.R., văr primar cu Florica, soţia lui Bodnăraş, activist al comitetului orăşenesc Bucureşti al partidului, asistent la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (la momentul arestării), membru al grupului de evrei care au jefuit o maşină a Băncii de Stat a R.P.R. la 28 iulie 1959, condamnat şi executat în 1960 (Solomovici 2005 şi 2001II: 111, Goma 2005: 4, Tismăneanu 2003: 92, n. 11);

NATANSOHN, Iosif – fost ilegalist, arestat în anii ’30 (Solomovici 2001 I: 194-5), după război profesor de marxism-leninism, respectiv materialism didactic la Facultatea de (Istorie şi) Filosofie a Universităţii din Iaşi;

NEMENS, Beatrice – asistentă la catedra de marxism-leninism al Institutului Politehnic Bucureşti (1953-1955?);

NEUMAN, Charlotte – asistentă la cabinetul de marxism-leninism al Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1951) (I.P.B. f.a. p. 41);

ONESCU, Marcu (n. ORNSTEIN (cf. rabinului Al. Şafran, “Oxenberg”)) (n. 1903) – în timpul războiului (1941-1944) unul din conducătorii Colegiului pentru studenţii evrei din Bucureşti (informal, liceul se numea chiar “Colegiul Onescu”), la sfârşitul anilor ’40 adjunct al lui Mihai Roller la secţia Istorie a C.C. al P.M.R, iar între 1948 şi 1960 profesor la Facultatea de Ştiinţe Juridice din Bucureşti (a locuit pe str. Plevnei nr. 1);

ÖSTREICHER, Clara – asistentă la catedra de marxism-leninism al Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1955, apoi transferată la “altă unitate socialistă” cf. broşurii istorice a Institutului);

PAUKER, Vlad (n. 1926), fiul Anei Pauker – decorat în 1949 cu ordinul Apărarea Patriei cls. III-a; începând cu 1950 cadru didactic (ajunsese şef de lucrări în 1958) la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti, exclus din partid şi de la catedră în 1958, reabilitat împreună cu mama sa 10 ani mai târziu, emigrat într-un anonimat desăvârşit în anii ’70, ajuns în anii ’80 în SUA, unde a activat ca inventator şi cercetător;

PUNI, Simion – din anii ’50 activist al secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 11/1954), profesor de filosofie marxistă, respectiv autor de cărţi şi articole în materie în anii ’60-’70;

RACHMUTH, “Ion” (n. Israel Rachmuth, fiul lui Leiser) (9.I.1911 Bazane, Suceava – 30.IX.1990 Bucureşti) – economist, traducătorul primei ediţii în Limba română a Capitalului (lui Marx), membru corespondent al Academiei Române (1955), profesor la Academia Ştefan Gheorghiu, apoi director prim-adjunct la Institutul de Cercetări Economice al Academiei R.P.R. (din 1958) şi redactor-şef al revistei Revue roumanine des sciences sociales. Série sciences économiques; incinerat la crematoriul “Cenuşa”; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954, 1955); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a;

RADIAN, Mircea – activist de partid şi lector la Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov” în anii ’50;

RADIAN, Sanda (n. Rica BRALOWER) – filolog, critic şi istoric literar, în anii ’50 lector la catedra de istoria literaturii române a Facultăţii de Filologie din Bucureşti şi autor ocazional la revista Teatrul, în anii ’60-’70 redactor la editurile Tineretului şi Albatros;

RAUSSER, Vasile Luş (6.VI.1924 – 16.IX.1989; Bucureşti) – în anii ’50-’70 profesor de economie marxistă la A.S.E. şi redactor, iar apoi chiar redactor-şef al revistei Probleme economice;

RAUSSER, Ira – soţia lui Vasile, la rândul ei redactor la revista Probleme economice în anii ’50 (Trebici 2011);

ROLLER, Mihail (6.V.1908 Buhuşi – 1958 Bucureşti) – ilegalist (membru de partid din 1936), relativ necunoscut înainte de întoarcerea sa în România din Uniunea Sovietică, unde se refugiase în anii ‘40, după război vicepreşedinte al Academiei Române devenite în 1948 Academia R.P.R., şef-adjunct al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. (1945-1955), director în cadrul Institutului de Studii Româno-Sovietice (1948-21.VI.1955), profesor şi şef al catedrei de Istoria României la Academia Militară (1948-1955), director-adjunct al Intitutului de Istorie a Patridului (viitorul I.S.I.S.P.) (1955-1958), deputat M.A.N. (1948-1952-1957); în calitate de preşedinte al Comisiei de Învăţământ din cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie, însărciantă cu redactarea manualelor unice, a coordonat elaborarea infamului “Manual unic de istorie R.P.R.”, o istorie grosolan falsificată a românilor în 1948, repudiată oficial după doar câţiva ani; a murit, în circumstanţe incomplet accidentate (unele voci susţin teoria sinuciderii, altele pe cea a unui atac cerebral); iniţial înmormântat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din actualul Parc Carol din Bucureşti, apoi deshumat şi incinerat la crematoriul “Cenuşa”; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;

ROMAN, Aurel (n. ROSMAN) – profesor de istorie la şcoala de partid “A.A. Jdanov”, ulterior director adjunct şi apoi director (cu grad de conferenţiar) al Institutului de Istorie din Bucureşti afiliat Academiei R.P.R., unde predă istorie contemporană (1949-1956, 1956-1957), redactor responsabil al revistei Studii a Institutului până în 1956, când, în contextul demascării abuzurilor lui M. Roller, îşi pierde funcţia urmare a denunţării sale ca plagiator (v. L. Pleşa 2006: 174); consacrat prin lucrări precum Din istoria luptelor revoluţionare ale muncitorilor textilişti de la fabrica de postav “Buhuşi” (1917-1944) (Ed. Ştiinţifică, 1959) (menţionat ca evreu în Kuller 2010: 190);

ROSENZWEIG, D. (Didi) – istoric, specializat în Revoluţia Franceză şi perioda napoleonică, respectiv istoria Angliei, parte a grupului de istorici marxişti impuşi după război în învăţământul universitare de specialitate din Bucureşti; asistent (1949-1955) şi apoi letor la Facultatea de Filologie din Bucureşti; emigrat în Israel împreună cu soţia sa, Elise;

RUSSU, Valter – în 1950 conferenţiar la catedra de economie politică a I.P.B. (I.P.B. f.a. p. 41);

SABĂU, Oliver – conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1953), apoi şeful Direcţiei Propagandă din Ministerul Agriculturii, cu fişă de cadre la secţiile Relaţii Externe (1954), respectiv Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955);

SALZBERGER, Ocar – şef de lucrări la catedra de economie politică a I.P.B. (1950-?);

SĂVULESCU, Alice (n. ARONEANU) (1905, Olteniţa – 1970) – directoare adjunctă şi apoi directoare a Institului de Biologie Bucureşti, soţia fitopatologului Traian Săvulescu; comunistă convinsă (la sfârşitul anilor ’30 i se refuzase postul de ministru al Sănătăţii din cauza originii etnice), membru în conducerea U.F.A.R. (1944-1948), decorată cu “Ordinul Muncii” cls. III-a în 1951; fişă de cadre la secţiile Propagandă-Agitaţie (1955), respectiv Relaţii Externe ale C.C. al P.C.R. (4/1952);

SCHATTELES, Tiberiu (n. Tibor) – evreu maghiarofon din Timişoara, absolvent al Liceului Izraelit din localitate, de la sfârşitul anilor ’40 funcţionar superior în cadrul Camerei de Comerţ Exterior, unde ocupă inclusiv funcţia de şef de sector (agricultură), apoi transferat la Institutul de Cercetări Economice din Bucureşti; rămas în Occident în 1973, trece prin Italia şi Marea Britanie şi se stabileşte definitiv în Canada, continuând să publice în domeniul teoriei economice;

SCHECHTER, Felix – profesor la catedra de economie politică a I.P.B. (1953-?) (I.P.B. f.a., p. 52);

SCHLESINGER, Ernest – în a doua jumătate a anilor ’50 lector cumul la catedra de organizarea şi planificarea întreprinderilor din cadrul I.P.B., probabil cu jumătate de normă la C.S.P. (I.P.B. f.a., p. 57, 62);

SCHWEFELBERG, W. Anatol (uneori redactat Anton) – cadru didactic la Institutul Politehnic Bucureşti în anii ’50, ulterior director în cadrul Ministerului Energiei Electrice (’50-’70), cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.M.R. (întocmit 1955); decorat în 1972 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. II-a;

SILVESTRU, Alice – soţia lui Valentin Silvestru; asistentă la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti la începutul anilor ’50 (I.P.B. f.a. p. 41);

STANCIU, Ilie (n. Ilie ŞAPIRA) – din 1948 instructor al sectorului Învăţământ Public din cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., în anii ’50 conferenţiar la catedra de istoria literaturii române (condusă de Ion Vitner) a Facultăţii de Filologie Bucureşti;

ŞERBĂNESCU, Ion (uneori ortografiat Ioan) (n. Iosif C. BERCU, zis “Şeri”; şi-a românizat numele abia spre sfârşitul anilor ‘50) (29.X.1923 – mai 2010, Bucureşti) – după război cenzor al presei scrise (v. memoriile colegului său de birou, apud Solomovici 2003: 379), membru în conducerea redacţiei bisăptămânalului Unirea, în anii ’50 redactor-şef la Lupta de clasă şi profesor de marxism-leninism, ulterior de socialism ştiinţific la Institutul Politehnic Bucureşti (1956-1978), după 1989 colaborator al C.S.I.E.R şi autor al unor studii pe tema everilor din România şi a Holocaustului; decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963;

ŞTEFANIU, Alfred (uneori ortografiat şi Sztefaniu) – şef de lucrări / lector (cumul) la catedra de economie politică a I.P.B. începând cu 1950 (I.P.B. f.a. p. 41, 52);

ŞTIRBU, Solomon – fost comerciant de produse agricole, după 1946 profesor şi şeful catedrei de istorie la Institutul de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov” în anii ’50; se remarcă printr-un studiu care susţine “uneltirile agentilor burgheziei engleze impotriva rascoalei conduse de Tudor Vladimirescu”;

ŞUGAR-Kovacs, Elisabeta – activist de partid şi lector la Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov” în anii ’50 (Opriş 2004, corob. cu Catalan 2007);

THALER, Iacob (n. 1909, Rădăuţi – 1955 Bucureşti) – fost ilegalist (pe lista Siguranţei în 1941), asistent la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1953); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

TERTULIAN, Nicolae (n. Nathan VEINSTEIN) (n. 12.III.1929, Iaşi) – eseist şi critic literar; cf. C.P.A.D.C.R. (care, precum în mai toate cazurile, nu-i menţionează nici lui numele real), unul din “intelectualii desemnaţi de partid să supravegheze ‘frontul ideologic’” (p. 75), cel care îl ataca drept “reacţionar” pe profesorul Vianu în chiar timpul cursului (Vianu avea să fie eliminat de la catedra de Estetică a Facultăţii de Litere în 1947, fiind reintegrat în mediul universitar în 1955, iar Tertulian avea să predea la aceeaşi catedră); stabilit din 1982 în Franţa, via Israel;

TRUTZER, Tiberius (27.VIII.1921-18.IX.2009) – în anii ’50 profesor la Facultatea de Pedagogie a Universităţii Bucureşti, din anii ’60 şef de secţie la Institutul de Ştiinţe Pedagogice al Ministerului Învăţământului; soţia sa, Paraschiva (n. Rosner) fusese ziaristă în Cluj până în 1949, ulterior transferată la Bucureşti;

USCHERSOHN, Heinrich (în actul de identitate de fapt Hainerich, zis si “Henri” şi respectiv “Puiu”, fiul lui Isidor) (6.II.1912, Buzău – 27.II.2009, Bucureşti, Cimitirul Evreiesc Giurgiului) – imediat după război profesor de marxism, apoi materialism didactic, mai întâi la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti / “C.I. Parhon” până în 1966, apoi la Institutul Politehnic Bucureşti, până la pensionare (1975); soţia sa, Sabina (n. Calman, 17.VI.1912, Craiova) (zisă şi Suzana”) a decedat la Bucureşti, la 14.XII.2006;

VAIDA, Aurel (n. Avram GOLDEMBERG, a.k.a. sub pseudonimul literar Goldemberg-Vaida) (30.I.1910 Iaşi – 17.XII.1965 Bucureşti), ilegalist şi atentator în perioada interbelică, decorat de M.A.N. în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, după război secretar economic al Ministerului Industriei şi Comerţului (din febr. 1948), ulterior director de muzeu la Institutul de Istorie al Partidului, semnatar al unor articole la Flacăra, Contemporanul, Scânteia, Steaua, Viaţa românească, Veac nou, etc., scriitor proletcultist incurabil (ca membru al U.S.R. a participat activ la excluderea unor scriitori în 1955) şi ocupând diverse funcţii de conducere la mai multe edituri comuniste;

VAIMBERG, Solomon (20.X.1930, Galaţi – 5.X.2000, Bucureşti) – din anii ’50 până în anii ’90 profesor de limba rusă la catedra/facultatea de profil a Universităţii Bucureşti (actuala Catedră de Filologie Rusă); tatăl Liviei, soţia actualului şef-rabin Shlomo Sorin Rosen;

VEINER, Pascu – activist de partid, implicat în denunţarea şi recunoaşterea manifestanţilor anti-comunişti din 8 noiembrie 1945 (v. memorialistica unor multipli participanţi), în 1948 numit de căre Ministerul Comerţului director al întreprinderii naţionalizate “Industria Fierului”, apoi şef de lucrări la catedra de economie politică a I.P.B. (1950-1953), ulterior angajat al Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R./R.S.R, coautor, alături de Ion Iliescu şi Petre Rotaru, al volumului Eficienţa economică a investiţiilor şi a tehnicii noi din 1972;

WALD, Henri (31.X.1920 – 10.VII.2002) – ilegalist, redactor la Tribuna Poporului (1944), licenţiat în Filosofie la Universitatea Bucureşti cu dizertaţia “Mentalitatea mic burgheză”, după 1947 funcţionar la serviciul de studii al Direcţiei Evidenţă din cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic de pe lângă Consiliul de Miniştri, profesor de gândire politică marxistă la Universitatea Bucureşti (1948-1962), redactor şef la Analele Româno-Sovietice (1948-1952), şeful secţiei de economie la Tânărul Leninist (1952-1954), şeful catedrei de logică Institutului de Filosofie al Academiei (1954-1972), înmormântat la cimitirul evreiesc “Filantropia” din Bucureşti;

WALD, B. Lucia (n. 1.X.1923, Iaşi) – lingvistă, cadru didactic la Universitatea Bucureşti, decorată în 1964 cu Medalia Muncii;

WEIGEL, Egon (uneori ortografiat eronat şi ca Weigl) (n. 8.IV.1901, Hamburg) – neurolog, refugiat în 1933 în România din Germania, cabinetul său fiind una din casele conspirative ale comuniştilor; după război, instalat profesor, coordona direct operaţiunea de epurare a studenţilor anticomunişti din Universitatea Bucureşti; martor al acuzării în procesul lui Belu Zilber; sora sa, Helena, fusese soţia scriitorului Bertold Brecht; soţia, Lili (n. de fapt Eleonora Revesz în 1903, la Braşov), profesoară de pian, de asemenea ilegalistă, fusese “tehnica” lui Ştefan Foriş în timpul războiului; a avut doi copii, Sanda şi Vladimir; emigrat/repatriat împreună cu familia în Berlinul de Est în 1961;

ZAHARESCU, Vladimir (fiul lui Barbu şi Betty Zaharescu) – istoric la I.S.P.S.P. (de pe lângă C.C. al P.C.R.), publicist la Editurile Politică şi respectiv Militară în anii ’60-’70, ulterior emigrat în Israel împreună cu soţia şi fiica sa Zoya, în prezent research fellow la Universitatea Ebraică din Ierusalim;

Similar celorlalte inventarieri, nici cea de mai sus nu îşi propune, fireşte, un caracter exhaustiv. Scopul ei rămâne unul pur orientativ pentru suprareprezentarea majoră a evreilor în domeniul educaţional al României de după război, în special în sectorul ştiinţelor social-umaniste, considerat vector-cheie de acţiune în modificarea mentalităţilor colective prin îndoctrinare asiduă, într-un efect concertat cu cel al propagandei din palierele mediatic şi social-cultural. Trei cazuri, altele decât notoriile instituţii “Ştefan Gheorghiu şi A.A. Jdanov”, a căror menţiune pare superfluă, se conturează ca reprezentative din această perspectivă, constituindu-se în posibile puncte de pornire ale unor studii de caz:

catedra de istorie a literaturii române din cadrul Facultăţii de Filologie (fostă Litere) a Universităţii Bucureşti: în 1949, după eliminarea profesorului George Călinescu, noua echipă didactică impusă de comunişti conţinea, dintr-un total de 14 cadre didactice, cel puţin 9 (adică 64%) erau evrei – I. Vitner (şeful catedrei), Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Cornea, S. Iosifescu, Vera Călin, Savin Bratu, E. Boldan, Naftuli David şi Vicu Mândra; la 6 ani distanţă, în anul universitar 1955-1956, ponderea se păstrase aproape intactă, cu cel puţin 8 din cele 14 cadre didactice de grad superior (i.e. profesori, conferenţiari şi lectori) evrei: prof. I. Vitner, conferenţiarii Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Cornea, S. Iosifescu, Ilie Stanciu (Ilie Şapira), respectiv lectorii Mitu Grosu (Grossman), Vicu Mândra (Mendelovici) şi Sanda Radian (Bralover);

la catedra de marxism-leninism din cadrul Institututului Politehnic Bucureşti (institut în cadrul căruia examenul de admitere consta în acei ani din trei probe – limba rusă; marxism-leninism; proba de specialitate), în anii 1950-1955, peste 85% din cadrele didactice erau evrei: profesorul Paul Luchian (şeful catedrei între 1953 şi 1954), conferenţiarii Alexandra Sidorovici-Brucan (şefă adjunctă a catedrei), fostul croitor Bercu Feldman, Pavel Câmpeanu (B. Katz), Paul Cornea, Ludovic David, Oliver Sabău şi Ion Şerbănescu (Iosif Bercu), lectorii / şefii de lucrări Sara Alterescu, Arthur Auschi, Iosif Feuerstein, Virgil Ioanid, Cornel Manu (Katz) şi Gh. Manheim, asistenţii Septimiu Ijacu, Vera Berceanu, Carol Coter, Isabela Dunăreanu, Ana Grün, Petre Grancea (Grünwald), Beeatrice Nemens, Charlotte Neuman, Clara Östreicher, Alice Silvestru, Iacob Thaler, etc.;

la simpla lectură a principalelor nume implicate în materie şi a tezelor susţinute de acestea, ansamblul multiplelor instituţii de educaţie şi cercetare istorică (cu istoria componentă crucială în definirea şi modelarea identităţii colective a unei naţiuni) risca să fie considerat din greşeală ca aparţinând altei ţări decât România; scrierea istoriei în acei ani, în fapt rescrierea şi mutilarea ei în cheie marxist-leninistă, devenise monopolul unor persoane şi personaje precum Barbu Zaharescu (Zuckerman, director I.S.I.S.P. 1954-1955), N. Goldberger (director I.S.I.S.P. 1958-1970), Mihai Roller (cu al său Manual de Istorie pe cât de fantasmagoric în falsificări, pe atât de grobian în manipulare), Ivan Rab, I. Rachmuth, S. Muşat (Glanzstein), M. Oişteanu (Oigenstein), Clara Cuşnir-Mihailovici, Gh. Haupt, A. Rosen, M. Constantinescu (Kohn), Aurel Roman, Leon Eşanu, S. Fuchs, N. Minei (Gluecklich), Solomon Ştirbu, D. Rosenzweig, Zizi Munteanu, Nathan Z. Lupu, Janeta Brill, B. Câmpina (Friedman), E. Stănescu (A. Fischel), Vlad Zaharescu (Zuckerman), Lya Benjamin, I. Felea (Feller), E. Campus, etc.

Spicuind aleator printr-o multitudine de organigrame, state de plată şi diverse alte liste oficiale subsumate ca domeniu de activitate sau referinţă sferei educaţiei-cercetare în “epoca Gheorghiu-Dej”, concluziile generalizează cifrele menţionate în cele 3 exemple sus-expuse; exemplu posibil al diferenţierii etnice a înclinaţiei spre a studia în U.R.S.S., într-un referat al Ministerului Învăţământ din septembrie 1949, cuprinzând datele unor studenşi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S., din cele 27 persoane înscrise, cel puţin 13 (adică aproape jumătate) erau evrei (pentru detalii, v. Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009:199-201), iar exemplele, şa cum menţionam, pot fi extinse asupra întregului sector educaţie-cercetare în primele două decenii de comunism.

În acelaşi sens, în 1953 de pildă, aşadar la un an după valul de epurări pe care unii autori evrei se încăpăţânează să-l eticheteze ca antisemit şi respectiv la un moment la care minoritatea evreiască din România compunea sub 0,8% din totalul populaţiei ţării, lista lectorilor nepermanenţi (nesalarizaţi) ai C.C. al P.M.R., întocmită la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C., cuprindea 72 nume, din care cel puţin 35 (adică 48,6%), adică aproape jumătate din total (!), erau ale unor evrei: 1. Melitta Apostol (Scharf); 2. Iosif Ardeleanu (Adler); 3. Zina Brâncu (Grinberg); 4. Tatiana Bulan (Leapis); 5. Nicolae Belu (Schor); 6. Iosif Bogdan (Solomon); 7. Silviu Brucan; 8. C-tin Borgeanu (Löwensohn); 9. Ecaterina Chivu (Klein); 10. Radu Cernea (Zwieback); 11. Paul Cornea; 12. Mihai Frunză (Fruchtman); 13. Nicolae Goldberger; 14. Gh. Gaston Marin; 15. Gr. Cotovschi; 16. Petre Lupu (Pressman); 17. C. Loncear; 18. Florica Mezincescu; 19. Radu Mănescu (Mintzer); 20. Stela Moghioroş (Radoşoveţkaia); 21. Ilca Melinescu (Wasserman); 22. Mihail Novicov (Neuman); 23. M. Oprişan; 24. Antoaneta Pană (Burah); 25. Mihai Roller; 26. I. Rachmuth; 27. Anghel Schor; 28. Ana Şoimu; 29. Traian Şelmaru (Terner); 30. Solomon Ştirbu; 31. Leonte Tismăneanu; 32. Emanoil Vinea (Vainstein); 33. Şt. Voicu (Rotenberg); 34. B. Zaharescu (Zukerman), 35. Petre Grosu (S. Grümberg) (v. lista completă a lectorilor în Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 420-426).

În esenţă, asemenea potenţiale studii de caz confirmă empiric multiple opinii aparent subiective care de-a lungul timpului au reclamat suprapo(pu)luarea sistemului educaţional la vârf cu evrei, precum un raport oficial din arhiva Cancelariei P.C.R “privind acţiunea antireligioasă a membrilor corpului didactic din Ministerul Învăţământului Public, datat 1950, care menţionează de pildă “mulţimea directorilor şi directoarelor de la şcolile primare şi secundare, de naţionalitate evreiască, cât şi mulţimea funcţionarilor, copleşitoare, de la Ministerul Învăţământului, cu atitudini provocatoare la adresa corpului didactic de naţionalitate română […]” (apud Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 477). Mai grav însă, şi regretabil totodată, reflexe bine deprinse şi fixate în acea perioadă neagră, concertate cu acelaşi gen proxim de presiune politică, fie el şi de o anumită diferenţă specifică, par să se manifeste până şi în istoriografia timpului prezent, mai ales când obiectul cercetării acoperă, exclusiv sau marginal, istoria comunităţii evreieşti din România.

CULTURĂ

Vectorul cel mai insidios şi totodată eficace prin profunzimea şi durabilitatea efectelor scontate în modelarea acceptanţei civice a noului sistem social-politic, cultura a reprezentat o sferă predilectă de preocupare a autorităţilor staliniste şi, conex, de suprareprezentare spectaculoasă a evreilor. În anii ’50, între aceştia, ocupând poziţii privilegiate de autoritate şi influenţă şi constituindu-se în vectori ai proletcultismului – realismului socialist, se idientifică:

în zona instituţională decizională în materie (Ministerul Artelor (şi Informaţiilor), apoi Comitetul pentru Artă, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, iar ulterior Direcţia Generală a Artelor din Ministerul Culturii) – Ion Pas (Schritter, ministru), E. Mezincescu (n. Mesinger, preşedintele Comitetului pentru Artă 1950-1952), Paul Cornea (şeful direcţiei generale Arte din Ministerul Culturii, 1953-1965), E. Luca (Birman), Şt. Gruia (Goldberger), I. Ianoşi (Steinberger), P. Pojar (Glauber), E. Rodan (Rosenblatt), V. Silvestru (Moscovici), etc.;

în teatre, la conducere – A. Baranga, Al. Finţi, B. Fredanov, I. Massoff, H. Deleanu, L. Demetrius, B. Lebli, R. Negreanu, W. Siegfried, Eugen Luca (Leibovici) etc.;

în cinematografie, sectorul producţiei a sute de filme propagandistice, de la conducerea O.N.C., apoi Direcţiei Generale, iar ulterior Comitetului de Stat pentru Cinematografie (N. Bellu (Schor) – preşedinte (1950-1953), E. Luca (Birman) – în conducere (1950-1952), M. Novicov (Neuman) – vicepreşedinte (1953-1954)) la cele câteva zeci de directori, diverşi funcţionari şi regizori de filme în favoarea regimului (V. Silvestru (Moscovici) – T. Posmantir (Cohn) – directorul adjunct al O.N.C. (1945-1949), regizorii Jean Mihail (Mihailovici), Mirel Ilieşiu, M. Săucan, Doru Segal, Gabriel Barta, Nina Behar, A. Blaier, Al. Boiangiu, L. Bratu (Bergman), Dinu Negreanu şi funcţionarii şi criticii E. Suter (Witner), E. Voiculescu (Weinberger), L. Cassvan, Dolores Bancic, Lia Carabăţ, Marcu Simionovici, Miki Oprescu, etc.);

în artele plastice – M. Breazu, I. Iser, M.H.Maxy, J. Perahim, R. Bogdan, etc.

în muzică, în contextul în care “[d]ogmatismul comunist nu s-a mulţumit […] numai cu formulele realismului socialist [, ci a solicitat] aplicarea marxismului şi lingvisticii staliniste la creaţia muzicală” (Brâncuşi 2006: 134), între zeci de rapsozi neobosiţi care preaslăveau comunismul, pe Stalin şi pe Gheorghiu-Dej – M. Socor, M. Florea (Forschmidt), Th. Fuchs, L. Profeta, Anatol Vieru, Mauriciu Vescan (Wechsler), D. Bughici, Boris Marcu, Sergiu Natra, Adalbert Winkler, Alfred Mendelsohn, Hilda Jerea, E. Teger, Elly Roman (Goldberg), etc.;

în învăţământul cultural-artistic – M. Novicov (Neuman), E. Schileru, M. Breazu, M. Breslaşu (Breslau), I. Ianoşi (Steinberger), T.G. Maiorescu (Mayer), etc.

în literatură – de la activiştii de prim rang ai Uniunii Scriitorilor (Al. Toma (Moscovici), M. Breslaşu (Breslau), I. Călugăru (Croitoru), M. Davidoglu (Davidsohn), M. Marcian (Marcus), la proletcultişti exaltaţi şi apologeţi fanatici ai stalinismului (Maria Banuş, N. Cassian, Al. Jar, S. Bratu, I. Ludo, S. Fărcăşan, etc.) – aceasta în condiţiile în care în rândurile majorităţii române, cu greu pot fi identificate câteva nume (e.g. Mihai Beniuc) care să rivalizeze această pleiadă în osanalele închinate regimului.

Pilduitor, din cele 24 de nume avansate [extrem de selectiv de altfel, n.n., I.A.] de C.P.A.D.C.R. ca “armată de experţi în subtilităţi dogmatice [care] pândea orice şovăire ideologică” (C.P.A.D.C.R. 2006: 491), nu mai puţin de 16 (adică 62,5%) sunt cu certitudine evrei: 1.) Horia Bratu, 2.) J. Popper, 3.) Al. I. Ştefănescu, 4.) S. Damian, 5.) Savin Bratu, 6.) Sergiu Fărcăşan, 7.) Traian Şelmaru, 8.) Mihai Novicov, 9.) Eugen Campus, 10.) Ov. S. Crohmălniceanu, 11.). Ion Vitner, 12.) Sorin Toma, 13.) Vicu Mândra, 14.) Vladimir Colin, respectiv 15.) Eugen Luca [v. toţi listaţi supra sau infra]. Ca observaţie primară se cuvine precizat că raportul omite să precizeze identitatea acestora sau numele lor nativ şi, în plus, ignoră alţi câţiva “cerberi” ideologici de notorietate şi importanţă egale cu numele inventariate în documentul comisiei, cum ar fi de pildă V. Silvestru (Moscovici, ale cărui funcţii de-a lungul timpului îl fac mai important în domeniu decât oricare din numele menţinate de Tismăneanu et co.), Paul Cornea, Simion Alterescu, Eduard Mezincescu, Ion Ianoşi (Steinberger), Beate Fredanov-Ghelerter, etc.

O enumerare selectivă, dar mai extinsă şi riguroasă a celor mai notorii nume de astfel de evrei îi cuprinde pe:

ALTERESCU, A. Simion (n. Simon IERUSALIM, fiul lui Aron şi Clara) (3.V.1921 Constanţa – 1995 Israel) – teatrolog; redactor la România Liberă (1944-1946), secretar de redacţie la revista Lumea (1945-1946) şi la Radiodifuziune (1946-1947), redactor responsabil la Rampa (1946-1948), inspector general în Ministerul Artelor şi Informaţiilor, la Direcţia Generală a Teatrelor (1948-1951); prim-redactor la Contemporanul (1948-1952); apoi la revista Teatrul în anii ‘50, responsabil ca reprezentant al partidului cu impunerea liniei dogmatice la revistă, profesor şi şef de catedră la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale” (1949-1964), critic (cercetător ştiinţific) la Institutul de Istoria Artei, secţia de teatru-cinematografie (din 1951), exclus din partid în 1962 urmare a decoperirii legăturilor sale cu grupului implicat în jaful asupra maşinii Băncii de Stat a R.P.R. din 1959 (v. dosarul de la C.C.P. nr. 381/671 din 9.XI.1962); emigrat în Israel în 1987;

ARAMĂ, Horia (4.XI.1930 Iaşi – 22.X.2007 Bucureşti) (fiul lui Iancu şi Roxana (n. Goldu), funcţionari) – absolvent al Şcolii de Literatură “Mihai Eminescu” din Bucureşti (1954), redactor la Radiodifuziunea Română (1950-1952) şi revistele Luminiţa şi Cutezătorii (1954-1967), colaborator la Viaţa românească, România literară, Contemporanul, Echinox, Luminiţa, Cutezătorii, etc., “convertit” treptat în scriitor de genul science fiction şi de literatură pentru copii;

ARGHIR, Sorin (n. Iancu ARONSOHN, Iaşi) (d. 2006 Israel) – publicist şi critic literar, după unele surse fost sionist; redactor la Viaţa Românească în anii ’50, apoi cenzor la E.S.P.L.A., emigrat în Israel;

AUERBACH, Franz Iosif (n. 5.III.1915-2002) – scenarist, regizor dramaturg; după august 1944 membru de partid, director succesiv al Teatrului de Operetă, Teatrul Poporului şi Teatrului din Ploieşti, ulterior al Teatrului Evreiesc de Stat (1955-1987), în anii ’50 cercetat disciplinar de C.C.P. (dosar nr. 1275/788 din 10.VIII.1954); decorat în 1967 cu ordinul “Meritul Cultural” cls. IV-a;

BANCIC, Dolores (n. 1939, Franţa) – fiica lui Alexandru Jar şi Olga (Golda) Bancic, crescută practic în familia lui Ghoerghiu-Dej, în anii ’50 cenzor al D.G.P.T., în anii ’60-’70 funcţionar în industria cinematografică, emigrată în Israel la începutul anilor ’80 (Solomovici 2003: 376, 379; Lustiger 1994: 466);

BANUŞ, Maria Edel (28.III./10.IV.1914 Bucureşti – 14.VII.1999) (fiica lui Max Banuş (fost director la Banca Marmorosch-Blank, d. 1923) şi Anetta (n. Marcus)) – ilegalistă, consacrată ca poetă vector al realismului socialist de sorginte jdanoviană, membru al Uniunii Scriitorilor şi al Uniunii Femeilor Democrate din România, decorată inter alia cu Premiul de Stat (1951) şi Ordinul Muncii cls. I (1964), colaboratoare a revistei Drumul femeii (1945-1946), autoare a volumelor proletcultiste Despre pământ (1954), Se-arată lumea (1956), Torentul (1957), Poezii (1957), a versurilor “Cantatei lui Stalin” (versuri Mihail Andricu), precum şi a piesei de teatru Ziua cea mare (1951), un elogiu al colectivizării satelor din România; pilduitor pentru oportunismul ei camuflat în patos proletar, la începutul anilor ’50 Maria Banuş avea să schimbe replica “Trăiască Regele!” din primele acte din Hamlet cu… “Trăiască Republica!” (Paraschivescu 1994: 396);

BARTA, Gabriel (n. BARTEL) (22.X.1923 Cluj – 28.IV.1972 Petroşani) – regizor de filme (mai ales) documentare puse în slujba regimului comunist, între care Pământ, oameni şi apă (1954), Ceferiştii (1954), Gara (1965), Pâinea noastră (1968), etc. (indicat ca evreu în Kuller 2010: 191);

BENIUC, Emma (n. Emma-Silvia FRIEDMAN) (24.IV.1917 – 1979 Bucureşti) – soţia originară din Basarabia a poetului proletcultist Mihai Beniuc (după precedentul mariaj cu Marcel Breslaşu [v. supra]), după unele surse agent G.R.U. încă din timpul războiului, după 1944 traducătoare de limba rusă la diverse instituţii şi publicaţii (iniţial la Ed. Cartea Rusă – A.R.L.U.S.), lector universitar la Iaşi (1946-1948), ulterior profesoară de literatură rusă la facultatea de filologie din Bucureşti; sinucisă, incinerată;

BERCOVICI, Israil (1921 Botoşani – 1988 Bucureşti) – în aprilie 1944, în Botoşaniul sub ocupaţie sovietică (cu primarul Carol Artbergher, alias Emil Ardeleanu, proclamând întregul judeţ “Republica Socialistă Sovietică Botoşani”, v. infra), angajat în administraţia locală, din 1945 prezent în Bucureşti, comunist convins, membru C.D.E.şi în conducerea organizaţiei Yidischer Kulturferband (IKUF), de limbă idiş şi orientare procomunistă, antisionistă (v. Kuller, 2008: 64), redactor (1946-1949) şi apoi redactor-şef al oficiosului organiuaţiei amintite, IKUF-Bleter (1949-1953), redactor-şef al redacţiei de limbă idiş la Radiodifuziune (1953-1956), treptat distanţându-se de orientarea comunistă, secretar literar al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (1955-1982), respectiv redactor la Revista cultului mozaic (1969-1972);

BLAIER, Andrei (n. 1933) – regizor şi scenarist, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (întocmită în 1980!);

BOGDAN, Radu (1920-2011) – critic şi istoric de artă marxist, originar din Galaţi, inspector şef în Ministerul Artelor (1948-1950), conferenţiar la Catedra de Istoria Artei – Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, şef de secţie la Muzeul Naţional de Artă, iar în anii ’60 cercetător principal şi şeful sectorului artă modernă şi contemporană la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române;

BOIANGIU, Alexandru (soţul Magdalenei Boiangiu) (10.8.1932 – 2008 Bucureşti) – regizor de filme la studiul cinematografic Sahia, autorul unor filme precum “Cetăţi ale industriei socialiste” (1960) sau “Puterea pâinii” (1961), după 1989 traducător al unor cărţi la Ed. Hasefer; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

BRATU, Lucian (n. Lucian-Fred BERGMAN) (n. 14.VII.1924) – regizor de film, absolvent al Institutului Unional de Artă Cinematografică din Moscova (1955); autor de multiple producţii cinematografice propagandistice; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1980);

BRATU, Savin (n. Raul BARAŞ, fiul lui Filip şi Perla) (15.V.1925 Roman, Neamţ – 4.III.1977 Bucureşti) – scriitor şi teoretician literar apologet al stalinismului, identificat de C.P.A.D.C.R. ca reprezentant al cenzurii spaţiului publicistic, profesor la Facultatea de Filologie din Bucureşti, impus în 1950, în echipa lui Ion Vitner, colaborator succesiv la revistele Moldova Liberă (din Iaşi, 1945) Naţiunea, Revista literară, Gazeta literară, Tânărul scriitor, Viaţa românească, Contemporanul, debutant editorial cu broşura “Cum participă tineretul la întrecerile socialiste” (1949); între lucrările sale, volumul Eroul timpurilor noastre în proza din ultimii ani (1955) „îşi propune să discute, în lumina experienţei adânci, dezvăluite în dezbaterile Congresului Scriitorilor Sovietici, unele probleme ale creării eroilor pozitivi” şi postulează: “pentru scriitor, reflectarea forţelor organizatorice transformatoare ale partidului nu e numai firească, ci şi obligatorie”;

BRAUNER, Harry (1908 Piatra Neamţ – 1988 Bucureşti) – recunoscut ca folclorist marcant; după august 1944, până la arestarea sa din 1950 în cadrul “lotului Pătrăşcanu”, secretarul organizaţiei de partid de la Ministerul Artelor (şi Informaţiilor), directorul Institutului de Folclor (Decretul nr. 136 din 5/6 aprilie 1949) şi şef de catedră la Conservator (Kuller 2008: 79; Solomovici 2004: 256);

BREAZU, Marcel (n. MENDELOVICI) (25.V.1912 Bucureşti – 3.VII.1994 Bucureşti) – membru de partid din 1942, redactor-şef la Tânărul Muncitor după august 1944, menţionat şi în conducerea publicaţiilor Naţiunea, Scânteia Tineretului şi Contemporanul (Kuller 2008: 82), responsabil cu cenzura în literatură şi alte arte, din 1948, cadru didactic la catedra de materialism dialectic şi istoric a Facultăţii de Filosofie din Bucureşti; cercetător şi apoi director adjunct al Institutului de Filozofie al Academiei R.P.R. (1955-1966), ulterior profesor de estetică în cadrul Institutului de Arte Plastice, publicist la Contemporanul (v. art. “Impasul artei dezumanizate” din 14 iunie 1957); fratele lui Vicu Mândra (v. infra);

BRESLAŞU, Marcel (n. Mark BRESLISKA, după alte surse BRESLAU) (6/20.IX.1903 Bucureşti – 20.IX.1966 Bucureşti) – membru de partid din 1942, după război şef al Departamentului Pedagogic (1948-1949) şi respectiv director general al Departamentului Învăţământ Artistic (1949-1950) din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor, membru în colegiul de redacţie la Gazeta literară, revista Uniunii Scriitorilor (din 1954), secretar al organizaţiei de partid a Uniunii Scriitorilor (1953-anii ’60), profesor al Institutului de Artă (viitorul IATC) (1949-1960), apoi rectorul aceleiaşi instituţii (1961-1966), redactor-şef al revistei Secolul 20 (1961-1966), decorat cu Premiul de Stat în 1957 şi 1962 şi cu “Ordinul Muncii” cls. I în 1963 (cu prilejul împlinirii a 50 ani); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;

BRUCKSTEIN, Ludovic (Arie Joseph-Leib) (27.VII.1920 Lucăceni, Satu Mare – 4.VIII.1988 Tel Aviv) – publicist şi scriitor; în anii ’50 în Sighetu-Marmaţiei, profesor de liceu, în anii ’60 secretar literar în cadrul secţiei de dramaturgie “de pe lângă Ministerul Culturii” (Laczko 2010:4), semnatar de articole la Viaţa Românească, Tribuna şi alte reviste, emigrat în 1972 în Israel;

BUGHICI, Dumitru (14.XI.1921 Iaşi – 12.VI.2008 Tel Aviv, Israel; fiul lui Avram) – fratele violonistului Avram Bughici, membri ai unei cunoscute formaţii de familie de muzică “Klezmer”; studii la Conservatorul “Rimski-Korsakov” din Leningrad (1950-1955), apoi profesor la U.N.M.B., în anii ’70 angajat al T.E.S. din Bucureşti; emigrat în 1985 în Israel; inclus de muzicologul P. Brâncuşi între autorii de cântec de masă “compus în ritm de marş” în perioada stalinistă, autor, inter alia, al compoziţiilor proletcultiste “Poem eroic în memoria lui Filmon Sârbu”, “În noaptea de august” (versuri Vladimir Colin) şi “Evocare – Donca Simo” (P. Brâncuşi 2006: 166-7 şi 2005: 105, 105-6, 111; Strom 2002: 104 ş.u.);

CAMPUS, Iosif-Eugen (n. 5.II.1915 – încă în viaţă în 2008, la Haifa), redactor la Viaţa Românească şi alte reviste, unul din criticii de partid din presă şi literatură identificaţi de raportul final al C.P.A.D.C.R., la un moment dat director al Şcolii Spaniole din Bucureşti; fiul său, Emanuel, a reobţinut cetăţenia română în 2008 (ordinul M.J. nr. 1731/2008);

CARABĂŢ, Lia – soţia scenaristului şi profesorului Dumitru Carabăţ; în anii ’60-’80 redactoare la studioul cinematografic Animafilm;

CASSIAN, Nina (n. Renée-Annie CASSIAN-MĂTĂSARU, fiica lui Iosif şi Jana (n. Şmilovici)) (n. 27.IX.1924, Galaţi) – înscrisă în P.C.d.R. la 16 ani (1940), debutează în presă la Ecoul (oct. 1944, sub pseudonomul “Maria Venjamin”), scrie la România Liberă (1945-1947) şi la Rampa (1947-1948, sub multiple pseudonime), redactor-şef adjunct la Urzica şi laboratoare a Radiodifuziunii; exponentă emblematică a servilismului voluntar şi zelos faţă de regimul de teroare stalinistă, poetă proletcultistă notabilă a primei jumătăţi a anilor ’50; căsătorită până în 1948 cu Vladimir Colin, ulterior cu ideologul cultural Al. I. Ştefănescu [v. infra]; rămasă în 1985 în SUA;

CĂLIN, Vera (n. CLEJAN, căs. RUSSO, fiica lui Herman) (n. 17.II.1921) – fostă ilegalistă (legătura de partid a lui L. Pătrăşcanu între 1943 şi 1944), impusă la Facultatea de Filologie (fostă Litere) în 1949, alături de Ion Vitner, Ovid. S. Crohmălniceanu, N. Tertulian ş.a. în locul colegilor lui G. Călinescu, într-un efort imbecilizant de ideologizare în cheie marxistă a întregii literaturii române, promovată până la gradul de profesor (1970); în paralel, redactor la Editura pentru Literatură şi colaboratoare ocazională la revista Teatrul; decorată în 1951 cu Medalia Muncii, emigrată în Israel în 1976, ulterior stabilită în S.U.A.;

CĂLUGĂRU, Ion (n. Buium sin Ştrul Leiba CROITORU, fiul lui Ştrul sin Leiba Croitoru şi Ţipa) (14.II.1902 Dorohoi – 22.V.1956 Bucureşti) – ziarist asumat marxist în perioada interbelică (publicând, inter alia, la Vremea şi Cuvântul), după război membru fondator al sindicatului scriitorilor evrei (alături de Emil Dorian şi Ury Benador), redactor la diverse ziare controlate de comunişti (Scânteia, Contemporanul, Viaţa Românească), în iunie 1948, membru în comitetul director al nou înfiinţatei reviste Viaţa Românească; considerat autoritate ideologică în domeniu, ales autor de prefeţe la cărţile Editurii “Cartea Rusă”, autorul nuvelei Oţel şi Pâine – o apologie a industrializării comuniste, considerat de istoricul literar Ana Stelejan ca fiind unul din primii agitatori propagandişti din Români şi pilon al “noii ordini din literatură”;

CĂLUGĂRU-CĂPITĂNEANU, Titina (fiica lui Ştrul sin Leiba CROITORU şi Ţipa, sora lui Ion Călugăru; căs. Căpităneanu) (1911 Dorohoi – 1973 Bucureşti) – nume sonor în seria exponenţilor realismului socialist în artele plastice; pictor, după august 1944 colaboratoare la Scânteia (cvasipermanent), Contemporanul, Gazeta literară, Informaţia, Arta plastică, din 1949 conferenţiar la Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu din Bucureşti”, din 1950 membru în conducerea Uniunii Artelor Plastice, co-autoare a cărţii Grafica sovietică (1950), un veritabil ghid normativ-prescriptiv al realismului socialist pentru graficienii şi pictorii români, în care artista decretează: “trebuie să ştim a învăţa de la artiştii sovietici cum să facem din arta noastră o artă activă, de luptă, cum să fim fermi pe poziţia luptei împotriva cosmopolitismului şi formalismului în artă”; decorată de autorităţile comuniste cu premiul “Ion Andreescu” al Academiei R.P.R. în 1949, ordinul Muncii clasa a II-a în 1949, medialia “Cinci ani de la eliberarea de sub jugul fascist” în 1952 şi ordinul “23 August”; incinerată la crematoriul “Cenuşa” (Kuller 2008: 100; S. Ştefănescu 2009; Mândrescu 2004: 20-21; J.G.S.I.G.R. 1993: 11);

CORBU, Colette – în anii ’50-’70 regizor teatral şi redactor la Contemporanul; ulterior emigrată în Israel (Solomovici 2003: 329 ş.a.);

CREMENE, Mioara (n. 6.IX.1923 Bucureşti) (n. Maria Elena Gorea, tatăl fiind român, iar mama, Erna, fiica ziaristului interbelic B. Brănişteanu-Braunstein) – publicistă, scenaristă, redactor la Contemporanul (1947-1950), publicând şi la Ecoul (ulterior Tribuna Poporului) şi Rampa, ulterior redactor-şef adjunct la redacţia revistelor pentru preşcolari (ţinând de Ministerul Învăţământului), semnând ocazional articole şi la revista Teatrul, rămasă în timpul unor filmări de film în Germania în 1969, redactor la Gazeta literară (din 1964); ulterior rezidentă în Franţa şi respectiv Israel (1978), revenită în ţară după 1989, încă în viaţă în 2009 (Croitoru 2005:6; Muşat & Un 2009);

CROHMĂLNICEANU, Ovid S. (n. Moise CAHN, fiul lui Lazăr şi Esthera (n. Leibovici)) (16.VIII.1921 Galaţi – 30.IV.2000 Berlin) – exponent al realismului socialist impus în literatura română postbelică, menţionat de raportul final al C.P.A.D.C.R. ca făcând parte din “adevărata armată de experţi în subtilităţi dogmatice [care] pândea orice şovăire ideologică” în literatură (2006: 491); de formaţie inginer; redactor la Ecoul şi la Revista Literară (1944-1946), Contemporanul (1947-1951), redactor-şef adjunct la Editura Didactică şi Pedagogică (1951-1953), apoi redactor (1953-1956) şi respectiv redactor-şef (1956-1962) la Viaţa Românească, perioadă în care publică şi volumul său Pentru realismul socialist; ulterior, ca redactor-şef adjunct la Gazeta Literară (1963-1966); profesor universitar de limba şi literatura română la Facultatea (astăzi) de Litere din Bucureşti (1948-1991, pensionat); sesizează şi urmează oportunist schimbarea „liniei de partid” şi devine un treptat critic al formalismului dogmatic în literatură; emigrat în Germania în 1992, stabilit la Berlin;

DAMIAN, S. (n. Sami Druckmann, fiul lui Carol (etnic german) şi Pessia (n. Abraham)) (n. 18.VII.1930, Alba Iulia) – critic şi istoric literar, identificat de Raportul Final al C.P.A.D.C.R. între paznicii dogmei în literatură, redator la Contemporanul (1951-1954), Gazeta literară (1954-1968), România literară (1968-1973), redactor-şef la Luceafărul (1973-1974), emigrat în Germania (1976) via Israel, unde va conduce catedra de limba şi literatura română a Seminarului de Romanistică de la Universitatea Heidelberg (1976-1995), în prezent pensionar publicist;

DAN, Tudor (n. Paul LEIBOVICI) – ilegalist, soţul Ecaterinei Dan (n. Finca Davidovici); din 1945 şeful subsecţiei Cinema a secţiei Propagandă a A.R.L.U.S.;

DAVIDOGLU, Mihail (n. Moise DAVIDSOHN, fiul lui Mihail şi Clara (n. Kochen)) (11.XI.1910 Hârlău, Iaşi – 17.VIII.1987 Bucureşti) – promotor notabil al realismului socialist în dramaturgie, membru în conducerea Uniunii Scriitorilor în mandatul lui M. Beniuc, director la Ministerul Artelor (şi Informaţilor) (1945-1948), apoi preşedinte al comitetului pentru cultură din cadrul comitetului de partid al sectorului 1 Bucureşti; în anii ’50 prezent şi în colegiul de redacţie al revistei Teatrul;

DELEANU, Harry-Horia (25.XII.1919-1998) (fiul lui Arnold şi Malvina (n. Feller)) – teatrolog, membru de partid, profesor la I.A.T.C. (’50-’70), redactor la revista A.R.L.U.S. Veac Nou (1945-1953), redactor şef al revistei Teatru (1956-1958); autor în anii ’50 al unor varii lucrări de sorginte proletcultistă; a continuat să publice şi după 1990, la Ed. Hasefer; fiul său, Radu (n. 26 ian. 1952 Bucureşti), care şi-a ebraizat numele în Israel în forma Delano, a solicitat şi reobţinut cetăeania română în 2009 (ordinul MJ nr. 407/30.01.2009; M.Of. nr. 70 din 5 febr. 2009);

DEMETRIUS, Lucia (16.II.1910, Bucureşti – 29.VII.1992 Bucureşti) (fiica lui Demetrius Vasile (n. Ogea) şi Antigona (n. Rabinovici)) – fostă funcţionară la Uzinele Malaxa (1936-1938), după august 1944 traducător al Editurii Cartea Rusă, profesoară la Conservatorul Muncitoresc (1944-1949), apoi membru în noua conducere a Societăţii Scriitorilor din România, prim-secretar de presă la Ministerul Informaţiilor / Artelor şi Informaţiilor (1946-1950), profesoară de artă dramatică la Conservatorul de artă dramatică (1944-1949), regizor de teatru exponent al realismului socialist la teatre din Sibiu, Braşov şi Bacău (1950-1952), colaboratoare la Scânteia, Cuvântul femeilor şi Contemporanul, respectiv la revista Teatrul în anii ’50-’60, etc.;

DORIAN, Dorel (n. IANCOVICI, fiul lui Mendel şi Tonia Margareta) (n. 6.V.1930, Piatra Neamţ) – dramaturg şi publicist; stabilit în 1945 (în timpul liceului) la Bucureşti; redactor al mai multor articole la presa comunistă centrală (Tinereţea – cu red. şef Paul Cornea, Revista elevilor, Tânărul muncitor, Scânteia tineretului) (1945-19489; student la Institutul Politehnic din Kiev, în U.R.S.S. (1948-1953); inginer pe şantierul termocentralei Paroşeni şi la Trustul Electromontaj Bucureşti (1953-1956); dramaturg proletcultist în faza de declin a curentului (v. criticii şi istoricii literari Ion Simuţ, Alexandra Andrei, Cornel Robu, Cosmin Ciotloş, etc.); redactor la Viaţa Studenţească (1956-1959, în perioada incriminării evenimentelor de la Budapesta); redactor la Ştiinţă şi Tehnică, apoi la Tehnium (1959-1974), iar ulterior la Magazin (1974-1990); după 1989 membru marcant al comunităţii evreieşti din România, redactor şef al revistei Realitatea Evreiască (1995-1996), respectiv deputat rprezentant al comunităţii în parlament (1996-2000, 2000-2004), respectiv;

EISIKOVITS, Max (Mihály) (8.X.1908 Blaj – 12.I.1983 Cluj) – evreu maghiarofon, în perioada interbelică co-fondator (alături de Zeno Vancea) al “Conservatorului Muncitoresc” la Timişoara, apoi profesor la cel municipal, postbelic membru de partid şi comunist zelos, “dintre cei mai duri muzicieni stalinişti” (D. Popovici), director al Operei maghiare din Cluj (1948-1952), profesor de compoziţie (din 1946) şi rector al Academiei de Muzică din Cluj (1950-1953; l-a exmatriculat pe studentul anticomunist Mircea Istrate); autor al pieselor “Noi şi pâmântul”, “Balada tractorului”, “Salut Revoluţiei”, “Ne conduce partidul” (D. Popovici 2010: 262; Kuller 2008: 131; P. Brâncuşi 2006: 122, 147, 150; O.L. Cosma 2006; L.G. Bratu 2008: 433 n. 12);

ELIAD, Sandu – ziarist în presa sub control evreiesc în perioada interbelică, în 1944 membru fondator A.R.L.U.S. şi bibliotecar al secţiei Propagandă şi Artă, numit în 1948 director al Teatrului Confederaţiei Generale a Muncii, ulterior director şi regizor al teatrului Evreiesc de Stat din Iaşi şi colaborator ocazional la revista Teatrul din Bucureşti; tatăl poetului şi scriitorului Tudor Eliad, stabilit la Paris;

FELDMAN, Ludovic (25.V.1893 Galaţi – 11.IX.1987 Bucureşti) – violonist şi compozitor; în perioada războiului în cadrul orchestrei simfonice a teatrului evreiesc din Bucureşti, ulterior concert-maestru în orchestra Filarmonicii “G. Enescu” din Bucureşti (1945-1953, pensionat); inclus între cei “care preluau cu zel indicaţiile culturnicilor Iosif Kişinevski, Leonte Răutu, Edouard Mezincescu” (S.D. Pop 2007: 3), apologet al “deceniului glorios” (1944-1954) în revista Muzica (nr.7-8(iul.-aug)/1954), autor al pieselor “Cântec pentru Stalin”, “Mi-e gândul la Stalin” şi al altor cântece de masă “compuse în ritm de marş”; unul din compozitorii favoriţi ai autorităţilor în perioada stalinistă, decorat cu Menţiunea I-a (1945), Premiul III de compoziţie “George Enescu” (1946), Premiul de Stat (1952), ordinul Muncii clasa a III-a (1954), etc. (P. Brâncuşi 2006: 147, 166-7; O.L. Cosma 2006; Kuller 2008: 139-40; Oprea, Petrulia şi Hîncu 1973: 103-4);

FINŢI, Alexandru (1910 – 8.IX.1972; Bucureşti) – actor, regizor; între 1942 şi 1944 cadru didactic la Şcoala de Arte pentru Evrei şi regizor la teatrul “Baraşeum” din Bucureşti, apoi membru de partid, director al Teatrului Armatei (1948-1950, detaşat practic de la Teatrul Naţional), ulterior profesor la I.A.T.C. până la sfârşitul anilor ‘60; decorat în 1967 cu ordinul Meritul Cultural cls. II-a; (Kuller 2008: 146; Solomovici 2001II: 51, 105, Miliţia Spirituală 2011; Solomovici 2001II: 105; Yad Vashem f.a.:12; YIVO f.a. “Romanian Theater”);

FLOREA, Marcel (n. FORSCHMIDT) (d. 4.II.2002, Israel) – muzicolog, angajat al Radiodifuziunii, autor, inter alia, al omagialelor de la începutul anilor ’50 “Stalin” şi “Cântecul de copii pentru tovarăşul Stalin); emigrat în Israel, redactor la cotidianul de limbă română Viaţa Noastră din Tel Aviv;

FÖLDES, László (n. FISCHER) (26.VI.1922 Arad – 10.I.1973 Cluj) – publicist şi scriitor, fost deportat sub ocupaţia maghiară din Ardealul de Nord, după război membru de partid în Cluj, cu articole procomuniste la Korunk, profesor de estetică la Academia de Muzică din Cluj şi la Insititutul de Arte Plastice “Ion Andreescu”, membru al filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, se debareasează pe parcursul anilor ’60 de dogmatismul care l-a caracterizat în anii ’50 (Kuller 2008: 150; Balas 2008: 149; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 171, 173);

FREDANOV-GHELERTER, B. Beate (11.V.1913-13.III.1997) – actriţă de teatru, în timoul războiului profesoară la Şcoala de Arte pentru Evrei din Bucureşti (1942-1944), căsătorită cu doctorul Iuliu Ghelerter, împreună cu care forma, potrivit memoriilor fostului lor cumnat, criticul literar Matei Călinescu, “un cuplu de comunişti convinşi, rigid dogmatici chiar şi în intimitate” (Călinescu 2005); secretară a subsecţiei Teatru (secţia Artă) a A.R.L.U.S. încă de la înfiinţare (1944), membru al C.C. al U.F.D.R. (din febr. 1948), membru al Secţiei de Producţie Artistică (i.e. organul cenzurii în domeniu) din cadrul Uniunii Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti la sfârşitul anilor ’40; co-director al Teatrului Naţional, ulterior profesor de artă dramatică la Conservator şi la I.A.T.C. până în anii ’70; între 1957 şi 1959 profesoară la studioul T.E.S. Bucureşti (menţionată şi în Kuller 2008: 153; Sebastian 1996: 448; Solomovici 2001 I: 210; Catalan 2009: 188, 191; Şt. Mihăilescu 2006: 429-30); decorată în 1967 cu ordinul Meritul Cultural cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a;

FUCHS, Theodor (1878-1953) – pianist şi compozitor, autor, la sfârşitul anilor ’40, al compoziţiei omagiale “Scrisoare pentru Stalin” (O.L. Cosma 2006; Kuller 2008: 158);

GIROVEANU, Aurel (n. Aurel ENGELBERG, fiul lui Luţă) (24.IX.1916 Girov, Neamţ – 31.III.2001 Bucureşti) – pianist şi compozitor, redactor al Radiodifuziunii în perioada 1949-1950; autor inter alia al compoziţiilor “Slavă lui Stalin” şi “Stalin e lumina” la sfârşitul anilor ’40; ulterior compozitor de muzică uşoară şi coloană sonoră (Kuller 2008: 169; Storin 2006: 23; P. Brâncuşi 2006: 122; O.L. Cosma 2006);

GLAUBER, Gheorghe (n. Gyuri, la 6.I.1921) – alt pictor reprezentant al realismului socialist promovat de partid în anii ’50-’60, rezident în Baia Mare, cu destin ulterior necunoscut;

GRUIA, Ştefan (n. GOLDBERGHER) – soţul Charlottei Gruia (de la Comisia de Control a Partidului), funcţionar de rang superior la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă în anii ’50-’60, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1955);

HASAN, Yvonne (n. 12.I.1925 Bucureşti) – artist plastic aservit regimului în perioada stalinistă, doctor în filosofie, lector universitar de Istoria Artei la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti între 1956 şi 1982;

HETTE, Elisabeta (zisă “Elly”) (n. 9.VII.1905, Chişinău) – soţia sculptorului Richard Hette, originar din Piatra Neamţ; sculptoriţă proletcultistă între favoriţii regimului stalinist, profesoară la Institutul de Arte Plastice în anii ’50, cu expoziţie la Moscova (1949), autoare a unor sculpturi precum “În faţa tribunei, la 23 august” sau macheta momumentului “Suhorov”;

HÎNCU, Dumitru (n. 5.V.1922, Botoşani, fiul lui Avram şi Perla) – translator şi critic literar; după război activist al U.T.M. Botoşani, debutează în presă la Apărarea (1946), ulterior redactor la Contemporanul (sfârşitul anilor ’40 – începutul anilor ‘50) şi numeroase alte reviste, în anii ’50 redactor la E.S.P.L.A., după Revoluţie inclusiv director adjunct al C.S.I.E.R., decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;

IACOB, Eugen (1940-1921) – în anii ’60 corector la Editura Politică, apoi angajat al Serviciului de Expoziţii al Ministerului Culturii, ulterior transferat la Muzeul Satului; emigrat în 1987 în Israel (Kuller 2008: 202);

IANOŞI, Ion (n. Janos Maximilian STEINBERGER, zis şi “Jancsi”, fiul lui Iuliu Steinberger şi Ana Lato (n. Leitner)) (n. 1 mai 1928, Braşov) – scriitor, eseist, traducător; membru U.T.C. din 1945, student la filosofie la Universitatea Jdanov din (pe atunci) Leningrad (1949-1954), unde obţine şi titlul de doctor (1955); după revenirea în ţară ziarist la Elore (1955-1956), activist şi instructor al C.C. la sectorul de Artă al secţiei Ştiinţă şi Cultură a C.C. al P.M.R. (1956-1965), profesor la I.A.T.C. (1955-1958), ulterior scriitor şi profesor timp de decenii (din 1976 şeful catedrei de estetică) la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti; membru de onoare al Academiei Române (2001);

ILIEŞIU, Mirel (n. Marcu IOSIPOVICI, fiul lui Haim şi Zina) (18.X.1923 Bucureşti – 23.III.1985 Târgu Mureş) – membru de partid din 1945, ziarist (1945-1951), apoi regizor responsabil al filmărilor lui Gheorghiu-Dej şi al altor multiple materiale de propagandă în anii ‘50, angajat regizor al studioului cinematografic “Alexandru Sahia” până în 1985 şi colaborator al F.C.E.R.; regizor inter alia al documentarelor O zi pe lacul Razelm (1956), Furnalul (1968), Bicaz: cota 563 (1959), Tăbăcarii (1963), Sub steagul partidului (1971), Un măreţ program de propăşire economică (1969), etc. – “dispărute” din mai toate biografiile oficiale; soţia sa Lidia (n. Zilberman, d. 2000) şi fiica, Doina Ilieşiu Denes [căs. cu fiul lui Ivan Alexandru Denes?], s-au stabilit în statul Delaware (S.U.A.), fiica recăsătorindu-se cu Horia Vais;

IOSIF, Mira – soţia diplomatului Petre Iosif (n. Leon Brauchfeld), critic literar şi teatral, redactor la revista Teatrul din 1956 până la începutul anilor ‘80, la pensionare (buni prieteni de familie cu Alexandru şi Neaga Graur);

ISER, Iosif (21.V.1881 Bucureşti – 25.IV.1958 Bucureşti) – pictor, fost ilegalist, după război vicepreşedinte al subsecţiei Arte Plastice (secţia Artă) în cadrul A.R.L.U.S., reprezentant al realismului socialist în pictură, abordând în special portrete de muncitori, cu tablouri precum “Portretul muncitorului Lăzărescu”, “Maica Bucurea toarce”, sau “Ţărănci torcând”;

JAR, Alexandru (n. Solomon AVRAM, după alte surse (care îl citează pe Gheorghiu-Dej) Abraham PAŞCHELA) (fiul lui Iacob şi Sura Bella) (21.IX.1911, Iaşi – 10.XI.1988, Bucureşti) – de profesie tapiţer, fost voluntar în Spania şi apoi în Rezistenţa Franceză (soţul Olgăi Bancic), după război colaborator la Şantier, Cuvântul liber, Tinereţea, Flacăra, Vremea, în colegiul de redacţie la Gazeta literară (din 1954), “unul din campionii proletcultismului”, transformat în 1956 în critic al stalinismului; decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); şi-a vizitat fiica Dolores în Israel, în anii ’80, dar s-a întors în România;

JEREA, Hilda (17.III.1916 Iaşi – 14.V.1980 Bucureşti) – pianistă şi compozitoare, inclusă în memoria unor muzicologi din perioada respectivă între “cei mai duri muzicieni stalinişti” (D. Popovici 2010: 262); în timpul războiului cadru didactic la Şcoala de Arte pentru Evrei din Bucureşti, apoi membru de partid, cadru didactic la Conservatorul Bucureşti (1948-1949, 1969-1972), secretară a Uniunii Compozitorilor (1949-1952), între cei care în revista Muzica a anilor ’50 “critica fără cruţare formalismul”, “calea preferată de pătrundere a cosmopolitismului şi mai ales a impresionismului”, autoare a compoziţiilor “Slavă lui Stalin”, “Sub soarele deşteptării” (1951), “Sub soarele păcii” (1952, versuri Dan Deşliu), “Odă legii staliniene”, “Patria, culorile”, “Salutul cravatelor roşii”, “Cântec pentru prietenia româno-sovietică” (1954) şi coautoare a culegerii Cântăm Partidul: Cântece de masă (1961); bună prietentă (suprinzător?!) a Ninei Cassian; recompensată pentru servilismul ei cu Premiul de Stat şi Ordinul Muncii (D. Popovici 2010: 262; P. Brâncuşi 2006: 122, 134, 166-7; O.L. Cosma 2006; S.D. Pop 2007: 4, 7; respectiv FEDROM 2008: 92 şi Kuller (2008: 216), care însă escamotează complet din biografia Hildei Jerea – ca în multiple alte cazuri, de altfel – partea de militantism procomunist);

KATZ, Mîndru (n. Mandy Katz) (1925-1978) – membru de partid, pianist, care, cf. Solomovici (2004: 51), “când a împlinit 27 de ani a fost făcut artist emerit al R.P.R. şi a primit o casă splendidă”, adaugându-se în nuanţare că “[e]ra însă straşnic supravegheat de agenţii Securităţii” (Solomovici 2004: 51); emigrat în Israel în 1958; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (136/1955) (v. şi Kuller 2008: 222);

KAHÁNA, Mózes (26.XI.1897 Cheile Bicazului, Neamţ – 11.IV.1974 Budapesta) – fratele lui Ernö, diretorul spitalului M.A.I. (1945-1954); poet avangardist; participant la Revoluţia bolşevică din Ungaria (1919), apoi stabilit în Târgu Mureş, publicist (pseudonime literare: “Gyergyai Zoltán”, “Joel Béla”, “Köves Miklós”) şi agitator comunist (nume conspirativ “Mozi”); pleacă în U.R.S.S., unde în 1936 devine preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.A.S.S. Moldovenească; revenit în ţară după război, autor al câtorva romane, se stabileşte în 1972 la Budapesta, unde se sinucide în 1974;

KITTNER, Alfred (24.XI.1906 Cernăuţi – 14.VIII.1991 Düsseldorf, Germania) – poet evreu germanofon, în perioada interbelică funcţionar bancar şi publicist la ziarul de limbă germană Der Tag din Cernăuţi, deportat în mai multe lagăre din Transnistria (1942-1944), în 1945 stabilit la Bucureşti, bibliotecar-şef la A.R.L.U.S. (1945-1950), în anii ’50 director adjunct al bibliotecii Institutului pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea (1950-1958) şi colaborator al emisiunii de limbă germană a Radiodifuziunii, iar din 1958 până în 1979 informator al Securităţii sub numele conspirative “Leopold Ludwig”, “Lalu”, “Karol” şi “Karol Andrei”; emigrat în anii ’80 şi stabilit definitiv în Germania (Totok 2011; Totok şi Binder 2010b; Tartler 2009; Kuller 2008: 224);

KOFFLER, Eugen (1908 Galaţi – 1989 Israel) – muzicolog, în timpul războiului angajat al Teatrului “Baraşeum” din Bucureşti, ulterior (co-)autor al compoziţiilor omagiale “Cântec pentru Stalin” şi “Scrisoare pentru tovarăşul Stalin” la sfârşitul anilor ’40 – începutul anilor ’50 (Kuller 2008: 225; O.L. Cosma 2006);

KRAUSZ, Tiberiu (1919-2010) – pictor reprezentant al realismului socialist, profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti în anii ’60;

LANGFELDER, Paul (pseud.; Peter Redleff (31.V.1910 Hlohovec (atunci Austro-Ungaria) – 26.IV.1974 Bucureşti)) – evreu originar din Germania, fost membru al Partidului Comunist German, stabilit în 1946 în România, subaltern al lui Răutu la C.C. al P.C.R., ulterior consacrat ca germanist şi critic literar, în anii ’50 semnatar al unor articole în revista Teatrul;

LAZĂR, Dorio (20.IV.1922 San Remo, Italia – 2004, Germania) (fiul lui Ghelman Lazăr) – sculptor proletcultist aservit regimului stalinist, autorul unor sculpturi precum “Griviţa Roşie” (1947) sau statuia lui Stalin din oraşul Braşov (dezvelită la 6 nov. 1951); în anii ’50 redactor şef al revistei Arta Plastică;

LEBLI, Bernard (d. 1966) – fost ilegalist comunist, arestat chiar în anii ’30 (cf. Solomovici 2001I: 194-5), după război membru în conducerea C.D.E. şi director al T.E.S. (1948-1954);

LITANI, Dora (n. LITTMAN) – cadru didactic la Facultatea de Litere/Filologie din Bucureşti după război (cf. Mioara Cremene în Croitoru 2005:6), în anii ’60 autoare a unor lucrări publicate la Editura Cultura, ulterior stabilită în Israel, unde şi-a continuat activitatea publicistica (posibil aceeaşi persoană cu cea din Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 175) (v. şi Solomovici 2001 II: 105);

LUCA, Eugen (n. Jean (cf. altor surse Israel) LEIBOVICI) (21.VI.1923 Iaşi – 13.VII.1997 Haifa, Israel) – critic şi istoric literar marxist, publicând după război la Opinia şi Lupta Moldovei în Iaşi, apoi la Contemporanul, Luceafărul şi Viaţa românească, în anii ’50 semnatar al unor articole precum “Umanism şi patos revoluţionar” în revista Teatrul sau “Lirism şi prejudecăţi poetice” în Tânărul scriitor (nr. din aprilie 1957), în care deplânge faptul că unii poeţi şi-au pierdut încrederea în posibilităţile oferite de poezia militantă social; emigrat în anii ’70 în Israel, unde colaborează la diverse publicaţii de limbă română;

LUDO, I. (n. Isac IACOVITZ) (4.IX.1894 Iaşi – 23.V.1973 Bucureşti) – scriitor şi publicist procomunist, activ mai ales în perioada interbelică; după război se alătură zelos atacurilor din anii ’40 împotriva lui George Călinescu, acuzându-l că nu ar fi eliminat din a sa Istorie a Literaturii Române scriitorii cu convingeri de dreapta, cel despre care fostul şef rabin Alexandru Şafran, dezavuându-i apologia regimului stalinist, avea să afirme în anii ’60: “A ajuns Ludo un antisemit al propriului sau neam, mai ordinar decat un A. C. Cuza”;

LUPAN, Radu (n. Raymond LEIBOVICI, fiul lui Josef şi Estera (n. Vigder)) (n. 23.III.1920, Galaţi) – redactor-şef la Editura pentru Literatură şi şef al departamentului extern al săptămânalului Contemporanul (1948-1952), şef de secţie la Uniunea Scriitorilor (1959-1983, pensionat), redactor la E.S.P.L.A. pe parcursul anilor ’50, lector la catedra de limbă şi literatură engleză a Universităţii Bucureşti, autor ocazional la Gazeta literară (unde spre exemplu denunţa tendinţele morbide din poezia baudeleriană şi acuza că subiectivismul lui Proust, care ar împiedica omul în înţelegerea problemelor esenţiale ale realităţii) şi la Teatrul, ulterior traducător la diverse edituri; decorat în 1964, sub numele Raimond Lupan, cu Medalia Muncii;

MAHLER, Fred (1928-1989) – sociolog, activist de partid, membru supleant al C.C. al U.T.M. în anii ’50, prieten cu Ion Iliescu (potrivit mărturisirii acestuia), scriitor şi critic literar, funcţionar în cadrul Centrului de Cercetări pentru Probleme Tineretului în anii ‘80; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (5/1955);

MAHLER-BEILIS, Rola – traducătoare la diverse edituri şi redactoare la revista Teatrul în anii ’50-’80, după 1989 traducătoare la Ed. Hasefer, încă în viaţă în febr. 2011 (parte civilă într-un proces);

MAIORESCU, Toma George (n. Gyuri MAYER, fiul lui Ştefan şi Borişka (n. Marosy)) (n. 8.XII.1928, Reşiţa) – absolvent al Liceului Israelit din Timişoara în 1947, apoi tânăr membru C.D.E.; după studii universitare la Cluj (1947-1948) şi Bucureşti (1948-1949) studiază la Institutul de Literatură “Maxim Gorki” din Moscova (1949-1954); ulterior întoarcerii în ţară profesor la Institutul de literatură şi critică literară “Mihai Eminescu” (unul din profesorii cu care Paul Goma intră în conflict deschis, fiind exmatriculat), redactor la Contemporanul (1954-1971) şi redactor-şef adjunct la România pitorească (1971-1982); după dec. 1989, ecologist, publicist şi membru onorabil al Comunităţii Evreilor Bucureşti;

MANDY, Alexandru (n. Armand Abram PENCHAS) (9.VIII.1914 Craiova – 10.X.2005 Jimbolia) – compozitor, director de studii al Institutului de Teatru şi Film “I.L. Caragiale” din Bucureşti (1950-1952);

MANEA-MANOLIU, Ion (după căsătorie şi-a completat alias-ul cu “Manoliu”, după soţie) (1925 Galaţi – 1995 New York) – ziarist la Scânteia în anii ’60, iar apoi secretar general şi redactor adjunct al Agerpres în anii ’70, rămas în SUA printr-o stratagemă şi transformat în anii ’80 în critic al regimului la postul de radio Europa Liberă (Kuller 2010: 191);

MARCIAN, Marcel (n. Moritz MARCUS, fratele acad. Solomon Marcus; fiul lui Alter Gherşin şi Simelia (n. Herşcovici)) (25.IX.1914 Bacău – 9.V.2007 Bucureşti) – publicist; între 1930 şi 1945 contabil la o moară din Bacău, apoi bibliotecar al comunităţii evreilor din Bucureşti şi colaborator la Contemporanul (1946-1949), ulterior funcţionar şi respectiv secretar literar la Uniunea Scriitorilor (1949-1973, 1950-1970); colaborator la Flacăra, Viaţa românească, Gazeta literară, Luceafărul, Steaua, Tribuna, Literatorul ş.a.;

MARCU, Boris – muzicolog, redactor al Radiodifuziunii după război şi compozitor al unor piese omagiale precum “Spune doină lui Stalin” sau “Cântec pentru Stalin”;

MARIAN, B. Paul (3.V.1906 Bucureşti – 8.II.1997) ((fiul ziaristului interbelic Barbu Marian şi al Charlottei, n. LÖBEL) – fratele lui Eugen B. Marian (v. supra); debutează în presă în perioada interbelică (când foloseşte mai ales pseudonimul Ion Albotă); după război traducător şi redactor, timp de decenii, la Amfiteatru, Ateneu, Colocvii, Cronica, Lumea, Magazin istoric, Gazeta literară, Viaţa românească, etc.;

MASSOFF, Ioan (4/17.VI.1904 Bucureşti – 27.IV.1985 Bucureşti) (nume complet: Henry Ionel Ioseph MASSOF; fiul lui Henry şi Raşela (n. Adania); probabil botezat romano-catolic) – în perioada interbelică ziarist, secretar literar al Teatrului Naţional (demis în 1938 urmare a aplicării legislaţiei rasiale, v. şi Sebastian 1996: 146); după război inspector general al Teatrelor în calitate de consilier la Ministerul Artelor (1946-48), respectiv secretar literar al Teatrului Naţional Bucureşti (1934 până în 1964); decorat în 1967 cu ordinul Meritul Cultural cls. III-a;

MAXY, M. H. (n. Maximilian Herman MAXY) (26.X.1895 Brăila – 19.VII.1971 Bucureşti, cimitirul “Filantropia”) – pictor, după război membru fondator şi în conducerea C.D.E., secretar general al Sindicatului Artelor Frumoase (1945-1946), membru al delegaţiei române la Conferinţa de Opace de la Paris (1946-1947), director al Galeriilor Naţionale / Muzeului Naţional de Artă al R.P.R. (numit în 1949), profesor la Facultatea de Arte Frumoase Bucureşti şi preşedintele sindicatului acestei instituţii (până în 1951), membru în Comisia Superioară de Epuraţie de pe lângă Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din România; decorat în 1964 cu Medalia Muncii cls. II-a;

MĂLINEANU, Henry (n. 25.III.1920 – 2000) (ocazional cu pseudonimul “M. Ciru”) – alt dirijor şi compozitor (de muzică uşoară) semnatar al “pactului cu diavolul”; membru de partid, membru în Biroul Uniunii Compozitorilor în anii ’50, director muzical şi dirijor la Teatrul de Revistă Bucureşti (1950-1953), colaborator la Muzica, Scânteia, Informaţia Bucureştiului, România liberă; compozitor, inter alia, al compoziţiei filosovietice “Prietenul Vanicica” şi al mai celebrului şlagăr “Cincinal în patru ani şi jumătate” (pe versuri de Harry Negrin), multiplu decorat de autorităţile comuniste (Kuller 2008: 259-60; P. Brâncuşi 2006: 150; O.L. Cosma 2006);

MÂNDRA, Vicu (cf. fişei de cadre de la P.M.R. n. MENDELOVICI, după alte surse (evreieşti) n. Natansohn) (5.V.1927 – febr. 2010), ziarist şi scriitor – activist de partid instrumentalizat în impunerea noii linii doctrinare în literatura română, unul din “judecătorii” publici ai lui George Călinescu la sfârşitul anilor ‘40, redactor succesiv la revistele Tinereţea, Revista Literară şi Gazeta Literară, cadru didactic în anii ’50 la Facultatea de Filologie din Bucureşti (catedra de istoria literaturii române, condusă de Ion Vitner) şi redactor ocazional la revista Teatrul; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1954);

MENDELSOHN, Alfred (fiul lui Leon; 4/17.II.1910 Bucureşti – 9.V.1966 Bucureşti, cimitirul “Filantropia”) – în cvasitotalitatea biografiilor întocmite de autori evrei i se menţionează exclusiv opera muzicală; compozitor; membru de partid din 1945; redactor muzical la Scânteia (1945-1946); secretarul subsecţiei (1946-50), respectiv preşedintele secţiei Muzică a A.R.L.U.S. (1950-?); responsabil muzical la postul de radio România liberă (1946-1947); membru al Comitetului pentru Arte din cadrul Direcţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. (1946-1948); profesor la Conservator (din 1948); inspector general în cadrul Direcţiei Muzică a Ministerului Artelor (1947-1948); deputat în Sfatul Popular Bucureşti (1948-1952); secretar al celulei de partid (1946-1948), secretar (1947-1948), membru al Biroului (1946-1956) şi secretar al Societăţii/Uniunii Compozitorilor (1956-1966), calitate în care în 1956 de pildă declama: “Uniunea Compozitorilor […] desfiinţează din rădăcini caracterul mercanil al vechii Societăţi […] şi orientează eforturile creatorilor şi ale muzicologilor spre o concepţie nouă spre crearea unor opere importante, legate de viaţa şi aspiraţiile poporului nostru, creatorul socialismului” (revista Muzica, nr. 3/1956, apud P. Brâncuşi 2006: 163-4); redactor la revista Muzica, unde opinează că “în artă se duce o bătălie aprigă între nou şi vechi”, acuză “tendinţele retrograde, reacţionare, care vor să izoleze arta de popor” şi preaslăveşte “marea lumină care a răsărit în octombrie 1917” (idem); autor prolific de compoziţii omagiale la adresa liderilor, partidului şi ideologiei comuniste, între care “Simfonia a III-a, Reconstrucţia” (1949), simfonia cu cor “Sub cerul de vară” (versuri Maria Banuş), “Simfonia a IV-a, Apelul Păcii”, oda “Cântec pentru Stalin” (1950), poemul simfonic “Prăbuşirea Doftanei” (1950), piesele “Zorii secerătorilor”, “Cântec pentru marea prietenie [româno-sovietică, n.n., I.A.]”, cantata “Glasul lui Lenin” (1957) ş.a. (Kuller 2008: 261-2; P. Brâncuşi 2006: 122, 147, 162, 163-4, 166-7 şi 2005: 104-5, 111; S.D. Pop 2007: 3, 9; O.L. Cosma 2006: Miliţia Spirituală 2011; Catalan 2009: 188);

MIHAIL, Jean (n. Jean MIHAILOVICI) (5.VII.1896 Hălăuceşti, Roman – 12.III.1963 Bucureşti) – regizor încă din perioada interbelică, după august 1944 şeful de facto al industriei cinematografice române după naţionalizarea din 2 nov. 1948; profesor la viitorul I.A.T.C. din Bucureşti (1950-1952); regizorul a câteva zeci de filme de propagandă în prima decadă postbelică, între care Un an de activitate ARLUS (1945), Reforma agrară (1945), De vorbă cu fraţii plugari (1945), Cântecul brazdei (1945), Ţara la datorie (1946), Poporul român în lupta pentru democraţie (1946), Copiii noştri (1946), Republica Populară Română în preajma alegerilor (1948), Naţionalizarea (1948), Al dolea Congres al Confederaţiei Generale a Muncii (1948) Cupa tineretului muncitor (1949), Aniversarea lui Puşkin (1950), Brigada lui Ionuţ (1954), etc. (eronat menţionat ca “Michael Jakob”, alias “Mihai Jehan” în multiple lucrări antisemite, toate plagiind de fapt din M. Pinay 1962: 21 / 1967: 76) (v. şi Kuller 2008: 265; Cajal şi Kuller 2004: 554; Solomovici 2003: 328-9);

MILORIAN, Sergiu (n. Sigismund-Sergiu ZWIEBEL, în alte surse Schwiebel) (6/19.IX.1901 – 16.XII.1969, Bucureşti) – în perioada interbelică ziarist publicând în Socialismul, Mişcarea, Facla, Zorile, Gazeta, după 1944 colaborator la Fapta şi L’Independence Roumaine, consilier în Ministerul Artelor (1947-1948), ulterior cu articole publicate în Revista română, concentrându-se asupra activităţii de regizor şi traducător;

MUGUR, Florin (n. Legrel MUGUR, fiul lui Leon şi Roza (n. Thau)) (7.II.1934 Bucureşti – 9.II.1991 Bucureşti) – membru U.T.M. din timpul liceului (apoi U.T.C., exclus în 1956), întrerupt doi ani pentru a lucra la Radio şi în presa scrisă; debut în 1948 cu versuri dedicate muncitorimii în Brigadierul (suplimentul ziarului Tânărul muncitor); redactor la Ed. Tineretului (1950-1960), paralel cu studiile; profesor de liceu în jud. Argeş (1960-1966) apoi în Bucureşti (1966-1969); redactor-şef adjunct la revista Argeş (1969-1973); lector-cenzor la Ed. Cartea Românească (1973 –1989);

NASTOVICI, N. Petre (n. 1926) – după august 1944 responsabil organizatoric al F.N.D.R., apoi activist U.T.M. şi P.M.R., în anii ’60 director al Baletului Folcloric, apoi, cu grad de colonel, director al casei de Cultură a M.A.I. (1971-1972);

NATRA, Sergiu (n. S. NADLER, fiul lui Benjamin şi Nora) (n. 12.IV.1924 Braşov,) – compozitor şi muzicolog, membru de partid şi menestrel al regimului în anii postbelici, în conducerea Uniunii Compozitorilor în anii ’50, unul din “cei mai duri muzicieni stalinişti”, compozitor prolific de muzică omagială “în ritm de marş” – v. piesele “Ogoare noi în lunca Prutului”; căsătorit cu Sonya-Coralia (n. Rosen, sculptoriţă), împreună cu care (alături de fiul Daniel) a emigrat în 1961 în Israel, unde a continuat să activeze şi să predea la Tel Aviv, abandonând, fireşte, orientarea sa comunistă de odionioară; (D. Popovici 2010: 247, 262; Al. George 2010: 10; P. Brâncuşi 2006: 116, 166-167); în 2004 a solicitat redobândirea cetăţeaniei române (v. M.O.R. nr. 1050 din 12 nov. 2004);

NEGREANU, Dinu (1916-?) – regizor, scenarist şi profesor I.A.T.C.; în perioda războiului regizor la Teatrul Evreiesc “Baraşeum” din Bucureşti şi profesor la Şcoala de Arte pentru evrei (1942-1944); întors de la Moscova în 1948, este numit vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Cinematografiei, post pe care îl părăseşte în 1952 pentru a deveni unul din principalii vectori ai propagandei mediate cinematografic, prin filme precum Nepoţii gornistului (1953), Pasărea furtunii (1954) sau Răsare soarele (1954); emigrat în Israel la sfârşitul anilor ’70, ulterior stabilit în SUA, unde a şi decedat;

NOVICOV, Mihail (n. NEUMAN, fiul lui Maximilian şi Varvara (n. Dox)) (27.VIII.1914 Odessa – 9.IX.1992 Bucureşti) – alt propagandist de prim rang al sistemului comunist; imediat după august 1944 director şi proprietar al ziarului şi tipografiei “Moldova liberă” din Iaşi (1944-1947), apoi redactor-şef la România Liberă, şeful secţiei Propagandă şi Agitaţie a comitetului judeţean de partid Iaşi (1945-1946), din 1945 membru al Secţiei cenzoriale de Producţie Artistică a U.S.A.S.Z., critic literar promotor al realismului socialist, director al Direcţiei Literară în cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1949), secretar al Uniunii Scriitorilor (1949-1953), redactor-şef al revistei Flacăra şi director al Şcolii de Literatură Mihai Eminescu” din Bucureşti (1950-1951), vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Cinematografiei (1953-1954), profesor la Institutul de literatură şi critică literară „Mihai Eminescu” (unul din cei cu care studentul Paul Goma intrase într-un conflict deschis), iniţial la catedra de Teoria Literaturii (1952-1953), apoi şeful catedrei de literatură rusă şi sovietică (1954-19788), rector al Institutului “Maxim Gorki” (1949-1962, rector între 1958 şi 1962), preşedintele Asociaţiei Slaviştilor din România (1976-1990); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a;

PERAHIM, Jules (n. Iuliş BLUMENFELD) (24.V.1914 Bucureşti – 2.III.2008 Paris) – pictor, refugiat după anexarea B.B.N.H. în U.R.S.S., revenit în România în 1944 pe poziţia de “comisar artistic”, iniţial redactor la Veac Nou (ziarul de limbă română al Armatei Roşii), devine unul din exponenţi marcanţi ai realismului socialist în pictură (v. de pildă tabloul “Luptăm pentru pace”, centrat pe chipul lui Stalin), profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, şeful Uniunii Artiştilor Plastici şi director al revistei Arta Plastică (1956-1964), emigrat în Israel în 1968 împreună cu soţia sa, actriţa Agnia Bogoslava, ulterior stabilit la Paris;

PETROVEANU, Mihail (28.X.1923 Bucureşti – 4.III.1977) (fiul lui Jean şi Maria (n. Algazi, sefardă)) (între amici “Milo”) – jurnalist, critic şi istoric literar aservit regimului comunist; absolvent al Facultăţii de Litere din Bucureşti (1947), redactor la Studentul român (1946-1947), apoi redactor la Contemporanul (1947-1948) şi Radiodifuziune (1948-1952), apoi redactor-şef adjunct E.S.P.L.A. (1952-1955), redactor la Viaţa românească (1955-1956), redactor-şef adjunct la Gazeta literară (1956-1961), respectiv redactor principal al publicaţiei Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate (1962-1977); căs. cu Veronica Porumbacu, ambii decedaţi la cutremurul din 1977 (Zalis 2011: 20, D.G.L.R., Kuller 2010: 191 şi 2008: 295-6; G. Şerban 2005: 12; YIVO f.a. “Romanian Literature”);

POJAR, Paraschiva (n. GLAUBER, nume în acte POZSAR, fiica lui Andrei) – directoare în Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, în anii ’70 funcţionar superior în cadrul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1954); decorată în 1964 cu Odinul Muncii cls. III-a;

POPPER, Jacob (31.V.1921 Bucureşti – 5.II.1996 Roma, Italia) – absolvent de Litere la Iaşi în 1946 (când se înscrie şi în P.C.R.), redactor la ziarele locale din Iaşi Moldova şi Lupta Moldovei (1945-1947), apoi critic literar instrumentalizat în impunerea dogmatismului realismului socialist în literatură în anii ’40-’50, unul din “acuzatorii” lui G. Călinescu, redactor la Flacăra, România Liberă, Contemporanul (1948-1951), apoi la E.S.P.L.A., emigrat în 1964, stabilit la München, unde ajunge chiar responsabil de o emisiune culturală la postul de radio Europa Liberă (1965-1980); căs. cu Any (n. Magder), alias “Anişoara Negulescu” la Europa Liberă;

POSMANTIR, Tudor (4.VII.1893 – 1982 Bucureşti) (fiul lui Josef, n. Cohn (fiul Berthei), procurist la începutul secolului la banca Marmorosch Blank & Co.) – în perioada interbelică operator şi regizor de film, figură relativ controversată (potrivit lui C. Argetoianu şi altor surse, ar fi intermediat relaţia dintre Carol al II-lea şi Elena Lupescu), după august 1944 instalat de comunişti director adjunct al Oficiului Naţional Cinematografic (1945-1949), apoi responsabil cu proiectarea complexului cinematografic Buftea (1949-1956), ulterior operator la Institutul de Mecanică Aplicată al Academiei R.P.R. (Kuller 2008: 302-3; Domenico 2005: 51-2);

PORUMBACU, Veronica (n. SCHWEFELBERG, fiica lui Arnold (avocat) şi Betty (n. Grünbaum)) (24.X.1921 Bucureşti – 4.III.1977 Bucureşti) – poetă proletcultistă, ilegalistă (membru U.T.C. din 1941), redactor la emisiunea pentru străinătate a Radiodifuziunii (1945-1949), redactor la Contemporanul (1946-1949), redactor, apoi redactor-şef adjunct la Viaţa Românească (1949-1953), iar apoi redactor-şef adjunct la Gazeta literară (1953-1956), şef de secţie la Uniunea Scriitorilor (1956-1963) şi continuând să publice la Gazeta literară; profesor la cercul literar al Palatului Pionierilor din Bucureşti (1970-1977); distinsă cu Medalia Muncii (1949), Premiul de Stat (1953), Ordinul Muncii (1954), Premiul Ministerului Artelor (1957), Premiul Învăţământului şi Culturii (1958), ordinul Meritul Cultural (1969), premiul Uniunii Scriitorilor (1971); căsătorită cu criticul literar Mihail Petroveanu (v. supra);

PROFETA, Laurenţiu (12.I.1925 Bucureşti – 20.VIII.2006) – membru şi compozitor devotat partidului, enumerat de muzicologul P. Brâncuşi între autorii de “cântec de masă conceput în ritm de marş”, director adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune (1949-1953), şeful Direcţiei Muzică din cadrul Ministerului Culturii (1953-1955, 1959-1961), cu studii de perfecţionare la Conservatorul din Moscova (1945-1959), secretar general al U.C.M.R. (1968-1989); după 1989 compozitor pentru Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti; autor, inter alia, al compoziţiilor muzicale “Pentru August 23”, “Luminile roşului Octombrie”, “Cantata patriei”; decorat de statul comunist cu ordinul Muncii clasa a III-a (1959), ordinul “Meritul Cultural” (1969), cu Premiul U.C.M.R. (1968, 1969, 1977, 1984), etc. (Kuller 2008: 304; O.L. Cosma 2006; S.D. Pop 2007: 7; P. Brâncuşi 2006: 166-7 şi 2005: 104; A. Brumaru 2006: 17, 21; YIVO Institute…, f.a.);

RODAN, Eugen (n. E. ROSENBLATT) – redactor la revista Lupta de clasă până în 1950, apoi vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Artă (1950-1952) şi secretar al Consiliului general al A.R.L.U.S., ulterior director în cadrul Ministerului Culturii, respectiv director adjunct al Institutului de Filozofie al Academiei (v. Kuller 2010: 190); fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954, 1955);

ROMAN, Elly (n. Elias GOLDBERG) (7.V.1905-1996) – muzicolog, instrumentalizat în impunerea dogmatismului marxist şi în muzică, responsabil pentru modificarea brutală a textelor unor melodii populare, romanţe şi alte cântece din perioada pre-comunistă şi includerea între partiturile aprobate de materiale dedicate “fabricilor”, “tractoarelor”, “cooperativeor agricole”, etc.; autor al piesei “Mulţumim din inimă partidului” şi co-autor al odei “Cântec pentru Stalin” (P. Brâncuşi 2006: 140, 149; O.L. Cosma 2006);

RUDAŞCU, Lelia (d. 1955?) – artist plastic, scenarist (ex. filmul “Căminele de zi ale Apărării Patriotice”, 1945), redactoare la E.S.P.L.A., incinerată la crematoriul “Cenuşa” (v. şi Solomovici 2001 II: 42).

SAVA, Iosif (n. SEGAL, fiul lui Bernard) (15.II.1933, Iaşi – 18.VIII.1998, Bucureşti) – cunoscut publicului larg ca muzicolog, fost redactor la ziarul local din Iaşi, Opinia (1949-1951), apoi la secţia cultură şi ştiinţă a Scânteii Tineretului (1951-1969), calitate în care este chiar decorat prin Decretul nr. 696 din 6 noiembrie 1964 cu Medalia Muncii clasa a III-a; apoi redactor-realizator pe teme muzicale la Radiodifuziune (1969-1990), iar ulterior la TVR;

SĂUCAN, Mircea (fiul lui Alexandru şi Tereza (n. Solomon)) (5.IV.1928 Paris, Franţa – 13.IV.2003 Ierusalim, Israel) – ajuns cu păinţii în România în 1934, student la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova (1948-1952), apoi regizor instrumentalizat propagandistic de regimul comunist în primii săi ani de carieră (v. producţia Pe drumul libertăţii din 1954); emigrat în 1987 în Israel;

SCHILERU, Eugen (13.IX.1916 Brăila – 10.VIII.1968 Bucureşti) (fiul lui Henri şi Maria (n. Demetrescu)) – membru U.T.C. de la sfârşitul anilor ’30, redactor la România Liberă şi membru al Comisiei mixte de Cenzură din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale instituite prin Decretul-Lege nr. 364 din 2 mai 1945 (A.N.I.C., fd. Ministerul Propagandei Naţionale, dos. 1027, Corobca 2008: 15, n.6); ulterior director în cadrul Bibliotecii Academiei R.P.R. (1948-1951), profesor de Istoria Esteticii la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti (1949-1968), membru în conducerea Artiştilor Plastici din R.P.R. până în 1952, când va fi demis, spre sfârşitul anilor ’50 cooptat redactor la Contemporanul;

SEBASTIAN, LASCĂR (n. Sebastian SALMEN, fiul lui Leonard şi Sofia) (14.X.1908 Bucureşti – 9.X.1976 Bucureşti) – ziarist (încă din perioada interbelică), traducător, publicist /debut în revista Cultura proletară, în 1927); refugiat în U.R.S.S., alături de alte câteva mii de evrei, în timpul războiului, revenit în ţară în 1946; responsabil al secţiei culturale la Tribuna Româneasă (1946-1947), redactor la teatrele din Arad, Braşov, Brăila, Reşiţa (1947-1955); redactor şi şef de secţie la Flacăra şi colaborator la Tribuna, Contemporanul şi Gazeta literară (1955-1968); redactor la România literară (1968-1972);

SEGAL, Doru (n. 20.VI.1930) – operator şi regizor de film documentar (v., inter alia, filmele documentare Pretutindeni oamenii muncesc (1963), Un măreţ program de propăşire economică (1969), sau Sub steagul partidului (1971) – coregizor Mirel Ilieşiu);

SIEGFRIED, W. (n. Vladimir VOLFINGHER) – originar din Bârlad, regizor, membru de partid, director de scenă la Teatrul Naţional şi membru al redacţiei revistei Teatrul în anii ’50; potrivit lui Solomovici (2003: 37), ar fi lucrat şi în industria cinematografică; cu prilejul unei deplasări la Paris, cere cu succes azil politic la 20 mai 1958; decorat în 1952 cu ordinul Muncii clasa I-a (Decret nr. 74 din 19 apr. 1952);

SIMIONOVICI, Marcu (pseudonm literar Marc Simion) (n. 1935, Bucureşti) – din 1959 şi până în 1980, când emigrează în Israel (stbilit în Rosh Haayin), angajat al studioului cinematografic Sahia, unde ocupă funcţia de director de film, secţia Creaţie Film Documentar;

SILVESTRU, I. Valentin (n. Marcel MOSCOVICI, fiul lui Isac şi Sura) (20.X.1924, Rebricea, Vaslui – 27.XI.1996, Bucureşti) – scriitor, istoric şi critic teatral şi cinematografic; reporter la Victoria (sept. 1944-1946), România liberă (1946-1947), colaborator la Contemporanul şi Lumea (1946-1947), reporter la Rampa (1947-1948) şi Flacăra (1948-1950), director al Studioului Cinematografic Bucureşti (1950-1951), redactor-şef al revistei Probleme de cinematografie (1951-1953), profesor de estetică la Institutul de Teatru Bucureşti (1953-1959), şeful secţiei Artă la Contemporanul (1954-1969), şeful secţiei cornică dramatică la România literară (1969-1992, unde, cf. colegului de redacţie Şt. Agopian, “îşi ascundea cu mare grijă originea”) (ambele funcţii ocupate ca demnitar în Ministerul Culturii), colaborator la Radiodofuziune şi la Gazeta literară, Teatrul, Tribuna României., după dec. 1989 preşedintele Asociaţiei Criticilor Teatrali şi al Asociaţiei Umoriştilor; decorat cu ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 549 din 6 iunie 1967;

SIMION, Alexandru – fost ilegalist, evreu originar din Bacău cf. Andrei Strihan (apud Solomovici 2004: 403), instructor în cadrul secţiei Literatură a C.C. al P.M.R. în anii ’50;

SOLOMON, Dumitru (n. Adolf Solomon, 14.XII.1932 Galaţi – 10.II.2003 Bucureşti) (fiul lui Iacob şi Estera) – redactor la Gazeta Literară (1955-1962), apoi şef de secţie la Luceafărul (1962-1964), redactor al publicaţiei Teatrul (devenită apoi Teatrul azi), profesor la ATF şi director artistic al unui studio cinematografic (1964-1972), ulterior lector de scenarii (1972-1989), din 1990 redactor-şef al revistei Teatrul azi, conferenţiar la Academia Naţională de Teatru şi Film şi publicist la Gazeta Literară, Viaţa românească, Contemporanul, Dilema, etc.;

SOLOMON-CALLIMACHI, Dida (soţia “prinţului roşu” Scarlat Callimachi) (15.II.1898 Bucureşti – 1978(?) Bucureşti) – actriţă de teatru şi ilegalistă în perioada interbelică, în dec. 1944 membru fondator şi vicepreşedinte al subsecţiei Teatru (secţia Artă) a A.R.L.U.S., membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948);

STOIAN, Mihai (n. Mişu FREIBERG, fiul lui Heinrich şi Paula (n. Schwarzwald)) (25.XII.1927 Galaţi – 13.IX.2005 Bucureşti) – debutează în presă, în ziarul Victoria, în 1946, cu o satiră la adresa lui Iuliu Maniu (articolul “Scenariu pentru un film care nu va fi turnat niciodata”); redactor, încă din timpul studenţiei la Facultatea de Pishologie şi Pedagogie a Universităţii Bucureşti (1948-1951), la reviste pentru copii, apoi redactor şi colaborator la publicaţiile Luceafărul, Gazeta Literară, Tribuna, România Literară; după 1989, autor al unor materiale la Ed. Hasefer;

STRIHAN, Andrei (n. Osias ŞTRIH, fiul lui Isac şi Neta) (n. 13.V.1924, Roman) – critic de teatru; absolvent al şcolii “Jdanov” în 1949, iniţial cadru didactic cu jumătate de normă la catedra de estetică a I.A.T.C., paralel cu funcţia de instructor în cadrul sectorului Literatură şi Artă al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1950-1968), apoi încadrat cu funcţia de bază la catedra de Estetică (până în 1976); cronicar teatral la Contemporanul (1964-1976), colaborator al Radioteleviziunii Române (1964-1977); cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (12/1954); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a; emigrat în 1977 în Israel, unde predă Teoria Teatrului la Facultatea de Arte a Universităţii din Tel Aviv;

SUTER, Emil (n. Witner, fratele lui Ion Vitner) – critic literar şi cinematografic, funcţionar în cadrul Direcţiei Generale a Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Miniştri (ulterior Comitetul de Stat al Cinematografiei), publicând în anii ’40-’50 în Viaţa Sindicală, Contemporanul şi Gazeta literară; emigrat în Israel (Solomovici 2001 II: 243);

SZEKLER, Erwin – regizor de filme documentare la studioul Sahia în anii ’50-’70;

ŞARAGA, Lascăr (1892 Iaşi – 5.VII.1968 Israel) (cunoscut mai ales sub pseudonimul literar “Samson Lazăr”) – de formaţie avocat, în perioada interbelică ziarist la săptămânalul stângist Egalitatea, în 1941 aflat în atenţia Siguranţei ca activist comunist categoria A (în 1940 urma să fie internat în lagărul de muncă obligatorie de la Miercurea Ciuc), după război secretar general simultan al Uniunii Comunităţilor Evreieşti din Vechiul Regat (U.C.E.R.V.) şi al Federaţiei Uniunii de Comunităţi Evreieşti din România (F.U.C.E.), din 1945 membru în C.C. al organizaţiei procomuniste IKUF (a evreilor vorbitori de idiş) şi membru în conducerea C.D.E.; menţionat drept comunist radical în multiple memorii ale unor autori evrei; poet, nuvelist şi publicist până în 1957, când a emigrat în Israel, unde a activat ca publicist sub pseudonimul amintit;

ŞARAGA-MAXY, Hermina Nina (zisă “Mimi”) (29.XII.1923 – II.2011 Paris) – pictoriţă şi sculptoriţă raliată realismului socialist (v. compoziţia “Mama prizonierului” sau statuia minerului din parcul Carol Schretter din Petroşani); fiica lui Lascăr Şaraga, eleva şi mai apoi soţia lui M.H. Maxy; emigrează în Israel în 1982, iar în 1995 se stabileşte la Paris (menţionată şi în Hasan 2010: 10);

ŞELMARU, Traian (n. Selmar TERNER) (n. 12.01.1914 Bucureşti – 15.XI.1999 Bucureşti) – critic literar reprezentant al realismului socialist, redactor (iniţial scria şi pentru România Liberă) şi secretar general de redacţie la Scânteia (sept. 1944 – 1946), redactor-şef adjunct la Scânteia (1946-1950, 1956-1957), secretar general al Uniunii Scriitorilor (1951-1956), consilier cultural la Ambasada României la Moscova (1957-1959), redactor şi respectiv redactor-şef la revista Teatrul (1959-1969), respectiv redactor principal şi cronicar teatral la Informaţia Bucureştiului (1969-1979, pensionat); instrument de încredere al lui Leonte Răutu, fiind cel care de pildă declama: “lozinca e un lucru sfânt, ordinul de luptă al Partidului nostru, iar scriitorii sunt propagandişti şi trebuie să înveţe a utiliza cu mândrie şi cu măiestrie lozincile”; decorat în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a;

ŞTEFĂNESCU, Al. I. (Alexandru Iancu) (fiul lui Iancu Z. Ştefănescu şi Iosefina (n. Katz)) (21.VI.1915 Bucureşti – 20.VII.1984 Bucureşti) – “kulturnik” de prim rang al regimului comunist, membru al Comisiei Mixte de Cenzură de pe lângă Ministerul Propagandei în 1945 (numit prin Decretul Lege nr. 364 din 2 mai 1945), apoi redactor la Contemporanul (1947-1949), director adjunct al E.S.P.L.A. (1951-1957), director al Editurii Tineretului (1957-1960), redactor-şef adjunct la Luceafărul (1961-1962), redactor la Gazeta literară (1962-1964), redactor-şef adjunct al periodicelor pentru străinătate (1967-1979, pensionat);

TAIŞLER, Saul (n. 2.I.1925) – din 1950, timp de patru decenii decenii actor şi regizor la Teatrul Naţional Iaşi, caracterizat într-un referat din 1953 al secţiei Propagandă şi Agitaţie a comitetului regional de partid Iaşi ca “tovarăş bun, cu nivel ideologic ridicat” ((Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 415); decorat în 1967 cu ordinul “Meriul Cultural” (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 1015 din 6 noiembrie 1967);

TEGER, Eugen – compozitor şi membru al Uniunii Compozitorilor din R.P.R., autorul, inter alia, al compoziţiei Inima lui Stalin, decorat pentru meritele sale în apologia pe cale muzicală a regimului atât în 1953 cu Ordinul Muncii cls. II-a, cât şi în 1967 cu ordinul “Meritul Cultural” cls. IV-a;

TITA, Ştefan (14.VIII.1905 Bucureşti – 1.IX.1977 Bucureşti) – scriitor şi jurnalist; redactor-şef la Aurora, secretar de redacţie la Adevărul literar şi artistic şi secretar general al Ministerului Artelor (1946-1948); colaborator la Urzica, Contemporanul, Teatrul, Almanahul literar, România literară, etc.; reprezentant al realismului socialist, v. volumele de versuri Cântece de suferinţă şi biruinţă (1946), Mai multă omenie (1947), Ale noastre, ale voastre (1948), etc., sau piesa de teatru Intr-o seară de toamnă (1963), elogiu adus unei tinere ilegaliste; indicat ca evreu de Harry Kuller (2010: 191) şi de The Jewish Quarterly, vol. XXV-XXVI (Jewish Literary Trust, London, 1977), p.17;

(?) TITREA, I. Boris – redactor la Scânteia Tineretului, decorat prin Decretul nr. 696 din 6 noiembrie 1964 cu Medalia Muncii clasa a III-a;

TOMA, Alexandru (n. Solomon Leibu MOSCOVICI, fiul lui Leibu şi Zalia) (11.II.1875 Urziceni – 15.VIII.1954 Bucureşti) (tatăl lui Sorin Toma), în perioada interbelică semnând articole în Adevărul şi Dimineaţa cu numele Alexandru S. Toma, după război editor la Scânteia, apoi preşedinte al Uniunii Scriitorilor, iar ulterior, până la deces, director general al Editurii de Stat Pentru Literatură şi Artă, membru titular al Academiei Române; procalamat de comunişti “poet naţional”, autor al unui număr impresionant de poezii eligioase la adresa lui Stalin şi a altor demnitari comunişti şi a sistemului în ansamblu, a beneficiat de funeralii naţionale; multiplu decorat de statul comunist cu ordinul Steaua R.P.R., ordinul Muncii, medalia “Eliberarea de sub jugul fascist”, etc.;

TUDOR, Andrei (n. Isac ROSENZWEIG, fiul lui Moise (cf. Dicţionarului General al Literaturii Române), după alte surse Andrei Heinrich Raiber, fiul lui Heinrich şi Roza (Kuller 2008: 23) (31.VIII.1907 Brăila – 18.VI.1959 Bucureşti) – după august 1944 membru de partid şi publicist procomunist la Unirea (cotidianul C.D.E.), Victoria, Veac nou (A.R.L.U.S.), Tribuna poporului, Viaţa capitalei, etc., redactor-şef la Muzica (1951-1952), apoi simplu redactor şi semnatar al unor multiple articole propagandistice procoomuniste, profesor la Conservator (1950-1959), la Institutul de Teatru (1951-1956) şi şef de sector la Institutul de Istoria Artei al Academiei R.P.R. (1951-1959); între cărţile pubicate se numără şi Moscova (Reportaj despre metropola lumii noi) (1948);

VESCAN, Mauriciu (n. WECHSLER) (n. 4.III.1916, Bucureşti, fiul lui Isuhar şi Sofia) – compozitor şi muzicolog rapsod al stalinismului, între “cei mai duri muzicieni stalinişti” (D. Popovici 2010: 262), fost voluntar în Spania, după război membru al Secţiei de Producţie Artistică (i.e. organul de cenzură în domeniu în perioada 1945-1947) al U.S.A.S.Z., compozitor proletcultist (autor, inter alia, al celebrului imn devenit sintagmă-clişeu “Hei-rup!”, compus chiar pe şantierul Bumbeşti-Livezeni, şi al compoziţiilor omagiale “Cântec despre Stalin”, “Dar lui Stalin”, “Ţara noastră-n sărbătoare” şi “Lenin e cu noi”), în anii ’50 director muzical în cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă de pe lângă Ministerul Culturii, membru în conducerea Uniunii Compozitorilor, ulterior director şi dirijor al Teatrului Muzical din Braşov (în acea perioadă “oraşul Stalin); în 1992 încă în viaţă, domiciliat în Austria, Bad Schallerbach, Grieskirchen (D. Popovici 2010: 262; P. Brâncuşi 2006: 166-7; O.L. Cosma 2006; Adorian et al. 1971: 210; Mihăilescu 2005; Sugarman f.a.: V. Cosma 2006: 205 ş.u.);

VIANU, Tudor (27.XII.1897 Giurgiu – 21.V.1964 Bucureşti) (fiul lui Adolf M. Weinberg (medic, n. 1856) şi Roza Leibovici, ambii convertiţi la creştinism în 1880, devenind Alexandru şi Florica Vianu) – poet, critic şi istoric literar, după război ambasador la Belgrad (1945-1946), apoi director al teatrului Naţional, profesor la catedra de Estetică a Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, “epurat” la sfârşitul anilor ’40, cercetător la Institutul de Lingvistică, reîncadrat în mediul universitar în 1955 (anul întocmirii fişei sale de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R.);

VIERU, Anatol (“Tolea”) (8.VI.1926 Iaşi – 8/9.X.1998 Bucureşti, cimitirul “Filantropia”) – alt exemplu în care autorii evrei tind să omită părţi întregi din biografie, în speţă cele de activism procomunist; membru al Societăţii, ulterior Uniunii Compozitorilor (din 1948, respectiv 1954), cu studii la Conservatorul de Stat “Ceaikovski” din Moscova (1951-1954), profesor la Academia de Muzică (din 1959); enumerat de muzicologul P. Brâncuşi între cei care compuneau cântece de masă “în ritm de marş”, autor al unor scrieri elogioase la adresa regimului şi compozitor, inter alia, al lucrărilor “Cântecpentru Stalin” (Premiul de Stat în 1951), “Cântec despre Stalin” (1954), “Solii păcii” şi “Moscova, tu, luminoasă!”, din anii ’60 desprinzându-se de compoziţiile cu iz politic (H. Kuller 2008: 407-8; P. Brâncuşi 2006: 121, 122, 141, 147, 166-7; O.L. Cosma 2006);

VIDA, Gheza (28.II.1913-11.V.1980, Baia Mare, fiul lui Iosif şi Rozalia) – evreu maghiarofon cunoscut publicului larg mai degrabă în calitate de sculptor; voluntar în războiul civil din Spania (1937-1939), concentrat în lagăre din Franţa, apoi Germania, de unde evadează (1940-1941), stabilit la Budapesta în 1942, redeportat într-un lagăr la Seini, apoi la Köbánya, repatriat în 1945, autor, în paralel cu sculpturile, al unor articole apologete ale orânduirii comuniste timp de decenii (Marinescu & Brezezovski 2003: 6 ş.u.; Sugarman f.a.: 25; Adorian et al. 1971: 210; Zbăganu 2001);

VITNER, Ion (n. Jakob WINTER, fiul lui Leon şi Gisella (n. Zoller)) (19.VIII.1914 Bucureşti – 12.IV.1991 Bucureşti) – fost deportat în Transnistria, apoi redactor la Scânteia (1944-1946) şi Orizont (1944-1947), redactor-şef la Contemporanul (1947-1949), apoi redactor-şef adjunct la Flacăra (1949-1950), colaborator la Gazeta Literară, Contemporanul, Tribuna şi Viaţa Românească, unde publică seria de articole intitulată “Pe drumul realismului socialist”; consacrat ca al doilea critic literar marxist al României şi scriitor proletcultist rebarbativ, numit în 1948 (deşi stomatolog de profesie) şef adjunct al catedrei de literatură română modernă la Facultatea de Litere/Filologie din Bucureşti, parte a înlocuirii tuturor apropiaţilor lui George Călinescu (căruia îi ia de altfel locul în 1950) la catedră cu oameni aserviţi regimului; va conduce caterda până în 1970, când se pensionează; membru în conducerea Societăţii, apoi Uniunii Scriitorilor (1948-1960), decorat cu Premiul de Stat (1949 şi 1955) şi Premiul Academiei R.P.R. (1954);

VRANCEA, H. Ileana (n. Heda KATZ, căs. POPPER, cu nume românizat în 1958) (n. 19.IV.1929, Bârlad, fiica lui Matei şi Hanca (n. Liebman)) – critic literar, membru de partid in 1950, în anii ’60 o “înflăcărată UTC-istă” (Schafir 2000:38), şefa secţiei culturale la Scânteia (1950-1955), şefa secţiei de literatură şi artă la Lupta de clasă / Era socialistă (1955-1971), calitate în care este decorată cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963; emigrată în Israel în 1983;

WEXLER, Etta (Etela) – ilegalistă (soţia lui Paul Wexler), după război activist de partid, traducător, critic literar, fosta soţie (a 3-a) a scriitorului Marin Preda, ulterior emigrată în Franţa; martor al acuzării în procesul lui Belu Zilber din 1954; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (101/1955).

“ŻYDOKOMUNA”
Evreii şi comunismul – Cazul României (1944-1965)

– ediţia aprilie 2013        (PDF - ediţia decembrie 2011)
de Iulian Apostu
apostu_i@yahoo.com

2
CUPRINS
În loc de introducere …………………………………………………………………………………… 4
Aparatul administrativ-politic central …………………………………………………………… 20
Aparatul represiv (Securitate, Miliţie, etc.) ………………………………………………….. 167
Mass media şi sistemul editorial-tipografic ………………………………………………….. 252
Educaţie şi cercetare (sectoarele ideologizate) ……………………………………………… 281
Cultură şi artă …………………………………………………………………………………………… 302
Alţii …………………………………………………………………………………………………… 335
Alţi ilegalişti ……………………………………………………………………………………………. 505
Surse documentare ……………………………………………………………………………………. 601
3
În loc de motto:
“Americanii joacă acum cartea evreilor şi într-o ţară unde avem 400.000 de evrei, cu câteva zeci de mii infiltraţi în aparatul nostru de stat, economic, politic şi cultural, nu este greu de jucat această carte. Nu vă faceţi iluzii că îi puteţi schimba. Negustorii de ieri, fabricanţii de ieri, jucătorii de la bursa neagră nu-i puteţi transforma, chiar dacă vin şi vă demonstrează că l-au citit pe Marx şi că-l studiază pe Lenin […] Plin de evrei, peste tot evrei […] Sioniştii sunt foarte bune elemente pentru coloana a cincea [în România.] […] Noi nu dăm muncă inginerului al cărui tată este declarat chiabur, dar primim şi încredinţăm posturi de comandă colanei a cincea sioniste, pentru simplul fapt că ştiu să se lipească de partid.” (Petru Groza într-o discuţie cu Emil Bodnăraş, 23 iunie 19491)
“În 1945, o mare parte a aparatului de stat şi de partid era în mîinile evreilor, aşa încît, în 1950, se ajunsese la o situaţie penibilă, în care poate 2% din populaţia ţării deţinea peste 25% din posturile cheie ale regimului. În această perioadă se povestea că singura deosebire între Comitetul de Stat al Planificării şi Ministerul Economiei din Israel consta în faptul că în ministerul israelian se puteau găsi şi cîţiva arabi.” (din raportul de uz intern “Evreii din Romania: o minoritate care dispare” al Ambasadei S.U.A. la Bucureşti, datat 26 febr. 1964, sustras de Securitate din clădirea ambasadei, reprodus în versiunea tradusă de Securitate în Marius Oprea 2002b şi Solomovici 2004: 509-13)
“Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: ‘[…] Eu te-aş ruga să-mi spui de ce la CSP [Consiliul de Stat al Planificării] peste 80% sunt elemente de origine evreiască […]
Tov. [Leonte] Răutu: ‘În sistemul editorial erau peste 40% evrei.’ […]
Tov. Gh. Gheorghiu-Dej: ‘S-ar putea aduce nenumărate exemple. Am întrebat de ce la Consiliul de Miniştri sunt peste 60% elemente evreieşti, cine i-a adus acolo, au venit singuri?’” (din stenograma şedinţei Biroului Politic din 19 febr. 1960, apud Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 641, 644 (pp. 625-646))
“În primii ani de domnie ai tovarăşului Gheorghiu-Dej, evreii comunişti ocupaseră fotolii în toate etajele superioare ale politicii, culturii şi ale administraţiei de stat […] Este adevărat, comuniştii evrei erau peste tot, în Biroul Politic şi înaltul aparat de partid, […] în Armată, Securitate, Procuratură şi în Miliţie, […] în organismele de stat, economice şi culturale […].” (Teşu Solomovici 2001 II: 42)
1 Pentru citarea selectivă a unor pasaje diferite din aceeaşi declaraţie (reprodusă iniţial de prof. Gheorghe Buzatu în Dosarele Istoriei), vezi de pildă un autor etichetat „antisemit” – Cornel Dan Niculae (2004: 50-52), respectiv trei autori evrei – Radu Ioanid (2005: 78), Robert Levy (2002: 146), respectiv Teşu Solomovici (2001 II: 87-8; 2003: 188-192). Pentru versiunea integrală a stenogramei prelevate de Sulamita Bloch-Constantinescu, v. Buzatu şi Cîrstea (2010: 328-338).
4
În loc de introducere
Iniţiat imediat după decembrie 1989, segmentul publicistic (academic şi jurnalistic deopotrivă) consacrat analizei relaţiei dintre evreii din România pe de o parte şi instaurea şi consolidarea sistemului comunist în primii ani postbelici pe de altă parte, pare să confirme în mod nefericit butada “decât puţin şi prost, mai bine mult şi fără rost”.
Tema acestei relaţii, complexă fie şi numai în dimensiunea ei pur istoric-factuală, fără a mai aduce în discuţie distorsiunile consecutive frecventei ei instrumentalizări politice, a fost abordată pe parcursul ultimelor două decenii de o mulţime de autori, pe cât de spectaculoasă numeric, pe atât de eclectică din punctele de vedere ale pregătirii teoretice şi practice a autorilor, spaţiului, anvergurii şi profunzimii acordate cercetării, abordării şi metodologiei alese, stilului şi profilului editorial, obiectivelor asumate explicit sau implicit, etc.: de la Vladimir Tismăneanu şi Florin Constantiniu la Cristian Troncotă, Ioan Scurtu şi Gheorghe Buzatu, de la categoria autorilor etichetaţi aprioric şi in corpore ca “antisemiţi (ex. Paul Goma, Cornel Dan Niculae, Neagu Cosma sau Gheorghe Gavrilă Copil) la seria autorilor evrei (ex. Leon Volovici, Harry Kuller, Teşu Solomovici, Jean Ancel, Leon Rotman, etc.), de la istorici de profesie la foşti militari şi ofiţeri ai Securităţii, de la antropologi şi filosofi la simpli jurnalişti, ingineri şi alte profesii, literatura dedicată explicaţiei şi/sau înţelegerii relaţiei multifaţetare dintre evrei şi comunismul României postbelice pare marcată în ansamblul ei de o inversă proporţionalitate între cantitate şi calitate, ranforsată de o pronunţată polarizare a mulţimii de autori în două categorii antagonice: evrei (categorie care îşi subsumează şi grupul celor catalogaţi “filosemiţi”) vs. “antisemiţi”.
Angajate ireconciliabil într-un veritabil conflict de uzură pentru poziţia dominantă în modelarea percepţiei opiniei publice asupra temei cercetate, cele două grupări informale perpetuează o “gâlceavă” extrem de sonoră marcată de eroarea de logică tertium non datur. În tiparul acestui raţionament viciat, agravat dintr-o direcţie de o formă de anti-evreism visceral, iar din cealaltă de imperativul imbecilizant al “corectitudinii politice” şi de eticheta-“sperietoare” a antisemitismului, orice aserţiune în materie a lui V. Tismăneanu ar putea fi respinsă [fie şi numai] pentru că autorul este evreu (şi – circumstanţă agravantă – fiu de nomenklaturişti), la fel cum, simetric, orice “listă” de evrei comunişti întocmită de un “antisemit” este respinsă aprioric şi în integralitatea sa, chiar şi atunci când, de pildă, 17 din cei 20 de “evrei comunişti” indicaţi sunt confirmaţi ca atare chiar şi de autori evrei.
Mai grav însă, acestei erori de logică a aşa-zisei gândiri binar-adversative (şi multor altora, la fel de nătângi), calate pe principiul “cine nu e cu noi, e împotriva noastră”, i-au căzut victime în timp şi rarisimele încercări de abordare ştiinţifică, neutră, obiectivă, sine ira et studio2; într-o primă direcţie, istoricul Florin Constantiniu i-a “contrariat” spre exemplu pe autorii evrei Harry Kuller, Leon Rotman, Leon Volovici şi Radu Bogdan prin “îndrăzneala” afirmaţiei “[o]bstacole [în cercetarea obiectivă a temei, n.n., I.A] vin atât dinspre români, cât şi dinspre evrei […] Obstacole vin şi din partea evreilor. Este refuzul de a investiga faptul că […] între conducătorii PCR s-au aflat numeroşi evrei. Explicaţia că, odată cu intrarea în rândurile partidului comunist, ei şi-au renegat evreitatea nu poate fi considerată – cel puţin după părerea noastră – satisfăcătoare.” Ca reacţie, firească în lumina antagonismului sus-menţionat, prof. Constantiniu a fost prompt acuzat că “a căzut într-un clişeu al retoricii” (Solomovici 2003: 35, 39 ş.u.; 2001 II: 18, 1-22). În aceeaşi direcţie, cartea Situaţia evreilor din România, 1939-1941, elaborată de 13 autori sub coordonarea lt.-col. Alesandru Duţu şi dr. Constantin Botoran, a fost,
2 Categorie căreia i se înscriu între primii exponenţi Gheorghe Buzatu şi Florian Banu.
5
conform autorilor, interzisă şi “trimisă la topit” în 19943, aceasta deşi ea se mărginea în mod exclusiv să reproducă o serie de documente ale autorităţilor statului din perioada analizată, necomentate în vreun fel, documente aflate în Arhiva Ministerului Apărării. În direcţia opusă, ca exemplu deja amintit (tributar categoriei argumentum ad hominem circumstantiae) reţeaua World Wide Web abundă în repudieri în bloc ale “raportului Tismăneanu” a căror singură justificare aparentă este tocmai identitatea etno-religioasă a preşedintelui comisiei prezidenţiale.
Explicabil în consecinţă, în afara conflictului există şi o minoritate statistică a acelor persoane şi mai ales instituţii, care dispun atât de informaţiile, cât şi pregătirea necesare în abordarea profesionistă a temei, însă preferă să o evite, ghidându-se probabil după canonul “de ce să mă leg la cap dacă nu mă doare?” şi aleg cel mult să trateze tema comunismului în genere, fără izolarea ca obiect de cercetare a relaţiei evrei-comunism. Bune exemplificări ale acestei categorii ar fi istoricul Marius Oprea bunăoară, sau raportul C.P.A.D.C.R., care, inexplicabil, alege să precizeze numele de naştere / identitatea etnică doar în câteva cazuri de evrei comunişti, chiar dacă multiple alte exemple au fost menţionate în alte lucrări ale (chiar) unor membri ai aceleiaşi comisii). Într-un asemenea context conflictual aparent nesoluţionabil, demersul de faţă este elaborat cu asumarea conştientă a riscului etichetării şi încadrării în oricare din cele două “tabere”, probabil în amândouă în funcţie de identitatea şi interesele opinentului.
Nu mai puţin adevărat, dincolo de subiectivismul oricărui conflict, fie el şi de idei, erorile demonstrabile obiectiv comise din direcţia ambelor părţi disputante sunt adesea atât de numeroase, şi uneori atât de grave, încât fac inevitabilă catalogarea ca “maculatură” a unei părţi cantitativ importante din literatura în materie; spre exemplu, spaţiul Internet abundă încă în “liste de evrei comunişti” care îl includ de pildă pe fostul demnitar Gheorghe Apostol (cu prezumptivul nume de naştere Aaron Gerschwin), deşi proponenţii acestei încadrări eşuează în continuare, chiar şi după câteva decenii, să ofere fie şi o singură probă în argumentarea identităţii evreieşti a lui Apostol (care bunăoară – chiar dacă aceasta, e adevărat, nu exclude posibilitatea unei convertiri – a fost înmormântat în 2010 într-un cimitir ortodox). Concluziv, “liste” precum cele incluzându-l pe Apostol produc ca efect advers nu doar propria decredibilizare, ci şi, printr-o generalizare pripită, fundamentarea catalogării ca “antisemite” a oricărui demers de inventariere a unor evrei români care au contribuit la instalarea sistemului comunist în România.
În direcţia opusă, un exemplu elocvent îl oferă poziţia autorilor evrei în “cazul” Teohari Georgescu, fost ministru de Interne între 1946 şi 1952, adică în perioada supranumită în raportul final al C.P.A.D.C.R. a “stalinismului dezlănţuit”; în negarea vehementă a identităţii evreieşti a lui T. Georgescu şi a respingerii numelui vehiculat cel mai frecvent ca original, “Burăh Tescovici”, Vladimir Tismăneanu spre exemplu avansează până la punctul la care îşi intitulează un articol din 2010 în formula cu iz de sentinţă “De unde vine minciuna ‘Teohari Georgescu = Burăh Tescovici’” (Tismăneanu 2010a)4. Încadrabil cu indulgenţă ca “articol” (în fapt patru paragrafe mimând ştiinţificitatea), materialul abundă în inadvertenţe şi omisiuni dificil de considerat involuntare pentru un cercetător de talia, măcar pretinsă, a lui Tismăneanu; în esenţă, autorul porneşte de la a opina, halucinant, [că] “[p]rima dată am întâlnit aceasta invenţie într-o carte despre Piteşti (cred că nu mă înşel).”, pentru a completa, ca surogat de argument, că “numele în cauză ‘Burăh Tescovici’ este neverosimil” şi respectiv a respinge, încă o dată în rândul autorilor evrei, teza evreităţii lui T. Georgescu, laolaltă cu numele “Burăh Tescovici”. Ei bine, aşa cum (sub acelaşi pseudonim utilizat aici5) subsemnatul comentează, inutil pentru învrednicirea cu un răspuns (cel puţin până în iunie
3 Fiind publicată abia în 2003 (primul volum) la Editura Ţara Noastră din Bucureşti, a Uniunii Vatra Românească, fapt care, în succesiune (i)logică, nu face altceva decât să îi atragă reconfirmarea etichetei de material „antisemit”.
4 V. http://www.acum.tv/articol/17459, accesat ianuarie 2011.
5 Atrag şi aici atenţia asupra unor regretabile confuzii care se fac între persoana mea şi omonimul Iulian Apostu, cadru didactic la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti, cu care nu am nicio legătură.
6
20116), pe platforma online unde Tismăneanu postează articolul, “invenţia” nu este câtuşi de puţin una recentă (i.e. cărţile despre “fenomenul Piteşti” au apărut în spaţiul publicistic după 1989), ci veche de peste 60 de ani.
Astfel, o primă menţiune a evreităţii lui Teohari Georgescu şi totodată primă indicaţie a numelui, în varianta “Samuel Burăh Tescovici”, apare încă din perioda 1945-1946, în manuscrisul – jurnal politic al profesorului universitar şi viitor deţinut politic George (n. Gheorghe) Manu. Documentul, redactat în perioada amintită sub pseudonimul “Testis Dacicus” şi cu titlul România între Rusia şi Europa, a fost remis în mai multe exemplare unor reprezentanţe diplomatice străine la Bucureşti, autorul menţionându-l inter alia pe “Teohari Georgescu, [care,] spre exemplu, este evreu, numindu-se după adevăratul nume, Samuel Burăch Tescovici. El ar fi un condamnat de drept comun, venit la Bucureşti cu o identitate falsă şi devenit ulterior lucrător tipograf” [primă observaţie asupra corectitudinii informaţiei referitoare la activitatea lui Georgescu care fusese într-adevăr zeţar la cotidianul Adevărul în perioada interbelică, n.n.] – în frazarea din forma cărţii în care a apărut ulterior manuscrisul – În spatele Cortinei de Fier: România sub ocupaţie rusească (Bucureşti: Mica Valahie, 2011, p. 161).
Similar, în perioada ianuarie – februarie 1946, la Universitatea din Iaşi circulau manifeste atribuite organizaţiei Haiducii lui Avram Iancu – divizia Sumanele Negre, care reclamau că Teohari Georgescu, pe numele său adevărat „Burach Tuscovschi”, ar fi ordonat la 8 noiembrie 1945 „să secere cu mitraliera pe manifestanţii care strigau lozinci regaliste” (v. Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fd. Rectoratul Universităţii Iaşi, dosar nr. 1/1946 („Intrări”), f. 237 (fapt reprodus şi în lucrarea Evreii în prima universitate din România, 1860-1950 a autorului evreu Iancu Brauştein (Iaşi: Dan, Gr. T. Popa, 2001 şi 2004)7.
Suplimentar, identitatea evreiască a lui T. Georgescu şi numele “Burah Tescovici” sunt avansate şi într-o notă informativă confidenţială a Legaţiei Regatului Unit de la Bucureşti, transmisă la 3 noiembrie 1947, sub semnătura funcţionarului Adrian Holman, centralei Foreign Office de la Londra, recepţionată sub semnătura “Mr. Bevin”; documentul afirmă explicit că “several responsible reports claim [that] although baptised Orthodox, [Georgescu] is of Jewish origin and [his] actual name is Burah Tescovici” [subl. n., I.A.] (v. arhiva Public Record Office, F.O. 371/59190/R7847/6181/37, respectiv 371/672672 B, R 14994/14994/37). Spre eventualul ajutor al lui Vladimir Tismăneanu, în cazul în care acesta nu ar fi avut posibilitatea de a se deplasa la Londra pentru a consulta arhivele diplomaţiei britanice, pasajele referitoare la T. Georgescu din nota informativă amintită, au fost reproduse inclusiv în spaţiul publicistic românesc: mai întâi în cartea cercetătorului englez Denis Deletant, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc, 1948-1965 (Iaşi: Polirom, 2001, pp. 34-5, n. 22; aceasta după versiunea originală în limba engleză, Communist terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-1965. London: C. Hurst & Co., 1999, p. 23, n. 2); apoi, aceeaşi notă a fost tradusă şi reprodusă integral în două lucrări ale istoricului Gheorghe Buzatu – România şi Marile Puteri, 1939-1947 (Bucureşti: Ed. Enciclopedică, 2003, pp. 493-590), respectiv Antonescu, Hitler, Stalin III. In raport nefinal (Iaşi: Demiurg, 2008, pp. 376-462). Iar în afara României, dincolo de lucrarea din 1999 a lui Denis Deletant, pasajele referitoare la T. Georgescu din nota informativă în discuţie au mai fost reproduse în cel puţin două lucrări: Paul Preston, Michael Partridge şi Denis Smyth (ed), British Documents on Foreign Affairs: Reports and Papers from The Foreign Office Confidential Print (From 1945 through 1950) (Part 4) (Bethesda, MD: LexisNexis, 1999, p. 130) şi respectiv Paul
6 Update: V. Tismăneanu a binevoit să răspundă pe respectiva pagină web în octombrie 2010, după ce un draft al prezentului studiu a apărut online. Replica mea, în care îl acuz, cu probe, de autoplagiat, este deocamdată (începând cu 10 noiembrie 2011) „în aşteptare”, supusă aprobării moderatorilor. ..
7 Menţiunea referitoare la Teohari Georgescu fiind disponibilă şi în versiunea online a celor două volume ale lui I. Brauştein, pe un situl afiliat Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, la adresa http://www.romanianjewish.org/ro/carte2/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_05_31.html, nr. crt. 9159.
7
Preston, Michael Partridge şi Piers Ludlow, British Documents on Foreign Affairs: Reports and Papers from The Foreign Office Confidential Print (Bethesda, MD: LexisNexis, 2006, p. 260).
În sfârşit, în urmă cu peste jumătate de secol, numele Tescovici (cu diverse transcrieri ale prenumelui – “Burăh” / “Bura(h)” / “Baru(c)h”) era menţionat nu doar într-un volum din 1952 al revistei Berichte und Informationen editat de Österreichisches Forschungsinstitut für Wirtschaft und Politik [Institutul Austriac de Cercetări în Economie şi Politică] (p. 24: “Teohari Georgescu (recte Bura Tescovici, Jude)”), ci inclusiv în notoria lucrare The Plot against The Church a grupului de cardinali catolici anti-ecumenişti reuniţi sub pseudonimul “Maurice Pinay” (digitalizată în multiple ediţii în limbi diferite în reţeaua WWW, vezi poziţia a 4-a la secţiunea “D – Rumania” în ediţiile în limba engleză din 1962 şi 1967). Şi tot înainte de apariţia memorialisticii dedicate reeducării din Piteşti pe care o invocă Tismăneanu, numele “Tescovici” indicat ca nativ al lui Teohari Georgescu apare şi în cartea în limba franceză a Irénei Talaban, Terreur communiste et résistance culturelle (Paris: P.U.F., 1990, p. 18). Şi totuşi, iată, însuşi preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România şi cercetător specializat în istoria comunismului est-european, Vladimir Tismăneanu, nu are cunoştinţă despre toate aceste lucrări publicate cu decenii în urmă şi “află” despre “minciună” abia în România postcomunistă!
Ba mai mult; în ultimii 20 de ani, numele “Burah/Baruh Tescovici” şi evreitatea lui T. Georgescu au fost menţionate în câteva zeci de lucrări, din care cităm aici doar câteva aparţinând unor autori “frecventabili” de către mainstream, i.e. neostracizaţi, deocamdată, ca antisemiţi:
 Doina Jela în Lexiconul negru (Bucureşti: Humanitas, 2001, p. 124);
 Lucian Boia în History and Myth in Romanian Consciousness (CEU Press, Budapest, 2001, p. 173, unde autorul afirmă că din cei patru membri ai secretariatului partidului – Dej, Pauker, Luca şi Georgescu – numai Dej era român);
 A. Andreescu, L. Nastasă şi A. Varga, Minorităţi etnoculturale. Mărturii documentare: Evreii din România (1945-1965) (Cluj: C.R.D.E., 2003, p. 186, nota 1);
 Ildikó Lipcsey, Sabin Gherman şi Adrian Severin, Romania and Transylvania in the 20th Century (Buffalo; Toronto: Corvinus, p. 314);
 Stan Stoica, Vasile Mărculeţ, Stănel Ion et al. (Dicţionar biografic de istorie a României (Bucureşti: Meronia, 2008);
 Thomas Kunze (Nicolae Ceauşescu. Eine Biographie (ed. a 3-a, Berlin: LVD GmbH 2009, p. 72);
 Adriana Dardan în Silenced Paces (Author House, Bloomington, IN, 2009, p. 197, unde autoarea statuează “Hanna Pauker, Teohari Georgescu, Vasile Luka (all of Jewish origin) and Gheorghe Gheorghiu-Dej (half Gipsy)”;
 Michael Ritivoi Hansen în The Message (Bloomington, IN: Xlibris, p. 34, cu formularea “Teohari Georgescu (born Burah Tescovici”)).
Concluziv, numărul, datarea în timp, credibilitatea şi accesibilitatea acestor surse îl descalifică moral pe V. Tismăneanu din poziţia sa de preşedinte al C.P.A.D.C.R şi – întrucât omisiunile, inadvertenţele şi distorsiunile precum cea din cazul Teohari Georgescu nu sunt singulare8 – în genere de publicist în domeniu şi, în subsidiar, alimentează prejudecata celeilalte “tabere”, i.e. cea
8 Modul în care universitarul Vladimir Tismăneanu înţelege să respecte canoanele academice s-a repercutat inclusiv – din nefericire – asupra Raportului final al C.P.A.D.C.R.: ca exemplu nesingular, paginile 64-66 ale Raportului (parte din cele sub responsabilitatea personală a lui V. Tismăneanu) (varianta electronică disponibilă pe situl Preşedinţiei, la http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf) nu sunt altceva decât o simplă traducere a paginilor 130-134 din cartea aceluiaşi, Stalinism for All Seasons…, apărută în 2003 la Berkeley: University of California Press (v. şi online, la adresa http://books.google.com/books?id=Re3Aop3UZbAC&printsec=frontcover&dq=stalinism+for+all+seasons&hl=en&ei=6ovCToZTxu6yBtfWgOEL&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=1&ved=0CCwQ6AEwAA#v=onepage&q&f=false).
8
“antisemită”, conform tezei implicite a căreia un evreu nu poate fi obiectiv atunci când abordează tema contribuţiei evreilor la instaurarea comunismului în România, tinzând invariabil să o minimalizeze.
Exemple precum cele oferite conduc de altfel spre posibilitatea elaborării unei tipologii a principalelor erori, deliberate sau involuntare, comise în rândurile ambelor grupuri de autori în materie. Astfel, autorilor repudiaţi ca “antisemiţi” li s-ar putea imputa poate singular, dar arhisuficient în implicaţii, precaritatea metodologică a abordărilor. Rigidizarea, de altfel nespecifică României, a sferei universitare prin conformare la imperativul corectitudinii politice şi subsecvent, dezideratul evitării oricăror acuzaţii de antisemitism, indiferent de calitatea fundamentării acestora, explică de ce majoritatea covârşitoare a autorilor neevrei care abordează fenomenul nu sunt instruiţi în respectarea rigorilor cercetăriii academice (e.g. “triangulaţia” datelor, a cercetătorilor şi metodelor, admiterea unui grad de incertitudine, controlul şi operarea cu ipoteze şi probabilităţi, etc.) sau cel puţin ale investigaţiei jurnalistice (e.g. confirmarea informaţiei din cel puţin alte două surse). În unele cazuri, lipsa argumentelor se doreşte a fi compensată prin cel mult o formă de argumentum ad populum (corespondent al impersonalului românesc “se ştie că”.) Or, absenţa probelor, a argumentului sau a sursei şi reproducerea unor aserţiuni nefundamentate (vezi exemplul Gheorghe Apostol şi multe altele) subminează sever credibilitatea demersului chiar dacă, teoretic, concluziile ar putea fi valide.9 Însă dincolo de explicaţii şi justificări, repetarea cu obstinaţie a unor exemple clar denunţate ca false se autoexilează, în funcţie de intenţionalitate, într-una din două categorii posibile: fie “prostie” (în cazul neinformării şi credulităţii), fie “rea-voinţă” (atunci când singura motivaţie este cea de a conferi numericitate pe post de argument. Totodată, în cadrul aceleiaşi grupări, submulţimea unor foşti ofiţeri de informaţii spre exemplu pare să nu înţeleagă că fostul loc de muncă nu constituie totuşi un argument în sine, căruia să nu-i mai fie necesară şi precizarea datelor dosarului din care a fost extrasă o informaţie. În sfârşit, ceva mai rafinată pare tehnica ocazională, deja amintită în cazul Tismăneanu, a argumentului ad personam (inclusiv forma ad hominem circumstantiae), într-o tentativă de a invalida argumentul prin discreditarea persoanei.
De cealaltă parte, o primă constatare care se impune estea aceea că, spre deosebire de cantitatea industrială de lucrări dedicate Holocaustului, “lucrări[le] despre situaţia evreilor în timpul regimului comunist sunt relativ puţine” (Fl. Banu 2008: 321 n.1.). Dincolo de această selectivitate a alegerii temei, grupul autorilor evrei care au abordat tema manifestă empiric un registru mai sofisticat de erori, de la caz la caz deliberate sau involuntare, între care se disting cu prioritate: Eludarea unor informaţii, surse sau chiar întregi lucrări. Spre exemplu, pentru a copia ingenua formulare a lui Tismăneanu (la rândul său un exemplu în “cazul Teohari Georgescu”), “cred că nu mă înşel”, dar niciuna din multiplele lucrări ale unor autori evrei dedicate comunităţii evreieşti din România în secolul XX nu menţionează măcar existenţa, spre exemplu, a a.) dărilor anuale de seamă al casei de pensii şi retrageri a ziariştilor din România anilor ’30-’40 (v. Botez 2010), dări cuprinzând numele de naştere, respectiv numele curent al unor zeci de ziarişti evrei, mulţi din ei activi şi după război în presa comunistă; sau b.) lista celor peste 700 “comunişti categoria A” din Bucureşti întocmită de Siguranţă în 1941 (cuprinzând multe nume de ulteriori demnitari comunişti de prim rang, listă reprodusă în Mâţă 2007: 237-258) sau c.) cele 4 tabele de comunişti din România “refugiaţi” în U.R.S.S. în 1940, tabele transmise de P.C.d.R omologilor din P.C.B. (v. Goma 2007). Obstinaţia ocultării acestor surse şi documente (existente şi general accesibile în arhivele unor instituţii) în plină epocă a Internet-ului şi circulaţiei greu obstrucţionabile a informaţiei rămâne greu explicabilă dacă se prezumă buna credinţă a “omitenţilor”.
9 Pentru o exemplificare cu titlul de amuzament, vezi aşa-numita „the fallacist’s fallacy” din registrul eorilor de logică explicate mundan, cea în care profesorul de matematică respinge inclusiv rezultatul (în sine corect) şi nu doar raţionamentul elevei (în original blondă) care calculează fracţia 16/64 prin metoda eronată a eliminării, atât la numărător, cât şi la numitor, a cifrei 6, obţinând ca „rest”rezultatul 1/4.
9
Relativizarea până la negare a identităţii evreieşti a celor vizaţi (“ce înseamnă evreu?”10) şi framing-ul “evreităţii” mai degrabă ca pe o manifestare socială decât o identitate obiectivă, genetică – tehnică aplicată în cazurile de evreitate greu contestabilă şi care constă în teoretizări sterile privind elementele constitutive ale definirii evreităţii prin introducerea subiectivismului autoidentificării, toate acestea într-o deplină ignorare, de către chiar autori de religie mozaică, a regulii halahice extrem de simple de stabilire a filiaţiei: “orice copil născut dintr-o mamă evreică este evreu”11; ocazional, în derapajele amuzante ale unor asemenea teoretizări se formulează chiar opinii de tipul “Y se considera comunist, nu evreu” sau “era mai degrabă comunist decât evreu”, într-o involuntară analogie cu bancul referitor la crocodilul care “era mai mult verde decât lung”; juxtapunerea până la interşanjabilitate a unei opţiuni politice (comunism) cu o identitate etnoreligioasă (iudaism) rămâne penibilă chiar şi în cazul unui construct ideologic, cel comunist, de orientare ateistă. Tehnica argumentului ad ignorantiam, de invalidare a unei afirmaţii doar pentru că nu exista probe la dispozitie in favoarea ei (viciu de logică denunţabil în limbaj uzual de expresia anglo-saxonă “the absence of evidence isn’t evidence of absence”) – tehnică de impact prin care sunt categoric respinse încadrările ca evrei a oricăror persoane în absenţa unor probe, chiar dacă, obiectiv judecând, identitatea respectivei persoane este în respectivul caz incertă (în absenţa unui certificat de botez, a unei nunţi religioase, a practicării religiei creştine sau a oricăror alte probe care să infirme evreitatea celui/celei în cauză); Tehnica argumentului ad hominem, dar în sens opus primei tabere – i.e. respingerea apriorică a unei afirmaţii prin discreditarea ca antisemit a autorului ei; Relativizarea numerică, e.g. admiţându-se o “supraprocentualitate” a evreilor în structurile comuniste (A. Roth 1999: 186-8), dar cu completarea peremptorie că evreii comunişti ar fi reprezentat, atât în rândurile partidului comunist, cât şi în rândurile întregii lor comunităţi, un segment – în funcţie de autor – “insignifiant” – “minor” – “mic”, etc., iar “prezenţa lor în funcţii de conducere ale partidului comunist a fost de scurtă durată” (Ormenişan 2008: 121); Pseudocircumstanţierea istorică (de tip post hoc, ergo propter hoc), i.e. atribuirea realităţii etichetate colocvial sau peiorativ (în funcţie de evaluator) ca Żydokomuna [poloneză, trad. “iudeocomunism”] în mod exclusiv proliferării paneuropene a mişcărilor fasciste în anii ’30 (ceea ce, în reacţie, i-ar fi împins pe evrei în braţele comunismului), reprezentare care, dincolo de construcţia la rândul ei eronat logică12, obnubilază însă complet identitatea etnică a lui Marx, a Rosei Luxemburg, a lui Bela Kun, a lui C-tin Dobrogeanu Gherea (1855–1920), ba chiar a majorităţii copleşitoare a liderilor revoluţiei bolşevice din 1917, produsă la un moment la care bunăoară Hitler era încă un simplu soldat în primul război mondial, Mussolini tocmai ce fusese demobilizat la rândul său, iar mişcarea legionară încă nu era concepută în România. În aceeaşi registru dar în sens invers, deşi la fel de eronat, cealaltă “tabără” tinde uneori să justifice excesele de violenţă antisemită ale mişcărilor naţionaliste din perioada interbelică tot ca pe o reacţie, una însă împotriva comunismului intenaţionalist şi anti-statal interpretat ca o invenţie evreiască.
În acest context, demersul de faţă se doreşte a fi unul eminamente descriptiv, urmărind ca obiectiv general alcătuirea unui “dicţionar” cât mai cuprinzător şi exact şi, în măsura posibilului, de necontestat, al evreilor implicaţi în instaurarea şi consolidarea sistemului comunist în România
10 În spiritul aserţiunii lui Wilhelm Filderman („Un evreu care devine comunist a încetat să mai fie evreu”), în rândul unor multipli autori evrei, din România şi din străinătate, s-a dezvoltat şi consacrat de-a lungul timpului conceptul-sintagmă „non-Jewish Jews” (patentat de Isaac Deutscher în 1954), atribuit cu predilecţie evreilor comunişti.
11 Vezi, inter alia, http://www.jen.ro/ciclul_de_viata_files_0.html.
12 În sensul în care comunismul nu reprezenta singurul curent „antifascist”, spectrul politic intern nefiind unul dihotomic comunism vs. fascism, care să explice lipsa de alternative în opţiunea politică a evreilor.
10
emergentă celui de-al doilea război mondial. Firesc, în măsura posibilului, fiecare intrare va fi completată cu descrierea succintă a rolului exercitat în consolidarea noului regim, pentru o mai bună înţelegere a realităţii urmărite. Aşadar, se cuvine accentuat, demersul de faţă nu urmăreşte nici a.) explicarea/justificarea “apetenţei” evreilor României postbelice pentru comunism, ci se mărgineşte, în această instanţă, să o descrie cât mai acurat, cuantificabil şi cuprinzător, rămânând ca explicaţiile şi poate chiar implicaţiile de timp prezent le fenomenului să fie abordate într-o eventuală fată succesivă proiectului; şi nici b.) contextualizarea geografică a fenomenului “żydokomuna” în aria blocului comunist din Europa central-estică emergentă celui de-al doilea război mondial. De aici pornind, se impun câteva precizări preliminare privind structura şi metodologia care fundamentează acest dicţionar.
În primul rând, dată fiind natura sa, proiectul de faţă rămâne în mod firesc unul în desfăşurare, dezirabil a fi îmbunătăţit deopotrivă cantitativ şi calitativ în timp. În acest scop, autorul îi invită pe toţi cititorii care ar putea contribui la completarea dicţionarului să-i trimită orice informaţie considerată utilă la adresa de e-mail apostu_i@yahoo.com. Pe măsura încorporării de noi date şi informaţii, dicţionarul urmează a fi postat în reţeaua WorldWideWeb în ediţiile sale îmbunătăţite, cu indicarea permanentă a datei ultimei actualizări.
În al doilea rând, fiind de natură parţial investigativă şi de finalitate descriptivă, dicţionarul a fost structurat corespunzător unei reprezentări a principalelor paliere ale statului comunist după cum urmează: aparatul administrativ-politic (grupând acei evrei de la nivelurile semnificative ale ierarhiei de partid şi/sau de stat în România de după al doilea război mondial); aparatul represiv (vizează evreii prezenţi în principal în Securitate şi Miliţie şi, secundar şi în măsura relevanţei, în jandarmerie, forţele armate şi alte structuri care au participat la represiunea orchestrată de statul comunist); mass media; educaţie şi cercetare (segmentele ideologizate, i.e. segmentele de învăţământ social-umanist); cultură (palier considerat o componentă-cheie în consolidarea unui nou regim prin operarea unor modificări controlate ale mentalităţii colective); categorie “alţii”, compusă din evrei cu funcţii importante în ierarhia locală şi regională de partid şi de stat, din evrei decoraţi pentru meritele lor de către statul comunist, membri – în eticheta lui T Solomovici – ai “făcăturii comuniste” C.D.E. (Comitetul Democrat Evreiesc13), etc., cazuri alcătuind cumulativ o categorie reziduală, definită “în fund de sac”. Această categorie este completată de lista evreilor comunişti în atenţia Siguranţei în 1941 (mulţi din ei cu funcţii în ierarhia de stat şi partid după august 1944), respectiv de evrei basarabeni comunişti implicaţi în evenimentele din Basarabia în perioada 28 iunie 1940 – 22 iunie 1941.
O atare demarcare a acestor paliere deserveşte un scop mai degrabă orientativ, didactic, şi nu unul riguros analitic, în unele cazuri persoanele menţionate transgresând de-a lungul timpului, prin evoluţia profesională dintr-un domeniu în altul, aceste delimitări; în aceste cazuri, încadrarea într-o anumită categorie a fost operată pe baza relevanţei activităţilor şi respectiv notorietăţii persoanei respective. Ca exemplu concret, chiar dacă după 1944 a activat un timp în redacţia ziarului Scânteia (ceea ce ar fi reclamat încadarea în dicţionarul de faţă la secţiunea mass media), Silviu Brucan de pildă este plasat, în virtutea evoluţiei sale profesionale ulterioare, la capitolul “aparatul administrativ-politic”.
Din punct de vedere metodologic, ca perioadă delimitată supusă observaţiei, dicţionarul focalizează primele două decenii succesive momentului 23 august (i.e. 1944-1965, “epoca Gheorghiu-Dej”), până la momentul la care constrângerile numerice obiective aferente masivei emigraţii evreieşti
13 Într-o altă apreciere formulată tot de un evreu – fostul şef rabin Moses Rosen, C.D.E. a reprezentat „instrumentul cel mai de seamă al campaniei antisioniste în România” [adapt.] (1990: 160).
11
în Israel, după cum ilustrăm mai jos, au determinat şi descreşterea inexorabilă a ponderii şi influenţei evreilor prezenţi la vârful ierarhiei comuniste din România (v. tabelul mai jos).
Unitatea temporală definită fiind, metodologia încadrării “ca evreu” în prezentul dicţionar urmăreşte ameliorarea dihotomiei parcimonie vs. comprehensivitate şi se fundamentează consecutiv pe satisfacerea verificabilă, în cazul fiecărei persoane, a cel puţin unuia din următoarele patru criterii:
1. identitate evreiească (etnonaţională şi/sau religioasă) autodeclarată la un moment dat;
2. fiul/fiica unei mame evreice (inclusiv cei convertiţi pe parcursul vieţii la altă religie);
3. indicat ca evreu de către cercetătorii evrei şi/sau comunitatea evreiască14 (e.g. cazurile multor ofiţeri de Securitate, care în documentele oficiale se declarau de naţionalitate română, maghiară, rusă, etc., dar la momentul de faţă sunt acceptaţi ca a fi fost evrei chiar şi de către cercetătorii evrei în materie);
4. cu nume de natură să elimine orice dubiu (e.g. Bella Rabinsohn, Israel Rachmuth, Pinchas Solomonovici, Şmil Iţicovici, Zalman Zalmanovici, etc.).
În sfârşit, în cazul în care îndeplinirea în mod minimal a unuia din aceste criterii rămâne obiectul unor controverse rezonabile, semnul “(?)” din dreptul unor persoane indică incertitudinea identităţii lor evreieşti.
Un asemenea instrumentar metodologic este menit să evite una din erorile caracteristice altor lucrări în materie, care, în identificarea unor evrei din aparatul comunist sau al Securităţii, iau în considerare cvasiexclusiv criteriul subiectiv al “naţionalităţii (auto-)declarate” a persoanelor în diverse documente oficiale. Ori, sub acest aspect se impun câteva observaţii critice.
În mod nespecific României, unii membri ai comunităţilor evreieşti, variind ca motivaţie şi pondere de la caz la caz, au evitat de-a lungul timpului să se declare evrei în înregistrările oficiale, preferând alte autoîncadrări subiective. Ca exemple nesingulare între membrii de partid, în fişa sa de cadre, Alexandru Bârlădeanu de pildă se declara în mai 1952 de naţionalitate “moldovean” (v. A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia cadre, dosar nr. B/308, ff. 1-2), în timp ce în fişele sale autobiografice de la Securitate, ofiţerul Al. Nicolschi (Boris Grünberg) menţiona la rubrica “naţionalitate”, de la caz la caz, “rus”, “ateu” sau “revoluţionar” (v. infra). În fapt, o veritabilă tendinţă în acest sens poate fi ilustrată extrem de clar la nivel naţional prin coroborarea recensămintelor primelor trei decenii în România postbelică cu estimările oficiale (i.e. ale autorităţilor, externe deci comunităţilor evreieşti din ţară), cele neoficiale (interne, ale unor reprezentanţi ai comunităţilor) şi valorile anuale ale emigraţiei din România spre Israel (cele ale unor evrei din România direct în alte ţări decât Israel fiind insignificante statistic).
Spre exemplu, cvasiunanimitatea organizaţiilor evreieşti din România şi străinătate deopotrivă se raportează la cifra de 428.312 evrei existenţi în frontierele postbelice ale României (incluzând aşadar Ardealul de Nord fost sub ocupaţie ungară, dar excluzând B.B.N.H.), cifră avansată şi detaliată în studiul publicat la Bucureşti în 1947 sub egida World Jewish Congress (W.J.C.), Aşezările evreieşti din România: Memento statistic (p. 30).15 Pentru acelaşi an 1947, mărimea emigraţii evreieşti din România poate fi aproximată, pe baza unor surse evreieşti, la circa 37.600 (v. infra), în timp ce, potrivit îregistrărilor Ministerului israelian al Absorbţiei Imigranţilor, imigraţia în Israel a unor originari din România în perioada cumulată 1948-1949 a cifrat 31.274. Într-o primă discordanţă, la sfârşitul anului 1948, oficialii P.C.R. estimau prezenţa în România a 350.000 evrei – o cifră neplauzibilă chiar şi presupunând simultan că data de referinţă pentru studiul W.J.C. ar fi fost 1 ian. 1947 (şi deci că ea s-ar diminua corespunzător cu cei 37.600 emigranţi din 1947) şi, prin absurd, că toţi
14 Acceptare concretizată de pildă inclusiv în acordarea dreptului de imigrare în Israel (unde autorităţile transpun de fapt in integrum canonul halahic al ascendenţei evreieşti materne), în înmormântrea într-un cimitir evreiesc, etc.
15 Cifră preluată de-a lungul timpului pe întreg mapamondul de zeci de organizaţii, publicaţii şi autori evrei, precum U.S.H.M.M., Encyclopaedia Judaica, World Jewish Quarterly, Jewish Virtual Library, The American Jewish Committee, Nizkor, Marcu Rozen, Peter Meyer et al. (1953), Beth Sholom, Jewish Gen, Heritage Films, etc.
12
cei 31.274 emigranţi din perioada 1948-1949 ar fi părăsit de fapt ţara până în dec. 1948. Ei bine, din direcţia estimărilor neoficiale, fostul şef rabin Moses Rosen avansa pentru anul 1948 numărul de 400.000 evrei aflaţi în România, număr admis de altfel şi de Congresul Mondial Evreiesc, întrunit în acelaşi an la Montreux (Rosen 1990: 67, 286, 309, 335), şi avansat chiar şi în iunie 1949 de Petru Groza într-o discuţie cu Emil Bodnăraş (în Buzatu şi Cîrstea 2010: 333, Solomovici 2003: 189, Ioanid 2005: 78 ş.a.)
an
Evrei în România
– cifre oficiale –
Emigraţie
România → Israel
Evrei în România
– estimări neoficiale –
număr
% în populaţia ţării
Frecvenţe absolutec
Frecvenţe cumulate (1947-)
1945
?
1946
?
450.000 (Moses Rosen)
1947
428.312
≈37600d
37.600
1948
≈ 350.000a
≈ 2,2%
24.780e
62.380
400.000 (M. Rosen, P. Groza)
1949
13.602e
75.982
1950
47.071
123.053
1951
40.625f
163.678
1952
3.712
167.390
1953
61
167.451
260.000 (R.F.E.R.L. 1955)
1954
53
167.494
1955
146.264b
0,83%
235
167.729
300.000 (M. Rosen, media Israel, S.U.A.)
220.000 (Bottoni 2010: 269)
260.000 (estimare proprie, I.A.)
1956
714
168.443
1957
594
169.037
1958
8.954
177.991
1959
8.360
186.351
1960
9.321
195.672
1961
21.269
216.941
1962
9.878
226.819
1963
13.243
240.062
1964
25.926
265.988
1965
42.888b
0,22%
10.949
276.937
1966-‘75
26.951
293.888
1976
24.667b
0,11%
2.223
296.111
45.000 (M. Rosen 1990: 261)
Fig. 1: Comunitatea evreiască din România, 1945-1976. Aspecte statistice
a Cf. unui document din 8 dec. 1948 al secţiei Organe de conducere a C.C. al P.M.R. şi distribuiţi astfel: 132.000 în Bucureşti; 118.000 în Moldova; 62.000 în Transilvania [a se înţelege Ardeal, n.n., I.A.]; 22.000 în Bucovina; 16.000 în Muntenia şi Dobrogea (v. A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Organizatorică, dosar 91/1948, ff. 11-16 (în partea introductivă a documentului menţionându-se eronat cifra de 300.000, deductibil din defalcarea cifrelor)). Acelaşi număr de 350.000 este avansat şi de către Ana Pauker în şedinţa din 18 febr. 1949 a Secretariatului C.C. al P.M.R. (v. A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 16/1949, ff. 14-5). Se cuvine menţionat că la recensământul naţional cu datele
13
publicate la 25 ian. 1948, chestionarul operatorilor de pe teren cuprindea exclusiv rubrica “limbă maternă”16, nu şi “etnie/naţionalitate” sau “religie”, ceea ce îl face practic inutilizabil în economia demersului nostru.
b Cf. recensămintelor naţionale comunicate la 25 ian. 1948, 15 martie 1966 şi 5 ian. 1977 (colectarea datelor făcându-se în anul precedent celui al comunicării publice a datelor, de unde şi încadrarea noastră pe ani);
c Conform (dacă nu precizăm altfel pe parcursul coloanei) înregistrărilor Ministerului israelian al Absorbţiei Imigranţilor, reproduse în Shlomo Leibovici-Laiş şi Yosef Govrin, Israeli-Romanian Relations at the End of the Ceausescu Era: As Observed by Israel’s Ambassador to Romania, 1985-1989 (Londra: Frank Cass, 2002), p. 261. Cifrele sunt cvasiidentice celor avansate în B. Wasserstein (2000: 80), H. Kuller (2008c: 22) şi Andreescu, Nastasă şi Varga (2003a: 44); discrepanţele nu depăşesc 1,5% pentru oricare din valorile individuale considerate, diferenţele rezumându-se aproape exclusiv la intervalele temporale de eşalonare şi raportare a datelor.
d 2.664 evrei români îmbarcaţi pe nava “Medinat Hayhudim” şi 1.688 pe nava “Geula”, ambele plecate din Bulgaria la 26 sept. 1947; 7.557 plus 7.612 evrei din România îmbarcaţi pe cele două nave “Pan York” şi “Pan Crescent” plecate din portul bulgar Burgas la 27 dec. 1947; cei 500 copii evrei cărora autorităţile române le-au permis stabilirea în Olanda; 2.000 emigranţi legali; 16.000 emigranţi ilegali via Ungaria, pentru acelaşi an (v. Aliyah Bet Project17, Radu Ioanid: 2005: 64-5).
e Cifrele defalcate pentru 1948 şi 1949 sunt furnizate în Kuller 2008b: 22 (Leibovici-Laiş şi Govrin indică doar numărul cumulat pentru cei doi ani).
f Pentru numărul de emigranţi din România în Israel din 1951 există, aşa cum sesiza şi Levy (2002: 285 n. 108), o discrepanţă semnificativă, şi deocamdată neclarificată, între cifra de 40.625 înregistrată ca număr de imiganţi de Ministerul israelian al Absorbţiei Imigranţilor (şi preluată ca atare de Şlomo Laibovici-Laiş) şi cea de peste 50.000 înregistrată pentru acelaşi an de autorităţile române (v. A.S.R.I., fond “P”, dosar 40009, vol. 26, f. 430).
În acelaşi sens, conform recenzărilor oficiale efectuate la nivel naţional, numărul cetăţenilor români de naţionalitate evreiască ar fi scăzut de la 428.312 în 1947 la 146.264 în 1956 (date colectate în anul precedent), ceea ce susţine reducerea numărului de evrei din România de nu mai puţin de 10 ori în doar 9 ani! În realitate, orice analiză sumară denunţă ridicolul unei asemenea teze. Concret, sursele evreieşti converg în estimarea emigraţiei evreieşti din România în intervalul temporal închis 1948-1955 la 130.-135.000 (Ministerul Israelian al Absorbţiei Imigranţilor, B. Wasserstein, S. Leibovici-Laiş, Radu Ioanid, H. Kuller, Moses Rosen, etc.), ceea ce, cumulat celor 37.600 emigraţi în 1947 şi coroborat cu un spor demografic – arguendo – de 0%, cu circa 1.500 cazuri de repatriere din Israel, cu circa 5.000 de repatriaţi în U.R.S.S. şi cu cotele emigraţiei ilegale (transfugi, “defectări”) şi neînregistrate (foşti deţinuţi, agenţi de informaţii la schimb, sionişti, etc.) (cca 2% din totalul comunităţii ca valoare medie), conduce spre o mărime estimată a populaţiei evreieşti în 1955-56 de cca. 260.000. O atare cifră, net superioară celei oficiale de 146.264 evrei la recensământul din acel moment, nu-şi identifică altă explicaţie decât aceea a unei ponderi semnificative de evrei “ascunşi”, din care nu puţini prezenţi în ierarhia comunistă în/la diversele ei sectoare/niveluri ierarhice.
Denunţând suplimentar frivolitatea cifrelor oficiale, numai în 1958, aşadar la 3 ani după recensământul care inventariase 146.264 evrei, autorităţile române, care “se aşteptau la 10.-20.000 de cereri”, înregistrau în doar câteva săptămâni nu mai puţin de 130.000 solicitări individuale de emigrare în Israel (Rosen 1990: 166, 211; R. Ioanid 2005: 105), ceea ce, într-un raţionament aberant, ar însemna că pe listele de emigrare se înscriseseră probabil şi mulţi din activiştii evrei de frunte ai partidului comunist. Iar contextual, estimarea noastră de aprox. 260.000 evrei în România în perioada 1955-1956 se plasează în interiorul intervalului delimitat de alte două estimări neoficiale:
a.) valoarea de 300.000 avansată pentru aceeaşi perioadă de către pe de o parte fostul rabin-şef Moses Rosen (aidoma modului în care, numărului oficial de 24.667 evrei în România în 1975-1976, el îi contrapune, mai realist, cca. 45.000 (1990: 261)), iar pe de altă parte de unele ziarele israeliene şi americane care preconizau în 1959 emigrarea din România a 300.000 evrei, Agerpres replicând (spre liniştirea guvernelor arabe) că evreii din România acelui
16 S-au declarat vorbitoare native de limbă idiş 138.795 persoane, restul evreilor distribuindu-se preponderent în categoriile de limbă maternă „română” şi „maghiară”.
17 V. http://www.paulsilverstone.com/immigration/Primary/Aliyah/shiplist2.php.
14
moment ar fi cifrat doar jumătate din numărul avansat de mass media străine (R.F.E.R.L., 24 dec. 1959);
b.) estimarea inferioară a lui S. Bottoni (2010: 269), care confirmă că “în anii permanenţei lor forţate în România, mulţi evrei au încercat chiar să ‘dispară’ din statisticile oficiale” şi apreciază că la recensământul din 1956, doar 2/3 din evreii care trăiau în realitate în România acelui moment s-au şi declarat ca atare în cadrul recenzării ceea ce ar indica o mărime totală de circa 220.000 a comunităţii evreieşti în 1956.
În sfârşit, aceeaşi problematică a ceea ce s-ar putea numi categoria evreilor “ascunşi”, cu relevanţă sociologică cât se poate de actuală, transpare de altfel şi în analiza trendurilor statistice ale minorităţii evreieşti din România pe parcursul ultimilor 35 de ani. Spre exemplu, pornind de la o dimensiune oficială de 24.667 persoane conform recensământului publicat la 5 ian. 1977, în condiţiile unei emigraţii oficiale în Israel de 18.694 persoane în intervalul închis 1977-1989 (conform autorităţilor israeliene), comunitatea evreiască din România cifra totuşi la recensământul din 7 ian. 1992 nu mai puţin de 8.955 persoane (faţă de 5.973 rezultat al diferenţei), ceea ce, complet aberant statistic pentru un grup populaţional îmbătrânit precum cel al evreilor din România, ar presupune o creştere demografică pe perioada urmărită de … +50,5%, respectiv un spor demografic mediu de 2,74% pe an(!), conform formulei
Pn = P0*(1+ S)n,
unde P0 = populaţia iniţială
Pn = populaţia după n ani
S = sporul demografic anual mediu,
de unde
S = n√Pn/P0 – 1
S = 15√8955/5973 – 1, adică S = 2,74%/an.
Contrastant, pentru 1976 Moses Rosen estima mărimea reală a comunităţii evreieşti la 45.000, ceea ce, coroborat cifrelor sus-menţionate, ar avea în mod evident mai multă acoperire în realitate, în acelaşi raţionament în care probabil şi mărimea comunităţii evreieşti din România în 1992 cifra în realitate, estimativ, 15.000 persoane.
Subsumat, o subcategorie de înaltă specificitate o constituie evreii ardeleni vorbitori de limbă maghiară; în mod tradiţional, foarte mulţi din aceştia, chiar dacă practicanţi ai religiei mozaice, au fost complet asimilaţi lingvistic şi în consecinţă s-au declarat de-a lungul timpului de naţionalitate maghiară18, într-un pattern replicat în proporţii asemănătoare şi în rândurile numeroase ale comuniştilor şi securiştilor evrei maghiarofoni, care, în mod frecvent, se declarau chiar şi în documentele de partid ca fiind de naţionalitate maghiară, chiar dacă astăzi sunt recunoscuţi ca evrei de către chiar autori evrei în domeniu – e.g. Ernö (Ernest) Gáll, Carol Féleki (Feldman), Alexandru Sencovici (Sándor Szenkovits), Ládislau Tesler, László Salamon, Nicolae (Miklós) Goldberger, Gavrilă şi Eva Birtaş, fraţii Ládislau şi Olgá Vass, Iosif Bank, K. Kálauşek, Alexandru Iacob (Sándor Jákab), Ludovic Bokor, János Taub, Ludovic Weisz, Francisc Butyka, László Földes (Fischer), Coloman Ambruş, Zoltán Kling, Gyula Csehi, Nicolae Kállos, Stefan Kárdos, Mihály (Max) Eisikowits, Ervin Mikó, Erwin Szekler, etc.
18 În contextul în care, nu mai puţin adevărat, comunitatea maghiară la rândul ei i-a recunoscut în mod tradiţional pe aceşti evrei ca maghiari, într-o juxtapunere până la identificare a atributului naţionalităţii cu criteriul limbii materne.
15
Cât priveşte evreii din Securitate, identificarea corectă a acestora implică nu doar depăşirea erorilor aferente autoîncadrării lor subiective (e.g. notoriul torţionar Al. Nicolschi, n. Boris Grünberg, nu s-a declarat niciodată în vreun document ca evreu, la fel cum alt ofiţer, Arnold Platman (fiul lui Marcu) mărturisea de pildă în autobiografia sa de la Securitate că “în trecut” “fusese” evreu, dar la acel moment era român (pentru ambele cazuri, şi altele, v. infra), ci şi – sau, mai ales – considerarea recomandărilor informale, dar nu mai puţin persuasive, care circulau în primii ani în interiorul instituţiei, privind românizarea pe cât posibil a numelor alogenilor.19 Bineînţeles, aceste „recomandări” cvasioficiale erau înaintate nu doar ofiţerilor evrei din Securitate, ci în general celor din ierarhica administrativ-politică a statului comunist. Spre exemplu, cu referire la tatăl său (n. Tismineţki), Vladimir Tismăneanu declară: „şi-a schimbat numele în Leonte Tismăneanu în 1948, la cererea unor înalţi activişti de partid” (Tismăneanu 2005: 320-1, n.82). Din nenumăratele exemple de românizare in corpore la “recomandarea de sus”, a numelor alogenilor, indicăm aici Monitorul Oficial al Ronâniei nr. 240 din 17 oct. 1947 (v. partea I-a, pp. 9340-1): din deciziile ministrului Justiţiei de încuviinţare a schimbărilor de nume adoptate la 11 octombrie 1947, deciziile nr. 93.579-589 vizează în bloc colegi proaspăt angajaţi la aceeaşi Direcţie Generală de Control Economic din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului: Moise Faibiş, care devine Florian, Simon Sabetay – Săvulescu, Osias Sigelbaum – Soreanu, Arnold Schwartz-Negrin, Leon Wechsler – Gheorghiu, Ionel Frankel – Frâncu, Henriette Leibovici – Mora, respectiv Leon Barat – Rădulescu.Sub acest aspect, în doar câţiva ani după 23 august 1944, birourile de evidenţă a populaţiei au înregistrat mii de “dispariţii” subite ale unor “Leibovici”, “Schwartz”, “Herşcovici”, “Goldenberg”, “Feldman”, “Bercovici”, “Abramovici”, “Faibiş”, “Sonnefeld”, “Mendelsohn”, “Marcovici”, “Rosenberg”, “Wolf”, “Moscovici”, “Weiss” şi un val direct corespondent numeric de intrări ale unor “Berceanu”, “Câmpeanu”, “Herescu”, “Negrea”, “Florian”, “Albu”, “Mironescu”, “Savin”, “Soreanu”, “Bogdan”, “Liveanu”, “Mihail”, etc.
În acest context, operarea în demersul de faţă cu setul celor 4 criterii neexclusive evită multe din erorile sus-amintite. Spre exemplu, cazul menţionat al lui Al. Nicolschi/ Grünberg, care s-ar sustrage în primă instanţă criteriului naţonalităţii autodeclarate, este acoperit de criteriile 3 şi 4, i.e. este acceptat ca a fi fost evreu inclusiv de către cercetătorii evrei, iar numele de naştere, atestat în documentele oficiale ale unor autorităţi româneşti, confirmă identitatea sa evreiască. La fel de pilduitor şi denunţând totodată eroarea fundamentală a bazării exclusive pe documente oficiale (aşa cum procedează în special “minimaliştii”, care, după cum menţionam, tind în mod frecvent ca în negarea evreităţii unei persoane să invoce inexistenţa unor documente oficiale probatoare) este şi schimbul de replici dintre Aurel Storin şi Sorin Cunea (ambii evrei) în deschiderea ultimului interviu acordat de fostul ziarist comunist şi apoi angajat al postului de radio “Europa Liberă”:
Aurel Storin: “De mult voiam să te-ntreb, Sorine: tu eşti evreu?
Sorin Cunea: “Sigur că da!”
A.S. “De unde ştii?”
S.C.: “Ştiu de când eram copil. De la mama şi de la tata.”
A.S.: “Scrie undeva, ai vreun act oficial care să ateste că eşti evreu?”
S.C.: “Nu, nu scrie nicăieri […]” (în Storin 2011: 7)
Cazul altui ofiţer de Securitate – Dorel Oprescu, nemenţionat după cunoştinţa noastră în lucrările cercetătorilor evrei, întruneşte criteriul al doilea prin înmormântarea sa într-un cimitir evreiesc; în acelaşi sens, aplicând criteriul halahic al filiaţiei evreieşti pe linie maternă20, în lexiconul de faţă sunt incluşi ca evrei şi cei din categoria convertiţilor la altă religie, care subsecvent s-ar putea declara ne-
19 Pentru caracterul voluntar sau forţat, de la caz la caz, al schimbărilor de nume, v. mai jos şi declaraţiile lui Pavel Câmpeanu, Simion Ţaigăr, Silviu Brucan, etc.
20 V. şi Rebecca Weiner, „Who is a Jew?” la http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/Judaism/whojew1.html.
16
evrei, precum Teohari Georgescu, Eduard Mezincescu, Herta Schwammen (alias Elena, soţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu), Tudor Vianu, Richard Wurmbrand, etc. sau chiar miile de evrei din zona Ardealului de Nord ca subiecţi ai unor convertiri conjuncturale, menite a evita legislaţia şi tratamentul social defavorizant, şi nerecunoscute ulterior de leadership-ul comunităţii evreieşti postbelice (v. Rosen 1990)21.
În sfârşit, în privinţa surselor bibliografice fundamentând operaţional încadrările ca evrei, acestea au fost menţionate în canoanele scrierii academice exclusiv în acele cazuri de persoane fie de notorietate redusă, fie de identitate controversată, altfel spus, acolo unde stadiul cercetării mainstream în domeniu ne-a obligat la formularea fundamentată de observaţii, critici sau completări. Acestei categorii i se subsumează şi cazurile deocamdată insuficient fundamentate bibliografic de alţi cercetători, de ex. “Bacher”, indicat ca procuror adjunct al României de după război de un singur autor, fie acesta chiar evreu, recte Teşu Solomovici. Din aceleaşi considerente de parcimonie şi fluenţă a textului, de regulă nu s-au mai indicat sursele de informare în cazurile deopotrivă notorii şi scutite de controverse chiar şi în rândurile cercetătorilor evrei (e.g. Ana Pauker (Rabinsohn), Iosif Chişinevschi (Roitman), Barbu Zaharescu (Zuckerman), Petre Lupu etc.). Ca ierarhizare bibliografică au fost preferate, fireşte, sursele primare, în special documente oficiale ale unor autorităţi ale statului (v. Monitorul Oficial, Arhivele Naţionale, centrale, respectiv direcţiile judeţene, C.N.S.A.S., S.R.I., decrete de stat, fişe matricole penale din penitenciare, care cuprind între altele şi precizarea naţionalităţii, etc.), secondate de sursele evreieşti şi externe ne-româneşti (ex. ambasada SUA la Bucureşti, cercetători occidentali “frecventabili”, ie. ne-anti-semiţi), aceasta în dezideratul dublu al creşterii fiabilităţii şi al pre-eliminării, pe cât posibil, a oricăror polemici sterile.
21 Pentru o explicaţie a faptului că Halaha (codexul religios mozaic) nu recunoaşte convertirea la altă religie, considerându-l pe convertit în continuare evreu, vezi lămurirea oferită de actualul prim rabin al României, Şlomo Sorin Rosen, în cadrul proiectului Dvar Tora, la adresa http://www.dvartora.ro/raspunsuri/identitate-iudaica/cine-este-evreu/2696-un-evreu-crestinat-isi-pierde-identitatea-de-evreu.html (accesat ian. 2011). Parantetic, o mărturie empirică nesingulară o oferă inter alia cazurile câtorva mii de evrei din Ardealul de Nord, convertiţi la creştinism în timpul celui de-al doilea război mondial, pentru a se sutrage legislaţiei antisemite, care au fost reprimiţi postbelic în comunitatea evreiască prin automata nerecunoaştere a converitirii lor. La fel de adevărat, în aplicarea riguroasă a acestui canon religios al considerării ascendenţei materne, sunt automat încadraţi ca evrei – pentru a menţiona câteva figure celebre – dramaturgul Eugen Ionescu, poetul Adrian Păunescu, respectiv poetul legionar Radu Gyr (Demetrescu), dar excluşi, ca goim, Petre Roman , Mariean Vanghelie, jurnalistul Dumitru Graur sau Adrian Lustig, toţi cu taţi evrei, dar mame creştine.
17
LISTA ABREVIERILOR
A.C.M.E.O.R.
Asociaţia Culturală Mondială a Evreilor Originari din România
A.E.R.V.H.
Asociaţia Evreilor Români Victime ale Holocaustului
A.F.D.A.
Asociaţia Foştilor Deţinuţi şi Deportaţi Antifascişti
A.N.I.C.
Arhivele Naţionale Istorice Centrale
A.R.L.U.S.
Asociaţia Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică
A.S.E.
Academia de Ştiinţe Economice din Bucureşti
A.S.R.I.
Arhiva Serviciului Român de Informaţii
B.B.N.H.
Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei
B.I.R.E.
Bulletin d’informations pour les roumains de l’étranger (publicaţie de frecvenţă variabilă a unor emigranţi români din Paris, 1948-1950)
B.O.
Biroul Organizatoric (al C.C. al P.C.R./P.M.R.)
B.P.
Biroul Politic (al C.C. al P.C.R./P.M.R.)
căs.
căsătorit(ă)
C.A.S.B.I.
Casa de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (1948-1953)
C.C.
Comitetul Central
C.C.I.
Camera [locală] de Comerţ şi Industrie
C.C.I.R.
Camera de Comerţ şi Industrie a României
C.C.P.
Colegiul Central de Partid
C.D.E.
Comitetul Democrat Evreiesc
Centrocoop
Uniunea Centrală a Cooperativelor de Consum
CEPECA Centrul pentru perfecţionarea cadrelor de conducere din întreprinderi
C.F.R.
Căile Ferate Române
C.G.M.
Confederaţia Generală a Muncii
C.I.E.M.
Centrul Iberic pentru Studii Masonice
C.L.R.S.
Centrala Întreprinderilor de Lucrări Rutiere şi Construcţii Speciale
C.N.S.A.S.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
C.N.S.T.
Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie
col.
colonel
C.P.A.D.C.R.
Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006-)
C.P.Ex.
Comitetul Politic Executiv (al C.C. al P.C.R.)
C.S.I.E.R.
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România
C.S.J.
Curtea Supremă de Justiţie
C.P.U.N.
Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională
C.R.D.E.
Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (Cluj)
C.R.P.Z.
Casa de Retrageri şi Pensiuni a Ziariştilor (până în 1945)
D.C.I.
Direcţie Centrală Industrială (în cadrul Ministerului Industriilor)
D.C.S.
Direcţia Centrală de Statistică (de pe lângă Consiliul de Miniştri)
D.G.I.L.
Direcţia Generală a Industriei Laptelui
D.G.P.
Direcţia Generală a Poliţiei
D.G.P.T.
Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor (de pe lângă Consiliul de Miniştri)
D.G.S.P.
Direcţia Generală a Securităţii Poporului (1948-1951)
D.G.S.S.
Direcţia Generală a Securităţii Statului (1951-1952)
D.I.E.
Direcţia Informaţii externe (din cadrul Securităţii)
18
D.P.L.C.
Direcţia Penitenciare, Lagăre şi Colonii (din cadrul M.A.I.)
D.P.S.
Direcţia Poliţiei de Siguranţă (din cadrul D.G.P. a M.A.I., 1945-1948)
D.R.S.P.
Direcţia Regională a Securităţii Poporului (în cadrul D.G.S.P.)
D.S.P.A.
Direcţia Superioară Politică a Armatei
D.S.S.
Direcţia Securităţii Statului din cadrul M.A.I. (1953-1989)
D.T.I.C.
Defense Technical Information Center (în S.U.A.)
e.
estimare
E.S.P.L.A.
Editura de Stat Pentru Literatură şi Artă
f.
fost / fila
f.a.
fără an
ff.
filele
F.C.E.R.
Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România
F.D.F.R.
Federaţia Demorată a Femeilor din România (constituită 4-8 martie 1946, absorbită în ian. 1948 în U.F.D.R.)
F.N.D.R.
Frontul Naţional Democrat din România
F.N.T.D.R
Frontul Naţional al Tineretului Democrat din România
F.O.
Foreign Office
F.S.N.
Frontul Salvării Naţionale
F.U.C.E.
Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti
G.D.S.
Grupul pentru Dialog Social
g-ral.
General
H.C.M.
Hotărârea Consiliului de Miniştri
I.C.P.C.D.
Institutul Central pentru Pregătirea Cadrelor Didactice
I.C.R.A.
Întreprinderea de Comerţ cu Ridicata pentru Produse Alimentare (Bucureşti)
I.I.C.C.M.E.R. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc
I.L.O.
International Labour Office
I.M.F.
Institutul de Medicină şi Farmacie
INCOMKA
Proiectul “Comintern Archives Project” al Bibliotecii Congresului S.U.A. şi al Arhivelor Ruse de Stat pentru Istorie Socială şi Library of the Congress & Russia State Archives for Social and Political History (RGASPI) “” (INCOMKA)
I.P.B.
Institutul Politehnic Bucureşti
I.P.E.I.L.
Întreprindere de Stat pentru Exploatarea şi Prelucrarea Lemnului
I.R.I.R.
Institutul Român de Istorie Recentă
I.R.R.C.S.
Institutul Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea
I.S.P.S.P.
Institutul de Studii Politice şi Social-Politice (de pe lângă C.C. al P.C.R.) (1966-1989; fostul Institut de Istorie a Partidului)
J.G.S.I.G.R.
Jewish Genealogical Special Interest Group for Romania (S.U.A.)
lt.
locotenent
M.A.E.
Ministerul Afacerilor Externe
M.A.I.
Ministerul Afacerilor Interne
M.A.N.
Marea Adunare Naţională
M.Ap.N.
Ministerul Apărării Naţionale
M.C.E.
Ministerul Comerţului Exterior
M.Of.
Monitorul Oficial al României
mr.
maior
M.S.S.
Ministerul Securităţii Statului (1952-1953)
n.
Născut(ă)
N.K.V.D.
Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne (Narodnîi komissariat vnutrennih
19
del)
O.C.C.
Organ de Control Cetăţenesc (numite de M.A.I.)
O.C.L.
Oficiul Comerţului Local
odin.
odinioară
O.M.S.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
O.N.C.E.
Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor
O.N.U.
Organizaţia Naţiunilor Unite
P.-M.A.N.
Prezidiul Marii Adunări Naţionale
P.C.B.
Partidul Comunist Bolşevic (în U.R.S.S., 1934-1952)
P.C.d.R
Partidul Comunist din România (perioada interbelică, a “ilegalismului”)
P.C.R.
Partidul Comunist Român (1944-1948, 1965-1989)
plt.
Plutonier
P.M.R.
Partidul Munictoresc Român (1948-1965)
R.P.R.
Republica Populară Română (1947-1965)
S.C.S.
Societate comercială de stat
S.R.I.
Serviciul Român de Informaţii
S.S.I.
Serviciul Special de Informaţii (1940-1944, ulterior Serviciul de Informaţii)
S.U.A.
Statele Unite ale Americii
ş.u.
şi următoarele
T.E.S.
Teatrul Evreiesc de Stat
u.a.
unitate arhivistică
U.D.R.
Uzinele şi Domeniile Reşiţa
U.F.A.R.
Uniunea Femeilor Antifasciste din România (apr. 1945 – febr. 1948), absorbită în U.F.D.R.
U.F.D.R.
Uniunea Femeilor Democrate din România
U.G.S.R.
Uniunea Generală a Sindicatelor din România
U.N.S.R.
Uniunea Naţională a Studenţilor din România
U.R.S.S.
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
U.S.A.S.Z.
Uniunea Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti
U.T.M.
Uniunea Tineretului Muncitoresc (1948-1965)
U.T.C.
Uniunea Tineretului Comunist (1944-1948, 1965-1989)
v.
vezi
W.J.C.
World Jewish Congress
(?)
– identitate evreiască incertă/controversată
20
APARATUL ADMINISTRATIV-POLITIC CENTRAL
1. ABRAHAM, Bernad (n. 1899, Alba) (cu prenumele ortografiat ocazional “Bernat” şi “Bernard”) – ilegalist, membru de partid încă din 1921 (!), an în care este şi numit numit membru al directoratului C.C. al P.C.d.R. (cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 1); în 1941 pe lista “comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; după război după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului apoi activist local de partid în organizaţia Bucureşti; pensionat în anii ’60; cu menţiuni multiple în dosarul de anchetă al lui Vasile Luca; a locuit pe str. Londra nr. 15 din Bucureşti; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 102/1956; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a, iar prin Decretul nr. 262 din 21 august 1979 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a II-a; în 1971 an îl reclama pe vecinul său Nicolae Corbu la organizaţia de partid a ziarului Scânteia, acuzând gălăgia câinelui acestuia şi faptul că fiica acestuia, Irina, fuma (Mâţă 2007; Levant 2006c; v. şi arhiva I.S.I.S.P., fd. VII, dosar 2301 şi fototeca Institutului, u.a. 1564; M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8460);
2. ABRAHAM, Iosif – din 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic (D.G.C.E.) a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.I.C.) (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7950);
3. ABRAM, Zalman (în alte documente “Abraham”) – după război controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611); din sept. 1948 controlor-revizor în centrala Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316; M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438);
4. ABRAMOVICI, Benţin – din 1949 funcţionar la Comisia, respectiv Comitetul de Stat al Planificării (Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 141/1949);
5. ABRAMOVICI, Carol (n. 1922) – de profesie inginer chimist; după război consilier economic în cadrul Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 185 din 12 august 1948, partea I-a, p. 6658); director comercial tehnic al S.C.S. “Româno-Export” (1948-1949); după reorganizarea ministerială consilier la Ministerul Comerţului Exterior (1949-1951) unde era practic locţiitorul ministrului adjunct Gheorghe (Gogu) Rădulescu; rămas în străinătate în timpul mandatului, după ce obţinuse aprobarea deplasării de serviciu în Belgia (în pofida opoziţiei secţiei Cadre a C.C.), graţie intervenţiei aceluiaşi Rădulescu (şi, se pare, inclusiv a lui Al. Voitonovici) la Ana Pauker22;
6. ABRAMOVICI, David – până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9856; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
7. ABRAMOVICI, Elly – în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
8. ABRAMOVICI, Heinrich (în unele documente transcris şi cu varianta de prenume Henri) – membru de partid, din 1948 funcţionar în cadrul Comisiei, ulterior Comitetului de Stat al Planificării; din 1955 până în 1958 lector la catedra de Organizarea şi Planificarea Întreprinderilor în cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (I.P.B.); emigrat în Israel la începutul anilor ’60;
22 V. referatul întocmit lui Rădulescu de către Securitate în 1954 în Tănase 2010: 91-92. Aceeaşi persoană este menţionată sub numele incorect „Abramowitz” şi în Ioanid, 2005:93 şi respectiv F. Mihai, 2008, care pare să-l plagieze pe Ioanid.
21
9. ABRAMOVICI, Lazăr – controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (1947-1948) (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496);
10. ABRAMOVICI, Leon – din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
11. ABRAMOVICI, Leontina – în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
12. ABRAMOVICI, Mircea – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
13. ABRAMOVICI, Osias – până în iulie 1948 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 29 iulie 1948, partea I-a, p. 6220);
14. ABRAMOVICI, Şmil – controlor economic (1947-1948), apoi inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
15. ADAM, Simon – din 1948 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 125 din 1 iunie 1948, partea I-a, p. 4798); M.Of. nr. 185 din 12 august 1948, partea I-a, p. 6658;
16. ADELSTEIN, Herman – după război mai întâi consilier (1945-1946), apoi inspector general în cadrul Direcţiei Generale C.F.R. din Ministerul Comunicaţiilor, delegat şef al Direcţiei Regionale Bucureşti (M.Of. nr. 197 din 28 august 1947, partea I-a, p. 7795 şi nr. 260 din 8 nov. 1946, partea I-a, p. 11761; M.Of. nr. 167 din 26 iulie 1946, partea I-a, p. 6396); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu membru al Ordinului “Steaua României” îm grad de Comandor (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3002);
17. ADERCA, Felix (n. Froim Zeilicu ADELSTEIN, fiul lui Avram Adercu (n. Adelstein, orig. din Austro-Ungaria) şi Debora (n. Dobrişa Iosub)) (13./26.III.1891 Puieşti (odin. jud. Tutova, azi Vaslui) – 12.XII.1962 Bucureşti) – în perioada interbelică funcţionar la Ministerul Muncii (1920-1944) şi publicist; după război iniţial reîncadrat ca şef de secţie la Ministerul Muncii (în martie 1945), ulterior şeful Direcţiei Învăţământ Artistic din Ministerul Artelor (1946-1948, când se pensionează);
18. ADERCA, F. Marcel (fiul lui Felix (v. supra) şi al Rubinei (n. Rifca Penchas, 1890-1974)) (26.I.1920 Craiova – 21.III.2008, Bucureşti, cimitirul sefard) – funcţionar în centrala M.A.E. (1948-1951), exclus din partid în 1953, ulterior funcţionar la “Cartea Rusă” (1953-1954), respectiv redactor la Ed. pentru Literatură Universală (1954-1975, când se pensionează), editor, publicist (v. şi dosarul său de la C.C.P. (nr. inv. 41/99 din 22.IV.1954));
19. ADERCA, Clara (n. Klari KAHANA) (prima soţie a lui Marcel Aderca, recăs. ulterior cu Jana) – funcţionară în centrala Ministerului Comerţului Exterior (1953-1957), ulterior funcţionară la Sovromlemn (1957-1960) – menţionată în dosarul de la C.C.P. al soţului său (1954); emigrată în Israel, ulterior stabilită în Occident, recăs. cu Richard Raskind;
20. ADLER, Ladislau (fiul lui Andrei) (d. 1989 Bucureşti) – din 1948 membru în Consiliul de Administraţie al Institutului General de Asigurare, Credit şi Asistenţă a funcţionarilor şi pensionarilor publici (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 534); din anii ’50 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul Muncii clasa a III-a; apoi vicepreşedingte al Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare, profesor şi autor în domeniu (Cajal & Kuller 2004: 478); incinerat în Bucureşti;
21. ADLER, I. Marcel – inspector în cadrul Ministerului Învăţământului, decorat în 1967 (Decretul 604 din 26 iunie) cu Medalia Muncii;
22. ADOLF, Renate – până în febr. 1949 secretară de presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
22
23. AIBENŞUTZ, Mihai (alias AIBĂNŞUŢ, n. EIBENSCHUTZ) – după război încadrat comisar-ajutor la Biroul de Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Salonta, Bihor; în martie 1948, utilizat ca anchetator al partizanilor capturaţi în Munţii Bihorului; ulterior membru al Biroului Comitetului Raional „V.I. Lenin” Bucureşti al P.C.R./P.M.R. şi director al Întreprinderii de prototipuri Bucureşti, cercetat diciplinar în partid în 1955 pentru că ar fi “concediat abuziv elemente de naţionalitate română pentru a-şi promova prietenii şi cunoscuţii”; dosar la C.C.P. (91(I&II)/354 din 19.VIII.1955) (v. şi M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1910; Caţavencu 2007: 4, Kovacs 2006, respectiv Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 43, care îl menţionează eronat ca Aibănuş Mihai);
24. AIZIC, Clara (LEBIANU) – membru al C.C. al Crucii Roşii în anii ’50 (dosar la C.C.P., dată extremă 15.XI.1955);
25. ALĂMARU, Lipa – după război angajat ca desenator grafic stagiar în centrala Ministerul Propagandei, iar din decembrie 1947 promovat şef de secţie în cadrul Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 288 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11029);, iar după reorganizarea ministerială şef de secţie la Direcţia Arhitectură şi Expoziţii a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8214);
26. ALBESCU, Alexandru (n. Ernest WEISZ, fiul lui Ludovic (Lajos) şi Zali) (20.IX.1915-2005) – membru de partid din 1940, cu dosarul la Colegiul Central al partidului (nr. inv. 136/219 din 8.III.1957) şi la secţia Economică a C.C. (1973), de la sfârşitul anilor ’40 în ministerului Comerţului Exterior, unde ocupă inclusiv poziţia de ministru adjunct (1966-1970), apoi ministru adjunct al Industriei Chimice; căs. cu Margareta Albescu (n. Mancsi Izsak);
27. ALEXANDRU, Mihail [alias]– la începutul anilor ’30 student la Drept, cazat la căminul (pentru studenţi evrei) “Schuller”23, ilegalist din “vechea gardă”, ministru adjunct al Comerţului Interior (1948-1952), ulterior epurat, apoi reabilitat, secretar general al Ministerului Educaţiei şi Culturii în mandatul lui Ilie Murgulescu, din anii ’60 secretar general al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Levy 2002: 192, 203; Cohen 1994: 27, 297 n. 51);
28. ALEXIU, Leon (n. ABRAMOVICI) (n. 20.I.1913 Tulcea) – membru de partid exclus în 1950 pentru legături cu social-democraţii, reprimit în 1955 (dosar C.C.P. nr. 331/211 din 24.V.1950); în 1949, după naţionalizare, numit contabil-şef al întreprinderii “Dacia” din Bucureşti; ulterior cu diverse funcţii în sectorul economic; cu fişă la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 411/1952, nr. inv. 539) (pentru schimbarea numelui vezi decizia nr. 14.031 din 21 febr. 1948 a ministrului Justiţiei din M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1649);
29. ALEXIU, Paul [alias] – după război director adjunct şi apoi director în cadrul C.S.P. iar în paralel, până în anii ’70, cadru didactic la A.S.E. şi autor al unor articole în revista Probleme economice (inclus ca supravieţuitor al Holocaustului în registrul Benjamin and Vladka Meed, v. şi Cajal şi Kuller 2004 şi Kuller 2008a: 431);
30. ALPERIN, Siegfried (fiul lui Heinrich şi Ernestina) (1913 – 1994 Israel) – membru al Comisiei mixte de cenzură24 instituite în mai 1945 în cadrul Ministerului Propagandei25, din nov. 1945
23 În aceeaşi perioadă cu Leonte Răutu, Cristina Luca-Boico, Hermina Tismăneanu, Mihail Florescu ş.a. (Cohen 1994: 97 n. 51).
24 Compusă din delegaţi din partea Comisia Română pentru Aplicarea Armistiţiului, M.A.I., Ministerul Artelor, Societatea Scriitorilor Români şi Academia Română, funcţionând sub coordonarea ministrului propagandei, P. Constantinescu-Iaşi, şi avizând în fapt lista publicaţiilor de cenzurat întocmită de multipli funcţionari, Comisia înfiinţată la 2 mai 1945 îi cuprindea ca membri pe: 1.) Haralambie Bădeanu – preşedinte; 2.) Siegfried Alperin; 3.) Vladimir Carnavalschi; 4.) Gherghina Ardeleanu; 5.) Paul Cornişteanu; 6.) Adrian Dimitriu; 7.) Gheorghe Gonda; 8.) Nicolae Hodoş; 9.) Alice Horovitz; 10.) Natalia Mustaţă; 11.) Vasile Nichita; 12.) Costin Sebe; 13.) Joseta Stănescu; 14.) V.R. Sirianu; 15.) Eugen Schileru şi 16.) Al. Ştefănescu (A.N.I.C., fd. Ministerul Propagandei Naţionale, dosar 1027).
23
şeful Direcţiei Cinematografie din Ministerul Propagandei, apoi regizor la Ministerul Artelor (şi Informaţiilor) şi în paralel redactor la Radiodifuziune, exclus din partid în 1951 pentru fost colaboraţionism cu legionarii şi afacerism (dosarul personal la C.C.P., nr. inv. 372/665, din 2.I.1951); căs. cu actriţa Teodora Alperin (n. Teodora Anka, 1917-2003) (v. producţia La clacă, 1946);
31. ALPERN, Haim – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
32. ALPERN, Herman – în 1949 era referent tehnic în cadrul D.C.I. a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
33. ALPERN, Micloş (n. Miklos) – impiegat în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Rădăuţi (1945-1946) (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833); controlor în cadrul D.G.C.E., în centrala M.I.C. (1946-1948), în 1948 avansat inspector (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
34. ALTERESCU, Nicolae – în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
35. ALMOSNINO, Leon (d. 1971, Bucureşti) – în perioada interbelică director în cadrul Societăţii Române de Telefoane, după august 1944 şeful Serviciului Presă din Ministerul Poştei şi Telecomunicaţiilor (1950-1954), destituit şi exclus din partid în 1954 pentru neglijenţă în serviciu (dosar nr. 363/169 din 1.12.1954, fond C.C.P.; nu a fost niciodată arestat, aşa cum avea să pretindă ulterior fiul); tatăl poetului George Almosnino;
36. ALTER, Haim – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
37. ALTER, Iosif – în sept. 1948 numit contabil al D.C.I. a Industriei Lemnului şi Mobilei din cadrul Ministerul Industriei (M.Of. nr. 214 din 15 sept. 1948, partea I-a, p. 7622);
38. AMBRUŞ, Bela (n. 11 ian. 1897) – ilegalist, membru de partid din 1940 (dosar A/52 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în 1948 numit director al Centralei Industriale de Sinteză şi Prelucrare (M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1948, partea I-a, p. 6094);
39. ANDREESCU, Dan (n. David ABRAMOVICI) – şef de serviciu la Direcţia Generală a Arhivelor Statului, exclus din partid în 1960 (decizie reconfirmată de C.C.P. în 1962) sub acuzaţia de a fi pretins şi primit de mită de la o funcţionară în vederea cedării locuinţei sale (dosar C.C.P. nr. 516/653 din 25.I.1960);
40. ANDREI, I. Andrei (n. Andrei IZSAK) – membru de partid, după război director administrativ în Direcţia Generală a Monitorului Oficial şi Imprimeriilor Statului (M.Of. nr. 167 din 26 iulie 1946, partea I-a, p. 6386); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 85/1955;
25 Pentru un exemplu ilustrativ, vezi decizia comisiei publicată în Monitorul Oficial nr. 190 din 22 august 1945, ale cărui două anexe scot din circulaţie 161 titluri între care Nicolae Berdiaeff – Marxismul şi religiunea (1934), Elie Bufnea – Cruciaţi, tirani şi bandiţi în Rusia Sovietelor (1931), Mihail Chirnoagă – Logodna (1940), Gheorghe I. Ciorogaru – Naţiune şi armată (1937), mitr. Nifon Criveanu – Domnul este cu tine (1944), g-ral A. Dabija – Războiul germano-polon (Învăţăminte) (1940), Nichita Drăgulin – Prizonier la Bolşevici (1944), Paul Georgescu – Naţionalismul lui Eminescu (f.a.), Constantin Loghin – Istoria literaturii române Dela început până la zilele noastre (1945), Iancu I. Nistor – Pentru consolidarea României Mari. Discursuri rostite la Senat în sesiunea extraordinară din vara anului 1920 (1920), g-ral Ştefan Panaitescu – Isbânda românismului şi minoritarii în armată (1938), Alexandru Predescu – Soldaţi în Est (1943), Teofil Gh. Sidorovici [fratele Alexandri Sidorovici-Brucan, n.n., I.A.] – Brazdă nouă (1939), I. Simionescu – Calendarul Gospodăriilor din sate şi oraşe (1943), Petre V. Haneş – “Basarabia, Autonomia, neatârnarea şi unirea cu România” (1919), etc. În total, în numai patru ani (1945-1949), au “dispărut” din spaţiul public 8779 titluri (C.P.A.D.C.R. 2006: 489).
24
41. ANDRONACHE, Eliza (n. ZILBERSTEIN) (26.IV.1914 – 24.I.1978) – membră de partid din 1944 (dosar A/62 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); din 1947 arhivară-şefă în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
42. ANDRONIU, Alfred – jurist în perioada interbelică, după război, până în febr. 1948, consilier de legătură cu Naţiunile Unite la Legaţia României de la Berna (M.Of. nr. 47 din 26 febr. 1948, partea I-a, p. 1686);
43. ANGHEL, Clara – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
44. ANTALFFY, Ermina – după război consilier de presă în centrala Ministerului Informaţiilor M.Of. nr. 280 din 3 dec. 1947, partea I-a, p. 10664), din dec. 1947 detaşată ca şefă a Direcţiei Regionale Mureş a Ministerului Informaţiilor, apoi al Artelor şi Informaţiilor, ulterior Culturii (N. Balint 2011a; Gagyi 2004: 20, 21-2, 67);
45. ANTONESCU, Z. Traian [alias] – cf. dosarului de la C.C.P., “fost brigadist în Spania, element anarhic în lagărele de la Saint Cyprien şi Gurs, închis apoi în lagărele morţii din Germania [Mauthausen, n.n.]. Din 1947, ca membru de partid, a avut funcţii de răspundere la Consiliul de Miniştri, Ministerul Artelor şi Informaţiilor şi Ministerul Forţelor Armate (a fost şi comandantul Închisorii Militare). C.C.P. a propus excluderea lui din partid, scoaterea din armată, trimiterea în producţie şi ţinerea „în evidenţa organelor în drept”. În 1956 C.C.P. a decis reîncadrarea sa în partid cu stagiul din 1945, în documentele sale de partid făcându-se precizarea faptului că a fost membru al Partidului Comunist Spaniol din 1938, hotărâre reconfirmată în 1962.” (dosar C.C.P. nr. 905/486 din 7.V.1952);
46. ANTONIU, David (n. ARONOVICI) (n. 21 mai 1909 Iaşi) – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641; M.Of. nr. 260 din 8 nov. 1946, partea I-a, p. 11765);
47. ARBORE, Eugenia (n. FAERŞTEIN) – din martie 1945 impiegată în centrala Ministerului Muncii (M.Of. nr. 62 din 16 martie 1945, partea I-a, p. 2002);
48. ARDELEANU, Clara (f. Turcu) – soţia lui Iosif Ardeleanu (Adler), cu studii comerciale; ilegalistă; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6597); după război membră a organizaţia de bază a partidului şi directoare în M.A.E. (1948-1952, cu o scurtă perioadă în 1948 când este detaşată la Legaţia R.P.R. de la Bruxelles), unde avea ca sarcină “să veghez[e] cum sunt introduse metodele partinice în muncă” (apud Constantiniu 2003: 70), ulterior pe un post secundar, în 1963 încă director adjunct în centrala ministerului (dosar C.C.P. nr. 1052/576 din 19.VII.1963); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
49. ARDELEANU, Gherghina (n. ADLER) (1913 Budapesta – 1950 Bucureşti) – în 1941 “lucrătoare mănuşi” conform unui raport al Siguranţei, din 1945 membru al comisiei de cenzură a presei instituită în cadrul Ministerului Propagandei şi subordonată direct Comisiei Aliate de Control, decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (Decretul 873/20.VIII.1949); incinerată la crematoriul “Cenuşa”;
50. ARDELEANU, Iosif (n. József Demenyi (Demö) ADLER26) (26.X.1909 Salonta, Bihor – 1988 Bucureşti) – fost ilegalist, redactor în echipa iniţială de la Scânteia, iar apoi la Contemporanul, director în M.A.E. în mandatul Anei Pauker (1947-1951), director general al Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (preşedinte al Colegiului direcţiei – organul de facto al cenzurii în presă, fiinţând pe lângă Consiliul de Miniştri27) (din 1951 până în 1973, când este înlocuit cu Ion
26 V. decizia nr. 98327 din 26 sept. 1945 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 230 din 9 oct. 1945, partea I-a, p. 8792-
27 În perioada de după 1944, organul instituţional responsabil nominal cu cenzura a suferit numeroase modificări: în toamna lui 1944 a fost creată o comisie de cenzură din cadrul Serviciului Aplicării Armistiţiului (ulterior redenumit Serviciul Defascizării) al Ministerului Propagandei (minister redenumit al Informaţiilor în 1946, fuzionat cu Ministerul Artelor în
25
Cumpănaşu), membru al Comisiei Centrale de revizie (a C.C.) al P.M.R. (1955-1960); în 1958 cercetat disciplinar de C.C.P. (dosar nr. 1070/108 din 5.VI.1958); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a, iar ca pensionar, în 1978, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a (Decret nr. 262 din 21 august 1979);
51. AREŞTEANU, Cornelia – din 1948 şefă de birou în centrala Ministerului Silviculturii (M.Of. nr. 186 din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6683);
52. AREŞTEANU, I. Edy (fiul lui Iosif) – după război inspector în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C.; în anii ‘60 funcţionar superior în Comitetul de Stat al Planificării (C.S.P.); decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963 şi cu ordinul “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orînduirii sociale şi de stat” clasa a III-a în 1964; emigrat în Israel împreună cu soţia sa, Cornelia (n. Abramovici, d. 9.XI.2011 Israel), cu care a avut o fiică, Mihaela (căs. Weiner);
53. AREŞTEANU, Leon – în oct. 1948 angajat referent la Direcţia Studii a Ministerului Sănătăţii (M.Of. nr. 233 din 7 oct. 1948, partea I-a);
54. ARON, Hertzel – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Hârtiei şi Celulozei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
55. ARONESCU, Gita în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
56. ARONOVICI, C. Mişu (Mihail) (1910-1950) – ilegalist; sublt. De Geniu (r.), radiat din registrele Forţelor Armate pe motive rasiale în 1940, reîncadrat în 194528; apoi activist de partid, din 1947 până la deces instructor în cadrul sectorului Ştiinţă al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar 51/1949, ff. 118-121); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
57. ARSENE, Ştefan (n. Etenne BERCOVICI) (d. 1988, Bucureşti) – membru de partid din 1945, economist, specializat în statistică, numir în 1952 vicepreşedinte al C.S.P. (Decretul nr. 235 din 4 august 1952), în paralel cadru didactic la I.S.E.P., ulterior la A.S.E. Bucureşti, în 1971 decorat în calitate de vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Preşuri cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a III-a; autor şi coautor al unor multiple cărţi şi articole în Probleme de economie, Lupta de clasă, etc.; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 28/1956; incinerat la crematoriul “Cenuşa” (indicat ca evreu în Kuller 2008a: 432);
58. ASCHER, H. Andrei (31.V.1912 Braşov – 28.V.1977 Aiud) (fiul lui Henric şi Matilda) – de profesie inginer chimist, după război “investit în funcţii economice importante” cf. Solomovici (2004: 131), ultimul loc de muncă în 1975 la Înreprinderea “Policolor”, condamnat în 1975 la 20 de ani închisoare pentru subminarea economiei naţionale şi divulgarea de secrete de stat29, decedat în penitenciarul Aiud în 1977;
59. ASKENAZI, Elena – în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1948 în forma Ministerului Artelor şi Informaţiilor şi redenumit Ministerul Artelor în mai 1949). De facto şi de jure, această comisie se subordona, prin intermediul Ministerului Afacerilor Străine, Comisiei Aliate de Control. În 1946, comisia în discuţie devine Direcţiunea Presei din cadrul Ministerului Informaţiilor (ulterior a Ministerului Artelor şi Informaţiilor), iar din mai 1949 atribuţiile cenzurii asupra spaţiului publicistic sunt preluate de nou-înfiinţata Direcţie Generală a Presei şi Tipăriturilor de pe lângă Consiliul de Miniştri (D.G.P.T.). În 1975, Direcţia va fi transformată în Comitetul de Stat pentru Presă şi Tipărituri. Pentru mai multe detalii, vezi Corobca 2008, 2008b şi 2008c.
28 V. M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5124.
29 V. fişa matricolă penală la adresa http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/A/A%2004.%20Ardelea%20-%20Azoitei/Ascher%20Andrei%20H/index.php.
26
60. ASKENAZI, Maria – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
61. ASKENAZY, Max Beno (în alte documente ortografiat “Askenazi”) – după război controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C; din 1948 controlor-revizor în centrala Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316; M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438; M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611);
62. AŞMAN, I. Osias – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964 (tatăl Mirelei Aşman?);
63. ATANASIU, Horaţiu (n. Mayer-Herş ATLASMAN30) (n. 6.VIII.1913 Valea Rea, Bacău) – în anii ’50 profesor de planificare la I.P.B. şi membru al secţiei Economice a C.C., în anii ’60 vicepreşedinte al C.S.P., din ianuarie 1967 consilier referent în cadrul Secretariatului General al Consiliului de Miniştri; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosar 63/1955);
64. ATIAS, Ficu – şef de cadre la Direcţia Generală a Exploatării din Ministerul Industriei Lemnului în guvernele Groza, condamnat penal pentru speculă în 1953, demis şi exclus din partid (dosar C.C.P. nr. 166/784 din 21.XII.1953);
65. AUDERBAN, Adina – în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
66. AUSBURG, Stela – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
67. AUSCH, Ernest – după război prim secretar presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, până în febr. 1949 (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
68. AUSTERMAN, Ernest – absolvent al Liceului “Laurian” din Botoşani, din 1954 funcţionar în cadrul C.S.P. şi asistent cumul la catedra de planificarea şi organizarea întreprinderilor din cadrul I.P.B.;
69. AVADIC, Cela / Heda (soţia lui Mendi, v. infra) – de profesie inginer textilist; după război controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C.; ulterior funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Uşoare (’60? – ’70); încă în viaţă în 2010, membru al comunităţii evreieşti din Bucureşti;
70. AVADIC, D. Mendi – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin decretul Consiliului de Stat nr. 804 din 21 dec. 1964;
71. AVANDICI, S. Islea – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
72. AVĂDANEI, Tudor (n. Saul ŞAPIRA) (n. 24.II.1909, Iaşi) – de profesie contabil, ilegalist (membru de partid din 1930), în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); şeful sectorului Carnete şi Evidenţă al C.C. al P.C.R. (din 1945 până în 1960), apoi responsabil în cadrul secţiei organizaţiilor de partid a Direcţiei Organizatorice (v. A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Cadre, dosarele nr. B/19431, f.1; C/2072, f.1, D/1315, f. 2 ş.a.); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a; dosar de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.M.R (1953);
73. AVRAM, Mendel – după război referent în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
74. (?) AVRAMESCU, Radu – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
30 V. decizia nr. 112.125 din 17 dec. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1948, partea I-a, p. 508.
27
75. AVRAMOV, Nisim – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
76. BABENCO, Simion (19.III.1912 Smanenka, Ucraina – 2.VII.1971 Bucureşti) – fost condamnat pentru spionaj în favoarea U.R.S.S. în 1939, după august 1944 şeful Secţiei Gospodărie de Partid a C.C. al P.C.R., iar ulterior secretar general la Ministerul Industriei Alimentare (până în 1964); decorat prin Decretul nr. 2167 din 29 de. 1948 cu “Ordinul Muncii” clasa a III-a, iar în acelaşi an cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, apoi prin Decretul nr. 308 din 12 aug. 1959 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a, prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a; decorat în 1948 cu; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
77. BACAL, Israel (1902 Botoşani – I.1961 Bucureşti) – absolvent al liceului “Laurian” (1921), avocat, “vechi comunist şi conducător C.D.E.-ist” (cf. Moses Rosen), care “a contribuit masiv la C.D.E.-izarea comunităţilor evreieşti” (cf. H. Kuller), unul din principalii denigratori ai lui W. Filderman după război, preşedintele F.C.E.R. (1951-1961) şi simultan şeful Direcţiei Juridice din cadrul Ministerului Industriei Uşoare (H. Kuller 2008a: 47; Solomovici 2003: 139; Rosen 1990: 66, 77, 91, 98; Ancel 2005: 246; Rotman 2004: 47, 84);
78. BACALU, Adolf – în 1948 era consilier tehnic în centrala Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 69 din 23 martie 1948, partea I-a, p. 2540);
79. BACHER, Iulius – procuror şef adjunct (al lui Al. Voitonovici) al României (1948-1952) (singura menţiune în Solomovici 2001 II: 42);
80. BACHER, Samoil – după război judecător cu grad de consilier în centrala Ministerului Justiţiei, în 1948 numit membru al comisiei de disciplină a I.P.B. Bucureşti (M.Of. nr. 239 din 14 oct. 1948, partea I-a, p. 8187);
81. BACIU, Ştefan (fiul lui Ioan şi Elisabeta (n. Sager)) (29.X.1918 Braşov – 7.I.1993 Honolulu, S.U.A.) – memorialist, publicist, traducător; după război redactor la Libertatea (1944-1946), apoi ataşat de presă la Legaţia României de la Berna (1946-1949); rămas în Occident, se stabileşte iniţial în Brazilia, iar apoi definitiv în S.U.A., unde continuă activitatea publicistică (inclus într-o seie de autori evrei în F.C.E.R., C.S.I.E.R. şi Institutul “Elie Wiesel” 2008: 176); căs. cu scriitoarea Mira Simian;
82. BACIU, Lidia (n. Ita Meerovna GOLDMAN) – ilegalistă, kominternistă (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1795); refugiată în U.R.S.S. în 1941, revenită în ţară în 1944, ulterior activistă a partidului, cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (1950); incinerată;
83. BADEA, Mauriciu (n. Efroim-Mauriciu PAUCKER31) (n. 9.I.1916 Bucureşti) – în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
84. BAILICH, I. – în 1949 era consilier tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
85. BALAŞ, Eugen (n. Egon BLATT32, 7.VI.1922, Cluj, fiul lui Ignác (Ignatius) şi Boriska (Barbara), n. Hirsch) – adjunct al organizaţiei Cluj a P.C.d.R. (1944-1948), profesor de economie mondială la I.S.E.P. (Institutul de Studii Economice şi Planificare) “V. I. Lenin”, încadrat în M.A.E. în 1947 de către Ana Pauker, secretar de legaţie la Legaţia României la Londra (1948-1949), după revenirea în ţară redactor la revista lunară Probleme Economice şi şeful Direcţiei Economice a M.A.E. (1949-1952)33, arestat în cadrul “epurărilor” din 1952 (oficial acuzat de
31 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 88.534 din 6 sept. 1946 în M.Of. nr. 223 din 26 sept. 1946, partea I-a, p. 10522
32 La întoarcerea în ţară, în 1945 îşi maghiarizează numele în „Balász”, ulterior şi-l românizează în „Balaş”, iar după stabilirea în S.U.A. adoptă forma „Balas”.
33 În cadrul valului de epurări din 1952, frecvent considerat ca având o orientare antisemită de mulţi autori evrei. Or, se cuvine amintit şi aici că între funcţionarii guvernamentali arestaţi şi/sau anchetaţi în 1952 se numărau nu doar Vasile Luca,
28
deconspirarea de secrete de stat), anchetat, eliberat în 1954, ulterior şeful secţiei Economie Mondială din cadrul Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R. (1955-1959); emigrat în 1966 în Israel, iar în 1967 stabilit în SUA, unde urmează o carieră universitară (matematică); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1959; încă în viaţă în decembrie 2010;
86. BALTAZAR, Camil (n. Leopold GOLDSTEIN, zis “Leibu”, fiul Goldăi) (25.VIII./7.IX 1902 Mera, Vrancea – 27.IV.1977 Bucureşti) – frizer, apoi ziarist în perioada interbelică; după război redactor la Vremea literară şi Călăuza artelor (1948-1949), Albina (1949-1950), Gazeta literară (1954-1957); inspector general la Ministerul Artelor (şi Informaţiilor) (1946-1948-1952); şeful Serviciului de Presă şi Propagandă din Ministerul Industriei Alimentare şi redactor al buletinului ministerului Industria alimentară (1952-1958?); ulterior poet, prozator, traducător; 87. (?) BANC, Iosif (n. Jozsef BANK) (3.III.1921 Aluniş, Mureş – 2007) – evreu maghiarofon (?); membru supleant şi apoi cu drepturi depline al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1955-1960, 1989); membru al Secretariatului C.C. al P.C.R. (1972-1973, 1979-1989), membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (1965-1974), membru al CPEx (1979-1989); prim-secretar al Comitetului Regional Oradea (1956-1958), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1965-1972), apoi prim-secretar al Comitetului de partid al jud. Mureș (până în 1975), după care a fost numit președinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice și Sociale; decorat cu ordinul “23 August” cls. II.-a în 1964; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (1953, 1955); (?) tatăl jurnalistului Andrei Banc, redactor la Realitatea Evreiască;
88. BANDNER, Solomon – controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (1947-1949) (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092); ulterior controlor-revizor în centrala Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316);
89. BANTZER, V. – inspector la Direcţia Medicină Curativă a Ministerului Sănătăţii în 1948 (Bărbulescu et al. 2009: 77);
90. BARANGA, Aurel (n. Ariel LEIBOVICI34, fiul lui Jean şi Paulina) (20.VI.1913 Bucureşti – 10.VI.1979 Bucureşti) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2399), dramaturg, poet şi publicist (autor, inter alia, al versurilor imnului comunist din 1948 “Zdrobite cătuşe”); redactor la radio (1945), corespondent la Tribunalul Poporului (1945-1946); în 1947 numit secretar al Comitetului de Lectură de pe lângă Direcţia Generală a Teatrelor din cadrul Ministerului Artelor (M.Of. nr. 295 din 20 dec. 1947, partea I-a, p. 11281); inspector general în Ministerul Artelor şi Informaţiilor (până în noiembrie 1948), ulterior inspector general al Direcţiei Artelor din Ministerul Culturii şi membru al echipei redacţionale la revista Teatrul în anii ’50-’60; membru al C.C. al P.C.R. (1969-1974); redactor-şef al revistei Urzica (1949-1979); căsătorit cu actriţa Marcela Rusu (1926-2002), fosta soţie a lui Alexandru Bârlădeanu; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1976!); decorat cu Odinul Muncii cls. II-a în 1954, ordinul “23 August” cls. IV-a în 1959, respectiv ordinul “Steaua R.S.R.” şi “Meritul Cultural” cls. II-a în 1971;
91. BARANGA, Hugo “Gheorghe” (n. BARANY35) (27.X.1906 Craiova – 1962 Bucureşti) – deputat de Dâmboviţa pe lista B.P.D. (1946-1948); în august 1948 numit de ministrul Industriei director al Centralei Industriale a Băuturilor Spirtoase şi Produselor de Fermentare (M.Of. nr. 179 din 5 aug. 1948, partea I-a, p. 6474; M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 750), ulterior
Al. şi Magdalena Iacob, E. Balaş, Al. Nistor, Z. Eidlitz şi E. Mendel, ci şi românii Aurel Vijoli (preşedintele Băncii de Stat), Ion Craiu, Victor Morfei, Vasile Hulduban, Gh. Dobriş, Victor Ivanceanu, Gr. Gheorghiu, Constantin Dinu, Emil Papuc, Ioan Magda, Dumitru Georgescu, etc., sau maghiarii Adalbert Szabo, Emeric György Kiss, Victor Nagy ş.a. (v., pentru detalii, dosarul nr. 113 din 27 ian. – 22 martie 1952 din arhiva secţiei Economice, 1920-1965 a A.N.I.C.).
34 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 118.504 din 27 nov. 1946 în M.Of. nr. 283 din 6 dec. 1946, partea I-a, p. 12626.
35 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 40.319 din 16 apr. 1946, în M.Of. nr. 232 din 7 oct. 1946, partea I-a, p. 10832.
29
şeful serviciului Personal la Ministerul Comerţului (1948), apoi secretar genral la Ministerul Comunicaţiilor; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
92. BARASCH, Eugen A. (27.IV.1906 Bucureşti – 24.IX.1987 Bucureşti) – jurist, redactor la revista Studii de drept românesc (anii ’50-’60), director al Direcţiei de Studii a Arbitrajului de Stat de pe lângă Consiliul de Miniştri (1950-1954), consilier juridic al delegaţiei României la sesiunile Adunării Generale O.N.U. (1956-1957), redactor la revista Studii de Drept Românes în anii ’50-’60, consilier în cadrul Consiliului de Miniştri (1958-1973), ulterior preşedinte al secţiei de Drept Civil a C.C. al Asociaţiei Juriştilor; membru corespondent al Academiei Române (1963); cu fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (dosar 29/1957) (v. şi Kuller 2008a: 54; FEDROM 2008: 86);
93. BARASCH, Marcu – în 1945 era consilier tehnic la Secţiunea Juridică Comisiei Române pentru Aplicarea Armistiţiului cu Naţiunile Unite (M.Of. nr. 85 din 25 apr. 1945, partea I-a, p. 3409);
94. BARAŞ, Ilie (n. BARASCH) – membru de partid; după război şeful Serviciului Preţuri în cadrul Administraţiei Livrărilor din Ministerul Finanţelor (M.Of. nr. 79 din 3 apr. 1948, partea I-a, p. 2971); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 28/1956, 136/1956;
95. BARBU, Gabriel (n. FELDMAN36) (24.IX.1904 Bucureşti – 31.V.1984) (zis “Bilu”) – membru de partid din 1942; în 1946 înacdar ca inspector sanitar general în centrala Ministerului Sănătăţii; ulterior cercetător al Ministerului timp de 3 decenii (în cadrul secţiei de statistică sanitară a Centrului de Educaţie Sanitară), specializat în istoria medicinei, coleg, bun prieten şi co-autor cu Gheorghe Brătescu (ginerele Anei Pauker); soţul Corei (Cuţa, n. 1903), sora lui Emil Calmanovici;
96. BARBU, Hilel Adolf – director general adjunct al Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (organul de cenzură de pe lângă Consiliul de Miniştri) (1949-1952); cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1951);
97. BARHAD, Aurel (n. 1916 Piatra Neamţ) – până în octombrie 1947 controlor la DG.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598), apoi preluat în Ministerul Industriilor şi avansat inspector (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384);
98. BARHAD, Aurel – farmacist; la sfârşitul anilor ’40 şeful direcţiei Farmacii şi Medicamente din Ministerul Sănătăţii (Bărbulescu et al. 2009: 179, 198; Kuller 2008a: 432);
99. BARHAD, Bernard (în alte documente BARHAT) (fiul lui Beriş şi Sim(h)a) (1918-2002?) – după august 1944 secretarul sectorului de studenţi P.C.R./P.M.R. Iaşi, activist P.M.R. Iaşi, între 1947 şi 1950 cadru didactic la facultăţile de medicină, respectiv filosofie (catedra de marxism-leninism) din Iaşi, apoi doctorand la Leningrad (titlul de doctor în 1953), după întoarcerea în ţară medic M.A.I., director adjunct al Institutului de Igiena Muncii şi Boli Profesionale (1954-1964), ulterior director adjunct al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1955) (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 116, 200-1; Kuller 2008a: 5737); ultima menţiune publică în 1978, când publică Bolile profesionale şi prevenirea lor (Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică);
100. BARON, Zorel – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
101. BARU, Filip-Iancu (n. Filip-Iancu BARUCH) (29.II.1916 Piteşti – 2007) (cumnatul lui H. Obedeanu, soţul Rosinei (n. Lazarovici), cu care a avut doi copii: Ioan şi Dorin) – în anii ’50 şef al Agenţiei Economice a României la Moscova, cu grad de consilier diplomatic, cu dosar de cadre
36 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 120654 din 28 nov. 1945, partea I-a, p. 10729.
37 V. şi http://iec.psih.uaic.ro/anuare/aratafisatest.php?letter=B&id=5465
30
la secţia Economică a C.C. al P.C.R.(dosar 63/1955) (menţionat şi în Solomovici 2004: 538); se pare încă în viaţă, în Burbank, California;
102. BAYER, Simion – în 1945-1948 şeful contenciosului Ministerului de Finanţe; membru al Consiliului Ministeriale pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară (din 1947); în 1948 repartizat la Contenciosul Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4848); ulterior preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii naţionalizate I.A.R. “Semat” (M.Of. nr. 104 din 8 mai 1947, partea I-a, p. 2640; M.Of. nr. 106 din 14 mai 1945, partea I-a, p. 3878; M.Of. nr. 293 din 18 dec. 1947, partea I-a, p. 11186; M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1948, partea I-a, p. 312; M.Of. nr. 176 din 4 aug. 1947, partea I-a, p. 6864);
103. BĂDESCU, Nicolae38 (23.IX.1912 – 1991 Bucureşti) – membru de partid din 1942, de formaţie arhitect; după 1944 activist al Uniunii Patrioţilor, director general în cadrul Ministerului Construcţiilor şi Lucrărilor Publice (1947-1952), decan al Şcolii de Arhitectură din Bucureşti (1952-1953), preşedinte cu rang de ministru al Comitetului de Stat pentru Arhitectură şi Construcţii (redenumit pentru Arhitectură şi Sistematizare în 1955) (1952-1957), ministru adjunct al Construcţiilor (1957-1958), vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Economie şi Administraţie Locală (1969-1974), membru al C.C. al P.C.R. (1965-1969), deputat în M.A.N. (1957-1965, 1965-1969, 1969-1975); co-arhitect, în stilul realismului socialist în arhitectură, al aeroportului Băneasa (1944-1947), al fabricii APACA (1947) şi al complexului “Casa Scânteii” (1948-1956); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2346); decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. II-a în 1964; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (1952); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3002); incinerat la crematoriul “Cenuşa”; unul din principalii responsabili ai sluţirii arhitecturii capitalei şi ideolog-şef în arhitectură, semnatar de pildă în revista Arhitectura nr. 1/1950 al articolului “Împotriva cosmopolitismului şi arhitecturii burgheze imperialiste” în care anunţa că “arhitectura nouă va fi construită în mod conştient, pe linia ideologiei socialiste, prin critică şi autocritică, sub îndrumarea continuă a Partidului”, aceasta într-o revistă, singura de specialitate din ţară, în care din 56 de pagini, 52 erau de îndoctrinare (apud Trişcu 2002);
104. BĂLAN, Marcel [alias] – fost ilegalist, care a petrecut anii ’30 şi războiul în inchisoare; după război inspector de vamă la Inspectoratul Satu-Mare (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1185; M.Of. nr. 13 din 17 ian. 1949, partea I-a, p. 590); ulterior inspector în centrala Ministerului de Finanţe, la Direcţia Vămilor, iar apoi chiar directorul Direcţiei Administrative (1949-1952); s-a sinucis în 1952, imediat după reţinerea ministrului Vasile Luca;
105. BĂLAN, Marcel (n. KATZ) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2026); după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7537);
106. BĂLĂNESCU, Elena (n. Simelia, căs. ROSENZWEIG, soţia prof. Ion. N. Bălănescu) (n. 8 iun.1920) – membră de partid din 23august 1944, activistă a P.M.R. în anii ’50, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.M.R. (1951) (dosar R/85 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
107. BĂLĂNESCU, I. Mircea (n. Eugen BENDEL, în alte documente “Bender”) (n. 10.V.1910, la Roman) – absolvent al liceului “Laurian” din Botoşani, apoi student farmacist în Bucureşti, ilegalist, fost secretar al lui Ştefan Foriş, după război redactor-şef adjunct, responsabil de politică externă, la Scânteia (1946-1948), director (şeful direcţiei politice) în centrala M.A.E. (1948-
38 Menţionat ca evreu atât de Radio Europa Liberă în 1965 (v. stenograma adaptată a emisiunii din 10 august la adresa http://www.osaarchivum.org/files/holdings/300/8/3/text/50-4-80.shtml), cât şi de cercetătorul (fost C.N.S.A.S şi Arhivele Naţionale) Gabriel Catalan (în articolul “About the Sovietization of Romanian Architecture”, cu rezumat disponibil la adresa http://iit.iit.tuiasi.ro/adxenopol/aiix/aiix_10/aiix_10_10.pdf).
31
195239), criticat între “deviaţioniştii” din minister în iunie 1952, ambasador la Paris (1956-1960), apoi la Atena (responsabil şi pentru Cipru) (1960-1968), ulterior numit ambasador la Helsinki (1968-1972); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1964 cu ordinul “23 August” cls. III-a, în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a, iar în 1981 (pensionar) cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a; căs. cu Otilia (n. Pasca);
108. BĂLTEANU, Rudy – din febr. 1948 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1627);
109. BĂNESCU, David (n. David BERCOVICI40) (14.I.1916 Bucureşti – 14.II.1996, Bucureşti, cimitirul Giurgiului) – din 1948 (când este încadrat ca şef de serviciu la Direcţia Bunuri a Ministerului Finanţelor) funcţionar în aparatul economico-financiar al statului comunist, cu fişă de cadre la secţia economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 77 şi 249/1952) (v. pentru angajare M.Of. nr. 58 din 10 martie 1948, partea I-a, p. 2121); după 1990, şeful secţiei Asistenţă a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România;
110. BĂNUŞ, Sorin (n. Salo EBNER41) (n. 30.I.1910 Galaţi) – director adjunct al Centralei Industriale a Sticlei şi Cermaicii Fine (1948-1949) (M.Of. nr. 183 din 10 aug. 1948, partea I-a, p. 6629); din 1949 inginer-şef al Direcţiei Centrale Industriale a Ceramicei şi Materialelor de Construcţie din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213);
111. BÂRLĂDEANU, Alexandru (n. GOLDENBERG (?)) (25.I.1911 Comrat (Basarabia) – 13.XI.1997, Bucureşti) – licenţiat în drept (1937, Iaşi), profesor de drept (1937-1940), rămas în Basarabia după iunie 1940, în timpul războiului evacuat în Karaganda, revenit în ţară în 1946, probabil agent sovietic (Watts 2011: 148 n. 4, 198, 376); membru de partid din 1943 (când, în calitate de membru al C.C. al partidului comunist din R.S.S.M. este trimis la studi la Institutul Central Economic de la Moscova), expert economic al Comisiei guvernamentale române la tratativele de pace de la Paris (1946-1947), secretar general al Ministerului Economiei Naţionale (1946), apoi al Ministerului Industriei şi Comerţului (1947-1948), ministru adjunct al Industriei (1948), ministru adjunct al Comerţului (1948), ministru al Comerţului Exterior (1948-1953, 1953-1955), preşedinte al C.S.P. (1955-1956), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1955-1965 şi 1967-1969), preşedinte al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice (1967-1968); membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1955-1969), membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R. (1962-1965), membru al Comitetului Executiv şi al Prezidiului Permanent al CC al PCR (1965-1969), din 1970 preşedintele secţiei de Studii Economice la Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice “Ştefan Gheorghiu” şi, după 1989, preşedinte al Senatului în prima legislatură postdecembristă (1990-1992) şi vicepreşedinte al Academiei Române (1990-1994); multiplu decorat de autorităţile comuniste, dar şi de către fostul suveran Mihai, în 1947, cu Ordinul “Coroana României” în grad de Comandor;
112. BECHEANU, Ana Feige (n. SPIEGLER) (n. 1907) – secretar tehnic al Comisiei Controlului de Partid42 în anii ’50; soţia ilegalistului George Becheanu;
113. BECK, Leon (fiul lui Samuel) – directorul Direcţiei Evidenţă din cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic de pe lângă Consiliul de Miniştri după 1947, ulterior cu diverse funcţii pe lângă Consiliul de Miniştri; decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
114. BECK, Fritz – după război inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
39 Respectiv şef al misiunii diplomatice a României de pe lângă guvernul provizoiu al R.D.G. între 28 nov. şi 14 nov. 1950.
40 V. decizia nr. 97047 din 25 oct. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 251 din 30 oct. 1947, partea I-a, p. 9711.
41 V. deizia ministrului Justiţiei nr. 113.456 din 10 nov. 1945 în M.Of. nr. 263 din 16 nov. 1945, partea I-a, p. 10040.
42 Fondată în noiembrie 1945 şi prezidată iniţial de Constantin Pârvulescu, Comisia de Control a C.C. al P.C.R. a fost reorganizată şi redenumită Comisia Controlului de Partid în 1950, iar în 1965 retransformată în Colegiul Central de Partid, cu rol de organ de anchetă şi instanţă disciplinară pentru membrii de partid.
32
115. BECK, Theo – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072);
116. BEILICH, Emanoil – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); în 1948 numit de ministrul Industriei director al Centralei Industriale a Ceramicei şi Materialelor de Construcţie (M.Of. nr. 183 din 10 aug. 1948, partea I-a, p. 6628);
117. (?) BEKAVETZ, Carol – din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
118. BELU, Aurelian (n. Bela AUERHAHN) (n. 5 oct. 1918 Tg. Mureş) – din 1948 translator interpret în centrala Ministerului Afacerilor Externe (M.Of. nr. 201 din 31 aug. 1948, partea I-a, p. 7262; M.Of. nr. 207 din 7 sept. 1948, partea I-a, p. 7401
119. BELLU, Niculae (n. Bellu SCHOR43) (23.VIII.1916 Brăila – 1997 Bucureşti) – ilegalist, redactor responsabil (oficial director) la România Liberă după august 1944 până în anii ’50, presedinte al Comitetului de Stat pentru Cinematografie (cu rang de ministru) (1950-1953), deputat M.A.N. (1952-1955), ulterior adjunct al rectorului Şcolii Superioare de Partid “Ştefan Gheorghiu”, respectiv profesor de limba română, etică şi publicist44, respectiv cercetător al Academiei R.S.R.; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a; 120. BENADOR, Ury (n. Simon Moise SCHMIDT-GRINBERG, numele adoptiv transliterabil în cheie ebraică “ben ador”, însemnând “fiul generaţiei”) (n. 1 mai 1895 Milişeuţul de Sus, Suceava; a copilărit la Brăila – d. 23.XI.1971, Bucureşti, cimitirul evreiesc Giurgiului) – membru de partid, în conducerea C.D.E. şi director T.E.S. după război, respectiv autor ocazional la revista Teatrul în anii ’50; potrivit lui Solomovici (2004: 58), i-aar fi denunţat pe unii sionişti organelor de anchetă;
121. BENEDEK, E. Tiberiu (zis “Tibi”) – profesor, arhitect; după august 1944 responsabil organizatoric al U.N.S.R. (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 116); până în febr. 1949, pe durata studenţiei, secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123); ulterior ocupând diverse funcţii de răspundere în domeniul arhitecturii şi proiectării, autor al clădirilor primăriilor din Bistriţa şi Baia Mare, decan al Facultăţii de Arhitectură şi chiar prorector al Institului “Ion Mincu” în perioada comunistă; după Revoluţie membru în Consiliul de Conducere al F.C.E.R., decorat în 1972 cu “ordinul Muncii” cls. III-a (Decret 259/28.VI.1972) şi apoi de către preşedintele Băsescu în 2009; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1985); căs. cu Draga;
122. BENEŞ, Alfred – după război instalat de comunişti director în cadrul Băncii Naţionale a României; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Ofiţer (M.Of. nr. 194 din 25 aug. 1947, partea I-a, p. 7665);
123. BENKÖ, Elena (n. Tereza MÜLLER RABINOVICI) (15.IV.1917 – 10.IX.1985 Bucureşti) – membră de partid din 1945 (dosar B/119 Colecţia “ilegalişti decedaţi”), ulterior funcţionară în aparatul diplomatic comunist (în cadrul ambasadei de la Budapesta în 1956); incinerată la crematoriul “Cenuşa” din Bucureşti;
124. BENKÖ, Emeric – controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (1946-1947, 1948-?) (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
125. BERAM, Sofia (n. MARCOVICI) – în 1948 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Aşezăminte Culturale a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 138 din 17 iunie 1948, partea I-a, p. 5182) (soţia lui Carol Beram);
126. BERARU, Gheorghe (n. Ştrul Beraru) (21.IX.1906-1968) – după august 1944 activist de partid, în mandatul Anei Pauker funcţionar la Direcţia Cadre în centrala M.A.E. şi membru al
43 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 95835 din 19 sept. 1945 în M.Of. nr. 219 din 26 sept. 1945, partea I-a, p. 8367.
44 Între cărţile sale se numără Tineretul şi idealul moral (Ed. Academia RSR, Bucureşti, 1969) şi Morala în existenţa umană (Editura Politică, Bucureşti, 1989).
33
organizaţiei de partid din minister, ulterior transferat la cerere instructor C.C., cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosar 118/1951) (v. şi A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar nr. 51/1952, “autocritica” sa reprodusă şi în Constantiniu 2003: 39-41);
127. BERARU, Sofia – după război, până în iunie 1948, şefă de birou în centrala Ministerului Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386);
128. BERCIU, Iancu – după război secretar de legaţie II în centrala Ministerului Afacerilor Străine, în 1946 transferat ca prim secretar de legaţie la ambasada României de la Varşovia (M.Of. nr. 70 din 23 martie 1946, partea I-a, p. 2667; M.Of. nr. 216 din 19 sept. 1947, partea I-a, p. 8471);
129. BERCOVICI, Aura – din 1949 activistă de partid, instructoare în cadrul sectorului Presa Centrală al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. şi redactor la revista Munca de partid (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, pp. 118-21); decorată în 1967 cu ordinul “Meritul Muncii” clasa a III-a, prin Decretul nr. 709 din 21 iulie 1967;
130. BERCOVICI, Bănică – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971);
131. BERCOVICI, Laurenţiu – secretar al C.D.E. Bucureşti în anii ’50 şi activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (57/1956) (Solomovici 2003: 185, 2001: 79);
132. BERCOVICI, Paula – după război şefă de serviciu în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
133. BERCU, Adrian – în 1949 era tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
134. BERCU, S. Atanasie – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
135. BEREŞ, Alfred – cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 160/1952);
136. BERGER, Leon – din mai 1945 translator interpret-şef la cabinetul primului ministru, iar din 1948 la Subsecretariatul de Stat pentru Naţionalităţi de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 105 din 8 mai 1948, partea I-a, p. 4181; M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 315; M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4512);
137. BERGER, Teodor – în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Hârtiei şi Celulozei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
138. BERGHER, Adolf Wolf în 1947 membru suplenat al Consiliului Director al Oficiului Industrial al Bumbacului (M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817); în 1948 numit director adjunct al Centralei Industriale a Bumbacului; din 1949 director adjunct al Direcţiei Centrale Industriale a Bumbacului, Inului şi Cânepei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213; M.Of. nr. 184 din 11 august 1948, partea I-a);
139. (?)45 BERGHIANU, Maxim (n. 19.VIII.1925, Sighişoara) (în alte documente oficiale ale partidului ortografiat Bergheanu, respectiv Berghean) – membru supleant (1955-1960), apoi cu drepturi depline al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1960-1989), prim-secretar de partid al regiunii Stalin (începutul anilor ’50), apoi Cluj (1965-1968) și al judeţului Ilfov (1978), vicepreședinte al Consiliului de Miniștri (1965-1967), președinte al Consiliului de Stat al Planificării (1965-1972), ministru al Aprovizionării Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe (1972-1978), ministru secretar de stat la Agricultură și Industria Alimentară (1979-1981), ministru al Muncii (1981-1990), ministru al turismului (1985 – 22 decembrie 1989), decorat în 1961, 1964 şi 1981; cu dosar la secţia Organizatorică a C.C. al. P.C.R. (1954);
140. BERGMAN, Ana – iniţial angajată în ianuarie 1947 ca secretar cultural la Regionala Târgu Mureş a Ministerului Informaţiilor; din aprilie 1948 secretar cultural în centrala Ministerului
45 După unele surse neverificabile, n. Maximilian Bergman(n).
34
Informaţiilor (Direcţia Regionalelor), apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372; M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1947, partea I-a, p. 501);
141. BERKOVITS, Vasile – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
142. BERKOWITZ, Joseph – în toamna lui 1944 numit secretar economic I în centrala Ministerului Afacerilor Străine, în martie 1945 transferat ca ataşat comercial la Beirut (M.Of. nr. 70 din 26 martie 1945, partea I-a, p. 2267);
143. BERMAN, Avram – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
144. BERMAN, Jacques (n. 18 ian. 1900) – membru de partid din 1947, probabil aceeaşi persoană cu omonimul, consilier comercial în cadrul Legaţiei de la Londra după 1944 (v. şi dosar B/130 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); ulterior rechemat în ţară şi încadrat consilier economic la Direcţia Organe Exterioare a Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6313); epurat, reabilitat în 1968; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 96/1968;
145. BERMAN, J. – după război vicepreşedinte al casei de Pensii a Colegiului Inginerilor din România (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1629);
146. BERMAN, Tony – după război şef de cabinet la Preşedinţia Consiliului de Miniştri; decorată în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul Credincios” clasa I-a (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3001);
147. BERNACKI, Gabriela (cu frecvente variante de ortografiere “Bernachi”, respectiv “Bernaki”) – membră P.C.R. din timpul războiului, membră fondatoare şi vicepreşedintă a Uniunii Femeilor Antifasciste din România (U.F.A.R., 1945-1948), secretar general al Federaţiei Democrate a Femeilor din România (F.D.F.R., 1946-1948), redactor la revistele Drumul Femeii (organul de presă al U.F.A.R.) şi Femeia (revista săptămânală a F.D.F.R.), membru al C.C. al Uniunii Femeilor Democrate din România (U.F.D.R., 1948-195246); ministru adjunct al Prevederilor Sociale (1952-1957) şi membru al C.C. al Frontului Democraţiei Populare; deputat în Marea Adunare Naţională (1957-1961); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;
148. BERNACKI, S. Ioan – de profesie blănar (conform lui Gheorghiu-Dej, v. Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a:641), ilegalist (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 4); după august 1944 directorul general al C.F.R.47; decorată în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Comandor (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3002);
149. BERNSTEIN, A. – numit în mai 1948 membru al comisiei centrale interimare a Colegiului Medicilor, apoi secretar general al comisiei interimare a reglementării sectorului farmaceutic (prin ordin al ministrului Sănătăţii, v. M.OF. (partea I B) nr. 111 din 15 mai 1948, p. 4365; v. şi B.I.R.E. 17 (3 iunie 1948): 5);
150. BINDER, Isarel – în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
151. BIRCEANU, Ovidiu – din 1947 secretar contabil la Prezidiul M.A.N., din ianuarie 1949 avansat şef al Serviciului Contabilitate (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 707);
152. BIRCHENTHAL, Henriette – din februarie 1949 şefă de birou în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267); 46 Constituită la 3 ianuarie 1948 prin fuziunea organizaţiilor U.F.A.R., F.D.F.R., Organizaţia de Femei din Apărarea Patriotică, Asociaţia Soţiilor de Militari din Armata Română, Femeile din Organizaţiile Sindicale, Organizaţia de Femei din Frontul Plugarilor şi Organizaţia de Femei din cadrul Uniunii Patriotice Maghiare.
47 V şi proiectul Fototeca online al A.N.I.C. şi I.I.C.C.M.E.R., fotografiile nr. HA007 şi HA008.
35
153. BIRNBAUM, Saly – în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
154. BIROU, Iosefina – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
155. BIRTHELMER, Mihai – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7950);
156. BLASIAN, P. Flaviu – director al Centralei Industriale a Întreprinderilor Prelucrătoare de Materiale Plastice (1948-1949) (M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1948, partea I-a, p. 6094); din 1949 şeful Direcţiei Cadre a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213); reînscris ca sub-lt. (r) în Foreţele Armate prin decret regal în febr. 1945 după ce fusese radiat din registre în 1940, împreună cu toţi ceilalţi rezervişti evrei (M.Of. nr. 29 din 6 febr. 1945, partea I-a, p. 788);
157. BLECHMAN, Mauriciu – după război inspector general sanitar în cadrul Ministerului Muncii, Asistenţei şi Asigurărilor Sociale; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4251);
158. BLINDER, M. Buzea – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
159. BLOCK, Igor – după august 1944 comisar-ajutor M.A.I., din 1946 angajat în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la Direcţia Radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877; M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6306);
160. BLUM, Antonina – în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
161. BLUMEN, David – 1949 era referent în centrala Ministerului Învăţământului Public, la Direcţia Studii (1948-1949-?) (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658; M.Of. nr. 190 din 18 aug. 1948, partea I-a, p. 6749);
162. BLUMEN, Jean – din 1948 inginer în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3705);
163. BLUMENFELD, Iosif – fost student la Drept la Iaşi, de la începutul anilor ‘50 judecător la Tribunalul Raionului V.I.Lenin (secţia civilă 4950), Bucureşti, ulterior, până în anii ’80, la Judecătoria sectorului 8 Bucureşti; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
164. BLUMENFELD, Leopold – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
165. BLUMENFELD, M. – în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a Industriei Siderurgice (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966);
166. BLUMENFELD, T(h)eodor (1915-2001) – inginer de căi ferate, prorector la Institutul de Căi Ferate, decan al Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri şi Poduri din Bucureşti, ministru adjunct al Transporturilor şi Telecomunicaţiilor (1951-1957), apoi, până la pensionare (1978), director general în cadrul ministerului (cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R., întocmit în 1951, v. dosare anexe, nr. 12/1952);
167. BLUMER, Ernestina – după război şefă de serviciu în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
168. BODNĂRAŞ, Florica (n. Cecilia GLANZSTEIN, fiica lui Leon şi Marie (n. Fischler); după prima căsătorie cu Radu Münzer (viitor Mănescu) a preluat numele acestuia) (14.09.1922 – 1990 Bucureşti) – soţia demnitarului Emil Bodnăraş până în anii ’50 (cu care a avut 3 copii: Viorel, Ioana şi Gheorghe); decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a; activistă a Comisiei Controlului de Partid în anii ’50, apoi redactor la Ed. Politică şi lector universitar;
36
169. BOGDAN, Alexandru (n. GOLDEMBERG) (n. 5 dec. 1912) – membru de partid din 1944 (dosar B/178 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); din mai 1945 secretar de presă la Direcţia Presă a Ministerului Propagandei, ulterior promovat consilier de presă; pensionat la cerere în martie 1947, cu grad de consilier de presă (M.Of. nr. 67 din 22 martie 1945, partea I-a, p. 2146; M.Of. nr. 62 din 15 martie 1947, partea I-a, p. 1946; M.Of. nr. 105 din 12 mai 1945, partea I-a, p. 3806);
170. BOGDAN, Corneliu (n. GRÜNBERG48) (5.XI.1921 Bucureşti – 1990) (fiul lui Horia (Harry) şi Silvia (n. Lupaşcu)) – membru P.C.d.R. din 1941, angajat în M.A.E. în 1948, iar în paralel membru al Comisiei centrale Tineret şi instructor al Comisiei pentru U.N.S.R. (Uniunea Naţională a Studenţior din România), respectiv membru al Consiliului Uniunii Internaţionale a Studenţilor (Paris, 1948); director de cabinet al Anei Pauker (dec. 1948 – nov. 1949, cf. Levy 2002: 203), director al Direcţiei Occident a M.A.E. (1949-1951), consilier la Legaţia României la Washington (1951-1953), director adjunct la Direcţia pentru relaţia Occident (1953-1955), şef al Direcţiei Presă al M.A.E. (1955-1961), director al dept. Europa Occidentală şi America de Nord (1961-1966, 1966-1967), ambasador în SUA (1967-1976), consilier al ministrului de Externe (1976-1978), director al dept. America de Nord şi de Sud (1978-1982, pensionat), preşedintele secţiei de Relaţii Internaţionale a A.D.I.R.I. (1962-1990), ministru adjunct (cu rang de secretar de stat) al Afacerilor Externe din 26 decembrie 1989 până în 2 ian. 1990, data morţii (!); oficial “dizident” al regimului comunist în ultima perioadă, în fapt aflat în atenţia U.M. 0110 (“anti-K.G.B.”) (v. Watts 2011: 280 n. 1, 444 n. 7, 517); cu fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (dosar 29/1957); decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a în 1948, respectiv cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
171. BOGDAN, Emilia (n. Emilia MILCO) (1926, Basarabia – 2007 Washington, S.U.A.) – fosta soţie (până în 1947) a lui Piotr Gonceariuk (viitorul Petre Petrescu, şef de direcţie în Securitate), ea însăşi pe lista agenţilor plasaţi de sovietici în 1945-1946 în aparatul de stat al României49 [poziţia 77; v. Arhivele Militare Române, fd. 333, dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286 n. 158), v. şi opinia identică a lui Watts (2011: 517)]; încadrată în centrala M.A.E. în martie 1948 cu funcţia de şefă de serviciu şi repartizată la cabinetului secretarulu general al ministerului Ana Toma (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1869; nr. 178 din 4 august 1948, partea I-a, p. 6401); din sept. 1949 soţia diplomatului Corneliu Bogdan (v. supra), cu care a avut două fiice: Ileana (căs Popa) şi Olga (căs. Bănulescu, recăs. apoi cu Gheorghe Câmpeanu, coleg de promoţie (1969) la fostul Liceu nr. 24 din Bucureşti cu V. Tismăneanu, Elena Răutu, Nicu Ceauşescu, Vladimir Doicaru ş.a.), ambele locuind în prezent în S.U.A.; a treia fiică, Svetlana (n. 26.II.1946, căs. Hoge, rămasă în S.U.A. la momentul repatrierii părinţilor, în 1976), era de fapt fiica Emiliei şi a lui P. Gonceariuk; după moartea soţului, în ian. 1990, Emilia Bogdan s-a stabilit ea însăşi la Washington, unde a decedat în iunie 2007;
172. BOGDAN, Hună – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
173. BOGDAN, Iosif (n. Iosif SOLOMON) (6.VII.1912 – 1962 România) – ilegalist, membru de partid din 1932, după august 1944 vicepreşedinte A.R.L.U.S.; funcţionar şi chiar ministru adjunct (1952-1953-?) la Ministerul Sănătăţii, unul din coordonatorii reformei sectorului sanitar după 1945; vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Strănătatea (din 1955),
48 Românizarea numelui în baza deciziei nr. 10.062 din 31 ian. 1946 a ministrului Justiţiei (publicată în M.Of. nr. 40 din 16 febr. 1946, partea I-a, p. 1310.
49 Alături, pe aceeaşi listă, de viitoare nume celebre în ierarhia comunistă de după 1945, precum „Pantelimon Bodnarenko”, alias Gheorghe Pintilie, şeful Securităţii între 1948 şi 1963 (poziţia nr. 1 în tabel, probabil nu întâmplător), „Ion Didenco”, în fapt Ivan „Vania” Didenko, viitorul Ion Vidraşcu, ministru în mai multe guverne comuniste (poziţia 2); „Serghei Niconov”, viitorul Serghei Nicolau, şeful Informaţiilor Externe (1951-1954) (poziţia 3); „Valerian Bucikov”, viitor colonel şi şeful gărzilor de corp ale lui Gheorghiu-Dej (poziţia 17); „Petre Goncearuc”, în fapt Piotr Gonceariuk, alias Petre Petrescu, alt şef de Direcţie al Securităţii (poziţia 22), etc.
37
respectiv director al Editurii Meridiane; îngropat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”, din actualul Parc Carol din Bucureşti; cu fişă la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (135/1955); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a (Gheorghe Brătescu în Burcă 2007: 13; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 421; dosar B/181 Colecţia “ilegalişti decedaţi”));
174. BOGDAN, Jean (n. Iancu BERMAN50, fiul lui Philip şi Rosa (n. Stark)) (16.V.1916 Bucureşti – 2001 (S.U.A.?)) – cumnatul lui Silviu Brucan (căsătorit cu sora acestuia, Tony, fiica lor, Adriana Livianu, locuind în prezent în S.U.A.) şi fratele ofiţerului de Securitate Hary Bogdan; cu diverse funcţii în aparatul economic şi financiar al statului comunist de-a lungul perioadei postbelice; cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 14/1951);
175. (?) BOIANGIU, Octavian – din 1947 inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8970);
176. BOICO “LUCA”, Cristina (n. Bianca MARCUSOHN; fiica lui Isidor şi Liza; sora Herminei Marcusohn şi mătuşa lui Vladimir Tismăneanu) (1916 – 2002 Paris) – soţia generalului Mihail Boico, cu pseudonimul “Luca” în perioada ilegalistă; după război directoare în Ministerul Informaţiilor (1945-1947), ataşat de presă şi din mai 1948 prim-consilier la ambasada României de la Belgrad (1947-1948), şefa Direcţiei Cultură din M.A.E. (1948-1952; în 1952 aparent şefa Direcţiei Administrative), ulterior conferenţiar la Universitatea Politehnica Bucureşti (până în 1956), iar apoi traducător la Editura Politică, Bucureşti, respectiv autoare de articole la revista Magazin Istoric; decorataă în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a; în 1987 rămasă în Franţa; a avut cu Mihail Boico trei copii, verişorii lui V. Tismăneanu: Tania (căs. Ionescu), în viaţă, în Bucureşti), respectiv Andrei şi Olga (căs. Trebitsch), emigraţi în 1975 în Israel; Olga a decedat în 2001 la Paris, iar Andre este în viaţă în acelaşi oraş, căs cu Annick (n. Bokshorn), având doi copii: Florent Michael şi Deborah;
177. BOICO, N. Vladimir (30.IX.1909-27.I.2001) – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963; între 1990 şi 1998 preşedinte al Astroclubului Român;
178. BONCIU, H. “Horia” (n. Beniamin HAIMOVICI51, fiul lui Carol şi Ghizela (n. Nadler)); (19.V.1893 Iaşi – 27.IV.1950) – cunoscut mai degrabă ca scriitor; de formaţie inginer; în perioada interbelică condamnat la 3 luni închisoare pentru un roman incriminat ca pornografic; funcţionar în cadrul Oficiului de Studii al Ministerului Economiei (oct. 1944-1945), apoi secretar general al Comisariatului pentru Comerţ Exterior de pe lângă Consiliul de Miniştri (1945-1948) (Crispedia 2011; Kuller 2008a: 76);
179. BONDOC, Alexandru Bela (n. Alfred LÖVY) (17.IX.1920 – 5.XI.1983, incinerat) – activist de partid, în anii ’50 în conducerea Consiliului Central al Sindicatelor şi redactor-şef (până în 1957) la organul de presă al sindicatelor, Munca (i-a succedat în funcţie Ecaterinei Borilă), ulterior menţionat ca redactor la Ed. Politică, respectiv traducător la Ed. Minerva la începutul anilor ‘70; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (135/1955), respectiv referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 52/1956;
180. BORA, Leon – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
181. BORILĂ, Ecaterina (n. Katherina ABRAHAM în 1909, în Satul Lung, jud. Târnava Mică) – cumnata ilegalistului Bela Breiner, soţia lui Petru Borilă şi cuscra lui Nicolae Ceauşescu [v. infra], „o comunistă militantă de origine evreiască” cf. “Raportului Tismăneanu”, fostă ilegalistă (cu pseudonimul “Petrova”), cuscra cuplului Ceauşescu, iar după unele surse martoră a acuzării în
50 V. decizia nr. 99244 din 4 oct. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 231 din 5 oct. 1946, partea I-a, p. 19795.
51 V. decizia nr. 26.567 din 14 martie 1946 a ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 66 din 19 martie 1946, partea I-a, p. 2473).
38
procesul lotului Pătrăşcanu52 (1954), membru al C.C. al P.C.R. (1948-1969), membru al C.C. al U.F.D.R. (din 1948), redactor-sef al ziarului sindicatelor, Viaţa Sindicală (ulterior Munca) în anii ’50, membru al Biroului Politic (1952-1965), al Comitetului Executiv al C.C. al P.M.R. (1965-1969) şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1954-1965), decorată cu Ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a II-a în 1948, cu Ordinul Muncii cls. I în 1959, respectiv cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a în 1971; pensionată în 1961, în viaţă în 1991, când îi acorda un interviu lui Robert Levy;
182. (?) BORILĂ, Petre53 (n. Iordan Draganov RUSEV) (13.II.1906 Silistra – 1973 Bucureşti) – evreu din Bulgaria (cf. Cosma 1994: 31), “lucrător cu munca politică în URSS” (1936-1937, 1938-1944), voluntar în Spania (1937-1938), comandant al diviziei “Tudor Vladimirescu” (1944-1947); în oct. 1947 reîncadrat (retroactiv, începând cu 15 august 1945), cu grad de colonel infanterie activ în Forţele Armate (D.R. nr. 2067 din 20 oct. 1947); promovat progresiv până la gradul de general-locotenent; şeful organizaţiei Bucureşti a P.C.R. (1944-1947); şeful Direcţiei Politice a Armatei, (1948-1950); membru C.C. al P.M.R. (1948-1968); membru în conducerea Comitetului Democrat Evreiesc în anii ’50; membru al Biroului Organizatoric al P.M.R. (1950-1953); preşedintele Comisiei Controlului de Stat (1951-1958); ministru al Construcţiilor (1948-1951), preşedinte al Comisiei Controlului de Stat şi membru în Biroul Politic al C.C. responsabil cu economia (1952-1953); ministru al Industriei Alimentare (1953-1955); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1954-1965); multiplu decorat de statul comunist;
183. BOTNAR, Octav (fiul lui Adolf şi Amalia) (21.X.1913 Cernăuţi – 11.VII.1998 Villars-sur Ollon, Elveţia) – ilegalist, condamnat în 1932 şi 1935, participant la Rezistenţa Franceză în timpul războiului, întors în ţară în 1946 (!), membru P.C.R., “funcţionar superior” la Camera de Comerţ Bucureşti, salariat al centralei M.C.E., arestat în 1960 (cf. propriilor declaraţii pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei, cf. organelor de anchetă, pentru “uneltire”), graţiat în 1964, emigrat în 1965 în Israel, stabilit după un periplu în Germania în Marea Britanie, unde se afirmă ca om de afaceri (şeful Nissan UK); refugiat în 1991 în Elveţia, sub acuzaţia de evaziune fiscală în Marea Britanie în valoare de peste 200 milioane £54;
184. BRAEŞTER, Aron (fiul lui Israel) (rar ortografiat şi ca “Braişter”) (n. 5.III.1903, Paşcani) – iniţial membru al PSD, membru al facţiunii pro-comuniste (1946-1948), apoi membru P.C.R./P.M.R., deputat de Bucureşti (1946-1948, 1948-1952) din partea Blocului Partidelor Democrate, membru supleant al C.C. al P.M.R. (1948-1955); decorat cu Medalia Muncii, în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a, iar în 1979 cu ordinul “3 August” cls. II-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979); în viaţă în 1994, când era intervievat de Centrul de Istorie Orală al Radiodifuziunii;
185. BRAEŞTER MARCU, Dora – numită de Ministerul Sănătăţii membru în conducerea Colegiului Farmaciştilor în 1948 (Bărbulescu et al. 2009: 71, 80; B.I.R.E. 17 (3 iunie 1948): 5) şi respectiv în conducerea Institutului Chimico-Farmaceutic Bucureşti la începutul anilor ’50 (Kuller 2008a: 434);
52 V. http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/morminte2/docs/morminte2p_9.asp.htm
53 Cf. unor surse controversate, evreu bulgar, şi în mod cert căsătorit cu o evreică maghiarofonă; cuscrul lui Nicolae Ceauşescu pentru câţiva ani, cât timp fiica sa Iordana a fost măritată cu Valentin Ceaşescu. Fiul celor doi şi nepotul lui Nicolae Ceauşescu, Daniel Valentin (n. 1981), este evreu cf. canoanelor religioase iudaice (Halaha). De altfel, imediat după Revoluţie, fosta soţie a lui Valentin (de care aceasta divorţase în a doua jumătate a anilor ’80) şi copilul ei s-au refugiat în Israel, graţie ajutorului oferit de Nicolae Cajal, lider al comunităţii evreieşti din România şi bun prieten de familie al soţilor Borilă (“Moştenitorul secret al lui Ceauşescu”. Evenimentul Zilei – luni, 27 aprilie 2009).
54 V. şi fişa sa matricolă penală, v. http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/B/B%2006.%20Bold%20-%20Bozd/Botnar%20Octav%20A/index.php.
39
186. BRATEŞ, Laurenţiu (n. Isidor FÄRBER) (n. 17.09.1922) – activist al Comisiei Controlului de Partid în anii ’50; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 477);
187. BRAUM, Arnold – în 1949 era dispecer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
188. BRAUNER, ? – numit în 1948 în comisia de tipizare a medicamentelor din cadrul Ministerului Sănătăţii (Bărbulescu 2009: 93);
189.
190. BRAUNŞTEIN, Sache – şeful serviciului aprovizionare din D.G.I.L. de pe lângă Consiliul de Miniştri (1948-?) (Nikolić f.a., p.2);
191. BRĂTESCU, Lică (n. Lică BLUTŞTEIN) (n. 1.II.1920 Bucureşti) – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645; pentru schimbarea numelui vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 124.484 din 8 dec. 1945, în M.Of. nr. 287 din 14 dec. 1945, partea I-a, p. 10926);
192. BRÂNCU, Zîna (n. Haia Solomonovna GRINBERG) (21.VII.1906 (după alte surse 21 dec.1906) – 1972 Bucureşti) – originară din Basarabia, membru de partid din 1927, plecată în U.R.S.S. în timpul războiului; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 175); după război activistă a Secţiei Propagandă – Agitaţie a CC al PMR (1949-1950), şefă adjunctă a secţiei Organe de Conducere a C.C. al P.M.R. (din 1950), iar de la începutul anilor ’50 cadru didactic la Academia “Ştefan Gheorghiu”55, unde a ocupat inclusiv funcţiile de director de studii şi respectiv de prorector (până la jumătatea anilor ’60); membru al Comisiei Centrale de Revizie a partidului (1955-1960); incinerată la crematoriul “Cenuşa”; decorată cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a în 1948 şi cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949; dosar de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1953);
193. BREBU, Madeleine (n. Mina BRAUNSTEIN) (n. 26.IV.1898 Iaşi) – în iunie 1945 angajată şefă de secţie în centrala Ministerului Propagandei, viitor al Informaţiilor (M.Of. nr. 127 din 7 iunie 1945, partea I-a, p. 4758; decizia M.J. nr. 122.698 din 4 dec. 1945 în M.Of. nr. 295 din 28 dec. 1945, partea I-a, p. 11177);
194. BREINER, H. Paraschiva (n. Piroska ABRAHAM, zisă “Piri”) – fostă ilegalistă, dar după unele surse simultan informatoare a Siguranţei, sora Ecaterinei Borilă (Abraham) şi soţia ilegalistului Bela Breiner, apoi a generalului Andrei Roman (Grün), fostă secretar general interimar al P.C.d.R. pentru câteva luni în 1940 (Tismăneanu 2010b), după război şefa Direcţiei Industriale Tricotaje şi Confecţii din Bucureşti; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 98/1956; decorată cu “Ordinul Muncii” cls. II-a în 1951, iar apoi prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
195. BRENNER, Mundi – în ianuarie 1948 angajat în centrala M.A.E. cu rang de consul II (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 533);
196. BRIL, M. Izu – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
197. BRILL, Alfred (n. 17.II.1907) – ilegalist, medic, conferenţiar universitar, după război în centrala Ministerului Sănătăţii, membru de partid din 4 oct. 1944, în 1945 şef al spitalului Cazarmei
55 Înfiinţată în 1947 ca Universitatea de Partid „Ştefan Gheorghiu”, instituţia va parcurge de-a lungul timpului mai multe forme de organizare, fiecare cu titulatură diferită: Şcoala Superioară de Partid „Ştefan Gheorghiu” (1952-1966); Academia de Ştiinţe Social-Politice „Ştefan Gheorghiu” (1966-1970); Academia de Învăţământ Social-Politic „Ştefan Gheorghiu” (1970-1973); Academia „Ştefan Gheorghiu” pentru pregătirea cadrelor de conducere a activităţii de partid, social-politice, economice li administraţiei de stat (1977-1989). În paralel, înfiinţată în 1948, Şcoala Centrală de Partid „A.A. Jdanov” va fi redenumită Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale „A.A. Jdanov” (1949-1954), Institutul de Ştiinţe Sociale „A.A. Jdanov” (1954-1958), după care, în 1958, va fuziona prin absorbţie cu Academia „Ştefan Gheorghiu” în cadrul Şcolii Superioare de Partid „Ştefan Gheorghiu” de pe lângă C.C. al P.M.R. (Dobre et al. 2004: 48 (n. 170) şi 49).
40
Regimentului 1 Grăniceri din Bucureşti (M.Of. nr. 67 din 22 martie 1945, partea I-a, p. 2158); numit membru al Consiliului (naţional) Superior al Tuberculozei de ministrul Sănătăţii în mai 1948 (v. M.OF. (partea I B) nr. 122 din 28 mai 1948, p. 4698); probabil fratele colonelului dr. Şuli Brill; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (dosar B/243 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
198. BRILL, Solomon – dentist; membru al comisiei Ministerului Sănătăţii pentru lichidarea restanţelor şi repartizarea dentiştilor (iulie 1946 – decembrie 1948) (Bărbulescu et al. 2009: 184-5);
199. BRODER, Emil – din 1948 inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
200. BRODER, Zalman (alias Sandu) (01.04.1914 – 7.06.1978 România) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1933; internat în lagărul pentru evrei comunişti de la Vapniarka, în Transnistria56; activist al Comisiei Controlului de Partid în anii ’50 (A.N.I.C., fd. C.C.P., documente interne, dosar nr. 14); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a; fiul său, Andrei, s-a stabilit în S.U.A. via Israel şi lucrează la Yahoo Advertising;
201. BROTMAN, Gabriel – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
202. BRUCĂR, Calman – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
203. BRUCAN, Silviu (n. Saul BRUCKER (în certificatul de naştere “Brucar”), fiul lui Adolf şi Ethel (Etty))57 (18.I.1916 Bucureşti – 14.IX.2006 Bucureşti) – ilegalist, după 23 august 1944 şeful secţiei politice iar apoi redactor-şef adjunct al ziarului Scânteia (până în anii ’50), cel care conducea întreaga campanie propagandistică de comunizare, acelaşi care în mai 1945 ameninţa în ziar: “Da, nici o cruţare! Bandiţi manisto-salaziţi!”; ambasador la Washington (1956-1962); vicepreşedinte al Consiliului Radioteleviziunii Române (1962-1966); diverse alte funcţii în ministerele conduse de M. Constantinescu, I. Chişinevschi şi apoi L. Răutu; marginalizat în anii ’80, aflat în atenţia U.M. 0110 (“anti-KGB”); cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955); după 1989, “eminenţa cenuşie” a F.S.N.-C.P.U.N. şi orchestrator al înfiinţării G.D.S., respectiv analist politic comentator la ProTV chiar şi la 15 ani după 1989; a avut 3 surori: Clara (căs. cu Leopold Puican), Tony (căs. cu Jean Bogdan, v. supra) şi Henriette (căs. cu Lică Vişan); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
204. BRUCKER, Jean – fost deţinut ilegalist în perioada interbelică, în 1948 funcţionar în administraţia de stat, membru în Biroul secţiei Reconstrucţie a U.T.C./U.T.M. (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 111);
205. BRUDER, Francisc (Ferenc(z)) (1895-1965) – imigrat din Ungaria în 1919; din octombrie 1944 secretar al Consiliului de experţi al Sindicatului în Cluj; membru al facţiunii procomuniste din P.S.D.; în febr. 1945 activist al Frontului Naţional Democrat la Cluj, în 1945 şeful resortului muncă şi asistenţă socială în cadrul Comitetului Executiv al F.N.D. din Transilvania de Nord; deputat de Cluj în Marea Adunare Naţională, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753); exclus din partid în 1949 pentru deviaţionism (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 53; Nagy şi Vincze 2008: 49, 82);
56 Iniţial, în baza ordinului nr. 9283 din 24 iulie 1942 al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, se dispusese evacuarea în Transnistria a unui total de 1045 evrei comunişti (406 din lagărul de la Târgu Jiu, 85 din diverse penitenciare şi 554 aflaţi la acel moment în libertate). Ulterior, în aplicarea ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 2592 din 31 iulie 1942, vor fi internaţi în lagărul de la Vapniarka, rezervat evreilor comunişti, 619 persoane (407 de la Târgu Jiu, 85 din diverse penitenciare (Caransebeş, Mărgineni, etc.) şi 127 din libertate).
57 Schimbarea numelui în baza deciziei nr. 112.684 din 5 nov. 1945 a ministrului Justiţiei (v. M.Of. nr. 269 din 23 nov. 1945, partea I-a, p. 10260.
41
206. BRUMARU, I. Heinrich (n. ROSENBERG) (n. 22.X.1900 Bucureşti) – din sept. 1948 funcţionar în centrala Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438; M.Of. nr. 33 din 8 febr. 1946, partea I-a, p. 981; decizia MJ nr. 39959 din 15 apr. 1946, în M.Of. nr. 190 din 17 aug. 1946, partea I-a, p. 8984);
207. BRUMFELD, David – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781); ulterior cu diverse funcţii în aparatul economic de stat; cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (anexe, nr. 30/1956);
208. BUCHEN, Bernard – după război inspector şef în cadrul Direcţiei Generale Drumuri din Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3002);
209. (?) BUGEANU, Paul – în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
210. BUGHICI, Ana (n. Hana FRIEDMAN, fiica lui Meir (alias Max) şi Perla (alias Paulina) (n. Reizl)) (1919 România – 2009 Petah Tikva, Israel) – soţia demnitarului comunist Simion Bughici (v. infra), la rândul ei ilegalistă; după război încadrată iniţial în M.A.E., ca referent titular la cabinetul secretarului general Ana Toma (din 1947), apoi promovată director administrativ adjunct; ulterior cu funcţii modeste în ierarhia comunistă, în domeniul Învăţământului (e.g. pentru mai mulţi ani directoare a Liceului nr. 32 din Bucureşti); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a; soţii Buchici au avut doi copii, Iulian şi Zoia, cea din urmă căsătorită cu Iura Kotovski, fiul demnitarului comunist Grigore Cotovschi;
211. BUGHICI, Simion (n. Simon MOISE, fiul lui Moritz Moise, zis “Bughici”, şi Raşela (n. Nachmanovici)) (14/25.XII.1914 Iaşi – 1.II.1997 Bucureşti) – de profesie textilist, internat în 1942 în lagărul de muncă de la Vapniarka; cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 170); după 1944 membru supleant, apoi cu drepturi depline al C.C. al P.M.R. (1948-1950, 1950-1955-1965); ambasador la Moscova (responsabil şi pentru Mongolia şi Finlanda (1949-1952), ministru de Externe (1952-195558), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1955-1957), şeful Secţiei Bunuri de Consum, Comerţ şi Cooperaţie (i.e. direcţia economică a Comitetului) a C.C. al P.M.R. (1957-1965), preşedinte CENTROCOOP (1968-1969), ministru al Industriei Alimentare (1969), vicepreşedinte al Colegiului Central al PCR (1969-1974), deputat M.A.N (mandate succesive între 1948 şi 1975, inclusiv vicepreşedinte al comisiei de politică externă a M.A.N. între 1957 şi 1961), decorat, inter alia, cu ordinele
58 Unde, deşi evreu, i-a succedat în funcţie Anei Pauker – unul din sutele de exemple (de la Nicolae Goldberger la Gheorghe Gaston Marin, de la Petre Lupu la Israel “Ion” Rachmuth, de la A. Baranga la P. Cornea sau de la Mihail Florescu la Ghizela Vass, etc.), probatoare ale faptului că epurările orchestrate de Dej nu aveau un conţinut etnicist sau antisemit, cât politic bine calculat în cadrul războiului intern şi pur pragmatic dintre facţiunile “lagăristă” (numită uneori şi “doftanistă”) şi respectiv “moscovită” (care, e adevărat, conţinea semnificativ mai mulţi evrei) – o reprezentare de împărtăşită, cu variaţiuni specifice ale etichetelor atribuite celor două tabere, de Stelian Tănase, T. Solomovici (2003: 91), precum şi în memoriile lui Pavel Câmpeanu, respectiv Ion Gheorghe Maurer şi diverse comentarii ale Europei Libere din a doua jumătate a anilor ’50 (care disocia retrospectiv între aripa autohtonă, “muncitorească” şi cea “kominternistă”). În esenţa propriei noastre aprecieri, succesiv perioadei de instabilitate asociate conflictului în surdinădintre cele două tabere în perioada 1945-1952, leadership-ul lui Gheorghiu-Dej s-a stabilizat şi respectiv consolidat după epurările din 1952-1953 şi 1958-1961. Aprecierea este îmbrăţişată de altfel şi de S. Brucan (el însuşi evreu), care opinează că până în 1952, chiar şi după alegerea sa formală ca secretar general al partidului, menită mai degrabă a menţine aparenţele (întrucât Ana Pauker era de origine burgheză şi evreică), Gheorghiu-Dej ocupa de fapt o poziţie secundă celei a Anei Pauker în ierarhia reală de putere (Brucan 1992: 59). Ulterior, Brucan insistă reiterează explicit: “Purificarea etnică a început în special pe timpul lui Ceauşescu, nu în timpul lui Gheorghiu-Dej” (Brucan 2002: 5). Aceleiaşi reprezentări îi subscrie şi istoricul Larry Watts, în a cărui opinie “situaţia din România în 1945-1951 a urmat precedentul creat de Béla Kun în Repubica Sovietică Ungară, unde şeful era de fapt ministrul de externe”(Watts 2011: 173).
42
“Steaua R.P.R.” clasa a II-a în 1948, “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949, “23 August” cls. I în 1964 şi respectiv cu “Steaua R.S.R.” clasa I-a în 1971;
212. BUICAN, Alexandru (n. Ern(e)st ARNOLDI) (23.V.1902 Rădăuţi – 12.II.1982 România) – ilegalist (cu stagiu recunoscut din 1921 (!) şi fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.2179), participant la Rezistenţa Franceză, în 1941 figurând pe lista “comuniştilor categoria A” a Siguranţei59 (în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763)); după august 1944 redactor la Scânteia şi activist al secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R., membru în colegiul de redacţie al Pentru o pace durabilă, pentru o democraţie populară, redactor la Scânteia şi Contemporanul, prim consilier de presă la Ministerul Informaţilor (1947-1948), apoi consilier de presă la M.A.E. şi respectiv consilier de legaţie şi ministru consilier la Legaţia României de la Belgrad (1948-1949); ministru adjunct al Învăţământului Public (1949-1951), profesor la şcoala partidului (viitoarea Academie Ştefan Gheorghiu), respectiv vicepreşedinte al Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea (1956-1962); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a, în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” iar în 1978 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. I-a (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 199, n. 2; Solomovici 2001 I: 195; Betea 2005);
213. BUJUM, Otto – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 80723;
214. BULAN, Tatiana (n. Tassia Isidorovna LEABIS) (n. 1912 Ucraina) – de formaţie cizmăriţă; ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2271); aflată în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; rămasă în Basarabia după 28 iunie 1940, fosta logodnică a lui Ştefan Foriş, apoi prima soţie a lui Leonte Răutu (în anii ’30), iar ulterior măritată în timpul războiului, în U.R.S.S., cu generalul rus Iakov Bulan; secretar general (din ian. 1949) şi ministru adjunct al Învăţământului Public (1951-1953), decorată cu titlul de Erou al Muncii Socialiste; pensionată ca director de studii al Academiei de partid “Ştefan Gheorghiu”; fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 73/1951);
215. BUNEA, A. Isac – în martie 1945 reîncadrat în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
216. BUNESCU, Sonia – în martie 1945 reîncadrată în D.G. P.T.T. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclusă în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
217. BURAHOVICI, Wilhelm – până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
218. BUTNARU, Arthur – din noiembrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale Control Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului, ulterior detaşat local în judeţul Dorohoi (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
219. CALMANOVICI, M. Emil (fiul lui Mendel şi Hana) (4.III.1896 Piatra Neamţ – 12.III.1956 Aiud) – finanţator generos al partidului ilegalist în perioada interbelică, cu stagiu recunoscut din 1937; în 1942 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 72 din 25 martie 1942, partea I-a, p. 2201); după război membru fondator al C.D.E. în iunie 1945, inginer al complexului clădirilor fabricii APACA din Bucureşti (1947), profesor la Institutul de Construcţii din Bucureşti şi director general al Normelor şi Construcţiilor în
59 În forma parţial corectă “Aron Lazăr Arneldi”, n. 1902, Rădăuţi, cu domiciliul pe str. Sf. Ilie nr. 7 din Bucureşti.
43
Ministerul Construcţiilor între 1944 şi 1951, când este arestat în “procesul Pătrăşcanu”, ulterior condamnat şi deţinut până la decesul său în penitenciar (Aiud); îngropat, după reabilitarea sa din anii ’60, în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”, din actualul Parc Carol din Bucureşti; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 96/1968 (la reabilitarea post mortem);
220. CALMANOVICI, Leon – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
221. CANDEL, Alfred – din februarie 1949 şef de secţie tehnică la Direcţia Centrală de Aprovizionare şi Repartiţie din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1190);
222. CARASSO, Henrich – în 1946 angajat în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la Direcţia Radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877; M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1947, partea I-a, p. 501);
223. CASTER, Sergiu (în unele documente din arhiva U.T.C. “Kaster”) – după august 1944 membru de partid şi secretarul Secţiei Administrative a Uniuni Asociaţiilor de Elevi din România (coleg cu Ion Iliescu şi Nina Telescu, viitoarea soţie a lui Iliescu), ulterior activist al secţiei Tineret Studenţesc a C.C. al U.T.M (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 115, 560); în anii ’50 cadru didactic la Facultatea de Ingineri Economişti din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti, la catedra de organizarea şi planificarea întreprinderilor (în 1956 cu grad de lector cumul); din 1967 în conducerea CEPECA (Centrul pentru perfecţionarea cadrelor de conducere din întreprinderi);
224. CATONA, Maietta – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
225. CAUFMAN, Marcel – în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
226. CĂLIN, Victoria – în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642) ;
227. CĂRUCERU, Leiba – în 1949 era dispecere de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
228. CĂŢOIU, David (n. KATZ) – din 1949 şeful Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei; cu fişă la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 25/1954);
229. CÂMPEANU, Aurel – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
230. CÂMPEANU, Liviu – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
231. CELAN, Stela – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
232. CERNEA, Radu (n. Isac A. ZWIEBACK, cunoscut mai ales sub pseudonimul publicistic Adrian Radu-Cernea) – originar din Iaşi, internat într-un lagăr de muncă în timpul războiului, ulterior activist de partid (şef adjunct al secţiei Industrie Grea a C.C. al P.M.R.), în anii ’50 doctorand la şcoala de partid “Ştefan Gheorghiu”; în 1953 ministru adjunct al Metalurgiei; în anii ’60 profesor politehnică şi autor al unor articole la revista Energetica, emigrat în Israel în 1970, cu dosar de cadre la secţiile Economică (dosare anexe, u.a. 36/1952 şi 25/1954) şi respectiv Organizatorică (109/1955) ale C.C. al P.C.R.;
233. CERNOVITZ, Moise – controlor (până în febr. 1948), iar apoi inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
44
234. CHARAP, Eugen – de formaţie medic, originar din judeţul Mureş; membru de partid după război; implicat în trucarea alegerilor din 1946 din judeţul Mureş; din 1947 secretar II de legaţie în centrala M.A.E.,; în 1948 avansat consilier de legaţie (în 1948 numit de ministrul Comerţului director al S.C.S. “Jijia” din Botoşani (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10553; M.Of. nr. 143 din 24 iunie 1948, partea I-a, p. 5331);
235. CHEIS, Max – controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626);
236. CHELES, Lidia – în 1949 era şefă de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
237. CHERESTEŞIU, H. Rozalia (n. Roza SIMON KAHANA) (n. 11.II.1905 Ciuc – d.7.XI.1979 România) – fostă ilegalistă (membru de partid din 1924), membru în C.C. al P.C.R. – organizaţia regională Ardeal, apoi prezentă la Bucureşti, aflată în atenţia Siguranţei în 1941 (poziţia 194), în lista “comuniştilor categoria A”; după război angajată iniţial dactilografă la Inspectoratul Regional de Poliţie Cluj; membru în conducerea A.F.D.A., activist al P.M.R. la Bucureşti până în 1956, ulterior la Cluj; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 118/1951); soţia ilegalistului viitor istoric de partid Victor Cheresteşiu; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a; (v. şi Andreescu, Nastasă şi Varga, 2003a: 419; Mâţă 2007: 245; M.Of. nr. 164 din 23 iulie 1945, partea I-a, p. 6260);
238. CHINZBRUNER, D. Angelo (n. 14.I.1917 Bucureşti) (fiul lui David şi Frima) – în anii ’50 funcţionar al Ministerului Comerţului Exterior în poziţia de consilier în cadrul I.S.C.E. “RomânoExport”, arestat în 1959 şi condamnat în 1961 alături de alţi evrei funcţionari ai M.C.E. pentru subminarea economiei naţionale, eliberat în 1969 (v. şi Solomovici 2004: 283)60;
239. CHIRIŢĂ, Lică (n. ABRAMOVICI) (1898-1956 Bucureşti) – fost frizer (cf. Solomovici 2001: 79; 2003: 185), primul preşedinte al Comitetului Naţional Evreiesc (precursorul Comitetului Democratic Evreiesc) în 1944-1945, membru în conducerea C.D.E. (1945-1946), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, ulterior şef de cadre la Academia R.P.R.; incinerat la crematoriul “Cenuşa” din Bucureşti;
240. CHIŞINEVSCHI, S. Grigore – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Mioara” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345); în anii ’50 încă funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
241. CHIŞINEVSCHI, Iosif (n. Iosif ROITMAN, zis “Ioşca”61) (26.XII.1905 Bălţi – 1963 Bucureşti) – membru U.T.C. din 1923 şi P.C.d.R. din 1934; rămas în 1940 în U.R.S.S., unde este instruit ca una din cele mai importante reurse umane în vedrea instaurării comunismului în România (e.g. i se întocmeşte dosarul de cadre nr. 6 din întreaga colecţie dedicată României); revenit în ţară după 23 august 1944, membru al C.C. din 1945 până în 1960 şi secretar responsabil cu propaganda (departamentul Agitaţie şi Propagandă) (1948-1952); membru al Secretariatului, responsabil cu propaganda şi cultura (1952-1955); cadru didactic la universitatea de partid încă de la înfiinţare; prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1954-1955); membru al Biroului Organizatoric şi şef al Secţiei Externe a C.C. (1950-1957, când va fi destituit), deputat de Bucureşti (1946-1948, 1948-1961); ulterior “marginalizării”, directorul celui mai mare complex tipografic din ţară – “Casa Scânteii”; îngropat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism”, din actualul Parc Carol din Bucureşti; decorat în 1946 de
60 V. fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/C/C%2003.%20Cernazeanu%20-%20Chivulescu/Chinzbruner%20Angelo%20D/index.php.
61 A preluat în sept. 1945 numele Chişinevschi al soţiei sale (v. decizia nr. 98.095 din 25 septembrie 1945 a ministrului Justiţiei, în M.Of. nr. 221 din 28 sept. 1945, partea I-a, p. 8442), iar pentru scurtă perioadă în 1945, semna cu “Stănciulescu”. Caracterizarea făcută de fostul şef rabin Moses Rosen este elocventă: “Iosif Chişinevschi, evreul blestemat, care nu mai ştia cât rău să facă, ochiul Moscovei şi simbolul terorii staliniste…” (1990: 247);
45
către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler I (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946); ulterior decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa I-a (1948), ordinul Muncii clasa I-a (1949), ordinul “Apărarea Patriei” clasa I.-a în 1949; fiul cuplului, Gheorghe Kishinevski (n. 1950, căs. cu Rodica Lupu, decedat) a emigrat în Israel în timpul regimului comunist;
242. CHIŞINEVSCHI, Liuba (n. Liube KISHINEVSKAIA) (5.XI.1911 Tighina – 1981 Bucureşti)62 – a doua soţie lui Iosif Chişinevschi (iniţial a preluat la căsătorie numele Roitman al soţului, revenind însă după 1944 la cel de naştere, preluat şi de soţ); ilegalistă (membru de partid din 1930, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 84); condamnată în procesul de la Craiova din 1936), după război presedinte executiv al U.F.A.R. (1945-1946), apoi membru al Comitetului Executiv şi în C.C. al U.F.D.R. (1948-?), vicepreşedinte a Confederaţiei Generale a Muncii din 1944 (adjuncta lui Gheorghe Apostol); membru C.C. al P.C.R. (supleant 1945-1948 şi membru cu drepturi depline 1948-1955); deputat (1948-1952-1957) şi membru al Prezidiului Marii Adunări Naţionale (1948-1955); secretară a Consiliului Central al Sindicatelor (din 1957); instructor general în cadrul A.R.L.U.S. (în 1964), membru (1945-1955) şi apoi vicepreşedintă a Comisiei Controlului de Partid (1955-1960); activistă a Consiliului Sindicatelor din sectorul 2 al capitalei (1971-1981); decorată în 1947 cu ordinul “Coroana României” în grad de ofiţer (1947!), în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a II-a, în 1949 cu ordinul “Muncii” clasaI-a, iar 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
243. CHIŞINEVSCHI, Simha Gerşovna (în diverse acte transcris şi Kişinevscaia sau Chişinovschi) (23.IX.1893, Tighina – 1960 Bucureşti) – ilegalistă; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1899); din 1946 activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951); incinerată la crematoriul “Cenuşa”;
244. CHIVU, Isac – în martie 1945 reîncadrat ca şef adjunct de serviciu în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5), apoi promovat director adjunct (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3912);
245. CIUBEREA, Adolf – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072);
246. CLAUDIAN, Lazăr (n. KATZ) – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
247. CLEJAN, L. Bucur (n. Jakob LAUB KRANZDORF, fiul lui Eliezer (Leizer) şi Sara) (26.XII.1904 România – 15.I.1975 Shanghai, China) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2075); medic în războiul civil din Spania de partea Brigăzilor Roşii (1936-1939), din 1939 medic voluntar în China împotriva forţelor japoneze (împreună cu soţia, Gizela, care va muri în 194363); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, ca maior medic (r.) în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); repatriat în România în 1948 şi numit inspector general sanitar la Inspectoratul General Sanitar al capitalei, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, ulterior funcţionar superior în cadrul Ministerului Sănătăţii, decorat în 1971 cu ordinul Muncii cls. III-a, din 1972 din nou în China, unde moare în 1975, fiind înmormântat la cimitirul “Song Qingling” din Shanghai (Diamant, 1979: 371; Friedberg-Vălureanu 2004; C.R.I. 2008; O.N.C.E. 2010; M.Of. nr. 185 din 12 august 1948, partea I-a, p. 6658);
62 După unele informaţii neprobate, ar fi fost verişoară primară cu a treia soţie a lui Stalin, Roza Kaganovici.
63 Dr. Clejan s-a recăsătorit cu Zhao Jinpu, zisă “Nelly”, cea care devine prima chinezoaică stabilită în România (unde a lucrat ca redactor al Editurii pentru limbi străine, co-editând până la pensionare revista de limbă chineză România)
46
248. CLEJAN, Sali (n. Sally TAUBERG, căs. KRANZDORF, zisă “Rica”) (n. 21.10.1914) – soţia lui Samuel Clejan şi cumnata lui Bucur; simpatizantă comunistă în ilegalitate; în august 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu; referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50; implicată în anchetarea foştilor luptători din Spania în anii ’50, decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, iar în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (C.C.P. – documente interne nr. inv. 19; A.N.I.C.);
249. CLEJAN, Samuel (n. Samuel Nathan LAUB KRANZDORF64, zis “Mache”, fiul lui Eliezer (Leizer) şi Sara)) (7.III.1911 Bucureşti – 1983) – fratele lui Bucur Clejan [v. supra]; integrat iniţial ca director adjunct al Direcţiei Personal / Cadre în centrala Ministerului de Finanţe (1948), apoi în aparatul economico-financiar al statului comunist; cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii (dosare anexe 77 şi 249/1952);
250. CLEMENTIN, Ilie – în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
251. CLOPOŢEL, Liviu (n. Leopold SAFIR) (n.18 iulie 1910) – membru de partid din 1941, după război activist de partid, apoi funcţionar la Întreprinderea de construcţii “Carpaţi” din Bucureşti; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a; cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a CC al PCR (8/1954, 6/1958);
252. CNEZI, Ernest – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
253. COBAR, Nell (n. Corneliu BARASCH, ulterior ebraizat Kalman ben Eliezer) (31.XII.1915 Bucureşti – 26.VII.1993) – membru de partid, caricaturist la săptămânalul Piţigoiul (1945-1948), colaborator la România liberă, apoi redactor-şef adjunct la Urzica timp de trei decenii; îşi obţine notorietatea la studioul Animafilm ca regizor de filme de animaţie, creator al personajului “Mihaela”; căs. cu Claris (n. Herşcovici), tatăl lui Emil Nell-Cobar, un controversat om de afaceri implicat şi în scandalul monden Remus şi Irina Truică;
254. CODRIN, Jacques – din 1947 inspector general adjunct în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7537; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
255. COHN, Aizic – în 1949 era inspector în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
256. COHN, Geza – în 1949 era dispecer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
257. COGAN, Isac (zis “Jean”) (6.V.1906 Orhei – 23.I.1984 România) – fost tipograf ilegalist (aflat pe Lista Siguranţei din 1941 a comuniştilor de categoria A, an în care i se stabileşte de altfel şi domiciliu obligatoriu), cu stagiu recunoscut din 1934; după război cu varii funcţii de conducere în sistemul tipografic, în 1971 încă direcor al Întreprinderii poligrafice “Bucureştii Noi”, calitate în care este de altfel şi decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a II-a (Decretul 157 din 4 mai 1971) (dosar C/119 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 28/1956;
258. COHN, Avram Nicu – din 1948 inspector în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7352);
259. COHN, Haim (fiul lui Burăh) – în anii ’50 membru al Biroului de ramură al industriei uşoare din cadrul Consiliului de Miniştri, apoi secretar general UCECOM în anii ’60; – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a
260. COHN, S. Haim – la începutul anilor ’60 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 335 din 20 iun. 1963;
64 V. decizia ministrului Justiţiei de schimbare a numelui în M.Of. nr. 281 din 4 dec. 1947, partea I-a, p. 10696.
47
261. COHN, Henry – din iulie 1948 şef de birou administrativ în centrala Ministerului Finanţelor (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6287);
262. COHN, Ioan (alias “Ionel Calistrat”) (n. 3.XII.1901 Bucureşti) – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
263. COHN, Marcu – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
264. COHN, Moscu (n. Moses COHN) – şef de secţie în cadrul al Direcţiunii Presei (organul de cenzură) din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1949), responsabil de controlul pe teren al cărţilor (fond D.G.P.T., dosar 7/1948 Arhivele Naţionale, apud Corobca 2008b; M.Of. nr. 111 din 15 mai 1948, partea I-a, p. 4362; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
265. COHN, Samoil(ă) – controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971);
266. COHN, Simion – în 1947 era şef de serviciu în centrala Ministerului Comunicaţiilor (fiind detaşat din D.G.-C.F.R.) (M.Of. nr. 266 din 17 nov. 1947, partea I-a, p. 10174); din iulie 1947 numit membru al Consiliului Director al Direcţiei Generale a Aviaţiei Civile (M.Of. nr. 169 din 26 iulie 1947, partea I-a, p. 6607);
267. COLIN, Liviu B. (n. Leon COHN65) (n. 25.XI.1904 Bârlad) – consilier-şef la Biroul Juridic al Ministerului Comerţului în anii ’50, unchiul lui Vladimir Colin; (posibilă legătură cu Moscu Colin, indicat de Solomovici 2001I: 194) între numele de evrei comunişti arestaţi în anii ’30 în România);
268. COLER, V. Jean66 (GOLSTEIN; adesea cu prenume ortografiat “Jan”) – voluntar în războiul civil din Spania, după 1944 instructor al secţiei Cadre a C.C. al P.C.R. (1945-1950), apoi activist în cadrul D.G.P.T.; decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a în 1948, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949 (decretul nr. 873 al MAN din 20 august 1949) şi respectiv cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu; tatăl lui Andrei Coler, ginerele lui Luca Răutu şi al Luminiţei, emigrată în S.U.A.; emigrat în Israel, apoi stabilit în Statele Unite, unde a murit în anii ’90 (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 506-7, n. 19; Levy 2002: 132, probabil identic cu intrarea “Jean Koller” din C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 445);
269. COMNACU, Elisabeta (n. Betty SCHUSTER) (n. 1.V.1909 Basarabia) – ilegalistă, cu stagiu recunoscut din 1928, în anii ’30 activist în cadrul P.C.d.R. Chişinău, internată câţiva ani la Târgu Jiu, din febr. 1948 membru în C.C. al U.F.D.R. (dosar C/140 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a; soţia ilegalistului Nicolae Comnacu;
270. CONOBEL, Oscar – din 1948 şef adjunct de birou în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6694);
271. CONSTANTIN, Benone (n. KALMANOVICI) (n. 1919 Păltiniş, Dorohoi) – membru al P.S.D. din 1937, din 1945 membru al C.C. al partidului, şeful de cabinet al ministrului Muncii, L. Rădăceanu, apoi al ministrului Silviculturii, M. Marinescu (1945-1948), respectiv secretarul general-adjunct al FNTDR (Frontul Naţional al Tineretului Democrat Român), ulterior marginalizat ca urmare a refuzului de a se alătura P.C.R. şi profesând ca inginer geolog (Banc 2011: 15);
65 Într-o prezentare a unor personalităţi evreieşti originare din Bârlad la pagina http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_13.html. Vezi şi cererea sa de românizare a numelui în M.Of. nr. 58 din 12 martie 1945, partea I-a, p. 1888, aprobată prin decizia ministrului Justiţiei nr. 109431 din 25 oct. 1945, în M.Of. nr. 257 din 9 nov. 1945, partea I-a, p.9888.
66 Probabil acelaşi Coler, şef de cadre în cadrul D.G.P. în 1950, menţionat în Fürtös 2007: 404.
48
272. CONSTANTINESCU, Eliza – în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
273. CONSTANTINESCU, Lora – în 1949 era revizor contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
274. (?) CONSTANTINESCU, Miron (13.XII.1917 Chişinău – 18.VII.1974 Bucureşti) (n., în funcţie de sursă, Mehr/Meir/Moses KOHN/COHEN67, originar din Chişinău) – sociolog, ilegalist (membru de partid din 1936), deţinut (1941-1944); după război agent de influenţă sovietic (cf. Watts 2011: 513 n. 2), membru al C.C. al P.C.R./P.M.R. (1945-1960 – exclus, apoi reabilitat, 1969-1974), membru al B.P. (1945-1957), al B.O. (1950-1952) al Secretariatului (1952-1954, 1972-1974) şi supleant al Comitetului executiv al C.C. al P.C.R. (1970-1974); membru al Comisiei pentru epurarea presei de pe lângă Ministerul Propagandei Naţionale (1945-1946), redactor şef (1944-1945) şi director (1945-1949) la Scânteia, subsecretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale (1947-1948), secretar general al Comisiei de Stabilizare şi Redresare Economică (1947-1948), ministrul Minelor şi Petrolului (1948-1949), profesor şi şeful catedrei de materialism dialectic şi istoric la Universitatea Bucureşti (1948-1951), preşedinte al Comisiei de Stat a Planificării (1949-1955), vicepreşedinte (1954-1955, 1957) şi prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1955-1957), ministrul Învăţământului (1956-1957, 1969-1970), director al Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R. (1957-1958), profesor de istorie şi economie politică (1958-1962), şef de secţie la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” (1962-1965), rector (1970-1972) şi preşedinte (1972-1973) al Academiei “Ştefan Gheorghiu”, vicepreşedinte al Consiliului de Stat (1972-1974), deputat M.A.N. (1946-1961, 1970-1974) şi preşedinte al Legislativului (martie-iulie 1974), multiplu decorat, inclusiv de de către fostul suveran Mihai, în 1946, cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler I (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946);
275. CONSTANTINESCU, Sulamita (n. Şulămita BLOCH) (d. 1968) – soţia demnitarului comunist Miron Constantinescu, fostă ilegalistă, după război în centrala C.C. (unde fost, inter alia, dactilografă), apoi încadrată ca director adjunct la cabinetul ministerial al Anei Pauker (v. M.Of. nr. 40 din 18 febr. 1948, partea I-a, p. 1389 şi nr. 178 din 4 august 1948, partea I-a, p. 6401; M.Of. nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362) începând cu sfârşitul anilor ‘50 preşedinta Colegiului de Partid – regiunea Gorj; asasinată în 1968 de, cf. anchetei oficiale, fiica Ileana (adoptată), pacientă psihiatric la Gătaia şi Câmpina;
276. CORAVU, Rodica (n. Roza NOVAC) – activistă de partid, cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (45/1955), unde a lucrat în subordinea Ghizelei Vass, în anii ’60-’70 redactor principal la Comitetul de Radiodifuziune şi Televiziune; decorată în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
277. (?) CORDEANU, Stelian – în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
278. (?) CORNEA, Alexandru – în 1947 era controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7537);
67 Unul din cele mai controversate persoane în privinţa identităţii lui etnice. Numele Moses Kohn apare în premieră într-un draft de manifest al „Partidului Socialist Creştin”, descoperit în 1951 de Securitate la domiciliul lui Lazăr Ştefănescu, document aflat în prezent în arhiva C.N.S.A.S. (dosar 15563, vol. 5, ff. 21-25) şi reprodus în Totok (2006: 14). La un deceniu distanţă, cardinalii autori ai The Plot against The Church (1962) avansează varianta Mehr Kohn. În sfârşit, numele Meir Kohn este avansat, inter alia, de revista electronică Descoperă.ro („10 chipuri ale comunismului din România, 2009, v. http://www.descopera.ro/maratoanele-descopera/descopera-istoria-romanilor/5185890-10-chipuri-ale-comunismului-din-romania). De remarcat nebuloasa care acoperă întreaga viaţă a lui Contantinescu premergătoare anilor ’40. Spre exemplu, dincolo de moartea ambilor săi părinţi în adolescenţă, literatura de specialitate nu a reuşit să ajungă la un consens nici măcar asupra locului său de naştere, autorii avansând, de la caz la caz, variantele Chişinău, Bucureşti, Galaţi şi Buzău.
49
279. CORNEA, Corneliu – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
280. CORNEA, Irina (n. LEON?) – soţia lui Paul Cornea [v. infra] – inginer, din 1949 cadru didactic la I.P.B. şi şefă a organizaţiei de bază a partidului din cadrul Institutului68, în anii ’50 transferată la Institutul de Chimie-Fizică (ulterior Institutul de Cercetări Chimice) al Academiei, unde activează până în anii ’70 (v. A.S.R.I., fd. “D”, dosar nr. 10951, vol. 10, ff. 136-143);
281. CORNEA, Moise (n. Moise Leib COHN) (n. 8.V.906 Constanţa) – din 1948 director adjunct al S.C.S. “Romcereal” (M.Of. nr. 186 din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6684; M.Of. nr. 26 din 2 febr. 1948, partea I-a, p. 845; M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432);
282. CORNEA, Paul (n. Paul COHN, fiul lui Leon Constantin şi Golda) (n. 3.XI.1923, Bucureşti) – în biografia oficială critic şi istoric literar; în realitatea obscurată membru U.T.C. din 1942 şi al P.C.R. din decembrie 1944; după 1945 redactor ocazional la Scânteia69, consilier cultural la Direcţia Relaţii Culturale cu Străinătatea a Ministerului Informaţiilor (1946-1947); secretar al C.C. al Uniunii Tineretului Muncitoresc (1948-1954)70; participant la epurarea cu iz de “vânătoare de vrăjitoare” din 1952 (Constantiniu 2003: 15); redactor responsabil al ziarului Tânărul Muncitor şi şeful secţiei Propagandă şi Agitaţie a U.T.M. (în 1951), iar în paralel conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (coleg de catedră cu Alexandra Sidorovoci, Pavel Câmpeanu, etc.71) şi membru al uneia din conferinţele raionale de partid din Bucureşti; director general al Direcţiei Generale a Artelor în Ministerul Culturii (1953-1957), şeful Direcţiei Generale a Studioului de Filme Bucureşti (1957-1965), ulterior profesor la Facultatea de Filologie a Universităţii (pe atunci) “C.I. Parhon” din Bucureşti, profesor la “Academia Ştefan Gheorghiu” în anii ’70 (cf. Simionescu 2005), iar apoi membru în conducerea Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste; după 1990 în funcţii importante la Consiliul Culturii, secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale (1990-1992) şi decan al Facultăţii de Litere din Bucureşti (1990-1996); multiplu decorat de autorităţile comuniste; încă în viaţă în Bucureşti în 2011; tatăl lui Octav Cornea (matematician, în prezent în S.U.A.) şi universitarului şi publicistului Andrei Cornea;
283. CORNEA, Paul (n. Paul CORN72) (n. 22 oct. 1915 Bucureşti) – din 1947 funcţionar al serviciului de presă şi cultură din cadrul Legaţiei României de la Sofia;
284. CORNESCU, Jak (n. KORNHAUSER73) (n. 1.II.1911 Bacău) – până în mai 1947 funcţionar în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p. 3759);
285. CORNIŞTEANU, Paul – membru al comisiei mixte de cenzură a presei instituite mai 1945 (Decretul Lege nr. 364 din 2 mai 1945) în cadrul Ministerului Propagandei (A.N.I.C. fd. Ministerul Propagandei Naţionale, dos. 1027; Corobca 2008: 15, n. 6)74; în oct. 1945 numit şef de serviciu în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 253 din 5 nov. 1945, partea I-a, p. 9718); în iunie 1948, ca inspector de poliţie, delegat cu conducerea Direcţiei Personal a D.G.P., în locul lui Pavel Cristescu (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4844); ulterior prezent în Direcţia Poliţiei
68 V. http://theatredelaction.com/universulenergiei/istorie/politehnica/1948-1992/1949/.
69 A se vedea de pildă articolul său „Tendinţe în opera de artă… sau paradoxul dlui Streinu” – o diatribă pe cât de ridicolă în fundamentare, pe atât de insalubră la adresa criticului literar Vladimir Streinu, acuzat ca „dornic să lichideze stânga franceză aşa cum – ştie toată lumea! – a isprăvit-o rapid pe cea românească” [sic] (Scânteia, 16 martie 1947).
70 V. http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/1950/1950_pdf.pdf. Aceeaşi funcţie avea să fie ocupată de Ion Iliescu la doi ani după Cornea.
71 V. http://universulenergiei.europartes.eu/istorie/politehnica/1948-1992/1950/.
72 V. decizia ministruluii Justiţiei nr. 23.205 din 14 martie 1947 în M.Of. nr. 65 din 19 martie 1947, partea I-a, p. 2074.
73 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 1416 din 7 ian. 1946 în M.Of. nr. 12 din 14 ian. 1946, partea I-a, p. 272.
74 În unele lucrări de memorialistică menţionat şi între anchetatorii de la sfârşitul anilor ’40 ai unor foşti politicieni naţional-ţărănişti (v. http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/maniu2/docs/maniu2p_54.htm).
50
Administrative (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8011); tatăl cunoscutului regizor Mircea-Mihai Cornişteanu, în anii ‘2000 director al teatrului Naţional din Craiova;
286. COSMESCU, Moise – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
287. COSTEA, Mirel (n. Mirel ZEIDER75 / ZAIDNER76) (23.III.1907 Buhuşi – 1951 Bucureşti) (cumnatul lui Emil Calmanovici, căs cu sora acestuia, Anuţa (Hana)) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 21); după august 1944 şeful Serviciului de Informaţii din Formaţiunile Patriotice de Luptă, ulterior şeful sectorului Verificări din cadrul Secţiei de Cadre a C.C. al P.C.R. (1945-1951), sinucis în 1951, într-un incident rămas încă incomplet elucidat; decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
288. COSTIN, L. Alexandru (n. 19.VII.1911 Zăbalţ, Lipova, Arad, autodeclarat evreu în fişa sa matricolă din penitenciar77) (fiul lui Leopold şi Elena) – în anii ’50 funcţionar al Ministerului Comerţului Exterior în poziţia de consilier în cadrul I.S.C.E. “RomânoExport”, arestat şi condamnat în 1961 alături de alţi evrei funcţionari ai M.C.E. pentru subminarea economiei naţionale, eliberat în 1969 (v. şi Solomovici 2004: 283);
289. COTOVSCHI, Grigore (n. G. KOTOVSKI, fiul lui Herş şi Ester) (n. 15.X.1916 Vertujeni, Soroca, Basarabia – d. 1995) – fost muncitor în industria textilă, membru U.T.C. din 1930, voluntar în Brigăzile Internaţionale în războiul civil din Spania (1936-1939), ulterior în U.R.S.S., revenit în România în septembrie 1944, lector la şcoala de cadre de pe lângă comandamentul trupelor sovietice din Constanţa (1945-1948), activist al secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R./P.M.R. (adjunctul şefului sectorului Propagandă a secţiei (1948 – anii ’50)), respectiv cadru didactic şi doctorand la “Academia Ştefan Gheorghiu”, apoi rector al Institutului de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov”, exclus din partid ca “fracţionist” în 1958, reprimit în 1964 şi decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a; (v. autobiografia sa în A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Cadre, dosar nr. K/72, ff. 2-5; referatul de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 66/1956; menţionat şi în Tismăneanu 1995: 69 şi 1989b: 170 n. 62; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 236, 233-240; Diamant 1979: 371; Sugarman f.a.: 108); căs. cu Maria (încă în viaţă se pare, în Bucureşti), a avut doi fii – Andrei şi respectiv Iura, căs. cu Zoia, fiica demnitarului comunist Simion Bughici;
290. COŢOVEANU, M. Iacob (8.X.1915 Roman – 2001 Bucureşti) – fost lăcătuş, ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2278, doc. 2); după război activist de partid, secretar al Uniunii Sindicatelor C.F.R. la sfârşitul anilor ’40, vicepreşedinte al Comitetului Geologic (1951-1952), ambasador la Beijing, responsabil şi pentru Vietnam (1952-1955), membru supleant al C.C. al P.M.R. (1955-1958), preşedintele Comitetului Central al Sindicatelor Muncitorilor din Transporturi şi Telecomunicaţii (1956-1958), deputat şi secretar al comisiei permanente pentru Relaţii Externe a prezidiului M.A.N. (1957-1958); exclus din partid, din Consiliul Central al Sindicatelor şi din rândul membrilor supleanţi ai C.C. al P.M.R. în 1958; revizor de locomotivă la Depoul C.F.R. Bucureşti – Călători (1958 – 1964); reprimit în partid în 1964 şi reangajat ca activist la Consiliul Municipal Bucureşti al sindicatelor; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 3/1964, vol. II, plus anexa la dosarul nr. 66/1973; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;
75 V. decizia nr. 91.935 din 16 sept. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 235 din 10 oct. 1946, partea I-a, p. 10.955).
76 V. aceeaşi decizie în M.Of. nr. 223 din 26 sept. 1946, partea I-a, p. 10522.
77 V. http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f%3A%5Cweb%5CFise+matricole+penale+-+detinuti+politici%5CC%5CC+07.+Cont+-+Cosvan%5CCostin+Alexandru+L%2FP1470379.JPG.
51
291. CRĂCIUN, Constanţa (n. Helene, căs. VINŢE) (16.II.1914 Constanţa – 2.V.2002 Bucureşti) – fostă ilegalistă (membru de partid din 1935), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 91); în 1945 numită acuzator public pe lângă Tribunalul special al Poporului (v. M.Of. nr. 193 din 22 august 1947, partea I-a, p. 871); membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), colaboratoare la revista Femeia a F.D.F.R. (din 1946), membru al Comitetului Executiv şi al C .C. şi “preşedinte activ” (i.e. executiv) al U.F.D.R. (1948-1952), membru al C.C. al P.C.R./P.M.R. (1945-1969, 1972-1974) şi al Biroului Organizatoric al C.C. (1950-1952), deputat M.A.N. (mandate succesive 1946-1969), membru al prezidiului Marii Adunări Naţionale (1948-1953), membru al Consiliului General de Conducere al A.R.L.U.S. preşedinta Comitetului Central al Crucii Roşii România (1949-1951), secretar pentru probleme organizatorice al comitetului orăşenesc de partid Bucureşti (1951-1953), ministru al Culturii (1953-1957), apoi ministru-adjunct (1957-1961), președinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (1962-1965), respectiv vicepreședinte al Consiliului de Stat (1965-1969); decorată, inter alia, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949 (decretul nr. 873 al MAN din 20 august 1949);
292. CRISTOFF, Frieda – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
293. CRIŞAN, Adalbert – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 622, doc. 4); din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033); ulterior activist de partid; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1959) şi referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 66/1962;
294. CRIŞAN, Hermina – în 1949 era revizor-contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
295. CROITORU, David (n. SCHNEIDER) – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
296. CROITORU, E. H. – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642)
297. CZIKO, Laurenţiu (n. Lörincz, fiul lui Lazăr) (17.X.1907 – 14.X.1984 România) – evreu maghiarofon, fratele Marthei Drăghici; ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1929; după 1945 inspector de poliţie şi şef al Inspectoratului de Poliţie Oradea (din mai 1945) (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048) şi activist al Uniunii Populare Maghiare la Oradea; deputat de Bihor, din partea Uniunii Populare Maghiare (1946-1948); din 1948 secretar general al Ministerului Învăţământului Public (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748); în anii ’60 preşedintele Comisiei de revizuire a Uniunii Centrale a Cooperativelor Meşteşugăreşti; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, iar în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a III-a;
298. DAN, Ecaterina (n. Finca DAVIDOVICI, 1908) – ilegalistă (cu numele conspirativ “Tincuţa”), soţia lui Paul Leibovici-Dan, între 1948 şi 1950 (cu grad de secretar de legaţie) prim secretar al Legaţiei României la Stockholm (M.Of. nr. 189 din 17 august 1948, partea I-a, p. 4686), iar ulterior în centrala M.A.E. până în 1954 (menţionată şi în scandalul “devierilor de dreapta” din M.A..E. (v. A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., cancelarie, dosar nr. 51/1952); decorată, în mai 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar ulterior, ca pensionară, prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a;
299. DAN, Pavel (n. Pál Ludovic DAVIDOVICS (uneori ortografiat şi “Davidovici”)) (14.VIII.1924 Kecskemét, Ungaria – 1959) – activist al P.C.R. Cluj (1945-1947), apoi transferat la C.C. al P.M.R. ca instructor în cadrul sectorului Ştiinţă al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., ulterior secretar general al Camerei de Comerţ Exterior, expert economic în delegaţia României la O.N.U., respectiv cadru didactic de economie politică la I.S.E.P./A.S.E.; membru al Comitetului
52
de Luptă pentru Pace al R.P.R.; autor al cărţii Despre limitele şi contradicţiile utilizării tehnicii în capitalism (Bucureşti, Ed. de Stat pentru Literatură Politică, 1957); sinucis în 1959 în circumstanţe neclare, speculându-se că ar fi fost spion occidental (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R – secţiile Propagandă şi Agitaţie, dosar 51/1949, ff. 118-121, respectiv Relaţii Externe, dosar 29/1957, ff. 8-11; Peter Dan (şi comentariile lui Fred Simescu) 2011; comunicare personală din 14.XI.2011 a fiului său, P.D.; Balas 2008: 367-8; M.Of. nr. 273 din 28 nov. 1945, partea I-a, p. 10381);
300. DASCĂLU, N. Idel – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
301. DASCHEVICI, Otto – în 1947 era referent titular în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4257);
302. DAVID, Avram – din 1949 şef de birou în centrala Ministerului Comerţului Exterior (M.Of. nr. 28 din 3 febr. 1949, partea I-a, p. 1035);
303. DAVID, Mihail – după război şef de serviciu în centrala Ministerului Muncii, Asistenţei şi Asigurărilro Sociale; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4252);
304. DAVID, Rudolf – şeful serviciului Cadre din cadrul D.G.I.L. de pe lângă Consiliul de Miniştri (1948-?) (Nikolić f.a., p.2);
305. DAVIDESCU, Lucia – din iunie 1948 şefă de birou în cadrul Direcţiei Culturale a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5464);
306. DAVIDESCU, Mişu – în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
307. DAVIDESCU, Natalia – până în februarie 1949 şefă de serviciu în cadrul Direcţiei Literare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
308. DAVIDESCU, Ovidiu – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642)
309. DAVIDOVICI, Paul (n. Moriţ Davidovici) (21.V.1903 Iaşi – 16.II.1977) – membru în conducerea centrală a C.D.E. (1948-1949), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; însărcinat cu afaceri al Legaţiei Române la Tel Aviv (1949-1952); director la Direcţia Administrativă în centrala M.A.E. (1952-1953), apoi jurist în cadrul CENTROCOOP (cf. Solomovici 2001II: 118; Constantiniu 2003: 90 ş.u.); tatăl fostului prozator Doru Davidovici (1945-1989) şi al scriitoarei Victoria Dragu (n. 1944);
310. DAVIDOVICI, Villy – în 1949 era tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
311. (?) DEBU, Ilarie – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
312. DECEANU, Barbu – după război (până în februarie 1949) prim secretar de presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
313. DELEANU, Hari (n. Harry GREENBERG) (n. 22 ian. 1905 Houston, S.U.A.) – director adjunct al Centralei Industriale a Mătăsii (1948-1949) (M.Of. nr. 184 din 11 august 1948, partea I-a); din 1949 inginer-şef al Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătasei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213; M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10872);
314. (?) DEMETER, O. Şandor (alias Alexandru) – colonel magistrat, membru al completului de judecată în procesul Pătrăşcanu în 1954; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a (Deletant 1999: 248; Oprea 2002: 303; Pacepa 1999: 90, 187);
315. DENEŞ, Ivan Alexandru (16.IX.1928 Timişoara – 16.I.2011 Berlin) (fiul lui Ignatie şi Elisabeta) – evreu maghiarofon, informator al Securităţii între 1948 şi 1989; membru de partid
53
din 1945, racolat în timpul scurtei sale detenţii din 1947; activat ca lector de editură şi redactor de ziar, apoi traducător şi regizor de filme documentare, pentru scurt timp secretar literar la teatrul de păpuşi din Cluj; condamnat în 1958 la 20 ani închisoare pentru înaltă trădare78, eliberat în 1964, emigrat în Israel în 1970, apoi în Germania în 1971; angajat chiar pentru scurt timp la Europa Liberă, apoi însă concediat la protestele unor foşti deţinuţi politici, care îi reproşau participarea la reeducările din penitenciare79; colaborator zelor al Securităţii, i-a “turnat” de-a lungul timpului pe Paul Goma, Nicolae Breban, Paul Schuster, Oskar Pastior, Mihai Gafiţa, Monica Lovinescu, Paul Anghel, Constantin Chiriţă, Petre Stoica, Titus Popovici, Francisc Munteanu, Belu Zilber (Andrei Şerbulescu), Déak Tamás, Gáspár Miklós Tamás, Tiberiu Olah, Max Demeter Peyfuss, Lucian Grigorovici, Nadia Pohne, Ştefan Tătaru, Gerhard Möckel, Richard Wurmbrand, generalul Ştefan Kostyal, Heinz Galinski, etc.
316. DERERA, Lazăr (n. 12.IV.1920 la Craiova, fiul lui Maier şi Şeila) – din ian. 1947 prim secretar la Prezidiul Marii Adunări Naţionale, delegat director al Diviziei Administrative; din ian. 1949 cu funcţie de conducere la Oficiul Administrativ de pe lângă Preşedinţia M.A.N., iar apoi şeful Secţiei Inventar şi Control Gestionar; ulterior funcţionar superior în cadrul Ministerului Comerţului Exterior, arestat în 1973 şi condamnat pentru sabotarea economiei naţionale într-o afacere încheiată cu o companie din Tel Aviv80;
317. DEREVICI, Gh. Ipolit81 (13.VIII.1897 Cucioaia, jud. Bălţi – 8.XI.1977 Bucureşti) – fost student la Medicină la Iaşi şi ilegalist comunist (cu stagiu recunoscut din 1938), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1224); refugiat în URSS în 1940 (urmărit fiind de Siguranţă), unde întocmea la Chişinău, alături de Carol Steinberg şi Etea Diner, “listele de executări” ale românilor indezirabili pentru noua putere bolşevică (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172 (ortografiat “Dorevici”), apud Duţu & Botoran 2003 I: 171); apoi colonel în Armata Roşie, respectiv divizia “Tudor Vladimirescu”; în 1946 încadrat retroactiv în forţele armate ca maior medic cu vechime din 15 august 1945; după război inspector general sanitar în centrala Ministerului Sănătăţii (M.Of. nr. 190 din 17 aug. 1946, partea I-a, p. 8966); ulterior directorul Spitalului nr. 9 Bucureşti (1948 – anii ‘60), în cadrul căruia fiinţa şi celebra secţie “0 – zero”, destinată deţinuţilor politici; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951); decorat în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai) cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a II-a;
318. DEUTSCH, Costel – până în febr. 1949 inspector la Direcţia Aşezăminte Culturale a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1133);
319. DEUTSCH, Emeric (3.IV.1913 Ciuc – VIII.2008 Bucureşti82) – activist de partid, menţionat ca director în anii ’50 al Editurii de limbi străine (Kuller 2010: 190; Solomovici 2003: 88), până în 1968, când se pensionează, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii de Stat (v. H.C.M. nr. 1229/6.VI.1968), iar începând cu anii ’70 până în anii ’90 publicist şi traducător la diverse edituri (Meridiane, Politică, Univers, etc.) (fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al
78 V. fişa matricolă penală la adresa http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f%3A%5Cweb%5CFise+matricole+penale+-+detinuti+politici%5CD%5CD+02.+Deac+-+Dinau%5CDenes+Ivan+I%2FP1300479.JPG.
79 V. http://mobil.rfi.ro/articol/stiri/politica/securitatea-ivan-denes, Solomovici 2004: 570 şi 2003: 340 ş.u.; Tismăneanu 2008: 71, Totok 2008: 75, 81; respectiv http://tismaneanu.wordpress.com/2011/04/20/papusa-papusarilor-destinul-intortocheat-straniu-si-nenorocit-al-lui-ivan-denes-i/.
80 Vezi fişa sa matricolă penală din 1974 de la Penitenciarul Aiud la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/D/D%2002.%20Deac%20-%20Dinau/Derera%20Lazar%20M/index.php (accesat dec. 2010).
81 Contrastant reputaţiei infame a soţului, soţia sa, dr. Alina Derevici (n. Siegler) (1899-1985), este asumată de către F.C.E.R. ca figură de marcă în istoria comunităţii (FEDROM 2008; Kuller 2008a: 122-3). http://www.jewishfed.ro/fcer/public_html/downloads/carti/FEDROM.pdf)
82 V. Necrologul său în Realitatea Evreiască la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr302_303/pagina24.pdf.
54
P.C.R. (dosare anexe, u.a. 25/1954)) (v. şi Kuller 2010: 190); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;
320. DEUTSCH, Ignat – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7950);
321. DEUTSCH, Tatiana – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
322. DIAMANT, Basile –controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (1947-1948) (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 737), apoi, din mai 1948 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 114 din 19 mai 1948, partea I-a, p. 4423);
323. DIAMANSTEIN, Lea – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
324. DIKMAN, Renée – avocat, după război în contenciosul Ministerului de Finanţe, în iunie 1948 transferat de ministrul Justiţiei la contenciosul Ministerului Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4847);
325. (?) DINDERE, Gheorghe (23.08.1921 Vânători, Mehedinţi – XII.2008, Craiova) – “of Jewish origin” cf. Radio Europa Liberă (10 august 196583); prim secretar al PMR al raionului Segarcea (1960-1965), apoi al regiunii Oltenia pe parcursul mai multor cincinale, membru supleant al C.C. al P.C.R. (1965-1969); deputat M.A.N. (succesiv între 1961 şi 1975), decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. III-a; cu dosar de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (întocmit 1955);
326. DLUGACI, Zoe (zisă “Zebra”) (n. 1899 Soroca) – ilegalistă, aflată în atenţia Siguranţei în 1941 (poziţia 302 în lista de “comunişti categoria A” (cu prenumele “Eva”), după război activistă de partid, fondatoare şi membră în conducerea U.F.A.R. (1945-1948) (Mâţă 2007: 247; Şt. Mihăilescu 2006: 378, 380; E. Nicolae 2011: 159); căs. cu Bernard Dlugaci, la rândul său ilegalist
327. DOBREANU, Marcel – în 1949 era revizor-contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
328. DONATH, I. Pavel (n. 25.III.1909, Sâmpetru German, jud. Arad) (fiul lui Iacob şi Margareta) – fost ilegalist, internat în lagărul de muncă obligatorie de la Vapniarka în timpul războiului; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 13); după război iniţial membru al comisiei de verificare a gestiunii Camerei de Muncă Arad; din nov. 1945 încadrat consilier tehnic în administraţia centrală a C.A.S.B.I. în Bucureşti (M.Of. nr. 106 din 12 mai 1947, partea I-a, p. 3713); în august 1948 numit director general al nou-înfiinţatei întreprinderi de stat “Alimentexport”, apoi director al firmei “Prod Export” din subordinea Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50; inculpat în dosarul Prod Export – Italia din 196184; decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a (M.Of. nr. 195 din 24 august 1948, partea I-a, p. 7038; Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 281-3; Cosma 1994: 268; B.I.R.E. 22 (20 aug. 1948): 3);
329. DONEA, Emanoil (n. PŞAIT) – din 1946 secretar cultural la Direcţia Relaţii Culturale cu Străinătatea a Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 40 din 19 febr. 1945, partea I-a, p. 1196 – pentru schimbarea numelui; M.Of. nr. 259 din 7 nov. 1946, partea I-a, p. 11711);
330. DOZSA, Ivan – în martie 1945 reîncadrat ca inginer consilier în centrala Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
83 V. Stenograma emisiunii dedicate Congresului partidului din 1965, inclusiv menţiunea despre Dindere, în arhiva Open Society Archives, la http://www.osaarchivum.org/files/holdings/300/8/3/text/50-4-80.shtml.
84 V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/D/D%2004.%20Doma%20-%20Dragomiroiu/Donath%20Pavel/index.php.
55
331. DRĂGAN, Vilma (n. Mart(h)a KAJESCO) – originară din Braşov, ilegalistă, după 1945 membru în Comisia de Control a Partidului; fişă de cadre la secţia Gospodărie de Partid a CC al PMR în anii ’50; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; încă în viaţă în 2004;
332. DRĂGHICI, Martha (n. CZIKO, fiica lui Lazăr, mama nefiind evreică85) (1918 Bucureşti – ?) – soţia general-colonelului Alexandru Drăghici, pe care l-a ajutat în 1991 să fugă la Budapesta pentru a se sustrage anchetei; de formaţie croitoreasă, ilegalistă, deţinută timp de aproape un an în perioada războiului; membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), şefă de secţie la C.C. al P.C.R. între 1944 şi 1953; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a; încă în viaţă, la Budapesta, în 2004, conform unui interviu acordat de fiul său Jurnalului Naţional86;
333. DRIMMER, David – în martie 1945 reîncadrat în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
334. DRIMMER, Menyhest – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7951);
335. DRUCHMANN, David [Druckman?, n.n.] – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
336. (?) DUDUMAN, Ştefan – secretarul Comisiei de Control a P.M.R. (1955-1960); decorat cu ordinul “23 August” cls. III-a în 1964 şi cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a în 1971; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1954);
337. DUMBRAVĂ, Nina (n. Carenina ŞRAGHER, fiica lui Daniel)87 (1906-1995) – originară din Bârlad (profesoară de limba română) (cf. propriilor declaraţii în faţa organelor de anchetă s-ar fi convertit la creştinism cu prilejul căsătoriei din 1942), după august 1944 redactor la Bârladul Cultural şi membru de partid, în 1945 responsabil cu organizaţiile de masă în cadrul comitetului judeţean P.C.R. Tutova; numită membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ (U.S.I.C.) din Bârlad (Zahariuc 2012); ulterior transferată ca instructor al sectorului Agitaţie din cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., respectiv secretar la prezidiul M.A.N.88 (v. şi Ion N. Oprea 2007: 64, 132, respectiv (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Tutova, dosarele 2,3 şi 4/1945);
338. DUNĂREANU, Horia (n. Harry MENDELSOHN) – medic M.A.I.; membru în comisia de editură din cdrul Direcţiei Studii a Ministerului Sănătăţii în 1948; membru în Colegiul Ministerului Sănătăţii şi chiar adjunct al ministrului în guvernul Gheorghiu-Dej; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (întocmit 1953) (inclus în Kuller 2008a: 437);
339. EBNER, Leopold – controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
340. ECONOMU, Virgil (23.XI.1896 – 1978 Bucureşti) (fiul Carolei Erlich) – doctor în agronomie (1930 Montpellier), director la Sportul Capitalei în anii ’30 şi şeful rubricii Sport la Curentul, selecţioner al echipei naţionale de fotbal (1939-1940); în 1941 radiat din registre pe motive rasiale (prin decret individualizat, v. M.Of. nr. 289 din 5 dec. 1941, partea I-a, p. 7590), aidoma tuturor rezerviştilor evrei; după război membru de partid, reîncadrat ca locotenent de artilerie (r) în Forţele Armate (ian. 1945), secretar general al Ministerului Agriculturii (şi Domeniilor) (1945),
85 Ceea ce neagă identitatea ei evreiască, susţinută totuşi, inter alia, de Solomovici (2001II: 44), N. Cosma (1994), C. Lupu (2011) ş.a.
86 V. http://www.jurnalul.ro/special/special/am-adus-cenusa-lui-alexandru-draghici-in-romania-ascunsa-sub-bancheta-masinii-print-73463.html.
87 V. şi http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_13.html.
88 V semnătura ei în calitate de secretar al prezidiului M.A.N. la Legea nr. 19 din 13 iulie 1949 la http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=27874.
56
fondator şi director al cotidianului Sportul Popular (1945-1946), preşedinte al federaţiei Române de Fotbal şi în paralel selecţioner (1946-1947), consilier tehnic al C.C.A. / Steaua Bucureşti (1953-1957, 1966-1967), director al Centrului de copii şi juniori “23 August” (1962-1966), consilier tehnic al F.R.F. (1967-1974) (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie, dosar nr. 267/1945; M.Of. nr. 10 din 13 ian. 1945, partea I-a, p. 192; M.Of. nr. 78 din 4 aprilie 1945, partea I-a, p. 2758);
341. EDEL, Mauriciu (n. EDELSTEIN) – din 1945 prim-consilier de presă în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor, pensionat la 1 mai 1947 (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255; M.Of. nr. 62 din 15 martie 1947, partea I-a, p. 1946; M.Of. nr. 105 din 12 mai 1945, partea I-a, p. 3806);
342. EDELMAN, Marcel – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971);
343. EDELSTEIN, H. Samy (n. 3.XII.1911 Galaţi) – membru de partid din 1945, din 1948 director coordonator al întreprinderii de stat “Agro-Export” din subordinea Ministerului Comertului Exterior ’50, arestat şi condamnat în 1961 alături de alţi funcţionari M.C.E. sub acuzaţia de subminarea economiei naţionale, eliberat în 1964 şi reabilitat; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1976 (Solomovici 2004: 281-2, 287, 289 ş.u.; Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Ioniţoiu 2000 III:205);
344. EFRAIM, Rudolf – după război secretar general al Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării (1945-1948), ulterior secretar general al Ministerului Industriei şi Comerţului (ian. 1948) (M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1948, partea I-a, p. 334 şi nr. 37 din 14 febr. 1948, partea I-a, p. 1261); ulterior vicepreşedinte al Comisiei de Stat a Planificării (1948-1952) (menţionat în memoriile lui Vladimir Trebici), ulterior traducător la diverse edituri până în anii ‘70; în perioada interbelică locuia în Bucureşti, pe str. Stelea nr. 12; menţionat şi în declaraţia lui A.L. Zisu acordată organelor de anchetă la 24 ian. 1952, apud Solomovici 2001II: 104); decorat de două ori de către fostul suveran Mihai: în 1946 cu ordinul “Coroana României” în grad de comandor (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3000), iar în 1947 cu Ordinul “Steaua României” în grad de Comandor (M.Of. nr. 194 din 25 aug. 1947, partea I-a, p. 7666);
345. EGHER, Osias – din 1948 contabil în centrala Ministerului Silviculturii (M.Of. nr. 186 din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6683);
346. EHLING, Ecaterina – deputată supleantă de Arad, din partea Uniunii Populare Maghiare (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748);
347. EHRENFELD, Ludovic – după război funcţionar la Oficiul Industrial al Lemnului, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534); ulterior membru în conducerea S.C.S. “Exportlemn” din Bucureşti, cu drept de semnătură (M.Of. nr. 210 din 10 sept. 1948, partea I-a, p. 7461);
348. EHRENFELD, Martin – în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la ţesătoria “Isac Henrich” din Cluj (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-a, p. 10582); din 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
349. EIBL, Augustin – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072);
350. EIDLITZ, Zoltan – ilegalist originar din Oradea, secretar de cadre la comitetul judeţean P.C.R. Bihor după război, din 1947 consilier administrativ în centrala Ministerului Finanţelor (M.Of. nr. 79 din 3 apr. 1948, partea I-a, p. 79; M.Of. nr. 84 din 9 apr. 1948, partea I-a, p. 3188), apoi şeful Direcţiei Cadre în Ministerul de Finanţe între 1948 şi 1952 (arestat ca apropiat al lui Vasile Luca (Solomovici 2004: 31, 576), eliberat în 1954), implicat în uciderea mamei lui Ştefan Foriş; N.B. în mai–iunie 1948, un “Zoltan Eidlitz” era numit controlor contabil la nou-înfiinţata întreprindere de stat “Petrolexport” (v. B.I.R.E. 18 (14 iunie 1948): 6); menţionat la conducerea sectorului
57
industriei laptelui după război (Nikolić f.a., p.2); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1988;
351. EISIG, Beno – în 1948 numit de ministrul Industriei director adjunct al Centralei Industriale a Pielăriei (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
352. ELIAS, Benedetto Georges – secretar adjunct al Prezidiului M.A.N. (1947-1949), ulterior în cadrul Oficiului Administrativ (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 707);
353. EMILIAN, Marie-Liese – până în febr. 1949 secretar de presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
354. ELI, Haim Ber – după război arhivar la Direcţia Aşezăminte Culturale, apoi, până în febr. 1949 secretar de presă la la aceeaşi direcţie a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123; M.Of. nr. 194 din 23 aug. 1948, partea I-a, p. 7032);
355. ELINESCU, E. Eugen (n. Eugen EBERVAIN89) (n. 23.VIII.1914 Fălticeni) – în anii ’50 cadru didactic la Facultatea de Tehnologie Mecanică a Institutului Politehnic Bucureşti, începând cu 1957 şi până la sfârşitul anilor ’60 director general al întreprinderii Maşini Export, subordonată M.C.E.; cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 299/1952, nr. inv. 532); decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a (Decretul nr. 616 din 23 oct. 1963);
356. ENESCU, H. Etty – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
357. ENESCU, Paul – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
358. ENESCU (căs.), Stela – ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 508); în 1945 în activul central al P.C.R., membru iniţial al Consiliului General provizoriu (M.Of. nr. 14 din 18 ian. 1949, partea I-a, p. 619), apoi al Comitetului Director al Asigurărilor Sociale (1949-1952), preşedinta C.C. al U.F.D.R. (1952-1957) şi ministru al Prevederilor Sociale (1953-1954); căs. cu George;
359. ENGLER, Iulius – din 1945 şef de secţie la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
360. ERBLICH, Elsa Cecilia – din ianuarie 1949 referntă stagiată în centrala Ministerului Comerţului şi Alimentaţiei (M.Of. nr. 25 din 31 ian. 1949, partea I-a, p. 949);
361. ESCHENAZ, Daniel – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
362. EŞANU, M. Sabina (n. Şima-Brana LÖBELSOHN / LEIBELZON90, numele dactilografiat în unele documente ale partidului “Ieşeanu”)) (31.VII.1899 Iaşi – 24.VII.1987) – ilegalistă (membru de partid din 1922/4), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”); după război activistă a partidului, ocupând multiple funcţii (e.g. şefa secţiei cadre la şcoala de partid, în anii ’50 la Consiliul Central al Sindicatelor, etc.) cu fişă de cadre la secţiile Organizatorică (1951, 1952) şi respectiv Propagandă-Agitaţie ale C.C. al P.C.R. (1955); decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) şi respectiv la pensionare, în 1979, cu ordinul “23 August” cls. II-a;
363. FABER, Waldemar – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
364. FABIAN, Andrei (n. FRIEDMAN) – inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (1947-1949), apoi referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781; M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
89 V. decizia nr. 26582 din 14 martie 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 69 din 22 martie 1946, partea I-a, p. 2651.
90 Vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 79.847 din 23 august 1948 în M.Of. nr. 203 din 2 sept. 1948, partea I-a, p. 7313.
58
365. FARCHI, Avram (n. Abraham FARCHY) (în unele documente oficialde cu prenumele Aurel) – de profesie medic, originar din Cluj, după război angajat în M.A.E., în 1950 trimis ca medic în războiul din Coreea, de partea comuniştilor din Nord; la întoarcerea în ţară, la începutul anului 1952, implicat într-un incident controversat urmare a căruia amicul său, Egon Balaş, şeful Direcţiei Economice a M.A.E., avea să fie pus sub acuzaţia de deconspirare a unor secrete de stat (v. Constantiniu 2003: 16, 32, 33, 47, 70, 83, 115, 137; Balaş 2008: 235-7, 254-5);
366. FARLADANSCHI, Iacob (n. 14 apr. 1908, Cetatea Albă, cu prenumele nativ Şloim, în unele documente pseudoromânizat Solomon) – ilegalist, în 1939 înregistrat ca student la Drept la Facultatea din Iaşi, în 1940 propus spre internare în lagărul de la Miercurea Ciuc, de profesie tipograf (cf. rapoartelor Siguranţei din 1941), în 1942 refugiat în U.R.S.S. în timpul războiului şi revenit în ţară în august 1944, aflat pe lista probabililor agenţi sovietici transmisă lui Emil Bodnăraş în 1945, Trimis Extraordinar şi Ministru Plenipotentiar al R.P.R. la Budapesta (1948-1956), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;
367. FARU, Rafael – din 1948 director adjunct al D.C.I. a Întreprinderilor Prelucrătoare de Materiale Plastice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
368. FAUR, Simon (n. Simion I. FECHNER91) (n. 20.III.1919 Craiova) – ilegalist, secretar U.T.C. (1939-1944), apoi activist al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 30/1947); fratele poetului Dan Faur (n. Avram-Alfred Fechner, n. 8.I.1911, Calafat) (inclus cu prenumele “Simion” în Kuller 2008a: 438);
369. FĂINARU, Harry (n. Hersch FEINER) (1899-1968) – originar din Iveşti (jud. Galaţi), emigrat în SUA în 1929, după război numit, deşi membru al diasporei, şef al Legaţiei Române din SUA (până în 1954), ulterior jurnalist la ziare pro-comuniste din Michigan şi apoi Detroit (Românul American); nepoţii săi sunt Steve Făinaru, reporter la Washington Post şi câştigător al Premiului Pulitzer în 2008 şi Mark Făinaru-Wada, reporter la San Francisco Chronicle;
370. FECHNER, I. Simion – din decembrie 1945 şef adjunct de birou în centrala Ministerului Asigurărilor (M.Of. nr. 61 din 15 martie 1945, partea I-a, p. 1976);
371. (?) FEDER, Adalbert – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
372. FLORIAN, Moise (n. FAIBISCH92) (n. 26.XI.1919 Bucureşti) – până la 1 octombrie 1947 controlor al D.G.C.E. a M.I.C., apoi transferat în Ministerul Industriei; în ianuarie 1948 revenit ca inspector în centrala M.I.C. (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9859; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784; M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598 – când încă nu îşi românizase numele, respectiv M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737);
373. FELDMAN, S. Bercu (n. 1915, Iaşi, după alte surse 20 nov. 1914) – fost ajutor de croitor, ilegalist cu stagiu recunoscut din 1934 (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1268, doc. 16), deţinut comunist la Tg. Jiu, Vapniarka şi Caransebeş; în caracterizarea unui coreligionar, “un evreu obraznic şi fără scrupule” (Solomovici 2003: 139); după război secretar general al C.D.E. (1946-1952) şi deputat în Marea Adunare Naţională (1948-1952, 1957-1961), conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (1953-1955), consilier juridic în cadrul C.S.P., apoi, până în anii ’70 activist la Uniunea Generală a Sindicatelor din România; decorat cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1949 şi cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1971 (v. şi dosarul său de cadre de la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. din 1954; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 396, n.4; Solomovici 2004: 577; Rosen 1990: 66, 71 ş.u., 97);
91 Vezi schimbarea numelui prin decizia ministrului Justiţiei nr. 113.430 din 11 nov. 1946 în M.Of. nr. 283 din 6 dec. 1946, partea I-a, p. 12626.
92 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 93589 din 11 oct. 1947 în M.Of. nr. 240 din 17 oct. 1947, partea I-a, p. 9340.
59
374. FELDMAN, Ştrul – în august 1948 numit de ministrul Industriei director adjunct al Centralei Industriale a Zahărului şi Produselor Zaharoase (M.Of. nr. 179 din 5 aug. 1948, partea I-a, p. 6474);
375. FELLER, M. Ilie – şef de serviciu în cadrul Ministerului Învăţământului, decorat în 1967 (Decretul 604 din 26 iunie) cu ordinul Muncii clasa a III-a;
376. FELNER, V. Alfred – director la Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei la începutul anilor ’60, decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
377. FELIX, H. Ida (în acte: Idaşe Sobla FELICS; a folosit şi pseudonimul “Haia Ita Rozenthal) (n. 28.VII.1908, Iaşi) – ilegalistă, membru P.C.d.R. din 1931 (după alte surse din 1924), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1191), în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); după război membru al Comisiei de Control a Partidului (1945-1950) şi apoi director de cadre în Ministerul de Externe (1950-1952-?); pensionată în 1959; decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (Decret nr. 873 din 20.VIII.1949), 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) şi în 1979 cu ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 47/1956;
378. FENYO, Alexandru – în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
379. FERMO, Alexandru – din mai 1945 secretar de presă grad I în centrala Ministerului Propagandei (v., inclusiv pentru nume, M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904), din ianuarie 1947 cu aceeaşi funcţie la Direcţia Radio (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1947, partea I-a, p. 501; M.Of. nr. 98 din 27 apr. 1948, partea I-a, p. 3809);
380. FETCU, Alice (n. Băeţelu?) – în anii ’50 funcţionar în centrala M.A.E., în anii ’70 menţionată în cadrul I.R.R.C.S. (vezi de ex. nr. 153 şi 155 din Fototeca online a I.I.C.C.M.E.R. şi A.N.R.), în 2005 încă în viaţă, implicată în proiectele comunităţii evreieşti din Bucureşti (asistenţă socială); cu fişă de cadre la secţia Relaţii externe a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, dosar nr. 10/1954, nr. inv. 42);
381. FIEDLER, Sofia – în 1945 încadrată ca şefă de birou în centrala Ministerului Afacerilor Străine, din 1946 transferată şefă de secţie la Direcţia Cinematografie a Ministerului Informaţiilor, ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255; M.Of. nr. 141 din 24 iunie 1947, partea I-a, p. 5140; M.Of. nr. 32 din 9 febr. 1945, partea I-a, p. 912);
382. FILDERMAN, Leopold S. (zis “Poldi”) (n. 15.XI.1900 la Bacău, fiul lui Samoil şi Debora – d. ?) – avocat, membru P.S.D. (facţiunea procomunistă a lui Rădăceanu) şi membru al Uniunii Comunităţilor Evreieşti din Vechiul Regat (1945), membru al C.D.E., ulterior preşedinte al Comisiei Superioare de Epuraţie de pe lângă Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti; în 1946 mai întâi secretar general al Ministerului de Război (M.Of. nr. 201 din 31 aug. 1946, partea I-a, p. 9576), apoi secretar general al Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 203 din 3 sept. 1946, partea I-a, p. 9692); după unele surse ar fi fost propus fără succes lui Petru Groza spre cooptarea în guvern (fapt care i-ar fi atras celui din urmă acuzaţia de antisemitism din partea lui A.L. Zissu (Solomovici 2003: 161-2)), deputat de Bacău în Marea Adunare Naţională (1946-1952); arestat în 1952 (deţinut la Penitenciarul Piteşti), eliberat în 1953, ulterior emigrat în Israel;
383. FILDGUT, Eugen – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
384. FILIP, Gheorghe (“Georges”; n. GRÜNFELD) (n. 16.X.1919 Oradea) – ilegalist, voluntar în Spania, absolvent de Politehnică în Franţa, căs. cu Annie, membru în maquis, după război
60
consilier la Consiliul de Miniştri (cf. V. Tismăneanu93); emigrat cu familia în jurul anului 1967; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent-colonel, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 136/1956;
385. FINKEL, Heinrich – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
386. FINKELSTEIN, Faibiş (n. 1906 Roman, uneori în varianta “Finchelstein”) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu; din febr. 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 3; M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678; M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1627; M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 74/1978;
387. FINCHELSTAIN, M. Ghizela – funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
388. FIS(C)HERMAN, Ivan Kain – în 1957 director general în cadrul Ministerului Industriei Alimentare şi membru în Consiliul Central al frontului Democraţiei Populare94;
389. FISCH, Arie – inginer; în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662;
390. FISCH, Sanda (n. Surica FISCH) – din iunie 1948 şefă de secţie în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5464; M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5830);
391. FISCHER, Leon – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738; M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
392. FISCHLER, David – membru de partid; în august 1948 numit de ministrul Industriei director adjunct al Centralei Industriale a Uleiurilor Vegetale (M.Of. nr. 179 din 5 aug. 1948, partea I-a, p. 6474); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 70/1956
393. FISCHLER, I. Marcel – avocat, în facţiunea pro-comunistă a P.S.D., din 1948 membru P.M.R., membru în conducerea C.D.E. şi deputat al Marii Adunări Naţionale (1946-1948-1952), ulterior funcţionar superior în cadrul Ministerului Justiţiei, coautor al lucrării Arbitrajul de Stat şi rolul lui în economia naţională a R.P.R. (1958); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
394. FIŞLER, David (24.IX.1910 – X.1985) – ilegalist (din 1932), director în Ministerul Agriculturii, apoi Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 36/1952); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a (dosar F/66 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
395. FITZNER, I. Ladislau – director la Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei la începutul anilor ’60, decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
396. FLACHS, A. Sami (uneori ortografiat şi în forma românizată “Flacs”, respectiv “Flax”) – din 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1627); în anii ’50-’60 funcţionar în cadrul C.S.P., respectiv cadru
93 http://tismaneanu.wordpress.com/2011/08/28/11132/.
94 Menţionat în perioada respectivă de postul Europa Liberă, v. transcrierea la http://www.osaarchivum.org/files/holdings/300/8/3/text/48-5-62.shtml.
61
didactic (în 1956 lector cumul) la catedra de organizare şi planificare din cadrul I.P.B.; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
397. FLACHS, Mauriciu – de formaţie inginer, în 1948 subinspector general la Direcţia Generală a Controlului Economic (M.Of. nr. 79 din 3 apr. 1948, partea I-a, p. 2971; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781), ulterior menţionat în mai multe documente din anii ’60 ca funcţionar superior în cadrul Comitetului de Stat al Planificării;
398. FLAVIAN, Jacques (n. FINKELSTEIN95) (n. 2.X.1913 Galaţi) – angajat în 1945 ca fotograf principal în centrala Ministerului Propagandei, ulterior promovat şef adjunct de birou administrativ în centrala Ministerul Propagandei, iar din decembrie 1947 promovat şef de secţie în cadrul Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 288 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11029; M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905);
399. FLEISCHER, Erwin – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092); probabilă identitate cu omonimul cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr.108/1955);
400. FLOREA, Zilli – din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
401. FLOREANU, Marcel (n. Marcel FEIGELES) (n. 3.VII.1916 Brăila) – în timpul războiului internat la muncă obligatorie la Vapniarka; după război pe diverse funcţii de stat în domeniul agriculturii şi industriei alimentare; cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (“dosare anexe” u.a. 25/1953, nr. inv. 63); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 22/1956 şi 42/1979; decizia M.J. nr. 97.243 din 30 sept. 1946 în M.Of. nr. 229 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 10731; încă în viaţă la începutul anilor 2000, la Bucureşti;
402. FLORIAN, Jean (n. Jean BLUMENFELD) (n. 23.VI.1916 Tg. Ocna, BC) – încadrat ca secretar cultural principal în centrala Ministerului Informaţiilor în august 1946 (M.Of. nr. 188 din 15 august 1946, partea I-a, p. 8856; M.Of. nr. 70 din 25 martie 1947, partea I-a, p. 2266);
403. FLORESCU, Emanoil (n. BRAUNSTEIN) – ilegalist (unul din organizatorii frontului Studenţesc Democrat în anii ’30), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2371); după război în presă, redactor la Lupta de clasă în anii ’60, apoi şef de secţie la Secretariatul general al Consiliului de Miniştri; cu dosar de cadre la secţiile Economică (12/1952) şi Gospodărie de Partid (8/1954) ale C.C. al P.C.R.; decorat în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
404. FLORESCU, Gheorghe [alias] (16.III.1911 Nana, Călăraşi – 1973 Bucureşti) – de profesie tipograf; vechi ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 90); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); după război membru în conducerea C.D.E., preşedinte al F.N.T.D.R. (1946-1948), apoi secretar general (1948-1949), respectiv prim-secretar al C.C. al U.T.M. (1949-1955), membru al Comitetului Premiului de Stat al R.P.R. (numit în 1950), membru al Biroului Organizatoric al C.C. al P.M.R. (1950-1954), membru în Consiliul General de conducere al A.R.L.U.S. (în 1948), membru membru în C.C. al F.D.P. (1950-1952), ministru adjunct al Agriculturii (iul. 1952-1953), membru al Comisiei Centrale de Revizie a P.M.R. (1955-1960), şef de sector în cadrul secţiei Gospodărie a C.C. al P.M.R. (din 1958), deputat M.A.N. (mandate succesive între 1946 şi 1961); decorat cu ordinele “Steaua R.P.R.” clasa a II-a în 1948, “Muncii” clasa a II-a în 1949 şi “Apărarea Patriei” clasa a III-a în 1949 (C.P.A.D.C.R. 2006: 65, 111, 143; Dobre et al. 2004: 265-6; Andreescu, Năstasă şi Varga 2003a: 24);
95 V. M.Of. nr. 266 din 20 nov. 1945, partea I-a, p. 10158.
62
405. FLORESCU, Mihail (n. Iancu Frenkel96 IACOBI) (28.I.1912, Roman – 25.II.2000) – ilegalist (membru P.C.d.R. 1934), voluntar în Spania şi în Rezistenţa Franceză; încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de colonel, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); deputat permanent în Marea Adunare Naţională (1946-1951), secretar general al Ministerului Informaţiilor (1947-1948), şeful Direcţiei Superioare Politice a Armatei cu grad de general-maior (1948-1951), ministru adjunct la Ministerul Industriei Metalurgice și Industriei Chimice (1951-1952), ministru al Industriei Chimice (1952-1957), ministru al Industriei Petrolului și a Chimiei (1957-1965), șef al secţiei de industrie al C.C. al P.C.R. (1965-1968), vicepreședinte al Consiliului Economic (1968-1970), ministrul Industriei Chimice (1970-1980), ministru secretar de stat la C.N.S.T. (Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie) (1980-1989); decorat în 1948 co ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a II-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a, în 1964 cu ordinul “23 August” cls. I, iar în 1981 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a; fiul său, Alică Florescu, este căsătorit cu arhitecta Tomniţa Florescu, cadru didactic la Universitatea “Ion Mincu” din Bucureşti;
406. FOCŞENEANU, Dumitru – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1160); în noiembrie 1945 încadrat ca inspector general şcolar în Ministerul Educaţiei Naţionale (în noiembrie 1945 încadrat ca detectiv clasa I-a în D.G.P. (M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9805); ulterior deputat de Prahova, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 751); în ianuarie 1945 reîncadrat ca sublocotenent de infanterie (r) în Forţele Armate după ce în 1940 fusese radiat din registre pe motive rasiale, aidoma tuturor rezerviştilor evrei (v. M.Of. nr. 10 din 13 ian. 1945, partea I-a, p. 190) (pentru evreitate vezi şi Arhiva U.S.H.M.M., colecţia RG-25.012M, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 139/1943-1944);
407. FOCŞENEANU, Eleodor – din febr. 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1627);
408. FOCŞENEANU, Lazăr – în “activul central al partidului” în 1946 (Andreescu, Nastasă, Varga 2003: 369ş.u.) (probabil acelaşi Focşeneanu cu cel menţionat în Solomovici 2001II: 39); fratele avocatului Emil Focşăneanu, secretar general al Uniunii Evreilor din România în 1945-1946?;
409. FOCŞENEANU, Petre – în 1948 era avocat în Contenciosul Ministerului Finanţelor (M.Of. nr. 219 din 21 sept. 1948, partea I-a, p. 7715);
410. FONEA, Max (n. 22.I.1924, Dorohoi – 1999) – angajat în mandatul Anei Pauker la M.A.E., unde ocupă diverse funcţii, inclusiv reprezentant al României la Comisia Dunării, O.M.S. şi alte organizaţii internaţionale, ulterior cercetător, timp de două decenii, în domeniul organizării sanitare la Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucureşti;
411. FORIŞ, Lotty (îşi schimbă numele în Cernea după 1946; uneori cu prenumele ortografiat “Loti”) (n. 30.X.1898) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1923, fosta soţie a liderului ilegalist Ştefan Foriş, apoi a avocatului Iosif Schraer; arestată în 1932 şi condamnată la 2 ani închisoare; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); în 1945 fondatoare, membru al C.C. şi cenzor supleant al U.F.A.R. (1945-1948), apoi membru al C.C. al U.F.D.R. (din febr. 1948) (v. Şt. Mihăilescu 2006: 429-30); decorată ca pensionară, sub numele “Laura Cernea”, în 1979, cu ordinul “23 August” clasa a II-a (Decretul nr. 38 din 27 ian. 1979); incinerată la crematoriul “Cenuşa”;
412. FRANCHE, Maria – din 1946 şefa direcţiei generale Igienă (şi Medicină Preventică) din cadrul Ministerului Sănătăţii şi adjuncta ministrului; preşedinta comisiei ministeriale pentru întocmirea tabloului bolilor profesionale (1948-?); decorată în 1947 de către fostul suveran Mihai cu ordinul
96 Şi nu „Mihail Iacobi”, cum susţin Tismăneanu & co. (C.P.A.D.C.R. 2006: 108).
63
“Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4251; Bărbulescu 2009: 66, 94, 123 ş.a.);
413. FRÂNCU, Ionel (n. FRÄNCHEL97) (n. 27.III.1913 Bucureşti) – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8970);
414. FRANK, Solomon Mihail – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8970);
415. FREIER, I. Bernard – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
416. FRENKEL, Herman – după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8460);
417. FREUD, A. Corneliu – din 1945 şef adjunct de secţie la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
418. FREUD, A. Hellin Constantin (d. 1996 Bucureşti) – în martie 1945 reîncadrat ca şef de secţie la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5); ulterior consilier în cadrul Ministerului Comerţului Exterior; incinerat;
419. FRIED, Edmund – din 1945 inginer consilier la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
420. FRIEDLÄNDER, Bruno – după război funcţionar la Direcţia Import-Export a Oficiului Industrial al Bumbacului; din februarie 1949 referent de specialitate la Direcţia Centrală Industrială a Bumbacului, Inului şi Cânepei din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1189; M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817);
421. FRIEDMAN, Adalbert – în 1949 era revizor-contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
422. FRIEDMAN, Avram – din martie 1945 şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
423. FRIEDMAN, Herman – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
424. FRIEDMAN, Maria – şefă de birou (magazie) în cadrul Direcţiei Administrative a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (iunie 1948 – febr. 1949) (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5464; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
425. FRODA, Paula – după război funcţionar administrativ în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 70 din 23 martie 1946, partea I-a, p. 2667);
426. FRÖLICH, Petre – în 1948 era controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611);
427. FRUNZĂ, Vasile (n. Isak Aronovici FRUCHTMAN98) (n. 13.XII.1912 Iaşi) – crescut în Basarabia, ofiţer al Armatei Roşii şi membru al Partidului Comunist Bolşevic; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1257, doc. 1); stabilit în august 1945 în România; în oct. 1947 reîncadrat (retroactiv, începând cu 15 august 1945), ca farmacist maior activ în Forţele Armate Române; încadrat mai întâi la Direcţia Superioară Politică a Armatei, apoi la Corpul 4 Armată, în 1949, când este decorat cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, cu grad de maior; în 1953, 1954 şi 1955 menţionat în arhivele diplomatice britanice ca ataşat militar la ambasada României din Londra (cu grad de colonel);
97 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 93582 din 11 oct. 1947 în M.Of. nr. 240 din 17 oct. 1947, partea I-a, p. 9341.
98 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 5806 din 19 ian. 1946 în M.Of. nr. 32 din 7 febr. 1946, partea I-a, p. 948.
64
probabil rudă cu Mihai Frunză (v. infra) (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Administrativ-Politică, dosar nr. 66/1950, ff. 1-2);
428. FULGA, Alfred – în decembrie 1945 numit membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Sovieto-Române (M.Of. nr. 281 din 7 dec. 1945, partea I-a, p. 10679);
429. FULGA, Heinrich – după război inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
430. FUNDOIANU, Samoil – după război inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
431. FUNKEL, I. – până la 1 august 1947 inspector al Direcţiei Generale a Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului, ulterior la Ministerul Industriilor (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8970);
432. GAISINSCHI, Elvira (n. Gaişinskaia, fiica lui Gaisiner Abram Lazarevici; căs. cu Mihail Iacovlevici SCVORŢOV) (25.VIII.1907 – 9.XII.1984) – basarabeancă, ilegalistă (membru de partid din 1923); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale, p. 3); deţinută în anii ’30 pentru activitate comunistă la închisoarea centrală Chişinău, unde la 28 martie 1935 dă naştere fiului său Felix Scvorţov (încă în viaţă în Bucureşti în 2012, director tehnic la UnderConstruct SRL); după război instructoare în cadrul Comisiei (viitorul Colegiu) Controlului de Partid; şefa grupului de anchetă a foştilor luptători din Spania în anii ’50; ulterior directoare adjunctă a Institutului de Istorie al C.C. al P.M.R. (responsabilă cu arhiva); decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971), iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls I. (Decret nr. 7 din 23.I.1978) (dosar G/10 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
433. GALENSOVSCHI, Boris – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
434. GALIN, Dondi – în mai 1945 încadrat ca inspector general în centrala Ministerului Propagandei, ulterior prim-consilier de presă în centrala Ministerului Informaţiilor, ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4038);
435. GALL, F. Carol – la începutul anilor ’60 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 335 din 20 iun. 1963;
436. GALL, Ludovic – în august 1948 numit de ministrul Industriei director al Centralei Industriale a Zahărului şi Produselor Zaharoase (M.Of. nr. 179 din 5 aug. 1948, partea I-a, p. 6474);
437. GALL, Teodor – în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
438. GALLIN HERESCU, ? – din februarie 1949 şef serviciu în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
439. GANZ, Iulius (în alte documente ortografiat “Gantz”) – în a doua jumătate a anilor ’40 şef de serviciu tehnic în centrala Ministerului Informaţiilor, ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255);
440. GÄRTLER, Roza – secretar presă în cadrul Direcţiei Muzică a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (aug. 1948 – febr. 1949) (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134; M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7077);
441. GARTNER, Gusti – din aprilie 1948 secretar de presă (cenzor) în centrala Ministerului Informaţiilor, apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372; M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3047);
65
442. GASTON MARIN, Gheorghe (n. Gheorghe GROSMAN, după alte surse GROSSMAN99; fiul lui Alexandru şi Terezia) (14.IV.1918 Pădureni, Arad – 2000) – fost membru al Partidului Comunist Francez în timpul războiului, membru P.C.d.R. din 1942, secretar particular al lui Dej; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2321); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); după război şi consilier la Președinţia Consiliului de Miniștri (1945-1948; pentru câteva luni în 1947 a fost şi secretar general al Ministerului Industriei şi Comerţului), membru al Consiliului Ministeriale pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară (din 1947), secretar general și ministru adjunct la Ministerul Economiei Naţionale (1948-1949), deputat în Marea Adunare Naţională (1952-1985), ministrul Industriei şi Energiei Electrice şi Electrotehnice (1952-1958); membru al C.C. al P.C.R. (1960-1984); numit preşedinte al Comitetului de Stat pentru Planificare în 1962; vicepreședintele Consiliului de Miniștri (1962-1969), președinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară (1955-1966); decorat de către fostul suveran Mihai în 1947 cu Ordinul “Steaua României” în grad de Ofiţer (M.Of. nr. 194 din 25 aug. 1947, partea I-a, p. 7666); cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa I-a prin Decretul nr. 18 aug. 1964; emigrat în Israel în 1989 (după alte surse, în 1986), ulterior revenit în România, unde a decedat; din cei doi copii, fiul, fizicianul Alexandru Adalbert Marin (emigrat în SUA în 1983), a fost soţul Irinei Cajal (fiica academicianului Nicolae Cajal), iar fiica, Jacqueline, s-a căsătorit cu Radu Osman (fiul ilegalistului Hristache Osman şi al Victoriei Gheorghiu, sora lui Gheorghiu-Dej), ambii trăind în prezent în Israel sub numele “Ossman”.
443. GASTON MARIN, Roberta (1917-2005, zisă “Bobi”) – evreică sefardă, participantă în Rezistenţa Franceză, soţia lui Gheorghe Gaston Marin, funcţionară în cadrul MAE (1946-1948-?), ulterior profesoară de franceză la Universitatea Bucureşti (Gheorghe Florescu apud Mihăilescu 2008:10; menţionată nenominal şi în Solomovici 2001 I: 202)100;
444. GĂLĂŢEANU, Adolf (n. KESSLER) (31.I.1896 – 29.XI.1977) – membru de partid din 1947 (dosar K/53 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); inspector al Direcţiei Generale Control Economic din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului (1947-1948) (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496);
445. GĂLĂŢEANU, Sapşe – inspector economic în centrala M.I.C., iar după reorganizarea ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384);
446. GÂTLAN (căs), Dorina (n. WEISS) – din decembrie 1946 arhitectă a Direcţiei Arhitectură şi Urbanistică din centrala Ministerului Artelor (M.Of. nr. 288 din 12 dec. 1946, partea I-a, p. 12838);
447. GELLER, Stefan – până în iulie 1948 controlor în cadrul D.G.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5626);
448. GENAD, N. Eugen – fost blănar, ilegalist (membru de partid din 1931), în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565); după război director al şcolii de partid din oraşul Stalin (Braşov), apoi Constanţa (1947-1950); ulterior consilier juridic la Procuratura Generală a R.P.R. (1950-1953), demis în 1954, apoi lector la Institutul Politehnic Bucureşti (1954-1955); decorat cu ordinul “23 August” clasa a IV-a prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 (după reabilitare); cu referat de
99 Fişa sa de cadre de la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (1956) indică numele de naştere Grosman, Gheorghe. Pentru românizarea numelui vezi decizia nr. 79470 din 12 aug. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 196 din 26 aug. 1946, partea I-a, p. 9282.
100 Vezi şi necrologul din Realitatea Evreiască la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr225/pagina13.pdf.
66
cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 162/1968;
449. GENAD, N. Heinrich (prenume uneori transcris Henric) (fratele lui Eugen) – ilegalist (membru de partid din 1927), în timpul războiului, cf. propriilor declaraţii, ascuns în Arad pentru a evita deportarea, după război activist de partid la nivel regional, epurat în 1958 în lotul “fracţioniştilor”; ulterior reabilitat; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 3/1967; decorat cu ordinul “23 August” clasa a IV-a prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 (după reabilitare); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 162/1968;
450. GEORGESCU, (Alexandru?) (n. ASHKENAZY)101 – avocat, director general în cadrul Ministerului Învăţământului (1948-1952);
451. GEORGESCU, Elena (n. SAMOILĂ, fiica lui Leon; zisă “Lenuţa”) – fostă croitoreasă, simpatizantă comunistă, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu; căsătorită în 1944 cu Teohari Georgescu; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 12); fondatoare şi membru al Comitetului de Conducere al U.F.A.R. (1945-1948), funcţionar la Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (1945-1946), apoi membru al organizaţiei de bază a partidului şi şefa Direcţiei Consulare a MAE (cu rang de prim consilier de legaţie), iar în paralel cadru didactic la catedra unui institut din subordinea Ministerului Agriculturii (1947-1952), apoi demisă împreună cu soţul său, de care va divorţa; ulterior lector la D.G.P.T.; decorată prin decretul din 20 mai 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, respectiv prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 81/1970 (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946; arhiva Foreign Office în Deletant 1999: 23 şi 2001: 34-5, respectiv Preston et al. 2005: 334, n. 2; Tismăneanu 2010a; Şt. Mihăilescu 2006: 378, 380; Constantiniu 2003: 44, 97, 98, 100 ş.u., 116; M.Of. nr. 97 din 26 apr. 1946, partea I-a; M.Of. nr. 20 din 26 ian. 1948, partea I-a, p. 557);
452. (?!) GEORGESCU, Teohari (n. Burăh102 (după alte surse Samuel Burah) TESCOVICI; fiul lui Constantin şi Aneta (cf. M. Oprea)) (31.I.1908 Bucureşti (după alte surse Bacău)103 – 31.XII.1976 Bucureşti) – de formaţie tipograf-zeţar (a lucrat inclusiv la ziarul Adevărul (!) între 1937 şi 1938); ilegalist, membru de partid din 1929; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu, deţinut ca ilegalist, eliberat la 23 august 1944 de la Caransebeş; după război membru titular al Secretariatului, Comitetului Central şi Biroului Politic al P.C.R./P.M.R. (1945-1952); mărturie a importanţei sale în ochii Moscovei, printre puţinii comunişti impuşi de sovietici încă din sept. 1944 în guvernul de la Bucureşti, ca subsecretar de stat (pentru administraţie) în Ministerul-cheie al Afacerilor Interne (1944-1945); ministru al Afacerilor Interne (1945-1952); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1950-1952); destituit în 1952 şi arestat pentru “deviere de dreapta” în 1953104, anchetat timp de 2 ani, absolvit şi numit
101 Menţionat în Rosen (1990:165-6), identitatea reală a lui “Georgescu” fiindu-i necunoscută ministrului la acel moment.
102 Fără a menţiona vreo sursă, Pinay (1962) şi C. Lupu (2007: 39) indică prenumele Baruh [de rezonanţă ebraică, n.n., I.A.], iar Manu (2011: 161) şi Datcu (2008) indicădrept nume complet (tot fără menţiunea vreunei surse) varianta „Samuel Burah Tescovici”. În sfârşit, într-un interviu acordat în 1999 lui Călin Mihăescu, fostul general de securitate Neagu Cosma indică varianta Nuhăm Tescovici (v. http://roncea.ro/2010/07/28/istorie-romania-vazuta-prin-ochii-unui-general-de-securitate-fostul-comandant-al-directiei-de-contraspionaj-interviu-cu-neagu-cosma-securitatea-si-partidul-au-fost-conduse-de-alogeni-in-proportie/), în timp ce în în 1953, în vol. XXXII al revistei elveţiene Schweizer Monatshefte: Zeitschrift für Politik, Wirtschaft und Kultur (pp. 380-381) se avansează varianta rarisimă “Nuchem Solomon Paschievici”.
103 Tismăneanu pretinde, singular şi fabulant, că Georgescu ar fi fost din Călăraşi (v. V. Tismăneanu şi M. Mihăieş, Ghilotina de scrum, Iaşi: Polirom, 2002, p. 24).
104 Cf. comunicatului Plenarei C.C. al P.M.R. din 26-27 mai 1952, „[t]ov Teohari Georgescu a manifestat o atitudine împăciuitoristă faţă de devierea de dreapta a lui Vasile Luca, căutând să ascundă propriile sale greşeli de dreapta, lipsa de
67
director al Combinatului Poligrafic “13 Decembrie” (1955-1963, pensionat); căsătorit cu Ana (n. Filipovici), sora ilegalistei Elena Filipovici (1903-1937), apoi recăsătorit cu evreica fostă croitoreasă Eugenia Samoilă [v. supra]; fiica lui T. şi a Elenei Georgescu, Ana (căs.) Stamate, de profesie medic, a emigrat în Israel în anii ’80; incinerat la crematoriul “Cenuşa” (v. şi supra, “În loc de introducere”; arhiva Public Record Office, Foreign Office 371/59190/R7847/6181/37; D.J. Iaşi a Arhivelor Naţionale, fd. Rectoratul Universităţii Iaşi, dosar nr. 1/1946, f. 237; M.Of. nr. 127 din 1 iunie 1941, partea I-a, p. 2983; INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2 (!); Preston, Partridge şi Ludlow 2006: 260; Preston, Partridge şi Smyth 1999: 130; Buzatu, Cheptea şi Cîrstea 2011: 399; Buzatu 2003: 493-462 şi 2008: 407; M.R. Hansen 2011: 34; G. Manu 2011: 161; Kunze 2009: 72; Dardan 2009: 197; Lipcsey, Gherman şi Severin 2006: 314; ÖFIWP 1952: 34; Deletant 2001: 34-5, n. 22 şi 1999: 23, n. 2; Jela, 2001: 124; Andreescu, Nastasă şi Varga, 2003a: 186, n. 1; Boia 2001: 173; C. Lupu 2007: 39, Talaban 1990: 18; Pinay 1962 şi 1967, secţiunea “D”, poziţia 4, etc.);
453. GEWOLD, Iuliu – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
454. GHELER, Sarina – în 1948 numită membru al Consiliului de Administraţie al Oficiului Industrial al Mătăsii (M.Of. nr. 2 din 2 ian. 1948, partea I-a, p. 31);
455. GHELES, Haim – din 1945 ca şef adjunct de secţie la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
456. GHEORGHIU, Leon (n. Arie-Leon WECHSLER105) (n. 20.I.1925 Ploieşti) – controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.; în 1949 transferat ca tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642; M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971; M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626);
457. GHEORGHIU, Ronea (n. Ronea PEISACHOVICI, zisă “Florica”) (n. 15.VII.1911, Chişinău) – fostă croitoreasă, soţia demnitarului comunist de origine bulgară Petre Gheorghe; ilegalistă (membru de partid in 1932), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1830, doc. 7); după 1944 activistă de partid, iniţial la secţia Gospodărie de Partid a C.C. (dosar de cadre nr. 2/1951), apoi la Comisia Controlului de Partid (fişă în dosarul 162/1952 la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R.), cu rol major în anchetele şi “epurările” din 1952-1953, apoi, din 1958, şefa direcţiei cadre la Comitetul Geologic; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 24/1961, vol. I.; (P. Câmpeanu 2003: 135, 192; Opriş 2005; Tismăneanu 1991: 171, n. 84; Rotman 2004: 43); decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
458. GHICA, Leon (n. DIAMAND) (n. 13.IV.1916 Bucureşti) – după război membru de partid, funcţionar diplomatic, mai întâi la Ambasada de la Belgrad, apoi la Legaţia de la Paris; acuzat într-o şedinţă disciplinară din centrala M.A.E. ca “trădător” şi cu “nevastă mahalgioaică” (v. stenograma reprodusă în Fl. Constantiniu 2003: 108-9; M.Of. nr. 117 din 22 mai 1948, partea I-a, p. 4541; M.Of. nr. 149 din 1 iulie 1948, partea I-a, p. 5573);
459. GHIDEL, Justina – din 1948 impiegată în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
460. GILLIMAN, Iosif – în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
combativitate împotriva duşmanului de clasă şi pierderea vigilenţei revoluţionare” (Scânteia, nr. 2360 din 29 mai 1952, p. 1 (apud Fl. Constantiniu 2003: 5 n. 2).
105 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 93583 din 11 oct. 1947 în M.Of. nr. 240 din 17 oct. 1947, partea I-a, p. 9341.
68
461. GINSBERG, Marcel – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642)
462. GLATZER, Friedrich – în 1947 controlor tehnic în cadrul Direcţiei Silozuri a Ministerului Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3909);
463. GLAZBERG, Emil – din 1948 şef de secţie în cadrul D.C.I. a Energiei Electrice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
464. GLUVACOV, Ana (n. 22.VII.1925, fiica lui Noie) – soţia colonelului de securitate Andrei Gluvacov; membru de partid din 1941, de profesie rihtuitoare; după război membru al Comitetului de Conducere al U.F.A.R., apoi în C.C. al U.F.D.R., decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” în 1949, profesor de economie politică la Institutul Politehnic Bucureşti, ulterior director adjunct al Şcolii de Partid (1957 – anii ‘60), cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 103/1953); propusă pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;
465. GLÜCKMAN, Heinrich – din 1948 membru în Consiliul de Administraţie şi şeful Direcţiei Contabilitate a Institutului General de Asigurare, Credit şi Asistenţă a funcţionarilor şi pensionarilor publici (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 534);
466. GOANŢĂ, Andrei (n. Adalbert GANZ) – activist de partid, adjunct al Ghizelei Vass la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (1948-1952), cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (în dosarul 112/1955); ulterior emigrat în Israel împreună cu soţia sa Yolan, cu care a avut două fiice: Lucy (căs. Netzer) şi Agi (căs. Kleinmann);
467. GODEANU, Alexandru (n. GOLDSTEIN) – din 1948 consilier la cabinetul secretarului general al Ministerului Comerţului, Emanoil Vinea (M.Of. nr. 199 din 28 august 1948, partea I-a, p. 7231);
468. GOLD HARET, Ioan – după război inspector general în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (M.Of. nr. 92 din 17 aprilie 1946, partea I-a, p. 3945);
469. GOLD HARET, Iosif – avocat; după război avocat consilier, succesiv la Contenciosul Ministerului Cooperaţiei, apoi la Comisariatul General al Preţurilor, în Contenciosul Ministerului Economiei Naţionale (1945-1947), ulterior revenit la Contenciosul Ministerului Cooperaţiei (M.Of. nr. 65 din 19 martie 1947, partea I-a, p. 2041; M.Of. nr. 271 din 26 nov. 1945, partea I-a, p. 10313);
470. GOLD, Iacob – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
471. GOLDBERGER, Nicolae (n. Miklos GOLDBERGER106, fiul lui Wolf, haham local, şi Reghina) (1.V.1904 Someş-Odorhei, Sălaj – 19.IX.1970 Viena) – dintr-o “familie evreiască tradiţională [sic]” (Kuller 2008a: 171), de profesie cizmar; ilegalist cu stagiul recunoscut din 1923107, îşi românizează numele în perioada interbelică, revenind la originalul evreiesc după război; instructor C.C. al P.C.d.R. pentru Ardealul de Nord în timpul războiului; după război acuzator al administraţiei româneşti reinstaurate în Ardealul de Nord şi adept al unui stat transilvănean independent, în linia de ultimă concesie adoptată de leadership-ul de la Budapesta (Watts 2011: 150, 160); membru în conducerea C.D.E.şef-adjunct de secţie (adjunctul lui L. Răutu) şi responsabil al Comisiei Propagandă din secţia/Direcţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1948-1952); şeful Direcţiei Politice a Armatei (1948-1950); rector al Institutului de Ştiinţe Sociale de pe lângă C.C. al P.M.R. (din 1956); director adjunct al Institului de Studii Istorice şi
106 Şi-a românizat numele în perioada interbelică şi a revenit la cel de rezonanţă iudaică după 23 august 1944, cf. Solomovici 2001; II: 13, sursă care prezintă şi o fotografie a legitimaţiei sale de participant la Congresul al VII-lea al Internaţionalei Comuniste de la Moscova, iulie-august 1935.
107 în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946).
69
Social-Politice (pe lângă C.C. al P.C.R.) (1958-1970), deputat M.A.N. (1952-1957); multiplu decorat de autorităţile comuniste; înmormântat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din actualul Parc Carol din Bucureşti;
472. GOLDBERGER, Fani (n. Fani MATES, fiica lui Solomon şi Ernestina) (26.XII.1913 – 8.IV.1986 Bucureşti) – soţia lui Nicolae Goldberger;ilegalistăcun stagiul recunoscut din 1936, şefa cancelariei C.C. al P.M.R. în prima jumătate a anilor ’50, ulterior şefa de cabinet a lui Petru Borilă, iar la începutul anilor ’70 şefă de birou la Secretariatul General al Consiliului de Miniştri; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); cuplul Goldberger a avut doi fii: Ioan Nicolae, căs. cu Carmen (n. Buchsenspaner), în viaţă, în Bucureşti, şi George Goldberger, căs. cu Rozalia (n. Enache-Rotaru), care locuieşte în New Jersey, S.U.A.;
473. GOLDENBERG, Albert – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
474. GOLDENBERG, Ernest – în conducerea Uniunii Sindicatelor Sanitare în 1948 (Bărbulescu et al. 2009: 77);
475. GOLDENBERG, Filip Egon – după război desenator şef în centrala Ministerului propagandei / Informaţiilor, la Direcţia Culturală, până în iunie 1947, când este disponibilizat “pentru economie bugetară” (M.Of. nr. 130 din 11 iunie 1947, partea I-a, p. 4707);
476. GOLDENBERG, Yves Nathaniel (1929 Cairo – 1977 Bucureşti) (fiul avocatului Marcu Goldenberg, stabilit în Egipt în 1904) – funcţionar al Legaţiei României la Cairo (1951-1956), de unde, într-un incident încă incomplet elucidat, va fi expulzat de autorităţile egiptene, ulterior redactor Agerpres (1956-1972), redactor (secţia arabă) la departamentul internaţional al Radiodifuziunii (viitorul Radio România Internaţional) (1956-1963) şi lector de limbă arabă la Universitatea Bucureşti (1957-1977);
477. GOLDENDACH, S. – în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
478. GOLDENSTEIN, Mari – inspector general sanitar în cadrul Ministerului Sănătăţii în 1949 (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 314; Bărbulescu et al. 2009: 204);
479. GOLDENSTEIN, Rica – în 1949 era şefă de serviciu la Peşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 33 din 9 febr. 1949, partea I-a, p. 1147);
480. GOLDMAN, T. – în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
481. GOLDNER, Eugen – director adjunct în cadrul Ministerului Energiei Electrice şi Industriei Electrotehnice în anii ’50, decorat în 1952 cu Medalia Muncii;
482. GOLDNER, Nati – în 1948 era gestionar la Serviciul Radioamplificare al Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2632);
483. GOLDNER, Simion – în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a Industriei Siderurgice (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966); cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (28/1956);
484. GOLDSCHLÄGER, Dionisie – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
485. GOLDSTEIN, M. Paul – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
486. GOLDŞTEIN, Lupu – după război funcţionar în centrala Ministerului Industriei, în 1949 transferat de la Direcţia Contabilitate şi Control Financiar la Corpul de Control Financiar Intern al ministerului (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1214);
487. GOLDSTEIN, M. – din 1948 şef de birou la D.C.I. Textilă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5830);
70
488. GOLDSTEIN, Marcu – din 1949 şef de birou în centrala Ministerului Comerţului Exterior (M.Of. nr. 28 din 3 febr. 1949, partea I-a, p. 1035);
489. GOLIGER, Pia – şefă de secţie în Direcţia Literară a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (iulie 1948 – februarie 1949) (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5830; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134););
490. GOMBO, Samoil (uneori transcris şi GAMBO) (13.XII.1888 – 4.XI.1983) – ilegalist (membru de partid din 1922), după 1944 activist de partid, sancţionat în lotul “fracţioniştilor” din 1958, reabilitat în 1964, decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (Decret nr. 157 din 4 mai 1971), iar în 1979 cu ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979) (dosar G/26 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
491. GONDA, Gheorghe (n. Sigismund SZILLE) (n. 27.IX.1906 Budapesta) – evreu maghiarofon, capturat şi condamnat de autorităţile române pentru spionaj în favoarea Ungariei în 1942, după război membru al Comisiei mixte de Cenzură din cadrul Ministerului Propagandei (numit în mai 1945), instructor în cadrul secţiei Literatură şi Artă (iniţial sector în cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie) timp de două decenii, prezent şi ca lector nesalarizat al C.C. al P.M.R. în 1953; fostulsău coleg de birou, Andrei Strihan (el însuşi evreu), afirmă că Gonda, “evreu maghiar”, ar fi lucrat un timp în subordinea lui Moses Rosen la F.C.E.R. şi respectiv că ar fi emigrat împreună cu soţia sa Ani în Israel, unde cei doi ar fi devenit “religioşi fanatici” (în Solomovici 2004: 401);
492. GONDA, Nicolae (n. SZILLE) – fratele lui Gheorghe Gonda; în prima jumătate a anilor ’30 student medicinist şi unul din liderii studenţilor evrei comunişti ai Universităţii “Regele Ferdinand” din Cluj-Napoca, aflat în atenţia Siguranţei şi arestat chiar în 1933 (v. Arh. St. Cluj, Universitatea “Regele Ferdinand I”, Rectorat, dosar 750/1932-1933, apud Nastasă 2011: 500, 501 n. 2 şi 512); după război încadrat în ianuarie 1948 ca secretar II de legaţie în centrala M.A.E. în mandatul Anei Pauker (M.Of. nr. 18 din 22 ianuarie 1948, partea I-a, p. 516);
493. GORDON, Alexandru (n. GOLDENBERG) – din 1948 şef de serviciu în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
494. GORUN [căs.], Eva – în anii ’50 funcţionară în cadrul Direcţiei Studii a Ministerului Justiţiei, coautoare a lucrărilor Contractele economice… (1956) şi Arbitrajul de Stat … (1958) (Cajal & Kuller 2004; Kuller 2008a: 441);
495. GORUNEANU, Ţuliu – după război consilier juridic la Preşedinţia Consiliului de Miniştri; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Ofiţer (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3861);
496. GOTTLIEB, Iosif – din martie 1945 la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
497. GOTTLIEB, Madeleine – după război stenodactilografă în Ministerul propagandei / Informaţiilor, în februarie 1948 avansată şefă de secţie în cadrul Direcţiei presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8214; M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1948, partea I-a, p. 1088);
498. GRAUBART, Iosef – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7492);
499. GREGOR, Beatrice – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
500. GRIGORIU, Bernard – în ian. 1949 era referent în centrala Ministerului Învăţământului Public, la Direcţia Educaţie Tineret (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
501. GRIGORIU, A. Sidonia (n. 1.IV.1916 Bucureşti) (fiica lui Arthur şi Iulia) – până în 1958 (când este demisă, exclusă din partid şi arestată) funcţionară a Ministerului Comerţului Exterior în
71
cadrul firmei “Româno Export”, inculpată şi condamnată pentru subminarea economiei naţionale alături de alţi funcţionari ai ministerului108;
502. GRILL, Simion – din sept. 1948 funcţionar în centrala Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438);
503. GRIMBERG, S. Fredi – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
504. GRINDEA, M. (n. GRIMBERG) – în august 1948 numit de ministrul Industriilor director adjunct al Centralei Industriale a Mătăsii (M.Of. nr. 184 din 11 august 1948, partea I-a);
505. GROM, Leonida – iniţial numit medic-şef al judeţului Olt în iunie 1945, în 1947 transferat pe aceeaşi funcţie în judeţul Iaşi; revenit în Bucueşti şi numit Inspector general sanitar al Regiunii II Bucureşti; ulterior adjunct al Ministerului Sănătăţii începând cu 1948 (M.Of. nr. 129 din 9 iunie 1945, partea I-a, p. 4817; M.Of. nr. 66 din 20 martie 1947, partea I-a, p. 2103; M.Of. nr. 219 din 21 sept. 1948, partea I-a, p. 7723; Bărbulescu 2009: 23, 51, 53, 60 ş.a.);
506. GRONICH, Leon – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8970; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
507. GROSMAN, Coca – din februarie 1949 şefă de birou în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
508. GROSMAN, David – în 1949 era referent de specialitate în cadrul D.C.I. a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
509. GROSSMAN, Frima – din 1948 şefă de secţie în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
510. GROSMUK, Iosif – deputat de Arad, din partea Uniunii Populare Maghiare (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748);
511. GROSS, Zoltan – în 1949 era dispecer de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
512. GROSSU, Corin – până în ianuarie 1949 şef de serviciu la Direcţia Literară a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 7 din 10 ian. 1949, partea I-a, p. 384);
513. GROSU, Izu – din anii ’50 funcţionar la Comitetul de Stat al Planificării, iar din 1967 instructor în cadrul CEPECA (Centrul pentru perfecţionarea cadrelor de conducere din întreprinderi) din Bucureşti;
514. GRUIA, Matilda (GRÜNBERG) – din 1948 şefă de serviciu în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
515. GRUIA, Şarlota (n. Charlotte CSORDAS, zisă “Şari”) – soţia lui Ştefan Gruia (căs. anii ’50); fostă ilegalistă şi luptătoare în Spania (Solomovici 2004: 27) şi în Rezistenţa Franceză (Levy 2002: 131), internată în lagărul de muncă de la Ravensbrück109; după război membru în conducerea Comisiei de Control a Partidului (viitorul Colegiu) (1949-1966, când se pensionează), şefa grupului de anchetă a foştilor luptători din Spania şi a foştilor participanţi la Rezistenţa Franceză în anii ‘50; în 1947 încadrată pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a (sub numele Charlotte Ciordaş), iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
108 V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/G/G%2006.%20Griavu%20-%20Gyurki/Grigoriu%20Sidonia/index.php.
109 V. Insa Eschebach, Ravensbrück: der Zellenbau : Geschichte und Gedenken : Begleitband zur Ausstellung (Berlin: Metropol, 2008,), p. 165.
72
516. GRUSMANN, Gherşin – în august 1948 numit de ministrul Industriilor director adjunct al Centralei Industriale a Inului şi Cânepei (M.Of. nr. 184 din 11 august 1948, partea I-a);
517. GRUSS, Leon – după război, până în iunie 1948, subinspector general în centrala Ministerului Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386; M.Of. nr. 138 din 17 iunie 1948, partea I-a, p. 5180);
518. GRÜMBAUM, Simion – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8599);
519. GRÜMBERG, Abraham – din febr. 1948 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626);
520. GRÜMBERG, Rozalia – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598);
521. GRÜMBERG, Salvine – în 1949 era referentă administrativă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
522. GRÜMBERG, Sidy – din 1948 şefă adjunctă de birou la D.C.I. de Celuloză, Hârtie şi Arte Grafice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5830);
523. GRÜNBAUM, Simion – până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857);
524. GRÜNBERG, Hună – după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8460);
525. GRÜNBERG, Mayer – prim director general adjunct şi inginer şef (1949-1951) şi apoi director general (al Direcţiei Generale de pe lângă Consiliul de Miniştri) (1951-1952) la Canalul Dunăre – Marea Neagră, ulterior membru al Comitetul de Stat al Apelor (1952-1967) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 210, n. 10; Cioroianu 2005: 302; Ioniţoiu 2006: 38);
526. GRÜNBERG, Otilia – în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a Întreprinderilor Chimice de Sinteză şi Pelucrare (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966);
527. GRÜNBERG, Samoil – după război funcţionar la Oficiul Industrial al Bumbacului, Inului şi Cânepei, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
528. GRÜNFELD, Ernest – în iunie 1948 era funcţionar în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4972);
529. GRÜNSTEIN, Bercu – după război funcţionar în centrala Ministerului Industriei, în 1949 transferat de la Direcţia Contabilitate şi Control Financiar la Corpul de Control Financiar Intern al ministerului (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1214);
530. GRÜNSTEIN, Henri – controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
531. GUERON, Isac – până în febr. 1949 secretar de presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
532. GUINĂ, Sara – activistă a partidului, soţia lui Nicolae Guină, fost ilegalist, membru C.C. al P.M.R. în anii ’50, apoi ambasador la Moscova şi Ulan Bataar; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1955);
533. GUNEA, Eliza (n. GRÜNSTEIN) – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
534. GUROWITZ, Moise – din 1945 şef de secţie în centrala Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
73
535. GUTMAN, Ludovic – din 1945 şef de secţie la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
536. GUTMAN, S. Mendel – funcţionar în cadrul Ministerul Comerţului Exterior la începutul anilor ’60, decorat în 1961 cu Medalia Muncii;
537. GUTMAN, Oscar – din 1945 la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
538. GUTTMAN, Isak – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072);
539. GYALI, Zoltan (n. GRÜNBAUM) – funcţionar al D.G. C.F.R. înainte de război, disponibilizat în perioada antonesciană, reintegrat iniţial ca şef de secţie, apoi promovat director în aceeaşi direcţie generală în 1945; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3002; M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5123; M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
540. GYEMAND, Alexandru – în 1949 era dispecer tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
541. HABER, B. Ivanier Ştrul (d. 2002) – originar din Cernăuţi, fost ilegalist, condamnat la 10 ani şi 6 luni închisoare, trecut prin mai multe penitenciare; după război membru al Consiliului de Administraţie al Oficiului Industrial al Lemnului (din 1948), secretar al Confederaţiei Generale a Muncii (până la sfârşitul anilor ’50), iar în anii ’60-’70 director general la Ministerul Industriei Lemnului; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 12/1951); decorat în 1964 cu ordinul Muncii cls. II-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
542. HABER, Leon – în 1948 arhitect-şef la Serviciul tehnic, subdirecţia administrativă în Ministerul Artelor şi Informaţiilor ((M.Of. nr. 119 din 25 mai 1948, partea I-a, p. 4588);
543. HAFNER, Iţic – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
544. HAIM, Harry Simon – controlor în cadrul Direcţiei Generale Control Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (până în nov. 1947), apoi transferat la Serviciul Control al Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 269 din 20 nov. 1947, partea I-a, p. 10290; M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8599);
545. HAIM, Roger – în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 661);
546. VIŞAN, Leon (n. HAIMOVICI) (n. 21.XI.1901 Bucureşti) – din 1948 şef de birou în centrala Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6293), ulterior promovat şef de serviciu (M.Of. nr. 232 din 6 oct. 1948, partea I-a, p. 8032);
547. HAIMAN, Iţic – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
548. HAIMER, Samoil (Saul) (n. 1898, fiul lui Leon) – absolvent al Liceului “Laurian” din Botoşani; după război înalt funcţionar la ministerul Gospodăriei Silvice, ulterior al Silviculturii în anii ’50; ulterior membru al Comitetului de Stat al Apelor (eliberat din funcţie în 1967) fişă de cadre la Secţia Agrară a C.C. al P.M.R. (1956);
549. HAIMOVICI, Iacob – după război, până în iunie 1948, contabilul-şef al Ministerului Artelor (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386), apoi la Regia Monopolului Cărţilor Ilustrate de pe lângă Direcţia Culturală a ministerului (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5142);
550. HAINISON, Roza (probabil Haimsohn, n.n) – în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
74
551. HALFON, R. George – din februarie 1945 verificator la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1945, partea I-a, p. 945);
552. HALPERN, Suzana (probabil soţia/fiica lui S. Alperin) – până în febr. 1949 şefă de secţie la Direcţia Teatre a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1133);
553. HALPERT, Ernest – în a doua jumătate a anilor ’40 director administrativ adjunct al Direcţiei Radio în centrala Ministerului Informaţiilor, ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255);
554. HAMBURGER, Leon – din 1948 consilier administrativ la Direcţia Studii, Documentare şi Coordonare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
555. HAMEL, W. Alexandru – în 1946 era avocat în contenciosul Ministerului Finanţelor (M.Of. nr. 12 din 14 ian. 1946, partea I-a, p. 263);
556. HARAP, Adalbert (n. Adalbert CHARAP; 1912, jud. Mureş) – în 1944 deportat la muncă obligatorie de autorităţile ungare110; după război martor al acuzării în procesul unor criminali de război la Tribunalul Poporului Cluj în 1946, apoi chiar preşedinte al tribunalului111; secretar general al Ministerului Industriilor (1948-1949) (B.I.R.E. 16 (25 mai 1948: 6); din 1948 membru al Consiliului de Administraţie, iar din 1949 director al Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobilei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213; M.Of. nr. 79 din 3 aprilie 1948, partea I-a, p. 2971); ulterior secretar general al Ministerului Industriei Lemnului, Hârtiei şi Celulozei în guvernele Dej; până în 1962 secretar general al Ministerului Economiei Forestiere; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 23/1954, 30/1956 şi 24/1954);
557. HART, Lazăr – în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 661);
558. HART, Samuel – judecător la Judecătoria Urbană I Bucureşti (1944-1947); preşedintele Secţiei a IV-a Penale a Curţii Bucureşti (1947-1948); în aprilie 1948 numit membru al Consiliului de Administraţie al Casei de Economie, Credit şi Ajutor a magistraţilor (M.Of. nr. 79 din 3 apr. 1948, partea I-a, p. 2954; M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026);
559. HARTSTEIN, Emil (eronat ortografiat de unii autori “Harstein”) – inginer şi fost antreprenor, ilegalist, membru al Comisiei Centrale Financiare a partidului în timpul războiului, după 1944 înalt funcţionar al C.F.R., publicist al unor lucrări de specialitate la Ed. Tehnică în anii ’50, martor al acuzării în procesul lui Belu Zilber din 1954;
560. (?) HASS, Ana – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8599);
561. HAUSIRER, Berthold – controlor (1946-1948), respectiv inspector (din 1948) în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9856; M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496; M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
562. HAUSVATER, Louis – după război controlor-revizor principal în centrala Ministerului de Finanţe; în 1948 numit membru în conducerea S.C.S. “Petrolexport” ca reprezentant al ministerului; în 1949 revenit în centrală (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 315; M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438);
563. HÂRLĂOANU, Alfred (27.VII.1928 Fălticeni – 2001 Bucureşti) – lingvist, director în cadrul direcţiei Personal şi Învăţământ a Ministerului Comerţului Exterior în anii ’60-’70, profesor la A.S.E. (1953-1989), după pensionare autor al unor studii pe teme iudaice;
110 http://www.survivors-romania.org/text_doc/tirgu_mures.htm.
111 V. http://www.survivors-romania.org/text_doc/actul_de_acuzare.htm.
75
564. HEGER, Mihai – în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 661);
565. HEHTER, Sanda – din iunie 1948 secretar presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor, la Direcţia Presă (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, pp. 5463-4);
566. HEILPERN; Paul – inginer; în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662;
567. HEITNER, Irmfried – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642):
568. HER, Şerban – în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
569. HERER, G. Wolf – fost ilegalist şi deţinut corecţional în timpul războiului pentru activităţi comuniste (penitenciarul Caransebeş) (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); după război activist la secţia Gospodărie de Partid a C.C. al P.M.R., cu fişă de cadre la arhiva aceleiaşi secţii (1958); decorat în 1964 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;
570. HERESCU, A. Frucht – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
571. HERMAN, Iosif – din 1945 şef adjunct de secţie D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
572. HERMELIN, D. Wolf Gherşin (n. 15 febr. 1906) – originar din Galaţi; membru de partid din martie 1945; controlor (1945-1948), apoi inspector la D.G.C.E. a M.I.C., pentru câteva luni în 1948 detaşat în teritoriu, în judeţul Covurlui; decorat în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8599; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785; cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 25/1954); dosar H/61 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
573. HEROVICI, Leonida – în 1949 era controlor-revizor în centrala Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316);
574. HERŞCOVICI, Bercu – din sept. 1948 tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642; M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438);
575. HERŞCOVICI, David – după război membru în conducerea Oficiului Industrial al Bumbacului, Inului şi Cânepei, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534; M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817); posibilă identitate cu onomimul prezent cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 330);
576. HERŞCOVICI, Ghizela – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
577. HERŞCOVICI, Iancu – avocat; din 1948 membru al Comisiei Superioare de Coordonare Legislativă (M.Of. nr. 154 din 7 iulie 1948, partea I-a, p. 5687); în acelaşi an numit membru al comisiei interimare a Uniunii Colegiilor de Avocaţi din R.P.R. (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4497);
578. HERŞCOVICI, Israel – din 1948 şef de birou în centrala Ministerului Silviculturii (M.Of. nr. 186 din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6683);
579. HERŞCOVICI, Leon Silviu – în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
580. HERŞCOVICI, Liuba – din ianuarie 1948 referentă în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
581. HERŞCOVICI, Morel – în 1948 era controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611);
76
582. HERŞCOVICI, Solomon – controlor (1946-1947), ulterior inspector în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9856; M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496; M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8599);
583. HERŞCOVICI, Rahmil – după război controlor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (până în iulie 1947 şi din sept. 1947) (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072);
584. HERTSTEIN, Dan – în anii ’50-‘60 funcţionar al Comisiei, ulterior Comitetului de Stat al Planificării, respectiv cadru didactic (din 1956 lector cumul) la catedra de organizare şi planificare din cadrul I.P.B.;
585. HERTZOG, Leonard (fiul lui Moritz)- după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. 7 de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri, în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
586. HERŢOVICI, Paul – în ian. 1947 angajat contabil îm centrala Ministerului Artelor, în acelaşi an promovat inspector (M.Of. nr. 10 din 13 ian. 1947, partea I-a, p. 251; M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9855);
587. HERVIAN, Marcel – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
588. HEVES, S. Ferenc (Francisc) (4.VIII.1903 Sighetu Marmatiei – 26.VIII.1973 Constanţa) – evreu maghiarofon, poet şi scriitor, ilegalist (membru de partid in 1933), deportat de autorităţile maghiare la Kistárcsa (1944-1945), după război activist de partid, secretar adjunct al Comitetului Judeţean Cluj al P.C.R./P.M.R., lector la Universitatea Babeş Bolyai (1947-1950), ulterior funcţionar al Băncii de Stat a R.P.R./R.S.R. până la moarte; decorat cu ordinul “Muncii” clasa a III-a prin Decretul nr. 793 din 31 dec. 1963; (inclus în Kuller 2008a: 443) (v. şi Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 665, I.J. Popescu 2009);
589. HILF, Arno – după război, până în ianuarie 1948, controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 737; M.Of. nr. 276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
590. HILLARD, Raul – după august 1944 şeful Direcţiei Presei şi Informaţiilor din cadrul Ministerului Afacerilor Străine (Onişor 2009: 241, 298; Hîncu 2009);
591. HILSENRAD, Arthur (n. 1909) – jurist, consilier juridic şef în cadrul Ministerului Justiţiei în anii ’50-’60, ulterior expert în cadrul Consiliului Legislativ; autor al unor articole în revistele Legalitatea populară, Justiţia Nouă şi Revista română de drept şi coautor al lucrărilor Procesul civil în R.P.R. (1957), Notariatul de Stat (1964) şi Tratat teoretic şi practic de procedură a executării silite (1966) (inclus în Kuller 2008a: 443 şi Benjamin & Stanciu 1997: 428);
592. HINTZ, Stefan – după război inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
593. HINŢESCU, Moriţ – activist la Comitetul Central al U.G.S.R. în anii ’60-’70; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a;
594. HIRSCH, Alexandru – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642)
595. HIRSCH, Emil – locotenent-colonel, în anii ’50 procuror militar la Tribunalul Regiunii a II-a Militară (în 1959 preşedintele completului de judecată a pastorului Richard Wurmbrand) (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 632 ş.u.);
596. HIRSCH, Gustav – din 1945 inginer consilier la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
77
597. HIRSCH, Lazăr – după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8460);
598. HIRSCH, Mendel – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
599. HIRSCH, Moritz – din februarie 1949 contabil la Direcţia Centrală Industrială a Ceramicei şi Materialelor de Construcţie din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1189);
600. HIRSCH, Ludovic – ilegalist, căruia în 1941 i se fixa domiciliu obligatoriu pentru propagandă comunistă şi tentativă de trecere în UR.R.S.S.; din 1945 funcţionar în centrala Ministerului Informaţiilor, in dec. 1946 însărcinat cu conducerea Direcţiei Radio, în iulie 1947 numit director la Economatul ministerului, demis la 1 ian. 1948 (M.Of. nr. 151 din 5 iulie 1947, partea I-a, p. 5646; M.Of. nr. 290 din 14 dec. 1946, partea I-a, p. 12912; M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 535; M.Of. nr. 58 din 9 martie 1942, partea I-a, p. 1719);
601. HIRSCH, Simion – numit membru al Consiliului (naţional) Superior al Tuberculozei de ministrul Sănătăţii în mai 1948 (v. M.Of. (partea I B) nr. 122 din 28 mai 1948, p. 4698);
602. HIŢIG, Iosif – în ian. 1949 era referent în centrala Ministerului Învăţământului Public, la Direcţia Studii (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
603. HOCHMAN, Aurel – în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a Industriei Siderurgice (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966);
604. HODOŞ, Nicolae (n. HOLCZER, în 19 iunie 1920, la Beiuş, Bihor)112 – din mai 1945 membru al comisiei mixte de cenzură a presei sub coordonarea ministrului Propagandei Naţionale, în subordinea Comisiei Aliate de Control (Decretul Lege nr. 364 din 2 mai 1945), ulterior în cadrul Ministerului Informaţiilor (1944-1946-1947-?)); din febr. 1949 secretar general al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (în guvernele Petru Groza, care îl şi menţionează ca evreu într-un dialog cu Emil Bodnăraş, v. Buzatu şi Cîrstea 2010:335 ş.u. şi Solomovici 2003: 191-2);
605. HOFER, Eduard – în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
606. HOLBAN, Marcel – în 1946 angajat în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la Direcţia radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877);
607. HOLDICH, Grigore – până la 1 octombrie 1947 inspector general adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9856);
608. HOLINGER, Aron – din 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului, respectiv la Serviciul Control al Ministerului Industriilor, ulterior promovat inspector (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9856; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092););
609. HOLZER, Ladislau – din 1949 inginer-şef al Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213);
610. HOMOLKA, Ervin – deputat supleant de Arad, din partea Uniunii Populare Maghiare (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748);
611. HONIGSBERG, Leon – în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
612. HORAŢIU, Iancu (1905 Piatra Neamţ – 1979) – în 1948 numit administrator al societăţii de petrol naţionalizate “Steaua Română”, apoi secretar general şi ministru adjunct al Ministerului Industriei Petrolului şi Industriei Cărbunelui (ulterior al Industriei Petrolului şi Industriei
112 Schimbare a numelui în baza deciziei nr. 89244 din 20 sept. 1947 a ministrului Justiţiei (v. M.Of. nr. 220 din 24 sept. 1947, partea I-a, p. 8660).
78
Chimice) (1951-1961), ambasador în India, responsabil şi pentru Afghanistan şi Ceylon (1961-1963, respectiv 1964), respectiv în Birmania (ian. – mai 1964) (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia economică, dosare anexe, nr. 62/1955 (nr. inv. 87); Cajal & Kuller 2004; Kuller 2008a: 443; B.I.R.E. 9/1948: 6);
613. HORNSTEIN, Debora – după război referentă în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
614. HORNSTEIN, H. – în 1948 era şeful adjunct al Direcţiei Instalaţii din centrala Ministerului Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3374);
615. HORODNICEANU, Dina – în 1949 era şefă de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
616. HORODNICEANU, Florin – până în februarie 1949 secretar de presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
617. HORODNICEANU, Marcu – în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
618. HORODNICEANU, Zor – până în febr. 1949 şefă de secţie la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
619. HORODNICEANU, Marcu (n. HOROVITZ) – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la “Fier şi Tub” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614); în 1947 director adjunct al Direcţiei Întreţinere din cadrul D.G.-C.F.R. din Ministerul Comunicaţiilor (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4369; M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3913);
620. HOROVITZ, Alfred – după război consilier în cadrul D.G. a C.F.R. din Ministerul Comunicaţiilor (M.Of. nr. 20 din 23 ian. 1946, partea I-a, p. 477);
621. HOROVITZ, Alice – membru al Comisiei mixte de Cenzură din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale instituite prin Decretul-Lege nr. 364 din 2 mai 1945 (A.N.I.C., fd. Ministerul Propagandei Naţionale, dos. 1027, Corobca 2008: 15, n.6);
622. HOROVITZ, D. Erica – funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
623. HORVATH, Iosif – în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
624. HÖNIG, Clara – din ianuarie 1948 referentă în centrala M.A.E. iar apoi detaşată ca dactilografă şefă în cadrul Ambasadei R.P.R. la Moscova (M.Of. nr. 76 din 31 martie 1948, partea I-a, p. 2723; M.Of. nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
625. HUBERT, Alfred – din iulie 1947 secretar de cancelarie la M.A.E. (M.Of. nr. 152 din 7 iulie 1947, partea I-a, p. 5663), detaşat practic imediat ca şef de birou la Legaţia României de la Bruxelles; ;
626. HUBERT, Mihail – în martie 1945 delegat director la Arhivele Generale ale Ministerului Afacerilor Strîine (M.Of. nr. 71 din 27 martie 1945, partea I-a, p. 2300)
627. HUCK, Teodor (ortografiat ocazional şi Theodor, respectiv Huc) – funcţionar la Direcţia Cabinet ministru în centrala M.A.E. şi membru al organizaţiei de partid din cadrul ministerului (1947-1950), apoi transferat şi încadrat cu grad de asistent la catedra de marxism-leninism a I.P.B. (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., Cancelaria, dosar 51/1952; I.P.B. f.a., p. 44);
628. HUDESCU, Pangrate – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
79
629. IACOB, Adam (n. FEUERŞTEIN) –ilegalist din “vechea gardă”, condamnat la 3 ani închisoare în 1940, eliberat în 1943; din 1947 funcţionar în M.A.E. şi membru al organizaţiei de partid din cadrul ministerului, iar în paralel, din 1949, instructor la şcoala de partid (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., Cancelaria, dosar 51/1952; v. şi Levy 2002: 206; Tismăneanu 2005: 97; Solomovici 2004: 582); decorat prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
630. IACOB, F. Alexandru (n. Şandor JAKAB, zis “Sanyi”; fiul lui Francisc şi Rozalia) (n. 18.I.1913, Asuajul de Sus, Maramureş)113 – evreu maghiarofon, ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2107), secretarul organizaţiei comuniste din Ardealul de Nord (1941-1944); după război secretar al Consiliului de experţi ai Sindicatului din oraşul Cluj, apoi prim-secretar al Comitetului Regonal P.C.R. Cluj (1944-1947); ministru adjunct de Finanţe şi director general adjunct al Administraţiei Livrărilor din minister între 1948 şi 1952 (secundul lui Vasile Luca), arestat în 1952 (aidoma soţiei Magdalena (n. Farkas), care a încercat să se sinucidă în timpul detenţiei), condamnat la 20 ani închisoare, graţiat, eliberat (din penitenciarul Aiud) şi reabilitat în 1964, reangajat consilier la Camera de Comerţ a R.S.R.; emigrat în Suedia în 1980; decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a; a fost socrul scriitorului româno-francez Alain (n. Herşcovici) Paruit, fiul medicului de Securitate Herşcovici;
631. IACOB, Gaston – în 1947 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de supraveghere la “S.A.F.I.M.” Bucureşti; din 1948 inspector în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707; M.Of. nr. 266 din 17 nov. 1947, partea I-a, p. 10173);
632. IACOB, Magdalena – până în februarie 1949 inspector în cadrul Direcţiei Arte Plastice a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
633. IACOB, Ruxandra – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
634. IACOB, Ştefan – în 1949 instructor în cadrul sectorului Propagandă din cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-6 şi 118-21);
635. IACOBEANU, Adrian – din februarie 1949 şef de birou tehnic la Direcţia Centrală de Aprovizionare şi Repartiţie din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1190);
636. IACOBOVICI, B. Andrei (26.XII.1906, Orhei – 17.I.1979 România) – de meserie zugrav, membru de partid din 1930 (în atenţia Siguranţei în 1941), după război director general în Ministerul Construcţiilor (până în 1952), apoi directorul general al Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare (C.S.C.A.S.), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, iar apoi, prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971, cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a;
637. IACOBOVICI, B. Eugen (n. Ernö, după alte surse Jenö, JAKOBOVICS) (10.VI.1902 – 8.IX.1979) – originar din Ciudaciu Mare, jud. Odorhei, fost ilegalist (chiar prim-secretar al P.C.d.R. între 1934 şi 1936), căsătorit cu Bella (n. Rabinsohn), sora Anei Pauker, pentru un timp membru al C.C. al P.C.R.; decorat în 1964 cu ordinul “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orînduirii sociale şi de stat” clasa a II-a, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1971 (Decret nr. 157 din 4 mai 1971) şi în 1978 cu ordinul “23 August” cls I. (Decret nr. 7 din 23.I.1978);
638. IACOBOVICI, Sandu – din 1948 inspector în centrala Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
113 V. fişa matricolă penală la m http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/I/I%2001.%20Ia(e)nici%20-%20Ikrich/Iacob%20Alexandru%20F/index.php.
80
639. IAGER, Herman – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
640. IAMPOLSCHI, Leopold – la sfârşitul anilor ’40 inspector general în centrala Ministerului Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3908);
641. IANCEVICI, Mihail – în 1947 şef de secţie la Direcţia Silozuri a Ministerului Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3909);
642. IANCOVICI, Herman – până în febr. 1949 secretar de presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
643. IANCOVICI, Mendel – din februarie 1949 şef secţie în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
644. IANCU, David (1910 – 15.V.1990 Bucureşti) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1940); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, ca lt.-col medic, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); colonel dr. (în 1949), fost medic voluntar în China împotriva forţelor japoneze (1939-1945, alături de Bucur Clejan-Kranzdorf), apoi în Myanmar/Birmania (1945-1948), repatriat, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, ulterior ofiţer activ cu diverse funcţii în cadrul M.Ap.N. (Friedberg-Vălureanu 2004; C.R.I. 2008; O.N.C.E. 2010);
645. IANCU, Gheorghe – în martie 1945 reîncadrat la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
646. IANCU, Moscu – în 1948 instructor al C.C. al U.N.S.R (v. A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia Organizatorică, dosar nr. 123/1948, f. 11), ulterior activist al partidului, dosar de cadre la Secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. în anii ’50 (nr. inv. 32, dosar 5/1952);
647. IANKOLOVITS, Heinrich – din noiembrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale Control Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496; M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611);
648. IANOVICI, S. Adalbert – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
649. IEREMIA, Iancu – în martie 1945 reîncadrat în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
650. IEŞANU, A. Saul – funcţionar în cadrul Ministerul Comerţului Exterior la începutul anilor ’60, decorat în 1961 cu Medalia Muncii;
651. IJACU, Septimiu (n. IZSAK) – consilier superior în M.A.E. (1947-1950), apoi încadrat cu grad de asistent la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1952) (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 580, 586, 587; I.P.B. f.a., p. 41); ulterior angajat la Editura Enciclopedică;
652. IMBERG, Silviu – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
653. IOANID, Anitta – din ianuarie 1948 şefă de serviciu în centrala M.A.E., ulterior detaşată la ambasada R.P.R. de la Ankara (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 536);
654. IOANID, Paul (n. Paul LEIBOVICI, fiul lui David şi Paulina)) (24.III.1923 Brăila – 18.II.1960 Jilava) – inginer energetician, fratele lt.-col. Al. Ioanid [v. infra], aflat în Palestina în 1943-1944 cu legături cu spionajul britanic; membru al grupului de evrei care a jefuit maşina Băncii de Stat a R.P.R. la 28 iulie 1959, profesor universitar cu doctorat la Moscova, la momentul arestării şef de catedră la Academia Tehnică Militară din Bucureşti; executat la 18 februarie 1960 (Solomovici
81
2005 şi 2001II: 111; Kuller 2008a: 443; Goma 2005: 4; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 200-1)114;
655. IOANIŢIU, Zaharia (n. Zoltan IOSEPOVICI) (19.III.1905 – 9.IV.1971) – membru de partid din 1945; funcţionar superior la Oficiul Industrial al / Centrala Industrială a Bumbacului, Inului şi Cânepei, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (1945-1948), apoi director în centrala Ministerului Industriei şi Comeţului; ulterior cu diverse funcţii în aparatul economic de stat; fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.M.R. (dosare anexe u.a. 77/1952, nr. inv. 517; dosar J/45 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); soţia sa, Carola, a decedat în iulie 2006 (92 ani);
656. IOSEF, Paula – din 1948 şefă de birou în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7353);
657. IOSEPOVICI, Carol – la sfârşitul anilor ‘40 director adjunct al Direcţiei Timbru şi Cifră de Afaceri a Ministerului Finanţelor (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7517; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 77/1952, nr. 249/1952 şi nr. 189/1952, nr. inv. 527);
658. IOSIF, Petre (n. Leon BRAUCHFELD) (25.XII.1907 – 26.VII.1982) – ilegalist (membru departid din 1938) şi kominternist (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1715), fost voluntar în războiul civil din Spania; de profesie medic; după război director al Operei Naţionale din Bucureşti (cf. Steinhardt 2005: 411115, Kuller 2010: 190 şi Solomovici 2003: 88); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, ca maior medic (r.) în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); director general adjunct la Societatea Română de Radiodifuziune (1945-1946), membru în Consiliul de îndrumare a Teatrului Poporului (1946-1948), director al Direcţiei Literare în cadrul Ministerului Artelor (1946-1948), director de departament în centrala M.A.E. (1948-1952), cadru didactic şi director al Şcolii de Literatură “Mihai Eminescu” din Bucureşti (1952-1956), apoi însărcinat cu afaceri la Roma, respectiv ambasador (promovat ministru plenipotenţiar) la alte reprezentanţe diplomatice ale României, la începutul anilor ’70 întors în centrala M.A.E. pe postul de director adjunct al Direcţiei de Informaţii (de presă, n.n.), apoi pensionat; cu fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (dosar 46/1955, nr. inv 69); prozator, autor al lucrărilor procomuniste Filimon Sârbu: am murit pentru ca ţara mea să trăiască (1946), Cifrul (1948), Într-o noapte la Madrid (1955), etc.; decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a, iar în 1978 (consecutiv pensionării) cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a II-a;
659. IOSUV, Frieda – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
660. IRESCU, David – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic şi detaşat în teritoriu în judeţul Putna (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5786);
661. IRIMESCU, Alice – în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
662. IROSCH, L. Susana – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii
114 Pentru schimbarea numelui, vezi dosarul nr. 5/1.782/945 de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei, respectiv publicarea solicitării în M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9828. Vezi şi fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici%20executati/I/Ioanid%20Alexandru/index.php.
115 Steinhardt îşi aminteşte eronat prenumele nativ ca fiind Leopold (2005: 377).
82
663. ISAC, Marcus – în anii ’50-’60 funcţionar la Direcţia Centrală de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri (Trebici 2011); co-autor al studiului D.C.S. Dezvoltarea industrială a Republicii Populare Române, publicat în 1964;
664. ISAK, Irina – în 1949 era referentă în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640)
665. ISCOVICI, Paul (originar din Drăgăşani (!)) – membru al Forumului Democrat Patriotic după război, secretar general al Biroului C.C. al C.D.E. şi autor al unor articole la Unirea (’40-’50), funcţionar la D.C.S. de pe lângă Consiliul de Miniştri până în anii ’70 şi autor ocazional la revista Probleme economice, cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.M.R. în anii (dosare anexe, u.a. 25/1954), iar în paralel profesor de ştiinţe sociale în Bucureşti;
666. ISRAILITEANU, Emil – după război funcţionar la Direcţia Taxe de Consumaţii a Ministerului Finanţelor (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
667. ISZAK, Mendel – în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
668. IŢICOVICI, Iancu – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
669. IZSAK, Vasile (n. Laszlo) (n. 25 mai 1911) – membru de partid din 1930 (dosar J/98 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);din 1947 inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7950);
670. JACOBSOHN, Jean – în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
671. JAK, Elena – din 1948 şefă adjunctă de birou la D.C.I. de Celuloză, Hârtie şi Arte Grafice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5830);
672. JEZOVITZ, Felix – în 1947 era controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7537);
673. JUSTER, Oscar – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598);
674. JUSTER, Raul – după război în cadrul Direcţiei Generale Ape din Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3002);
675. KAHAN, A.U. Dorina – originară din Bârlad, de formaţie farmacistă, din anii ’50 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
676. KAHANE, Dasia – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
677. KAHANE, Gustav – în 1948 era şef de serviciu administrativ în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 190 din 18 aug. 1948, partea I-a, p. 6753);
678. KAHANE, Sigfried – din 1948 membru al Comisiei Superioare de Coordonare Legislativă (M.Of. nr. 154 din 7 iulie 1948, partea I-a, p. 5687);
679. KAISERMAN, Sandu – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic şi transferat în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384; M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971);
680. KALLAI, Emeric – în martie 1945 reîncadrat ca şef adjunct de secţie în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
83
681. KAMENITZER, A. Soly (1931-1999) – inginer, funcţionar timp de decenii în cadrul Ministerului Energiei Electrice, într-o perioadă şeful serviciului producţie la Trustul de Construcţii Hidroenergetice; decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 972 din 8 dec. 1966);
682. KAMIL, Ernest – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 661)
683. KANNER, Ilie (n. Iţic) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1439); condamnat la 10 ani şi 6 luni închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 22 decembrie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); după război membru de partid; numit şi reconfirmat succesiv ca membru al Consiliului General al Asigurărilor Sociale de Stat (dec. 1944 – 1949 – ?), etc. (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1944, partea I-a, p. 775; M.Of. nr. 14 din 18 ian. 1949, partea I-a, p. 619);
684. KAPPEL, B. Ern(e)st-Samuel – după război funcţionar înalt la Oficiul Industrial al Bumbacului, Inului şi Cânepei, apoi în Centrala Industrială omoloagă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534; M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817); ulterior funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
685. KAPPEL, Mella – din 1949 şefă de birou în centrala Ministerului Comerţului Exterior (M.Of. nr. 28 din 3 febr. 1949, partea I-a, p. 1035);
686. KATZ, Leib – până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., ulterior transferat la Serviciul Control al Ministerului Industriei (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
687. KATZ, Marcel – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
688. KATZ, Matilda – în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
689. KATZ, S. Mauriciu – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
690. KATZ, Victor – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8073);
691. KAUFMAN, Bella (7.XI.1904 – 31.I.1981) – procuroare; membru de partid după război; în iulie 1945 numită membru al Consiliului de Avocaţi al Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 169 din 28 iulie 1945, partea I-a, p. 6473), în 1947 în contenciosul M.I.C., apoi al Ministerului Sănătăţii (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10558), iar din iunie 1948 membru al Contenciosului Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4847);
692. KAUFMAN, Jean – după război, până în ianuarie 1948, controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 737; M.Of. nr. 276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
693. KAUFMAN, A. Marcel – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
694. KEISS, Max – din ianuarie 1949 şeful Serviciului Bunuri la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 30 din 5 febr. 1949, partea I-a, p. 1065; M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 655);
695. KELL, Silvia Ecaterina – din febr. 1948 controloare în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626);
696. KELLER, Mihai – în 1947 era inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7537);
84
697. KELLNER, M. Paul – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
698. KENDI, Ştefan (n. KOHN116) (n. 29.VI.1909 Diosig, Bihor) – deputat M.A.N. de Bihor din partea P.S.D. / Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (A.N.-D.J.BH., fond Comitetul judeţean Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948, f.43, apud Ţârău 2002: 180);
699. KENDLER, Marcel – ilegalist; în 1945 numit de către ministrul Muncii membru al Consiliului Superior al Corpului de Contabili Autorizaţi şi Experţi Contabili (M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1945, partea I-a, p. 956; INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2103);
700. KERNER, Ileana – deputată supleantă de Cluj, pe lista U.P.M. (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 749);
701. KERY, Aladar – în martie 1945 reîncadrat ca inginer consilier la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
702. KESLER, Ionaş (n. Ianoş Mozes KESSLER) (25.IV.1903 – 25.VI.1980) – ilegalist, membru de partid din 1923 (dosar K/52 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în octombrie 1945 însărcinat inspector general administrativ al judeţului Suceava, apoi încadrat în contenciosul Ministerului Afacerilor Interne (1947-1948); în iunie 1948 numit membru al Contenciosului Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4848); o lună mai târziu transferat ca inspector general administrativ în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 160 din 14 iulie 1948, partea I-a, p. 5849; M.Of. nr. 65 din 19 martie 1947, partea I-a, p. 2038); ulterior consilier la Secretariatul General al Consiliului de Miniştri; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Ofiţer (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3870), iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); incinerat;
703. KESLER, Iulius – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737);
704. KESSLER, Iulius (n. 1904, Galaţi) – de formaţie zugrav; ilegalist, în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8460);
705. KIMELL, ? – participant la şedinţa din 13 iunie 1952 a plenarei organizaţiei de partid din M.A.E., în cadrul căreia cerceta posibilele “devieri” “de dreapta” (A.N.I.C. fd. C.C. al P.C.E., secţia Cancelarie, dosar nr 51/1952);
706. KIRMAIER, Ionel (n. KIRMAYER; fiul lui Herman şi Sofia) (n. Focşani) – avocat; după război avocat public în judeţul Braşov; din 1948 membru al Contenciosului Ministerului Finanţelor (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4848); în anii ’50-’70 consilier juridic în centrala aceluiaşi minister şi autor la revista Justiţia nouă (ulterior Revista română de drept), în care, în articolul “Răspunderea materială a gestionarilor…” din nr. 3/1960 de pildă, enunţa că “proprietatea socialistă stă la temelia regimului nostru democrat popular, [ea fiind] condiţia dezvoltării democraţiei socialiste şi a naşterii noilor relaţii sociale” şi că “întărirea şi dezvoltarea proprietăţii socialiste înseamnă întărirea puterii oamenilor muncii şi grăbirea lichidării oricărei exploatări”; decorat în 1964; emigrat în Israel (?) (inclus în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 445; Cajal & Kuller 2004);
707. KIRSCHEN, Tauba – după august 1944 angajată ca translatoare interpretă-şefă în centrala Ministerului Finanţelor, în mai 1945 transferată în aceeaşi funcţie la Ministerul Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3908);
116 V. decizia nr. 109.254 din 30 oct. 1946 în M.Of. nr. 256 din 4 nov. 1946, partea I-a, p. 11646.
85
708. KIVOVICI, M. Sergiu – în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
709. KLAIN, Ladislau – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
710. KLAIRMAN, Herman – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
711. KLANG, M. – în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a Întreprinderilor Chimice de Bază (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966)
712. KLAR, Eugen – după război iniţial funcţionar în cntrala Confederaţiei Generale a Muncii, apoi funcţionar în cadrul Oficiului Industrial al Lemnului, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534; M.Of. nr. 183 din 14 aug. 1945, partea I-a, p. 7151)
713. KLEIN, Alexandru – din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
714. KLEIN, Beno – din 1945 şef de birou tehnic la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
715. KLEIN, Haşi – în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
716. KLEIN, Iosef – în 1947 funcţionar în centrala Ministerului Muncii, Asistenţei şi Asigurărilor Sociale (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8007);
717. KLEIN, LEOPOLD – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072);
718. KLEIN, Mese – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7951);
719. KLEIN, I. Odon – activist la Comitetul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
720. KLEINER, Riza – după război consilier de presă în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor, până în febr. 1948, când demisionează (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1948, partea I-a, p. 1263; M.Of. nr. 190 din 17 august 1946, partea I-a, pp. 8937);
721. KLEPER, Symondi – evreu maghiarofon, în 1948 membru în activul central şi în Biroul Secţiei Administrative Centrale a C.C. al. U.T.C. (v. şi Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 110);
722. KOFFLER, Moru – în 1948 angajat în centrala Ministerului de Finanţe, la Direcţia Bunuri (M.Of. nr. 213 din 14 sept. 1948, partea I-a, p. 7589); posibilă identitate cu omonimul care în 1948, după naţionalizare, este numit de ministrul Industriei contabil-şef al fabricii de in şi cânepă “Trainica” din Brăneşti, Dâmboviţa Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
723. KOHN, Hillel (26.VI.1891 – 1972; Cluj) – ilegalist (iniţial în reţeaua “Ajutorul Roşu”, din 1936 membru al secretariatului teritorial Ardeal al P.C.d.R.), autor de articole propagandistice în publicaţiile Lupta de clasă şi Osztályharc, avocat la Baroul Cluj, între 1940 şi 1941 conducătorul secretariatului regional al Partidului Comunist Maghiar din Ardealul de Nord, între 1941 şi 1945 deportat în mai multe lagăre de muncă forţată pentru activităţi comuniste; din 1945 şeful comitetului judeţean Cluj al P.C.R.; profesor universitar de economie politică la Universitatea “Bolyai” (din 1946 până la unificarea din 1959), apoi la U.B.B. (1959-1962, perioadă în care a fost şeful catedrei de economie plitică), autor al unor multiple studii elogioase la adresa marxismului (pentru autobiografia sa înaintată partidului, vezi Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 113-120); socrul lui Gheorghe Adorian; decorat în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a (v. şi Kuller 2008a: 226);
86
724. KOHN, Oscar – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 661);
725. KOLISCHER, Harry (1926 – 2007 Bucureşti) (uneori transcris şi în forma românizată “Colişer”) – procuror comunist timp de decenii, în ultimii ani ai carierei procuror la Parchetul de pe lângă C.S.J; tatăl avocatei Alice Drăghici (avocatul apărării în dosarele Brădişteanu, Omar Hayssam, fraţii Cămătaru, etc.);
726. KONDOR, Ghedeon – evreu maghiarofon, deputat de Satu Mare în Marea Adunare Naţională, ales pe lista U.P.M. (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753);
727. KONERTH, Carol (uneori ortografiat românizat “Conert”) – după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8461); din 1948, după naţionalizare, conducător tehnic al Tabăcăriei Naţionale, Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
728. KOPPEL, Iosub – din 1948 referent tehnic în centrala Ministerului Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4735);
729. KORN, I. Nahman – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
730. KORN, A. Paula – menţionată la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorată cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
731. KORN, Waldemar – din 1948 şef de secţie în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3705);
732. KORNER, Carol – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
733. KORNIS, Geza (n. 20.I.1917, originar din Timişoara) – ilegalist, membru de partid cu stagiul acordat din 1939, în timpul războiului deportat în lagărul de muncă pentru evrei comunişti de la Vapniarka (înregistrat ca vopsitor sub numele Gheza Corniş”), după război stabilit la Bucureşti, iniţial numit de către ministrul Industriei şi Comerţului administrator unic la întreprinderile “Carpatia”, “Solin” şi “Runa” (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033), apoi funcţionar în centrala Ministerul Comerţului Exterior (1948-1973), unde a ocupat funcţia de şef adjunct de serviciu; emigrat în Israel în 1973 şi stabilit definitiv în Germania în 1974, când acorda un interviu unui website evreiesc (Kornis 2009: 213-38; P. Clej 2010)117;
734. KOVACS, Eugen (n. IZSAK, 23.VII.1911) – activist al secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. în prima jumătate a anilor ’50 (fd. I.S.I.S.P., inv. 1889-1956, nr. inv. 3231; dosar secţia Relaţii Externe nr. 11-1954); probabilă identitate cu “”Iszak Eugen”, condamnat la 4 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 2 dec. 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
735. KÖRNER, Emil – în 1946 acuzator public pe lângă Tribunalul Poporului (M.Of. nr. 16 din 18 ian. 1946, partea I-a, p. 356);
736. KRAKAUER, Charlota – profesoară de limba franceză, în 1949 instructoare în cadrul sectorului Edituri al secţiei Propagandă şi Agitaţie al C.C. al P.M.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar 51/1949, ff. 115-21);
737. KRAID, Evy – din nov. 1946 secretară de presă (i.e. cenzor) în centrala Ministerului Informaţiilor, apoi a Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 270 din 21 nov. 1946, partea I-a, p. 12086);
738. KRAID, Heinrich – în a doua jumătate a anilor ‘40 inspector administrativ în cadrul Direcţiei Cinematografie a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a,
117 Vezi şi o scurtă biografie la adresa http://www.bjt2006.org/GK00.html.
87
p. 5663; M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255; M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9855);
739. KRASNER, Max – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
740. KRAUSZ, Emeric – din 1949 director adjunct al Direcţiei Centrale Industriale a Bumbacului, Inului şi Cânepei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213);
741. KREINDLER, I. Artur (15.V.1900 – 28.V.1988; Bucureşti) – medic neurolog; după 1945 în conducerea C.D.E.; din 1948 membru titular al Academiei R.P.R.; în 1948 înalt funcţionar în cadrul Ministerului Sănătăţii şi preşedinte al comisiei de editură din cadrul Direcţiei Studii a Ministerului Sănătăţii (Bărbulescu et al. 2009: 162), ulterior profesor de neurologie la I.M.F. Bucureşti (1948-1970) şi medic curant la spitalul Colentina; cu fişa sa de cadre prezentă în fondul C.C. al P.C.R. al A.N.I.C., la secţiile Propagandă şi Agitaţie (nr. inv. 159, dosar 139/1955) şi Administrativ-Politică (nr. inv. 100, dosar 68/1955); confundat în mod posibil cu:
742. KREINDLER, Arthur – activist de partid cu fişă de cadre la secţiile C.C. Relaţii Externe (nr. inv. 42, dosar 10/1954) şi Administrativ-Politică (nr. inv. 100, dosar 68/1955);
743. KREINDLER, Heinrich – secretar general al Ministerului Lucrărilor Publice din 1947 (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1048, partea I-a, p. 534; M.Of. nr. 226 din 29 sept. 1948, partea I-a, p. 7895; M.Of. nr. 268 din 19 nov. 1947, partea I-a, p. 10245);
744. KREMER, Isidor – în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
745. KRON, Carol – după război referent în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
746. (?) KUBITZ, Carol – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7950);
747. KUHN, Andrei – în 1945 numit de Preşedinţia Consiliului de Miniştri administrator delegat, cu atribuţii de control, al Oficiului industrial de Bumbac (apoi de Bumbac, In şi Cânepă); ulterior director al Centralei Industriale a Bumbacului (1948-1949); din 1949 consilier tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 287 din 14 dec. 1945, patea I-a, p. 10909; M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646; M.Of. nr. 184 din 11 august 1948, partea I-a; M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533; M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817);
748. KUHNER, Moise – în august 1948 era inspector contabil în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6313; M.Of. nr. 189 din 17 aug. 1948, partea I-a, p. 4696);
749. JOIL, Raul (pseudonim publicistic ocazional: “Raul Iulian”) (n. 25.IV.1904, Iaşi) – fost poet suprarealist în perioada interbelică, după război activist de partid, la sfârşitul anilor ’40 şef de seviciu la Direcţia Generală a Editurilor, Poligrafiei şi Difuzării Cărţii de pe lângă Consiliul de Miniştri, în anii ’50 în conducerea E.S.P.L.A., ulterior publicist şi mai ales traducător (menţionat şi în Pienescu 2008: 154);
750. JOIL, I. Fany – soţia lui Raul Joil (v. supra); în anii ’50-’60 redactor principal la Editura Politică; decorată cu Ordinul Muncii clasa a III-a prin decretul nr. 729 din 24 octombrie 1969;
751. LACHNER, Emanoil – până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., ulterior la Serviciul Control al Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
752. LAKSER, D. Maier – inspector la Comitetul de Stat pentru Preţuri, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
88
753. LANDAUER, E. Ionel – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
754. LANDMAN, Friederich – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
755. LANDES, Victor – din 1948 inginer în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3705);
756. LAUFER, Ernest – după război referent-şef la Preşedinţia Consiliului de Miniştri; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3000);
757. LAUFER, Iuliu – inginer, membru de partid; după război inspector şef în centrala Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3002); în 1948 numit de ministrul Lucrărilor Publice în conducerea C.L.R.S. (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8009);
758. LAX, Ludovic – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7492);
759. LAZARIDE, Judith – din ianuarie 1948 şefă de secţie în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
760. LAZAROVICI, Fred – unul din avocaţii care au mimat apărarea sârbilor bănăţeni condamnaţi în 1950 pentru “titoism”, pledoaria lor fiind mai degrabă un rechizitoriu (Rusnac 1997; Kuller 2008a: 446);
761. LAZAROVICI, Ilie – în 1948 inpector general sanitar în cadrul Ministerului Sănătăţii şi membru în conducerea Uniunii Sindicatelor Sanitare (Bărbulescu et al. 2009: 71, 204; Kuller 2008a: 446);
762. LAZAROVICI, Isac – consilier cultural în centrala Ministerului Informaţiilor, apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (apr. 1948 – febr. 1949) (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123; M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2041);
763. LĂZĂREANU, Alexandru (n. LAZAROVICI) (18.II.1913 – 9.X.1991) (fiul lui Barbu Lăzăreanu [v. infra]) – jurnalist (1933-1944), apoi redactor şef la ziarul organizaţiei Tineretului Progresist, Tinereţea (1944-1946), pentru un scurt timp şeful serviciului de presă la întreprinderea “Filmul Popular”, ulterior ofiţer al Serviciului de Informaţii (precursorul D.I.E.) şi “acoperit” consilier cultural principal la Ministerul Informaţiilor (M.Of. nr. 190 din 17 august 1946, partea I-a, pp. 8937 şi 8971), din august 1946 consilier cultural şi de presă la Legaţia României de la Washington118 (1946-1948), declarat persona non grata de Departamentul de Stat (în replică la o măsură echivalentă a autorităţilor de la Bucureşti), revenit în ţară ca director în centrala M.A.E., prim consilier şi însărcinat cu afaceri la Paris (1951-1953), ministru adjunct al Afacerilor Externe (1953-1961), ambasador în Regatul Unit (1964-1968), Belgia şi Luxemburg (1968-1970 şi respectiv 1976-1978) şi Volta Superioară (în prezent Burkina Faso) (1970-1976), pensionar M.A.E.; cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a P.M.R./P.C.R. (dosare anexe nr. 10/1954) şi referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 38/1956; căs. cu Ana, tatăl lui Dan Mircea Lăzăreanu;
764. LĂZĂRESCU, Andrei (n. Aşer LAZAROVICI) (18.VIII.1914 – 27.II.1985 România) – ilegalist, cu stagiu recunoscut de partid din 1936, după război director în cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1947-1950), în paralel membru al Comitetului Director al Editurii de
118 Pentru rapoarte despre colegii de legaţie pe care Lăzărescu le înainta partidului, v. Arhivele Naţionale (ANIC), Arhiva C.C. al P.C.R., Secţia Relaţii Externe, Dosar 10/1947, filele 27-33. Pentru un serial de articole dedicate Legaţiei României la Washington în acea perioadă, v. Cristiana Marin în Curierul Armatei, nr. 7-11 (218-222) din 2007 (arhivă disponibilă în format electronic la http://www.curierul.forter.ro).
89
Stat” (numit în 1948 în locul lui Petre Năvodaru (Fischer)), ulterior director general adjunct al Direcţiei Editurilor şi Tipografiilor din cadrul Ministerului Culturii, iar de la sfârşitul anlor ’60 director la Editura de Stat pentru imprimate şi publicaţii; cu fişă de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1953); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a, iar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a (dosar L/29 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
765. LĂZĂRESCU, Clara (n. Clara LAUFER119) (n. 11.X.1915 Lucăîceşti, Bacău) – după război şefă de serviciu la Direcţia Presă în Ministerul Propagandei / Informaţiilor până în ian. 1948, când demisionează (M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1948, partea I-a, p. 319; M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255);
766. LĂZĂRESCU, Felicia – în 1949 era referentă în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
767. LĂZĂRESCU, Leopold (n. HIRSCH) (n. 6.VIII.1909 Bucureşti) – în 1948 era inspector general în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 38 din 16 febr. 1948, partea I-a, p. 1330; pentru schimbarea numelui vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 6658 din 28 ian. 1947 în M.Of. nr. 29 din 5 febr. 1947, partea I-a, p. 894);
768. LĂZĂRESCU, Lidia (n. Liza LAZAROVICI) (n. 13/26.XII.1915), membru P.C.d.R. din 1940, după război, instructoare C.C. şi şefă adjunctă a secţiei relaţii Externe a C.C. al P.C.R./P.M.R. până la mijlocul anilor ’60; alături de Ghizela Vass, a condus în cadrul secţiei un grup neoficial de sprijin și coordonare a luptei antititoiste; redactor la postul de radio “Spania Independentă” în anii ’60, apoi simplă activistă a partidului; decorată cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a în 1948, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a în 1949, iar în 1971 cu (Decretul nr. 157 din 4 mai) cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (dosar L/30 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
769. LEB, Nicolae – din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
770. LEHRER, Solomon – în 1949 era dispecer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
771. LEIBOVICI, Alexandru – în 1948 era controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611);
772. LEIBOVICI, Ionaş – din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
773. LEIBOVICI, Luş – inspector sanitar general în cadrul Ministerului Sănătăţii în 1949 (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 314; Bărbulescu et al. 2009: 204);
774. LEIBOVICI, A. Rosine – funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
775. LEIBOVICI, Şulim – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
776. LEIBOVICI, A. Vili (Willy) (1917-1986) – din februarie 1949 şef serviciu în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267); ulterior pe diverse funcţii în cadrul Ministerului Industriei Uşoare; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin decretul Consiliului de Stat nr. 804 din 21 dec. 1964;
777. LEIBOVICI, Willi – în 1949 era membru în conducerea U.N.S.R. (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 708);
119 Pentru schimbarea numelui vezi dosarul nr. 5/431/1947 de la Ministerul Justiţiei, menţionat şi în M.Of. nr. 76 din 1 aprilie 1947, partea I-a, p. 2630.
90
778. LEIBOVICI-ŞERBAN, H. (n. Herşcu LEIBOVICI120, fiul lui Abram şi Blima) (18.X.1909 Piatra Neamţ – 10.II.1986 Israel) – jurist, membru P.C.d.R. din 1935, acuzator public în Tribunalul Poporului (1945-1946); membru în primul consiliu al Baroului Ilfov, calitate în care a participat la epurarea juriştilor consideraţi “fascişti”, membru în conducerea C.D.E. şi redactor la ziarul Unirea121 al comitetului; secretar general al Federaţiei Uniunilor de Comunităţi Evreieşti (F.U.C.E.) până în 1951; deputat în Marea Adunare Naţională (1948-1952), director în cadrul C.S.P., ulterior funcţionar în Ministerul Chimiei; emigrat în Israel; căs. cu Silvia (n. 1911), tatăl Marianei Segal şi Simonei Katz (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 396, n. 2; Solomovici 2004: 135 şi 2003: 178; Rosen 1990: 66, 70, 71);
779. LEINWAND, I. Maier Zadok – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
780. LEISS, Marcu – din august 1948 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 185 din 12 august 1948, partea I-a, p. 6662);
781. LEIST, Alexandru – în august 1947 viceconsul al Ministerului Afacerilor Străine (M.Of. nr. 174 din 1 august 1947, partea I-a, p. 6804);
782. LEISTER, Bernard –inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (1947-1948) (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092); ulterior, din 1948, controlor-revizor în centrala Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316; M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438);
783. LEITMAN, Ştefan – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7951);
784. LEIZER, Moise – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
785. LEIZEROVICI, Rebeca – până în februarie 1949 şefă adjunctă de birou în cadrul Direcţiei Arte Plastice a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
786. LEMPEL, Iosef – din 1948 referent stagiar în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7352);
787. LENTEA, Rafael – din 1948 şef de birou tehnic la D.C.I. a Industriei Alimentare din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
788. LEON, Alexandru (n. Leon HERŞCOVICI) – membru de partid din 1945, când este încadrat iniţial ca şef de serviciu în centrala Ministerului Propagandei, unde este promovat progresiv în cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor; ulterior consacrat ca publicist (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3903);
789. LEONEANU, C. Leon (n. CATZ) (n. 12.IX.1914 Iaşi) – în 1946 era consilier de presă în centrala Ministerului Industriei şi Comeţului; decorat de fostul suveran Mihai cu Ordinul „Steaua României” în grad de Ofiţer (M.Of. nr. 98 din 29 aprilie 1946, partea I-a, p. 4231; M.Of. nr. 25 din 31 ian. 1947, partea I-a, p. 741;
790. LEONTE, Leon (n. LEIBOVICI) (n. 6.II.1912 Bucureşti) – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785; pentru nume, v. M.Of. nr. 250 din 1 nov. 1945, partea I-a, p. 9665 şi decizia nr. 106.045 din 17 oct. 1945 în M.Of. nr. 250 din 1 nov. 1945, partea I-a, p. 9665;);
791. LEOPOLD, Şulim – în 1949 era dispecer de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
120 Românizare a numelui în baza deciziei nr. 17.900 din 3 martie 1948 a ministrului Justiţiei (publ. în M.Of. nr 56 din 8 martie 1948, partea I-a, p. 2076);
121 Periodicul a fiinţat sub numele Unirea între 1945 şi 1951, apoi, până la desfiinţarea sa în 1957, sub denumirea Viaţa noastră.
91
792. LEREANU, Enric Sergiu – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
793. LERNER, Mauriciu – din 1945 şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
794. LERNER, Otto (n. 19.X.1920, Cernăuţi, fiul lui Bernard şi Maria) – locotenent-major în Armata Roşie, revenit în ţară în 1944, funcţionar la Preşedinţia Consiliului de Miniştri până în 1953, când este arestat şi condamnat pentru spionaj122, graţiat în 1957 (Andreescu, Năstase şi Varga 2003a: 592-3);
795. LESNER, Wolff – în 1947 funcţionar în centrala Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 266 din 17 nov. 1947, partea I-a, p. 10174);
796. LESPEZEANU, Henrieta – secretară de presă în centrala Ministerului Informaţiilor, apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1949) (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1133);
797. LEVAS, Iosif – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
798. LEVOCOVICI, Sergiu – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
799. LEVIN, “Mişa” Moise (27.X.1915, Bălţi – ?, Israel) – fost membru P.S.D. (stagiu recunoscut din 1933) şi ziarist la Şantierul (condus de Ion Pas); ilegalist, aflat în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Levi Moise”) şi cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 105); după august 1944 membru al Comitetului Executiv al Confederaţiei Generale a Muncii, membru al Comitetului Executiv al P.S.D. (aripa procomunistă Rădăceanu-Voitec), apoi al C.C. al P.M.R. (1948-1950); director al ziarului Poporul (1946-1948), ales în 1946 deputat de Bucureşti pe lista Blocului Partidelor Democrate; director în Ministerul Muncii (1946-1947); director în centrala M.A.E. (1947-1948), pentru scurt timp secretar al C.G.M. pentru probleme internaţionale, în febr. 1948 nominalizat ca prim consilier de legaţie pentru Legaţia României de la Buenos Aires (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1869; M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 533), din aprilie 1948 prim consilier şi ministru plenipotenţiar al Legaţiei Române la Roma123 până în 1950, când “defectează” şi emigrează finalmente în Israel, unde va activa ca redactor-şef al cotidianului de limbă română Viaţa noastră; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler II (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946), iar în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, respectiv în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a;
800. LEVIŢCHI, Paul – după război inspector în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (M.Of. nr. 92 din 17 aprilie 1946, partea I-a, p. 3945);
801. LEVY, Robert – consilier tehnic la Institutul Naţional al Cooperării (I.N.C.O.P.) şi instructor al organizaţiei de bază a partidului (1945-1948-?) (secţia economică a C.C. al P.C.R., dosare anexe, nr. crt 9, 12, 17 şi 47-1947);
802. LIBROS, Mircea (n. Bucureşti, 6.XII.1888) – ziarist în periada interbelică, în special la Argus; autodeclarat evreu în înregistrările de la Casa de Pensii a Ziariştilor (v. şi Benjamin & Stanciu, 1996: 22); după război consilier de presă în centrala Ministerului Informaţiilor, mai întâi la Direcţia Presă, apoi la Direcţia Culturală 8M.Of. nr. 218 din 20 sept. 1946, partea I-a, p. 10257);
803. LICHTIG, Wilhelm – din 1945 şef de birou tehnic la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
122 V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/L/L%2002.%20Leabu%20-%20Lubotici/Lerner%20Otto/index.php.
123 În fapt, iniţial fusese numit ministru plenipotenţiar la Buenos Aires şi se afla la Paris, aşteptând cursa transatlantică, atunci când, în aprilie 1948, a fost notificat asupra schimbării (B.I.R.E., nr.10 din 12 aprilie 1948, p.1).
92
804. LICHTMAN, Eugen – controlor (1947-1948), respectiv inspector (1948-1949) în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737), iar dn 1949 era dispecer de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
805. LIEBLICH, L. Aurel (n. 1902) – controlor în cadrul Direcţiei Generale Control Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (1945-1948); în iunie 1948 numit director tehnic al nou-constituitei societăţi de stat “Petrolexport” (din sept. 1948 director comercial), ulterior directorul Rafinăriei 6 Ploieşti (1959-?), membru P.C.R din 1941, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R., decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
806. LIEBLICH, Sandu (1901 – 1971 Bucureşti) – ilegalist (internat în lagărul de muncă obligatorie de la Miercurea Ciuc), de profesie medic, fost preşedinte al Uniunii Comunităţilor Evreieşti, după război consilier administrativ în cadrul Comisiei Române de Legătură cu Comisia Aliată de Control (M.Of. nr. 106 din 12 mai 1947, partea I-a, p. 3713), redactor la Veac Nou (organul de presă al A.R.L.U.S.), membru în conducerea C.D.E., preşedinte al F.C.E.R. pentru scurt timp după emigrarea lui W. Filderman (succedat de Israel Bacal), medicul personal al lui V. Luca şi al altor lideri de partid până în 1953, când va fi arestat şi judecat ca spion sionist; eliberat în 1955 şi reabilitat, ulterior medic endocrinolog la Spitalul “G. Marinescu”; decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa III-a; căs. cu Dita Gelehrter Lieblich; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
807. LIFŞIŢ, Clara – din 1948 şefă adjunctă de birou în centrala Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6293);
808. LIMAN, Clara (n. LÖBELSOHN) (soţia lui Horia Liman) – după război angajată iniţial ca şefă de birou în Ministerul Propagandei în mai 1945, ulterior promovată succesiv până la funcţia de director administrativ adjunct în centrala Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255, nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904 şi nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919);
809. LINDER, Carol – în 1949 era dispecer de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
810. LINDER, Eugen – în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
811. LINKER, Ana – în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
812. LITEANU, I. Nicolae (n. Nathan LEIBOVICI) – activist de rang înalt în partid timp de patru decenii, cea mai mare perioada ca instructor la Secţia cadre a C.C. al P.C.R., cu dosar la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1955, fişa de cadre în u.a. nr. 110/1955); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a; încă în viaţă se pare, pe str. Jean Monnet nr. 53;
813. LITEANU, Sima (1915 – II.2008, Bucureşti, cimitirul sefard124) – soţia lui Nicolae Liteanu; funcţionară la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă timp de peste trei decenii; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
814. LIVIANU, Villi (Willy LÖBELSOHN125, fiul lui Bercu şi Fani) (n. 28.I.1923 Piatra Neamţ) – şef de secţie tehnică (1949-1954), iar apoi (din 1954) director tehnic la Direcţia Centrală Industrială a Tricotajelor şi Confecţiilor din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1189); în paralel cadru didactic la Facultatea de Textile a I.P.B. (inclus şi în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 447);
124 V. rubrica Decese din Realitatea Evreiască la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr292_293/pagina30.pdf.
125 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 39904 din 28 apr. 1948 în M.Of. nr. 107 din 11 mai 1948, parteaI-a, p. 4258.
93
815. LIVEZEANU, Moscu – în 1945 încadrat ca şef de secţie la Direcţia Buget şi Contabilitate Generală a Statului din cadrul Ministerului de Finanţe; în 1947 transferat ca director adjunct de contabilitate la Institutul General de Asigurare, Economie, Credit şi Asistenţă a funcţionarilor şi pensionarilor publici; în 1948 revenit în centrala Ministerului de Finanţe, ca director adjunct de contabilitate la Administraşia Livrărilor; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 77/1952, nr. inv 517, 189/1952 şi 249/1952, nr. inv. 529) (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10417; M.Of. nr. 4 din 4 ian. 1947, partea I-a, p. 61; M.Of. nr. 5 din 7 ian. 1948, partea I-a, p. 106);
816. LOBENSOHN, Heinrich – în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
817. LOGHIN, Aneta (LÖBEL) (n. 17 apr. 1898 Câmpina, PH) – din august 1948 referentă în centrala Ministerului Afacerilor Externe (M.Of. nr. 201 din 31 aug. 1948, partea I-a, p. 7262; v. şi decizia nr. 83134 din 2 sept. 1948 în M.Of. nr. 207 din 7 sept. 1948, partea I-a, p. 7401);
818. (?) LONCEAR, Carol126 (1917-1991) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 546); după război director SovromMetal Reşiţa (1949), ulterior ministru adjunct (1949-1952) şi ministru al Metalurgiei şi Industriei Chimice (1952), ministrul industriei metalurgice şi construcţiei de maşini (1952-1953), ministrul industriilor şi materialelor de constructii (1955-1957), deputat M.A.N. (1952-1961); cu fişă la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 36/1952, nr. inv. 515);
819. LOVEANU, Dudu (n. David H. LEIBOVICI) – în 1948 numit membru al Consiliului de Administraţie al Oficiului Industrial al Lânii (M.Of. nr. 2 din 2 ian. 1948, partea I-a, p. 32), iar în august acelaşi an avansat director adjunct al centralei; din 1949 consilier tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646), ulterior cu diverse funcţii de răspundere în sectorul industrial; cu fişă la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 25/1954 şi 62/1955);
820. LOVINGHER, Gheza (n. Geza LÖWINGER, fiul lui Herman) (n. 2.XI.1925) – directorul Oficiului Comerţului Local începând cu 1959; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
821. LÖBEL, R. Eugeniu – din 1948 şef de secţie la D.C.I. a Industriei Alimentare din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
822. LÖBEL, Jean – în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
823. LÖBL, Adolf – până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., ulterior dispecer, preluat după reorganizarea ministerială în Ministerul Industriei (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857; M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662; M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
824. LÖWY, Eugen (n. 9 martie 1905) – membru de partid din 1945 (dosar L/90 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7951; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
825. LUCA, Elisabeta (născută Betty BIRMAN (după alte surse, contestabile, Birnbaum), soţia lui Vasile Luca127) – originară din Basarabia, fostă ilegalistă, voluntară în războiul civil din Spania (inclusiv membru al C.C. al Partidului Comunist Spaniol), după război membru în Comisia Centrală a U.F.A.R. (1944-1948), apoi membru al C.C. şi al Comitetului Executiv al U.F.D.R. (1948-1952), membru al delegaţiei României la Federaţia Internaţională a Femeilor Democrate,
126 Singura menţiune a identităţii sale evreieşti descoperită în elaborarea lexiconului de faţă îi aparţine autorului evreu Solomovici (2001 II: 42).
127 Anterior căsătorită cu Avram Weissman, ilegalist din Cernăuţi, rămas în Ucraina după 1945.
94
membru în conducerea Comitetului de Stat pentru Cinematografie din România între 1950 şi 1952, când va fi eliberată din funcţie în cadrul epurării “deviaţioniştilor”, deţinută (1952-1954), ulterior lucrătoare într-o fabrică (după alte surse laborantă) până la reabilitarea post mortem a lui Vasile Luca în 1968; decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 4; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 127/1968 şi 136/1972;
826. LUCA, Iacob – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
827. LUCA, Solomon – din 1949 director adjunct al Direcţiei Centrale Industriale a Chimiei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213);
828. (?) LUCA, Vasile (n. László LUKA) (8.VI.1898 – 27.VI.1963, fiul lui Anton şi Amalia)128 – de profesie lăcătuş, fondatorul de facto al Comitetului Democratic Evreiesc (CDE) după război (Andreescu, Nastasă, Varga, 2003:152); membru al Secretariatului, Comitetului Central şi Biroului Politic al P.C.R./P.M.R. (1945-1952); vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru de Finanţe (1947-1952); arestat în 1952 împreună cu cei trei miniştri adjuncţi, condamnat iniţial la moarte în 1954, cu sentinţa comutată ulterior în închisoare pe viaţă129; decedat în detenţie în 1963, înmormântat, apoi exhumat şi incinerat, reabilitat post mortem în 1968;
829. LUCHIAN, Paul (n. Mendel LEIBOVICI130) (22.I.1912 Iaşi – 1956) – ilegalist (în 1943 membru supleant al C.C.), în 1949 decorat cu ordinul “Apărarea Patriei cls. III-a şi încadrat cu grad de conferenţiar la catedra de bazele marxism-leninismului (în cadrul Facultăţii de Electrotehnică) a I.P.B., promovat prof. univ. în 1950 şi respectiv şef al catedrei în 1953131 (i.e. omologul lui L. Răutu de la Universitatea Bucureşti), menţionat şi ca director al editurii în limbi străine (în Kuller 2010: 189 şi Solomovici 2003: 88); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
830. LUCIAN, Iancu – din 1948 inspector în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
831. LUNCAŞ, Eugenia (n. Rosea GUREVICI) (28.III.1902 Basarabia – 8.IV.1989) – ilegalistă cu stagiul recunoscut din 1927, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1180); participantă la Rezistenţa Franceză în timpul războiului; după război activistă de partid; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a şi în 1978 cu ordinul “23 August” cls. II-a, iar în 1971, cu numele “Eugenia R. Lucas”, cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); incinerată la crematoriul “Cenuşa” (dosar L/102 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
832. LUNGU, Ana (n. Anna WEXLER) – după război membru în Comitetul Executiv al U.F.D.R. şi al Federaţiei Internaţionale a Femeilor Democrate la începutul anilor ’50, autoare a unor articole în Scânteia, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (136/1955);
128 Evreu vorbitor de limbă maghiară originar din satul Cătălina (fostul judeţ Trei Scaune, actualmente Covasna), a luptat împotriva Armatei Române ca voluntar în “Divizia Secuiască” a trupelor lui Bela Kun (Cohen) în Revoluţia bolşevică din Ungaria, din 1919 (Levy, 2002: 171; Betea, 2001: 167 şi 1997: 119). A se vedea şi interesanta mărturie în faţa organelor de anchetă din 1949 a lui Avram Weissman (primul soţ al Elisabetei Luca) în Levy 2002:171, precum şi misterioasa vizită a soţilor Luca în Israel, în 1947.
129 Vezi fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/L/L%2003.%20Luca%20-%20Luzi/Luca%20Vasile/index.php
130 Vezi decizia nr. 21243 din 12 martie 1948 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 63 din 16 martie 1948, p. 2323.
131 V. anuarele I.P.B. la http://universulenergiei.europartes.eu/istorie/politehnica/1948-1992/1950/, http://universulenergiei.europartes.eu/istorie/politehnica/1948-1992/1953/, ş.a.
95
833. LUNGU, S. Ivan (n. LANG) (n. 14.VII.1935 Caransebeş, fiul lui Ştefan şi Emma (n. Grosz)) – secretar al organizaţiei de bază U.T.M. la sfârşitul liceului (1952-1953); funcţionar în comerţul exterior (1958-1964), redactor pe probleme de politică externă la Agerpres, unde semnează sub pseudonimul “Petru Călin” (1964-1968), apoi funcţionar la “România Film”, cu responsabilităţi economic-comerciale, emigrat în Israel în 1973, unde lucrează 14 ani ca asistent al directorului comercial al unei uzine în domeniul import-export şi colaborează cu unele publicaţii locale de limbă română; încă în viaţă în 2005 la Haifa; căsătorit cu Stela Constantinescu, fiica adoptiovă a ilegalistului David Avramescu (I. Lungu 2009: 239-52);
834. LUNGU, Ştefan (n. LANG) (n. 24.VIII.1902 Zsvadani, Bihor) (tatăl lui Ivan Lungu, v. supra) – angajat de Gheorghiu-Dej la partid în 1947 (la recomandarea căruia îşi românizează numele în acelaşi an132); în 1948 numit membru al Consiliului de Administraţie al Oficiului Industrial al Lemnului; ulterior cu responsabilităţi la secţia economică a C.C. al P.C.R.; director şi apoi director general al primei întreprinderi de stat de comerţ exterior până în 1953, când este exclus din partid şi transferat în poziţia de consilier la o întreprindere (I. Lungu 2009: 242-3; menţionat şi în arhiva reprodusă în S. Tănase 2010: 90-4);
835. LUPAN, Avram / Miron (n. Avram LUSTMAN) – ilegalist; de formaţie avocat; la sfârşitul anilor ’30 angajat al Ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); înceracă fără succes să treacă în U.R.S.S. după iunie 1941; în timpul războiului internat în lagărul de la Tg. Jiu; după război iniţial membru în Consiliul de Administraţie al S.A. “Banca Economică”; din 1948 încadrat în Ministerul Afacerilor Externe; ambasador succesiv al R.P.R. în Iugoslavia, Turcia şi Vietnam; cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. (45/1955);
836. LUPAN, Ada (n. Hadaşa VYRTIKOVSKY, la Ungheni, Basarabia; fiica profesorului local de ebraică) – soţia lui Avram Lupan; ilegalistă încă din timpul studenţiei la Bucureşti (Drept); la sfârşitul anilor ’30 funcţionară, alături de soţul său, în cadrul Ambasadei U.R.S.S. la Bucureşti; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); după război figurând lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România” [poziţia 21], listă transmisă de sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158)); meditatoare de limbă rusă a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945-1947); din 1947 secretară de presă în centrala Ministerului de Externe, în august 1948 detaşată la Amabasada de la Belgrad, alături de soţul ei; ulterior la Ambasadele R.P.R. din Turcia şi Vietnam;
837. LUPAN, Cezar – din 1948 impiegat în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
838. LUPAN, ? – soţia lui Radu Lupan (Leibovici) (v. infra) – din 1947 funcţionară în centrala Ministerului Afacerilor Externe; în 1951 era şefa Serviciului Paşapoarte; demisă în 1952 în cadrul unui val de “epurări” (v. Levy 2002: 182, respectiv stenogramele reproduse în Fl. Constantiniu 2003, la pp. 133 şi 135);
839. LUPESCU, Gheorghe – în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
840. LUPESCU, Lucia – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
841. LUPOVICI, Solomon – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
132 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 110.373 din 12 dec. 1947 în M.Of. nr. 291 din 16 dec. 1947, partea I-a, p. 11129.
96
842. LUPU, Alexandru – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
843. LUPU, Iancu – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
844. LUPU, Marin A. (n. Marcel WOLFOWITZ) – activist de partid după 1944; în 1945 numit de către ministrul Muncii membru al Consiliului Superior al Corpului de Contabili Autorizaţi şi Experţi Contabili; profesor la catedra Economie Cooperativă şi Istoria Cooperaţiei a Facultăţii de Ştiinţe Comerciale Bucureşti şi în paralel director general al INCOOP (1947-1948); membru al Consiliului Ministeriale pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară (din 1947); din 1948 director în cadrul Băncii de Stat a R.P.R. şi vicepreşedinte al Institutului de Ştiinţe Economice şi Planificare “V.I. Lenin” (I.S.E.P., fosta Academie Comercială din Braşov; mutat la Iaşi în 1950), promovează până la funcţia de preşedinte al Băncii de Stat al R.P.R. şi implicit ministru adjunct de Finanţe (febr. 1956 – mart. 1957 şi nov. 1957 – ian. 1959), la începutul anilor ’60 rector al I.S.E.P., ulterior rector (până în 1973) şi şeful catedrei de Istoria Economiei Naţionale la A.S.E. Bucureşti, pensionat în anii ‘80, autor al unor multiple lucrări şi articole publicate la Ed. Didactică şi Pedagogică şi revistele Probleme economice şi Studii şi cercetări economice (v. A.N.R. fond C.C. al P.C.R., secţia Economică, “dosare anexe” 30/1950 (nr. inv. 74), 189/1952 (527), 249/1952 (529) şi 29/1956 (50));
845. LUPU, Mihail (n. WOLFSOHN) – în august 1948 angajat secretar de presă / cenzor în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 194 din 23 aug. 1948, partea I-a, p. 7032); probabilă idenitate cu “Wolfson Mihai Emanuilovici”, ilegalist cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2060);
846. LUPU, Petre (n. Lupu PRESSMAN, fiul lui Avram şi Cerna) (25.X.1920 Iaşi – 30.VI./1.VII.1989) – ilegalist (membru de partid din 1939), fost deportat în Transnistria, după război deputat M.A.N. (mandate succesive 1948-1980), secretar al C.C. al U.T.C./U.T.M. (1945-1948-1950), şef adjunct al Secţiei Organizatorice a C.C. (1950-1952), şef al Direcţiei Treburilor a C.C. (1952-1955), membru supleant (1965-1974) şi apoi cu drepturi depline (1974-1984) al Comitetului Executiv al partidului şi, după 1958, alături de Ilie Verdeţ adjunctul lui Ceauşescu la Direcţia Organizatorică a C.C. şi în acelaşi mandat şeful secţiei Organizaţii de Masă (1960-1965), preşedinte al Comitetului de Stat pentru Problemele Organizării Muncii, Producţiei şi ale Salarizării (1966-1969), ministru al Muncii (1969-1977), vicepreşedinte al Consiliului Organizării Economico-Sociale (1973-1977), preşedinte al Colegiului Central de Partid (1979-1984), apoi ambasador în Venezuela (1984-1988) şi respectiv ambasador responsabil pentru mai multe state din Caraibe (1988-1989); cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (1952);decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a (1948), ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (1949), ordinul Muncii clasa a II-a (1957), ordinul Muncii clasa I-a (1962), ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a II-a (1964), ordinul “Tudor Vladimirescu” (clasa I-a (1966), medalia de aur “Secera şi Ciocanul” (1971); fiul său, Andrei, a emigrat în Israel în 1990;
847. LUPU, Nesia (n. Nesia RABINOVICI, fiica lui Iosif şi Sara) (n. 1915, Tighina – d. Bucureşti, anii ‘80) – agentă sovietică (pe lista agenţilor de influenţă transmisă de sovietici lui Emil Bodnăraş în 1945-1946); soţia lui Petre Lupu (n. Pressman) (v. supra); ilegalistă (membru P.C.d.R. din 1936), anchetată alături de Ana Pauker în procesul de la Craiova, din 1936, deţinută în lagărul de muncă obligatorie de la Vapniarka, apoi, până în august 1944, în lagărul de la Târgu Jiu; ulterior ocupă diverse funcţii în eşalonul doi al aparatului comunist de stat; decorată în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971)
848. LUSTIG, Carol Emil – originar din Satu Mare, şeful Direcţiei Administrative în M.A.E., cu rang de prim consul general (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 533) între 1948 şi 1952 (demis), emigrat în Israel la începutul anilor ’60; soţul Evei, prietenă apropiată a Anei Pauker (Levy 2002: 157, 207; Solomovici 2004: 24, 588; Constantiniu 2003 passim);
97
849. MACOVESCU, Tereza (n. Teri UNGAR, fiica lui Adolf şi Pepi (n. Peszel)) (1910-1962) – evreică maghiarofonă, soţia diplomatului George Macovescu (1913-2002); fostă ilegalistă (cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1256); după 1944 activistă a partidului, între 1948 şi 1949 alături de soţul ei (însărcinat cu afaceri) la Londra, exclusă în 1952 din partid “pentru atitudine uşuratică şi neprincipialitate în ceea ce priveşte raporturile cu unii mici burghezi”, ulterior traducătoare la diverse edituri, în special Editura pentru Literatură Universală; cu dosar anexă la secţia Organizatorică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 187, nr. 156/1950-1952) (v. şi Balas 2008: 188-9, 195, 209; Simuţ 2007; Buzatu 2008: 421);
850. MAER, ? (Florian?) – în 1952 membru al organizaţiei de partid şi angajat al Direcţiei Cabinet din centrala M.A.E. (după ce fusese la Direcţia a II-a) (v. stenogramele reproduse în Fl. Constantiniu 2003: 148-150);
851. MAHLER, Isac – arhitect; în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
852. MAICU, Horia (n. H. GOLDSTEIN133) (30.X.1905 Constanţa – 1975 Bucureşti) – membru de partid, şeful Comisiei de Planificare Urbană din Bucureşti în anii ’50 (i.e. arhitect-şef al capitalei), membru în conducerea Comitetului de Stat pentru Construcţii, Arhitectură şi Sistematizare şef de proiect la Casa Scânteii în stil realism socialist, co-autor al Sălii Palatului (1957-1960), al Mausoleului militanţilor comunişti din Parcul Carol şi al actualei clădiri a Teatrului Naţional Bucureşti în stil brutalist (1967-1970); arhitect-şef al capitalei în anii ’50; profesor de arhitectură; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (136/1955) (v. şi Cajal şi Kuller 2004: 498, N. Burcă 2007: 7)); el însuşi o dovadă vie, alături de alte nume sonore precum Nicolae Bădescu, a faptului că nici măcar arhitectura nu era scutită de ideologizare, Maicu postula în nr. 1 al revistei Arhitectura din 1950 că “statul sovietic, construind după propunerile tov. Stalin blocurile înalte, va da posibilitatea de a ridica şi mai sus nivelul de trai al oamenilor muncii” şi respectiv că “dezbaterile din URSS în jurul problemelor idelogice ale literaturii, muzicii şi artei” “au constituit şi pentru noi forme călăuzitoare pe drumul realismului socialist în arhitectură” (apud Trişcu 2002);
853. MAIMON, A. Iosif – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
854. MAIOREANU, Coloman – preşedinte al Băncii de Stat a R.P.R. (1959-1963), ulterior prim-vicepreşedinte al Consiliului de Conducere al băncii; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. III-a; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50 şi referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1957;
855. MANASSE, Micaela (uneori în forma românizată Mihaela Mănase) – avocată, din 1945 membru în conducerea U.F.A.R. şi cenzor al Uniunii (1945-1948), apoi membru al C.C., al Comitetului Executiv şi secretar al U.F.D.R. (1948-?) (Şt. Mihăilescu 2006: 380, 426, 427, 429-30), deputat în Camera Deputaţilor (1946-1948) din partea P.S.D. (facţiunea pro-comunistă), ca deputat de Buzău (Ţugui 1979: 189) (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – Secţia Organizatorică, dosar 3/1947, f. 153), membru A.D.I.R.I. din anii ’60, autoare a unor articole în revista Justiţia nouă în anii ’50-’60 (inclusă şi în C.S.I.E.R.(Kuller 2008a: 447); decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a;
856. MANDEL, Mihail – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
857. MANDEL, S. Osias – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
133 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 109.755 din 11 dec. 1947 în M.Of. nr. 293 din 18 dec. 1947, partea I-a, p. 11214.
98
858. MANDL, Vladimir – după război directorul Economatului P.C.A. (M.Of. nr. 20 din 23 ian. 1946, partea I-a, p. 477);
859. MANEA, Anton (n. Solomon MENDELSOHN) (n. 14.VI.1927, Târgovişte – 1992) – fost membru P.S.D., din 1937 chiar secretar general al organizaţiei de tineret şi membru al C.C.; deputat de Turda în Marea Adunare Naţională, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753); după fuziunea din 1948 membru supleant al C.C. al P.M.R. şi membru al Secretariatului C.C. al U.T.M. (1948-1952), în 1951 şeful secţiei Muncitoreşti a C.C. al U.T.M., ulterior menţionat ca director adjunct al Întreprinderii de aparate de măsură şi control din Otopeni; (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia Organizatorică, dosare nr. 123/1948, f. 12 şi 105/1951, ff.1-2; apare şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 143, n. 24; Dobre et al. 2004: 372);
860. MANOLE, Eugenia (n. ABRAMOVICI) (n. 4 iulie 1903 Bucureşti) – după război stenodactilografă-şefă în centrala M.A.E., în iulie 1948 promovată translatoare interpretă-şefă şi repartizată la cabinetului secretarului general E. Mezincescu (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5970; M.Of. nr. 178 din 4 august 1948, partea I-a, p. 6401; pentru schimbarea numelui v. decizia MJ nr. 92321 din 30 sept. 1948 în M.Of. nr. 229 din 2 oct. 1948, partea I-a, p. 7997);
861. MANOLE, Ofelia (n. ZEITMAN, după alte surse Zeidman; căs. cu Emanoil Vinea; zisă şi “Irina” şi “Jeni”, fiica lui Isidor şi Ernestina)) (15.II.1908 Reni, Ucraina – 30.IV.1983 Bucureşti, ucisă de iubitul fiicei ei) – ilegalistă (membru de partid din 1926), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 86); după război membră în conducerea Apărării Patriotice, membru supleant al C.C. al P.M.R. (1948-1958), secretar general la Ministerul Sănătăţii (1948-1950), membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), membru al C.C., al Comitetului Executiv şi al Secretariatului U.F.D.R. (1948-1952), colaboratoare a revistei Femeia a F.D.F.R. (1946-1948), deputat M.A.N. (1948-1952), membru şi apoi şefă a secţiei Cultură a C.C. al P.C.R. în anii ’50, secretar al Comitetului Regional Bucureşti al partidului (1954-1958) şi prim-adjunct al şefului Secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R (1956-1958); marginalizată în 1958 în lotul “fracţioniştilor”, reabilitată în 1964; decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R. clasa a III-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls.I;
862. MANOLESCU, David – din ianuarie 1948 consilier de presă în cadrul Ministerului Informaţiilor, apoi al Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 534);
863. MANOLESCU, Eduard (1896 Burdujeni – 1949 Bucureşti, între amici “Edy”) – jurist, membru în conducerea C.D.E. şi deputat de Bucureşti al Marii Adunări Naţionale (1946-1948-1949) (Rosen 1990, Kuller 2008a: 447);
864. MANOLIU, Nicolae (n. MANDEL) – de formaţie medic, cu fişă de cadre la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.M.R. (4/1951), delegat al României la Târgul International de la Budapesta din 1960; în anii ’50 directorul spitalului “Elias” din Bucureşti; decorat în 1952 cu ordinul Muncii clasa a II-a (Decretul nr. 521 din 24 dec. 1952); soţia sa , Etti (n. Goldschläger (24.III.1918 – 9.XII.1993), de asemenea medic, a decedat la Frankfurt am Main; fiul său, Andrei Mandel Manoliu (coleg de clasă cu V. Tismăneanu), emigrat în anii ’70, este jurist în S.U.A. şi a solicitat şi reobţinut cetăţenia română în 2009 (ordinul M.J. nr. 2195 din 6 aug. 2009; M.O.R. nr. 568 din 14 aug. 2009);
865. MANTU, Eugen (n. Richard MARCUZON134) (n. 27 nov. 1911 Bucureşti) – membru de partid, din 1948 secretar de legaţie, detaşat la Legaţia R.P.R. de la Londra; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 34/1956;
134 V. decizia ministruluii Justiţiei nr. 91936 din 16 sept. 1946 în M.Of. nr. 223 din 26 sept. 1946, partea I-a, p. 10522.
99
866. MANTU, Lucia – soţia lui Eugen; încadrată împreună cu soţul ei în centrala M.A.E. în februarie 1948 ca dactilografă-şefă şi detaşată la Legaţia României de la Londra (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1639);
867. MANTZ, Nicolae (ian. 1927 Galaţi – dec. 2007) – inginer agronom; membru de partid după război; din 1952 în Ministerul Agriculturii (şi Silviculturii), în care promovează până la funcţia de secretar general – ministru adjunct al ministerului, în 1970; instructor al Secţiei Agrare a C.C. al P.M.R. în anii ’50-’60; cu dosar la Secţia Agrară a C.C. al P.C.R. (1/1955); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 93/1955 şi 67/1961;
868. MARCU, Asher – după război inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
869. MARCU, Sergiu – din 1948 inspector general adjunct în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
870. MATTES, Leon – în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
871. MARCOVICI, Efraim – în 1949 referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
872. MARCOVICI, Elias – în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a Întreprinderilor Chimice de Bază (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966)
873. MARCOVICI, Gheorghe – până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului, apoi transferat la Serviciul Control al Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857; controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7492);
874. MARCOVICI, Iacob – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
875. MARCOVICI, Iuliu – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
876. MARCOVICI, Jean – avocat, după război membru al Contenciosului Administraţiei Liverărilor din Ministerul de Finanţe, în iunie 1948 transferat la contenciosul Ministerului Afacerilor Interne (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4847; M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p. 3747);
877. MARCOVICI, Lazăr – din 1947 inspector general la D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
878. MARCOVICI, Leizer – secretar general al C.D.E. Iaşi începând cu 1952 şi membru al C.C. al Frontului Democraţiei Populare în a doua jumătate a anilor ’50 (în calitate de reprezentant al comunităţii evreieşti);
879. MARCOVICI, S. Lionel – în anii ’50 lector la catedra de organizare şi planificare a Facultăţii de ingineri economişti din cadrul I.P.B. şi funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării, ulterior responsabil în cadrul CEPECA; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963; încă în viaţă în 2005, în Bucureşti;
880. MARCOVICI, Lupu – după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor (M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8460);
881. MARCOVICI, Marcel – în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
882. MARCOVICI, M. – după război încadrat la Oficiul Industrial al Klânii (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534); din 1948 impiegat la D.C.I. Textilă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5830);
100
883. MARCUS, Albert – din februarie 1949 şef birou în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
884. MARCUS, Alfred – controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
885. MARCUS, Ella (fiica lui Maximilian) (n. 4.VI.1909 Bucureşti) – obţine cetăţenia română după război, în ianuarie 1948 angajată şefă de serviciu în centrala Ministerului Afacerilor Străine / Externe (M.Of. nr. 18 din 22 ianuarie 1948, partea I-a, p. 516; M.Of. nr. 293 din 18 dec. 1944, partea I-a, p. 8220);
886. MARCUS, L. Marcel – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
887. MARCUS, Paula – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
888. MARK, S. Horaţiu – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
889. MARU, Clara – în ian. 1949 era referentă în centrala Ministerului Învăţământului Public, la Direcţia Studii (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
890. MATEESCU, Adolf – în august 1948 era inspector contabil în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6313; M.Of. nr. 189 din 17 aug. 1948, partea I-a, p. 4696);
891. MATEI (căs.), Ella (n. SCHMIDT-GRINBERG) – fiica lui Ury Benador; până în iunie 1948 referent titular în cadrul Direcţiei Culturale a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, la Regia Monopolului Cărţilor Ilustrate (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386; M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5142; M.Of. nr. 80 din 5 aprilie 1948, partea I-a, p. 5386); ulterior secretar al organizaţiei de bază a P.C.R. de la Direcţia Generală a Editurilor, Poligrafiei şi Difuzării cărţii de pe lângă Consiliul de Miniştri la începutul anilor ’50 (Pienescu 2008: 158-9);
892. MATHIAS, Carmen – în 1949 era şefă de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
893. MAURER, Mihail Emil (1904-1964) – medic, membru de partid; în 1948 numit membru al Consiliului Director al Oficiului Industrial al Produselor Farmaceutice şi Chimice de Specialitate de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 65 din 18 martie 1948, partea I-a, p. 2382); ulterior director al Institutului de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (1955-1964); cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 65/1955; decorat în 1964 cu titlul “Medic emerit al R.P.R.”;
894. MAYER, Alfred – după război, până în iunie 1948, subinspector general în centrala Ministerului Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386), apoi la Regia Monopolului Cărţilor Ilustrate de pe lângă Direcţia Culturală a ministerului (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5142);
895. MAYER, E. Carol – membru al Curţii Supreme de Justiţie, la Secţia Penală (1945-1948) (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4311 şi nr. 217 din 18 sept. 1948, partea I-a, p. 7683);
896. MAYER, Jose – controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (1946-1948); ulterior director al întreprinderii “Victoria” din Iaşi (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784; M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
897. MAYER, Melita – în 1946 angajată în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la Direcţia radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877);
898. MAYER, E. Victoria – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorată cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
101
899. MAYO, B. Mihail de – evreu sefard originar din Craiova (coleg de clasă în liceu şi prieten apropiat cu Radu Demetrescu Gyr), avocat, acuzator public în cadrul Tribunalului Poporului (1945-1946, v. M.Of. nr. 100 din 2 mai 1945, partea I-a, p. 3568), acuzator în procesul mareşalului Antonescu (1946), apoi referent în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968), iar până în anii ’60 autor în revista Justiţia Nouă; ar fi fost la un moment dat exclus din partid cf. T. Solomovici (2004: 236) (v. şi Kuller 2008a: 448);
900. MAYOR, Eva – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
901. MAX, Teodor – în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
902. MĂNESCU, Ella (n. Ella DIAMANTSTEIN, fiica lui Zigmund şi Hana (n. Biermann)) (1919 Ardeal – 2003 Israel) – secretara Anei Pauker la biroul de la sediul P.C.R. (1944-1947), ulterior cu funcţii mai reduse ca importanţă în partid; emigrată în Israel în 1985, împreună cu soţul ei, Radu Mănescu [v. infra] (cercetătorul Robert Levy îi intervieva împreună la 28 august 1989 (Levy 2002: 205, 314);
903. (?) MĂNESCU, Paula – după război referentă în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
904. MĂNESCU, Radu Henry (n. Henry MINTZER135, fiul lui Willy (secretar general al comunităţii evreieşti din Focşani) şi Raşela (n. Glanzstein)) (5.XII.1912 Focşani – 1993 Natanya, Israel) – în adolescenţă sionist, ulterior comunist ilegalist şi condamnat; după război consilier în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (1946-1948), membru al Consiliului Ministeriale pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară (din 1947), vicepreşedinte al Uniunii Sindicatelor Ziariştilor Profesionişti (1948), activist al direcţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. (1949), director general al Direcţiei Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice şi Difuzării Cărţii de pe lângă Consiliul de Miniştri (1950-1952), ministru adjunct al Finanţelor (1952-1970), membru al Comisiei Centrale de Revizie a partidului (1960-1965), vicepreşedinte al Băncii de Investiţii (1970-1973), profesor la Catedra de Finanţe a Academiei de Ştiinţe Economice în nii ’60-‘70; decorat în 1947 cu Ordinul “Steaua României” în grad de Comandor de către fostul suveran Mihai (M.Of. nr. 194 din 25 aug. 1947, partea I-a, p. 7666), în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; emigrat în Israel în 1985136 împreună cu soţia Ella [v. supra] şi cei trei copii, Anca Finta, Vlad Mănescu (alias Zeev Manor) şi Sanda Grossman;
905. MEDREA, Simonette – inspector economic în centrala M.I.C., iar după reorganizarea ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384);
906. MEHR, Iacob (în unele acte oficiale “Meher”) – din noiembrie 1946 cenzor / secretar de presă în centrala Ministerului Propagandei, apoi a Artelor şi Informaţiilor, la Direcţia Presă (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, pp. 5463-4; M.Of. nr. 270 din 21 nov. 1946, partea I-a, p. 12086); posibilă identitate cu omonimul încadrat în 1947 prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (v. M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
135 Pentru românizarea numelui, ,vezi decizia nr. 106645 din 18 oct. 1945 a ministrului Justiţiei (publ. În M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9713.
136 Fratele său, George Mănescu (n. Georges Mintzer (la 17 sept. 1916 la Focşani), zis „Gică”, încă în viaţă în 2010 în Israel) emigrase cu soţia sa Beatrice (n. Weiler) în decembrie 1970.
102
907. MEIROVICI, A. Moise – din septembrie 1948 controlor-revizor principal în centrala Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 315; M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438);
908. MEISNER, Bruno – în 1946 era inspector-şef clasa I-a în Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, delegat cu conducerea Direcţiei Regionale Craiova (M.Of. nr. 167 din 26 iulie 1946, partea I-a, p. 6396);
909. MELAMEDMAN, Valentina – după război şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Tecuci (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6697); în 1947 transferată la Bucureşti şi încadrată controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7492);
910. MELINESCU, Ilca (n. Ilka SPITZER, căs. WASSERMAN, fiica lui Moritz şi Hilda) (1915 Bucureşti – 2002) – de profesie farmacistă, fostă ilegalistă deţinută la Mislea şi Dumbrăveni, după război secretara biroului Anei Pauker (şi după unii conducătoarea de facto a Ministerului Afacerilor Externe, M.A.E.) şi directoarea editurii de limba rusă “Cartea Rusă” (1953), secretar general al Ministerului Sănătăţii în anii ‘50, ulterior directoare la Editura pentru Literatură Universală, iar apoi redactor şef la Editura Univers (de unde se pensionează în (?)1981); decorată în 1949 şi respectiv în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; a fost soţia lui Nicolae Melinescu (funcţionar M.A.E. şi decan al facultăţii de Filozofie din Bucureşti) şi mama lui Nicolae Melinescu Jr., crainic al defunctului “Telejurnal” din perioada ceauşistă, în prezent încă angajat al TVR, fiul său (i.e. nepotul Ilcăi), Mihai, fiind actualul corespondent al TVR la Washington; martoră a acuzării în procesul lui Pătrăşcanu, pe care l-a acuzat de antisemitism;
911. MENDEL, Alexandru (n. 5.X.1906, Chinţeni, Cluj) – fost ilegalist, trece în URSS în mai 1941, repatriat în 1947, iniţial şef de producţie la cooperativa “Victoria” (1949-1951), apoi referent în Ministerul Industriei Uşoare (1951-1956), respectiv şef de secţie la întreprinderea “Varga Katalin” dlin Cluj (1956-1959), pensionat (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a:656-7) (dosar M/119 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
912. MENDEL, Eugen (n. Egon Mendel) – director în Ministerul de Finanţe, arestat şi condamnat în lotul “Vasile Luca”; fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 249/1952, nr. inv. 529; Ioniţoiu 2000: 217; Jela 2001: 203; Buzatu & Chiriţoiu 1998: 61);
913. MENDEL, F. – în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
914. MENDELSOHN, Iosef – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7492);
915. MENDELSOHN, Willy – din 1947 membru al Comisiei Centrale a Ministerului Industriei pentru reglementarea Muncii în acord (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9604); în 1949 era consilier tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
916. MENICOVICI, Estera – din 1947 şefă de serviciu în centrala Ministerului (Industriei şi) Comerţului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7083), în luna iulie a aceluiaşi an repartizată la Direcţia Comerţ Privat (M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1948, partea I-a, p. 6094; M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4257; M.Of. nr. 246 din 22 oct. 1948, partea I-a, p. 8478);
917. MENINGHER, N. Elias-Froim – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
918. MERLAUB, Cecilia – după război angajată iniţial ca desenatoare principală, ulterior reîncadrată ca ataşat de presă în centrala Ministerul Propagandei, iar din decembrie 1947 promovată referent tehnic în cadrul Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 288 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11029; M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905);
103
919. MEROVICI, Solo – din ianuarie 1945 contabil în centrala Ministerului Afacerilor Străine, responsabil în cadrul Economatului ministerului (M.Of. nr. 102 din 4 mai 1945, partea I-a, p. 3709 şi nr. 14 din 18 ian. 1945, partea I-a, p. 353);
920. MESSINGER, Constatin – după război membru de partid, şeful secţiei Sport-Turism a Confederaţiei Generale a Muncii, din 1948 membru al comitetului filialei Bucureşti a Asociaţiei “Turismul Popular” (fostul O.N.T.), în anii ’50 şeful Direcţiei Turism şi Excursii a Consiliului Central al Sindicatelor; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (137/1955) (pentru evreitate v. Solomovici 2004: 108, 112);
921. METCH, Z. – numit în decembrie 1948 membru al comisiei Ministerului Sănătăţii pentru lichidarea restanţelor şi repartizarea dentiştilor (Bărbulescu et al. 2009: 184-5);
922. MEŢIANU, Andrei – în ian. 1947 numit membru al Consiliului Director al A.G.U.S. (Administraţia Generală a Unităţilor Economice ale Asistenţei) (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 658);
923. MEŢIU, Erna (n. 24.XI.1912, fiica lui Eduard) – juristă, membru P.C.d.R. din 1935 (după alte surse 1933), procuror în anii ’50-’60, propusă pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005) (dosar M/131 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
924. (?) MEZINCESCU, D. Eduard137 (n. Eduard MESINGER) (n. 1909-?) – ilegalist din timpul studenţiei la Cluj; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2333); în timpul războiului cadru didactic la Facultatea de Medicină din Bucureşti (în 1944 cu grad de asist. univ; la facultate alături de tatăl său, Dimitrie), după august 1944 comisar al guvernului pe lângă Liga Operelor Sociale, cu rang de secretar de stat (1945-1946), secretar general al C.C. de ajutor al regiunilor lovite de secetă (1947), secretar general la Ministerul Afacerilor Străine în 1948, şef al Departamentului Artelor (1948-1949) şi apoi ministru al Artelor şi Informaţiilor (mai 1949 – iulie 1950), preşedinte al Comitetului pentru Artă138 cu rang de ministru secretar de stat (iulie 1950 – iunie 1952), ministru adjunct al Afacerilor Externe (1956-1966), iar apoi ambasador succesiv în Suedia, Danemarca şi Norvegia (pânã în 1976); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, în 1964 cu ordinul “23 August” cls. III-a iar în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a; după 1989 membru al Partidului Socialist al Muncii şi redactor la revista Magazin Istoric; împreună cu Florica a avut doi fii, Gheorghe Andrei (n. 1943; decedat) şi Alexandru Luca (n. 1946), amândoi fizicieni şi emigraţi în S.U.A.;
925. MEZINCESCU, Florica (soţia lui Eduard Mezincescu, apoi a lui Matei Socor) (d. 1999) – de profesie chimist; ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495
137 V. mărturisirea făcută de Petru Groza lui Emil Bodnăraş la 23 iunie 1949, cf. căruia tatăl lui Mezincescu, evreu botezat, originar din Bacău, ar fi fost medicul curant al mareşalului Averescu, paragraful referitor la evreitatea lui Mezincescu fiind reprodus integral în Buzatu şi Cîrstea (2010: 332) şi respectiv Solomovici (2003: 188). N.B. Tatăl lui Eduard M. a fost Dimitrie Mezincescu (1880-1961, adesea – eronat – ortografiat şi Dumitru), medic şi profesor universitar, originar din Dorohoi (şi nu Bacău, cum susţinea Groza), cu studii în S.U.A., profesor de igienă la Facultatea de Medicină din Iaşi (1910-1921), apoi la catedra de igienă a Facultăţii de Medicină din Bucureşti (din 1921), directorul Institutului de Igienă din Bucureşti în perioadele 1927-1940 şi 1945-1947), respectiv secretar general al Ministerului Sănătăţii pentru câteva luni după 1944. În aplicarea Halaha, incertitudinea privind evreitatea lui Eduard Mezincescu rezidă în identitatea etnică încă necunoscută nouă a mamei sale, Maria (n. 1886).
138 În aprilie 1948, Ministerul Artelor (condus la acel moment de Ion Pas) şi Ministerul Informaţiilor (fostul Minister al Propagandei (până în 1946), condus la acel moment de Octav Livezeanu) au fost comasate în forma Ministerului Artelor şi Informaţilor, condus de Octav Livezeanu (15 aprilie 1948 – 23 mai 1949). În mai 1949, ministerul a fost redenumit Ministerul Artelor şi plasat sub conducerea lui Eduard Mezincescu (23 mai 1949 – 12 iulie 1950), iar în iulie 1950 reorganizat în forma Comitetului pentru Artă din subordinea Consiliului de Miniştri, rămânând sub conducerea lui Eduard Mezincescu (12 iulie 1950 – 2 iunie 1952), cu rang de ministru – secretar de stat. Ulterior va fi reabsorbit în cadrul Ministerului Culturii (respectiv Învăţământului şi Culturii) (1953-1962), apoi recreat în 1962 în forma Comitetului de Stat pentru Cultură şi Arta, şi finalmente reorganizat în 1971 în forma Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste.
104
(“România”), inv. 225, dosar nr. 300); după război membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), deputat supleant de Bucureşti al M.A.N. (1946-1948) şi apoi cu drepturi depline (1948-1952-1957, de Mehedinţi, respectiv Timişoara), membru al C.C. şi al Comitetului Executiv şi secretar U.F.D.R. (1948-?), colaboratoare a revistei Femeia a F.D.F.R. (1946-1948), şefa Frontului Democrat Universitar, ministru adjunct al Învăţământului Public (1949-1951, şefa Departamentului Învăţământ Superior), vicepreşedinte al Comitetului pentru Învăţământ Superior (1951-1953), vicepreşedinte al Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii (1952), ministru adjunct al Învăţământului (din 1955-1957), directoare adjunctă la Editura Politică (1957-1963), în anii ’60 redactor-şef al Editurii Politice; fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1951, 1955);
926. MICHELLER, Carol (n. 12.VI.1912) – după război membru de partid, iniţial controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784); ulterior activist, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951) (dosar M/168 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
927. MICHELSOHN, Beniamin – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
928. MICU, Rozina (n. KLEIN) – după război şefă de birou în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
929. MICU-CHIVU, Ecaterina (n. KLEIN, ulterior românizat MICU; zisă “Tina”) – pentru un timp soţia (a doua a) lui Stoica Chivu; fostă ilegalistă, deţinută în perioada interbelică; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1445); după război şefa Direcţiei Personal din M.A.E. (1947-1950) (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 199, n. 3; Preston et al. 2005: 334 n.2); din 1953 director al Institutului Româno-Sovietic; profesor la Institutul Politehnic Bucureşti până în 1955, apoi în C.C. al Crucii Roşii (1955-1960), în anii ’80 traducătore la diverse edituri; decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a, în 1949 cu odinul “Apărarea Patriei” cls. III-a şi în 1978 cu ordinul “23 August” cls I. (Decret nr. 7 din 23.I.1978);
930. MIHAIL, Leon – după război arhivar principal în centrala Ministerului de Finanţe; în 1948 delegat şef al Direcţiei Materiale a aceluiaşi minister (M.Of. nr. 9 din 12 ian. 1948, partea I-a, p. 241; pentru evreitate v. Arhiva U.S.H.M.M., colecţia RG-25.012M, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 997/1943);
931. MIHĂILEANU, Petre (n. Leon HERŞCOVICI139) (n. 11.V.1909 Vaslui) – membru de partid cu stagiul recunoscut din 1938, voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania (Diamant 1979: 371, Sugarman f.a.: 110); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1755); încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de colonel, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); după august 1944 inspector general în cadrul Direcţiei Politice Administrative a Poliţiei Prefecturii Capitalei (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3877; M.Of. nr. 4 din 4 ian. 1947, partea I-a, p. 61); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a140, la începutul anilor ’50 trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar în cadrul diplomaţiei române141, apoi coautor al unor articole sub egida I.S.I.S.P., apoi traducător la diverse edituri (dosar M/158 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
139 V. decizia nr. 9099 din 3 febr. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1947, partea I-a, p. 918.
140 V. http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=26302.
141 Menţionat în anuarul The Diplomatic Year Book (New York 1951), p. 155
105
932. MIHNEA, Ionel (n. COHN142) (25.VI.1920 – 22.II.1977) – membru de partid din 21 martie 1945 (dosar M/169 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); după preluarea ministerului de către Ana Pauker încadrat în centrala M.A.E., în 1948 cu rang de ataşat de legaţie (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1948, partea I-a, p. 516);
933. MIHNEA, Bella – soţia lui Ionel Mihnea-Cohn; din ian. 1948 arhivar principal în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
934. MILETICI, Jean – avocat, în iunie 1948 repartizat de ministrul Justiţiei la contenciosul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4844); decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3862)
935. MILETINEANU, Ionel (uneori ortografiat şi “Militineanu”) (1902-1979 Bucureşti) – văr primar al amantei regale Elena Wolf-Lupescu; la începutul anilor ’30 expulzat din Germania în timpul studenţiei ca agitator comunist, apoi înrolat voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, după război membu în conducerea Comitetului Electrotehnic Român; în mai 1948 numit unul din cei şase secretari generali ai Ministerului Industriei (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5638); până în 1969 director general adjunct al Direcţiei Generale Metrologie, Standarde şi Invenţii de pe lângă Consiliul de Miniştri, iar apoi director în cadrul Direcţiei de Standardizare; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763) (Diamant 1979: 371, Sugarman f.a.: 110, Ţurlea 2010: 111; B.I.R.E. 15 (18 mai 1948): 6); decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de ofiţer;
936. MILKERT, Bruno (uneori ortografiat “Milchert”) – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
937. MILLO, Sergiu – în 1945 era funcţionar la Subsecretariatul Aprovizionării de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5263);
938. MINDIRIGIU, Lupu – de formaţie tâmplar, după război instructor teritorial şi “lector” al ziarului Scânteia, cenzor de presă în cadrul Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (1952-1977), ocazional publicist la Presa Noastră143 (editată de Consiliul Ziariştilor din R.S.R.), apoi redactor la România Liberă până la emigrarea în Israel în 1980, unde, în 1999, avea să publice cartea de memorii Un anonim în citadela presei româneşti, apărută la Tel Aviv (Solomovici 2003: 377-9 ş.u.; Otu şi Râjnoveanu 2007: 56);
939. (?) MINEA, Stan (fiul lui Constantin) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1971); voluntar republican în războiul civil din Spania, după august 1944 redactor la Viaţa sindicală, încadrat la M.Ap.N. în 1946, avansat colonel (1949), decorat în acelaşi an cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, promovat şeful Direcţiei Informaţii (i.e. contrainformaţii militare) a Marelui Stat Major (febr. 1951-ian. 1954), ulterior, în circumstanţe încă neelucidate, internat într-o secţie psihiatrică a spitalului M.A.I. Otopeni, apoi, în anii ’60, autor al unor articole şi studii de istorie contemporană (la I.S.I.S.P., Institutul de Istorie şi Filozofie al Academiei, revista Magazin istoric, etc.) (Adorian et al. 1971: 210; Solomovici 2003: 249 şi 470; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 506, n. 17; Ioniţoiu 2008: 291; C.P.A.D.C.R. 2006: 662; Troncotă 2003: 35; Deletant 1999: 20);
142 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 101.916 din 4 oct. 1945 în M.Of. nr. 241 din 22 oct. 1945, partea I-a, p. 9260.
143 Un articol al său din 1967 fiind citat în Joachim Lengert, Romanische Phraseologie und Parömiologie (Göttingen: Hubert & Co., 1999), p. 1482.
106
940. MIRONESCU, Solange – la începutul anilor ’50 angajată la Direcţia Cabinet în M.A.E. (Constantiniu 2003: 83, 149);
941. MISSIR, Ioana – avocată, în iunie 1948 repartizată de ministrul Justiţiei la contenciosul Ministerului Afacerilor Interne (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4847)
942. MIŞOSNIKY, Leon (1921 Bucureşti – III.2007 Bucureşti) – pictor; ilegalist, internat în timpul războiului într-un lagăr de muncă obligatorie la Titu-Găieşti; în 1948 numit preşedinte al Consiliului de Administzraţie la “Imprimeriile Independenţa” (M.Of. nr. 32 din 9 febr. 1948, partea I-a, p. 1051); în anii ’50 student la Facultatea de grafică şi poligrafie de la Moscova, după întoarcerea în ţară “ocupând diferite funcţii tehnice şi administrative, până la postul de director în instituţii poligrafice” (Ţ. Goldstein 2010: 18);
943. MOGHIOROŞ, Alexandru (n. BALOGH Joszef, în alte documente oficiale MAGYAROSI) (23.X.1911 Salonta Mare, Bihor – 1.X.1969 Bucureşti) – evreu maghiarofon, fost mecanic, agitator comunist şi membru de partid din 1929, după 1944 membru în conducerea C.D.E., membru al Biroului Politic (din 1948); secretar CC al PMR (1948-1954); membru al Biroului Organizatoric (1950-1953); ministru al Nationalităţilor în guvernul Groza (1948-1952), preşedinte al Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole (1950-1951); prim-vicepreşedinte şi apoi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1954-1965); şef al secţiei de relaţii internaţionale a partidului în timpul guvernării Dej; decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa I-a;
944. MOGHIOROŞ, Stela (n. 3.IX.1909, Tighina) (n. Ester RADOŞOVEŢKAIA, fiica lui Iakov Abramovici Radoşoveţki), soţia lui Al. Moghioroş) – membru P.C.d.R. din 1929 (nume conspirativ “Liza Lechmanova”), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2137, doc. 1); după război membru în prima echipă redacţională la Scânteia, membru C.C. al P.C.R., reprezentanta P.M.R. în redacţia Kominform, Pentru pace trainică, pentru democraţie populară, membru al Comitetului Executiv şi al C.C. al U.F.D.R. (1948-1954), director general adjunct la Agerpres (1954-1979, apoi pensionată); decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a şi în 1979 cu ordinul “23 August” clasa I;
945. MOISE, Avram – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); în 1948 era controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611);
946. MOISESCU, Anton (12.II.1913 Umbrăreşti, Galaţi – 2002 Bucureşti) – membru P.C.d.R. din 1932, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1856); voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, membru al C.C. al P.M.R. (1955-1969); preşedinte al Băncii de Stat a R.P.R. şi ministru adjunct al Finanţelor (1952-1953); vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării (1953-1954), ministru plenipotenţiar în S.U.A. (1954-1956) şi Argentina (1956-1957); vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale (1957-1961), secretar al Consiliului Central al Sindicatelor (1957-1962); preşedinte al Societăţii de Cruce Roşie (1961-1971), decorat în 1961 şi 1971, la pensionare; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951);
947. MOISESCU, Ilie (d. 1987) – colonel magistrat în anii ‘50, preşedintele completului de judecată în dosarul Pătrăşcanu, ulterior avansat gen.-mr.;
948. MOISESCU, Leon (n. Iţic MAISEZON, fiul lui Aharon şi Reiza “Risi”) (n. 14 iulie 1911 Bucureşti) – administrator-lichidator la Casa de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (1945-1947)144, apoi membru al Consiliului de Administraţie al Oficiului Industrial al
144 V. decizia nr. 18707 din 4 septembrie 1945 a directorului general C.A.S.B.I. la adresa http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=34332.
107
Mătăsii (1948-1949) (M.Of. nr. 2 din 2 ian. 1948, partea I-a, p. 32); ulterior încadrat în Ministerul Industriei, unde în 1949 este numit director adjunct al Direcţiei Centrale Industriale a Lânei ţi Mătasei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213);
949. (?) MOISESCU, Viorica (n. 1916) – soţia lui Anton Moisescu, membru P.C.R. din 1936, director adjunct CENTROCOOP până în anii ’60;
950. MOLDVAI, S. Emil – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
951. MOLHO, Salvador (d. 1977?) – jurnalist, cenzor al D.G.P.T. în anii ’50, responsabil şi cu instructajul “lectorilor”, demis şi transferat la tipografia publicaţiei Viaţa Cooperaţiei; fratele său, Morico, medic, a emigrat în Israel, unde a practicat medicina (în anii ’70 era şeful Institutului de Fiziologie Pulmonară din Haşomer) (Carol Neumann apud Solomovici 2003: 379, 381-2: 2004: 400);
952. (?) MOLHO MORARU, Florentina – directoarea (lector-şef) direcţiei Literatură şi Artă din cadrul Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor de pe lângă Consiliul de Miniştri în anii ’50-’70, responsabilă cu cenzura; aparent încă în viaţă în 2005, locuind în Piaţa Amzei, în Bucureşti (Vorobca 2008c, Mocanu 2003, Urian 2004);
953. MONDA, P. Emil (n. MOSCOVICI, fiul lui Zeilig şi Ghizela; fratele publicistului Virgiliu Monda şi nepot de unchi al lui Alexandru Toma) – în primii ani după război activist al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (fişă personală în dosarul 30/1947);
954. MORA, Henriette (n. LEIBOVICI) (n. 18.IV.1913 Galaţi) – inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (1947-1949) (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072); din 1949 impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
955. MORARU, W. Eugen (alias) – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
956. MORARU, Nicolae (n. Iulea ŞAFRAN145, zis “Iuli”, fiul lui Simion şi Clara (n. Falie)) (1.VIII.1912 Tighina, Basarabia – 18.I.1998 Bucureşti) – unul din principalii ideologi ai sistemului comunist în sectorul cultural; cf. lui Petre Groza, “evreu care nu a uitat învăţămintele sionismului” (apud Buzatu şi Cîrstea, 2010: 331); ilegalist, deţinut în multiple penitenciare (1933 – august 1944), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1452 şi 2607); uneori eronat menţionat ca voluntar în Spania (Andrei Micu în Zbăganu 2001); după eliberarea sa în august 1944 redactor la România Liberă şi Contemporanul, redactor şef al ziarului Veac nou (organul de presă al A.R.L.U.S.) (1945-1946), şeful de facto al Societăţii Române de Radiodifuziune (1945-1946), director general al postului de radio “România liberă” (1946-1948), preşedinte al Uniunii Ziariştilor (câteva luni în 1947 până la comasarea sindicatelor artiştilor, ziariştilor şi scriitorilor), secretar al Comitetului Artelor din Secţia centrală de educaţie politică a C.C. al P.C.R. (1947), secretar general al Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1950)146, redactor-şef la Viaţa Românească (1950-1953), profesor universitar
145 Pentru schimbarea numelui vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 102238 din 6 oct. 1945 în M.Of. nr. 234 din 13 oct. 1945, partea I-a, p. 8960, unde numele este transcris „Şofran” din fonetica rusă.
146 În cuvintele premierului de la acel moment, Petru Groza: Moraru, „evreul care n-a uitat învăţăturile sionismului”, „şi-a adus o serie întreagă de oameni la Ministerul Propagandei [redenumit ministerul Informaţiilor în 1946 şi comasat cu Ministerul Artelor în 1948, n.n.]. [I-ai] de la un cap la altul şi vezi ce oameni sunt aceştia. Aproape toţi evrei.” (Buzatu & Cîrstea 2010: 331 ş.u.; Niculae 2004: 50-51). N.B. Cei la care făcea referire Groza erau, la nivelul directorilor şi inspectorilor şefi: Eduard Mezincescu (n. Mesinger), Marcel Breslaşu (n. Breslau/Bresliska), Petre Iosif (n. Josefsohn), Alfred Mendelsohn, Mihail Novicov (n. Neuman), Mihail Davidoglu (n. Davidsohn), Radu Bogdan (nume real necunoscut), Constantin Bugeanu (probabil român) şi Radu Negreanu (la origine Schwartz) (v. Vasile 2010:42-43). Acestora li se adăugau la nivelurile inferioare ierarhic alte câteva duzini de funcţionari evrei, între care cele mai sonore nume ar fi Henri Blazian şi Lucia Demetrius.
108
şi, în pofida faptului că nu avea studii în domeniu, şeful catedrei de Estetică la Institutul de Arte din Bucureşti (1948-1968), iar din 1950 coordonator al publicaţiei lunare pentru străinătate, apoi redactor-şef, până la pensionarea sa, în 1979, al nou-transformatei Redacţii de Publicaţii pentru Străinătate (fosta Narodnaia Rumînia); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); autor al unor volume de critică şi ideologie literară, între care “Pentru fericirea poporului” (co-autor Aurel Baranga), premiată cu Premiul de Stat în 1951; cu fişă de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R., dosar nr. 139/1955, nr. in. 159;
957. MOROIANU, Oscar – după război membru P.S.D., în facţiunea pro-comunistă la Congresul de unificare din octombrie 1947; şef de birou la Oficiul de Studii al Ministerului Muncii (1945-1946); deputat de Olt (1946-1948, ales pe lista B.P.D.); secretar general al Ministerului Lucrărilor Publice (din 1948) (indicat ca evreu în Solomovici 2001I: 195);
958. MOSCINSKY, Vera – în 1949 era translatoare în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
959. MOSCOVICI, Harry – membru al Consiliului Superior al Economiei Naţionale (1945-1946); deputat de Bucureşti, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 749; M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945 partea I-a, p. 10332);
960. MOSCOVICI, Iancu – din februarie 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
961. MOSCOVICI, Iosif – medic, după război şef de birou administrativ la Direcţia Personal a Subsecretariatului de Stat al Naţionalităţilor de pe lângă preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 123 din 3 iunie 1947, partea I-a, p. 4391; M.Of. nr. 153 din 10 iulie 1945, partea I-a, p. 5831) până în iulie 1947 (M.Of. nr. 147 din 1 iulie 1947, partea I-a, p. 5544);
962. MOSCOVICI, Nicolae – în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale Electrotehnice (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966); posibilă identitate cu omonimul prezent în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
963. MOSCU, Adalbert (n. MOSCOVICI) – director adjunct al Bibliotecii şi Arhivei Presei – serviciu în cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. în 1949 (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21);
964. MOSCU, Gerard (n. MOSCOVICI) (n. 28.III.1912 Găeşti, DB)– în 1948 inspector general adjunct în cadrul D.G.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5624); după reorganizarea ministerială transferat în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384; decizia M.J. nr. 10102 din 31 ian. 1946 în M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1375);
965. MOSCU, A. Marcu – din 1948 impiegat în centrala Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6293);
966. MOSES, Iancu – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
967. MOSESOHN, Leon – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7492);
968. MOZES, Bernhardt – în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
969. MOZES, Sorin – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
109
970. MUNTE, I. Arthur (n. BERGMANN147) (n. 7 sept. 1894 Bucureşti) – în perioada interbelică ziarist în Bucureşti, redactor la Luptătorul şi Aurora, după război redactor la Jurnalul de Dimineaţă; în august 1945 numit de Preşedinţia Consiliului de Miniştri în conducerea Oficiului nou-înfiinţat al Lemnului de Lucru (M.Of. nr. 183 din 14 aug. 1945, partea I-a, p. 7151);
971. MUNTEANU, Vili – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
972. MÜHLSTEIN, Emanuel – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
973. MÜHLSTEIN, ? – şeful contenciosului Băncii SovRom – menţionat în declaraţia din 24 ian. 1952 a lui A.L. Zissu în faţa organelor de anchetă (v. Solomovici 2001II: 104);
974. MÜNTZER, Isidor – în 1949 era dispecer de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
975. NACHMIAS, Virgil – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
976. NACHTIGAL, Alfons (fiul lui Jacques şi Helene) (1895-1961) – fost ilegalist, urmărit de Siguranţă în perioada interbelică, avocat al inculpaţilor comunişti (M. Mircu 2007:4), deţinut în 1940 în lagărul de muncă de la Miercurea Ciuc; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); preşedinte adjunct al al Blocului Democratic al Evreilor din România, f. 23 sept. 1944 (Solomovici 2001II: 10), ulterior deţinut în închisorile comuniste;
977. NADAS, Emeric – în martie 1945 reîncadrat ca inginer consilier la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
978. NAFTALI, Simion (fiul lui Adolf) – membru de partid; consilier tehnic în centrala Ministerului Industriei (1948-1949) (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7554); din 1949 inginer-şef al Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobilei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213); ulterior pe diverse funcţii de conducere în sectorul industrial; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 85/1955; decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; fiul său, Paul Naftali, a reobţinut, la cerere, cetăţenia română în 2007 (H.G. nr. 1427);
979. NASTA, Mauriciu (n. ZOLLER?) – în 1948 era inspector general adjunct în cadrul Direcţiei Control Economic a D.G.C.E. şi preşedinte al Comisiei de recepţie a bunurilor şi materialelor (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4623);
980. NAŞ, Leon (n. Leon LITMAN, fiul lui Moise şi Lora) (23.I.1919 Moineşti – 2007 Bucureşti) – fost ilegalist (membru U.T.C. din 1936), după război redactor la Editura P.C.R (1944-1946), iar ulterior prim-adjunct şi şef de facto al secţiei Gospodăria de Partid a C.C. al P.C.R. (1946-1989), unde a controlat fondurile valutare, întreprinderile şi fermele Gospodăriei de Partid până la sfârşitul regimului comunist; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. III-a, în 1981 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a II-a, iar în 1981 cu ordinul “23 August” cls. II-a; căs. cu Stefania (1923-2010), cu care a avut 3 copii: Tania Măgureanu, Adrian Naş şi Valentin Naş;
981. NATHANSOHN, Isac – în 1949 era revizor-contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei, transferat la Corpul de Control Financiar Intern al ministerului (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1214; M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
147 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 117508 din 25 nov. 1946 în M.Of. nr. 13 din 16 ian. 1947, partea I-a, p. 392.
110
982. NAUM, Ana (17.VI.1914 – 24.XII.1977) (nume de cod în perioada ilegalismului: Nuţu Fuxman, soţia lui Belu Zilber) – în reţeaua “Ajutorul Roşu” în timpul războiului, cu stagiu de ilegalistărecunoscut din 1932, ulterior directoarea adjunctă a Direcţiei Generale a Editurilor, Poligrafiei şi Difuzării Cărţii (transformată apoi în D.G.P.T.) de pe lângă Consiliul de Miniştri până în anii ’50 (v. Pienescu 2008: 154, 155), ulterior redactor la Editura de Stat pentru Imprimate şi Publicaţii; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
983. NAUM, Roza (soţia generalului Grigore Naum, v. infra) – activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (12/1954); decedată în anii ’70 în Bucureşti (Solomovici 2003: 120-1);
984. NĂDEJDE, Arnold (n. Arnold M. NADLER148; fiul lui Marcu şi Frida) (17.V.1911 Bucureşti – XII.2005, Bucureşti) – după război funcţional în administraţia guvernamentală centrală, arestat şi condamnat în 1951 ca fost informator al S.S.I. în timpul perioadei ilegaliste149;
985. NĂDEJDE, Erwin Costin (31.X.1909 – 1999 Bucureşti) (fiul fostului demnitar social-democrat Iosif Nădejde-Armaşu, ulterior publicist) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2612); după războui şeful Direcţiei Domenii şi Infrastructură în Ministerul Comunicaţiilor; la sfârşitul anilor ‘40 şeful Serviciului Spectacole din Ministerul Finanţelor, apoi şeful secţiei Învăţământ în Ministerul Culturii în anii ’50, apoi ministru adjunct al Învăţământului, şeful secţiei Învăţământ a C.C. al P.M.R. şi cadru didactic la I.P.B., până în anii ’60, ulterior membru al Comitetului de Stat pentru Cultură şi Arte (1961-1965) şi membru supleant al C.C. al P.C.R. (1955-1965); cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.M.R (dosare anexe, nr. 12/1952); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. III-a;
986. NĂVODARU, Sergiu (n. FISCHER) – după război inspector general în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
987. NEGOIANU, Cornelia (n. NEULICHT) (n. 12.IX.1909 Roman) – membră de partid din 24 aprilie 1945 (dosar N/77 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598 – când încă nu îşi românizase numele; pentru schimbarea numelui, v. decizia M.J. nr. 107.130 din 1 dec. 1947 în M.Of. nr. 281 din 4 dec. 1947, partea I-a, p. 10696);
988. NEGREA, B. Jean – în martie 1945 reîncadrat ca şef de secţie în în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
989. (?) NEGREANU, Dan – în perioada 1947-1948 şef de cabinet al ministrului Artelor (şi Informaţiilor), până în febr. 1049 inspector general în cadrul Direcţiei Contabilitate a ministerului (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3908; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1132);
990. (?) NEGREANU, Mariana – în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
991. NEGRIN, Arnold (n. Arnold SCHWARTZ) (n. 16.V.1910 Bucureşti) – controlor în cadrul Direcţiei Generale Control Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (până în nov. 1947, când urmare a reorganizării ministerelor este transferat la Ministerul Industriilor) (M.Of. nr. 269 din 20 nov. 1947, partea I-a, p. 10290; M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598);
148 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 41993 din 30 apr. 1947 în M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3943; respectiv publicarea solicitării de schimbare a numelui în M.Of. nr. 39 din 17 febr. 1947, partea I-a, p. 1239.
149 Vezi fişa matrioclă penală la http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f:\web\Fise+matricole+penale+-+detinuti+politici\N\N+01.+Nac+-+Neatu\Nadejde+Arnold/P1990862.JPG.
111
992. NEIGER, Elza – în mai 1945 încadrată ca şefă de birou în centrala Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904);
993. NEMŢEANU, Iancu – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
994. NEUMANN, Carol – ilegalist, luptător în reţeaua FTP-MOI în Franţa ocupată; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2305, doc. 16); după război director al Casei de Pensii a Colegiului Inginerilor din România (1945-1947); consilier superior la Regia Autonomă a Transporturilor cu Autovehicule (1947-1948) apoi directorul Editurii Tehnice până în 1952, când este epurat şi arestat; eliberat în 1953; continuă să profeseze ca inginer, la începutul anilor ’70 inginer principal la Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a (v. şi Levy 2002: 128-9, 131, 186, 2777 n. 238);
995. NEUMAN, Dezideriu – în 1949 era referent tehnic în cadrul D.C.I. a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
996. NEUMAN, Faur – în 1948 era director administrativ al Institutului General de Asigurare, Credit, Economie şi Asistenţă al funcţionarilor şi pensionarilor publici (M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1948, partea I-a, p. 317);
997. NICOLSCHI, Vanda, (n. Şeila AVERBUCH) (27.II.1902, Valea lui Vlad, jud. Bălţi – X.1986) de profesie ţesătoare, soţia lui Alexandru Nicolschi [v. infra], membru al CC al PCR în perioada ilegalistă (din 1924), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 1); după război membru C.C. al P.C.R., al B.P. al P.C.R. (un mandat) şi vicepreşedinte al C.C. al Crucii Roşii (din 1961); decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, îm 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls. I.; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1954); incinerată la crematoriul “Cenuşa”;
998. (?) NICULI, Ion (5.I.1887 Iaşi – 31.VII.1979 Iaşi) – ilegalist (membru de partid din 1921), în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); după război membru al Prezidiului R.P.R. (1947-1948) membru al C.C. al P.M.R. (1948-1955), preşedinte al Comitetului Executiv al Sfatului Popular al oraşului Iaşi (1953-1956), ulterior preşedinte al Consiliului Regional Iaşi al A.R.L.U.S.; decorat în 1977 cu prilejul împlinirii a 90 de ani, cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa I-a (Decretul nr. 7 din 22 ian. 1977) (singura sursă care îl menţionează ca evreu este un alt evreu, Teşu Solomovici (2001II: 17));
999. NISTOR, Alexandru (n. Alexander Oskar NEUMANN) (n. 2.II.1916 Reghin, Mureş) – membru în Comisia de Lichidare C.A.S.B.I. (1945-1948), şeful economatului Institutului Central de Statistică, director adjunct al Administraţiei Livrărilor din Ministerul de Finanţe între 1948 şi 1952, când va fi arestat în “dosarul Vasile Luca” (eliberat doi ani mai târziu); dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 14/1951, 77/1952, 249/1952, 299/1952); referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 71/1956;
1000. NOVAC, Charlotte – din 1949 şefa adjunctă a D.C.I. a Energiei Electrice din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213);
1001. NOVAC, Niculae (n. Ernest NEUMAN) (n. 4 dec. 1915 Bistriţa) – membru de partid; după război în aparatul politic central; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 38/1956; pentru schimbarea numelui, v. decizia ministrului Justiţiei nr. 99797 din 5 oct. 1946 în M.Of. nr. 235 din 10 oct. 1946, partea I-a, p. 10955;
112
1002. NOVAC, C. Mauriciu – ministru adjunct al Comerţului Exterior (1950-1956), apoi vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării (1959-1969), respectiv ministru adjunct al Comerţului Interior (1969-1973); autor ocazional la periodicul lunar Probleme economice, precum “Ajutorul fărţesc al Uniunii Sovietice – factor important în dezvoltarea economiei noastre naţionale” (co-autor Manea Mănescu, nr. 8 (august), 1959; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (întocmit 1956) şi referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 90/1956;decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. III-a;
1003. NOVAC, Uşer – inginer, în 1948 numit de ministrul Lucrărilor Publice în conducerea C.L.R.S. (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8009);
1004. NUSSENBLATT, Nathan – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8599);
1005. NUSSENZWEIG, Paula – după război şefă de secţie în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1006. OBEDEANU, Haralambie (n. Harry LAZAROVICI150, fiul lui Izac şi Ana) (19.VII.1921 Bacău-18.II.1960 Jilava) – membru al grupului de evrei care au jefuit maşina Băncii de Stat a R.P.R. la 28 iulie 1959; fost ilegalist, după război ofiţer de Interne, ziarist la Scânteia (1945-1956, apoi decan al Facultăţii de Ziaristică la “Academia Ştefan Gheorghiu” (1956 – 1 ian.1959, pensionat cu grad de conferenţiar), condamnat şi executat la 18.II.1960 (v. Solomovici 2005 şi 2001II: 111, Goma 2005: 4)151; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763): căs. cu Nora (1927-1994, n. Einhorn), cu care a avut o fiică, Sanda (căs. Kaufman), stabilită în Cleveland, Ohio, S.U.A.;
1007. OERIU, Elena – soţia lui Simion Oeriu (v. infra); în 1944 membru fondator şi apoi în conducerea A.R.L.U.S.; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; singura menţiune a evreităţii sale în nota informativă confidenţială din nov. 1947 a reprezentanţiei diplomatice britanice la Bucureşti, remisă centralei Foreign Office (v. Buzatu 2008: 434);
1008. OERIU, Simion (n. Simon SCHÄFER, fiul lui Ştrul) (19.XII.1902 Iaşi – 1982) – fiul unui cârciumar din Dorohoi, de profesie farmacist, secretar general al Asociaţiei Române pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică (A.R.L.U.S.) şi redactor la revista asociaţiei, Veac Nou (1944-1946, perioadă în care scrie şi volumul Omul sovietic), şef al catedrei de biochimie din cadrul Intitutului de Medicină şi Farmacie Bucureşti (1947 – anii ’60, instalat de comunişti în locul reputatului Vintilă Ciocâlteu), având rang de subsecretar de stat (1945-1946); deputat de Dorohoi, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 751); comisar general al guvernului pentru legătura cu Comisia Aliată de Control (1946-1947), apoi comisar al guvernului pentru aplicarea Tratatului de Pace de la Paris; comisar general al executării armistiţiului cu URSS (din august 1945), după unele surse ar fi emigrat în anii ‘70 în Israel; cf. unei note informative confidenţiale a misiunii diplomatice britanice din nov. 1947, Oeriu s-ar fi convertit la creştinism în 1944 (v. Buzatu 2008: 434);
1009. OIŞTEANU, Mihail (n. Mihail Nikolaievici OIGENSTEIN, zis “Mişa”) (1916-2003) – fratele mai mic al lui Leonte Răutu; ilegalist (membru de partid din 1931) şi kominternist (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1455); arestat şi condamnat în 1932 şi 1937, fugit în U.R.S.S. în 1941, ofiţer politic într-un lagăr de prizonieri de război români şi italieni în
150 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 20622 din 28 febr. 1946 în M.Of. nr. 62 din 14 martie 1946, partea I-a, p. 2291.
151 Vezi fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici%20executati/O/Obedeanu%20Haralambie/index.php.
113
Karaganda (în Kazhstan, acolo unde i se naşte şi fiul, Valery Oişteanu), revenit în august 1944 în România ca ifiţer N.K.V.D., în 1948 transferat din nou în U.R.S.S., apoi întors în România împreună cu familia în octombrie 1954; din 1955 doctorand, iar apoi profesor de istoria mişcării muncitoreşti la Şcoala Superioară de partid, ulterior Academia “Ştefan Gheorghiu”; pensionat în anii ’70; căsătorit cu Bella (n. Iosovici), tatăl fraţilor Andrei şi Oişteanu, publicişti; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (v. mai ales Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 505, n. 6);
1010. OPRESCU, Mihai(l) (Michel ŞORAR) (1911-1991) – în timpul războiului cadru didactic la colegiul “Marcu Onescu” pentru evrei, apoi maior procuror militar la Tribunalul Militar M.A.I. (1945-1975) (implicat şi în procesul monseniorului Vladimir Ghika152) şi în paralel cadru didactic la Facultatea de Drept din Bucureşti, ulterior cercetător al istoriei evreilor din România (Kuller 2010: 190; 2008: 285, 458);
1011. OPRIŞAN, Mircea (n. BERCOVICI; fiul lui Moritz şi Betty (n. Jureck)) (d. 1999 S.U.A.) – ilegalist, deţinut la penitenciarul Caransebeş; după război specialist în centrala Ministerului Comerţului şi în paralel redactor-şef al revistei lunare Probleme Economice (1948-1852); vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Planificării (1952-1954); ministrul Comerţului Interior (febr. 1954 – oct. 1955); din 1970 consilierul ministrului Janos Fazekas la Consiliul de Miniştri, unde, cf. fostului general de Securitate Neagu Cosma, se afla sub supravegherea Securităţii ca agent al serviciilor de informaţii israeliene; emigrat în 1974 în circumstanţe neclare în Israel, iar apoi stabilit în Statele Unite (unde în septembrie 1985 îi acorda un interviu lui Robert Levy (2002: 315)); în anii ’80 a acordat câteva interviuri postului de radio Europa Liberă; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a (v. Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 424; C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 450; Tismăneanu 2005: 325, n. 20; Cosma 1994: 299-300; Levy 2002: 208, 315; Trebici 2011; respectiv Balaş (2008: 218), care îl caracterizează ca pe “a Jewish journalist” şi “an astute political manipulator”);
1012. ORBAN, Tamara Mira153 (1918 Basarabia – I.2005 Bucureşti, cimitirul evreiesc “Filantropia”) – ilegalistă, membru U.T.C. din anii ’30, după 1944 activistă la diverse secţii ale C.C., în anii ’50 instructor al Secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., directoarea şcolii de partid (de un an) de pe lângă Comitetul Orăşenesc Bucureşti al P.M.R., anchetată în lotul fracţioniştilor din 1958, sancţionată cu vot de blam şi avertisment, ulterior activistă la C.C. al Uniunii Generale a Sindicatelor din România; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; a locuit până la sfârşitul vieţii în Bucureşti, pe str. Primăverii nr. 24154 (menţionată în Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 504, n. 4 şi 505 Dobre et al. 2004:39, Solomovici 2001II: 42 ş.a.);
1013. ORENSTEIN, Ernestina (fiica lui Aron; zisă “Tina”) (n. 1902 Pufeşti, jud. Putna) (uneori ortografiat şi “Ornştein”) – ilegalistă, aflata în atenţia Siguranţei în 1941 pe lista “comuniştilor categoria A”, an în care i se stabileşte de altfel şi domiciliu obligatoriu; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 5); din 1945 în conducerea U.F.A.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 380), în 1946 în “activul central al partidului” (Andreescu, Nastasă, Varga 2003: 369 ş.u.; Mâţă 2007: 251);
1014. ORNSTEIN, Alexandru – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072);
152 V. http://www.vladimirghika.ro/index.php?s=Din_Arhive.
153 Numele este cel de căsătorie (în perioada războiului fusese căsătorită cu ilegalistul basarabean Mihail Popescu, fiul lui Nicolae Popescu-Doreanu). Vezi şi anunţul decesului ei la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr224/pagina14.pdf.
154 V. necrologul din Realitatea Evreiască nr. 224 (1024), p. 14, accesibil şi la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr224/pagina14.pdf.
114
1015. ORNSTEIN, Iuliu – din 1945 şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
1016. OSTFELD, Gottfried – în iunie 1948 era funcţionar în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4972);
1017. OSTRADEL, Marva – în 1949 era translatoare în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
1018. PANAITESCU, Horia (n. Harry Elias WITZLING) (18.V.1921 Bucureşti – 21.III.1986155) – membru de partid din 1940, activist P.C.R.după război, absolvent al Facultăţii de Chimie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti; din 1956 şi până la pensionarea din ani ’70 director general adjunct (şi după 1973 membru al Colegiului) Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor de pe lângă Consiliul de Miniştri – formal al doilea om în sistemul cenzurii din timpul comunismului; în afara activităţii guvernamentale publicist realist-socialist; cu dosar de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie C.C. al P.C.R. (întocmită 1954);
1019. PANĂ, Antoaneta (f. LUPU, n. BURAH) – soţia lui Gheorghe Pană (vicepreşedinte al Consiliului de Stat în 1985); activistă de partid, în 1949 instructor în cadrul sectorului Învăţământ Public al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., în anii ’50 inclusiv şefă de cabinet a lui Leonte Răutu (dosar la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C., nr. inv. 71, dosar 12/1954; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 236 şi 424, n.34; Mihai 2009);
1020. PANŢER, Leon – din 1948 director adjunct al Direcţiei Medicină Curativă din cadrul Ministerului Sănătăţii (M. Of. (partea I B) nr. 31 din 7 februarie 1949, p. 1103; M.Of. nr. 157 din 10 iulie 1948, partea IB, p. 5767);
1021. PAPP, Iuliu – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1022. PAS, Ion (n. Calman SCHRITTER156) (6.X.1895 Bucureşti – 20.V.1974 Bucureşti) – fost membru P.S.D. şi redactor la Gazeta în anii ‘20-’30, cu convingeri nedisimulat marxiste; după război vicepreşedintele secţiei Presă a A.R.L.U.S., membru al Comisiei pentru epurarea presei de pe lângă Ministerul Propagandei Naţionale (1945-1946), vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, ministrul Artelor (1946-1948), membru neîntrerupt al C.C. al P.M.R. între 1948 şi 1965, preşedintele Comitetului de Stat pentru Radiodifuziune şi Televiziune (1958-1965, apoi pensionat); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler I (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946); decorat cu ordinele “Steaua R.P.R.” clasa a II-a (1948) şi “Steaua R.S.R.” clasa I-a (1964);
1023. PASCAL, Ernestine – în 1948 şefă de secţie la Direcţia Cinematografie a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 214 din 15 sept. 1948, partea I-a, p. 7620; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
1024. PASCARIU, Tina – din aprilie 1948 secretar cultural în centrala Ministerului Informaţiilor (Direcţia Presă), apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372);
1025. PAUKER, Ana (n. Hanna KAUFMAN RABINSOHN, fiica lui Herş şi Sara) (13.II.1893 Codăeşti, Vaslui – 3.VI.1960 Bucureşti) – ilegalistă notorie, arestată şi condamnată de două ori în perioada interbelică, după război secretar general al C.C. al P.M.R. între 1944 şi 1948; din noiembrie 1947 până la excluderea ei din viaţa politică în 1952 ministru de Externe al R.P.R. şi membru al Secretariatului General al P.C.R. (din 1948 redenumit Partidul Muncitoresc Român,
155 Pentru schimbarea numelui, v. decizia ministrului Justiţiei nr. 69498 din 13 iulie 1946, în M.Of. nr. 165 din 19 iulie 1946, partea I-a, p. 7633.Vezi şi menţiunea sa în rubrica „Aniversări” a revistei Realitatea Evreiască, nr. 336-337 (1-31 mrtie 2010), p.21.
156 Cf. dosarului pe care l-a depus la casa de pensii a ziariştilor în 1943, locul şi data de naştere a ziaristului Ion Pas, născut Calman Schritter, fiind identică cu cea a viitorului demnitar comunist Ion Pas.
115
PMR, după care în 1968 a revenit la titulatura PCR); membră fondatoare şi preşedintă de onoare a Uniunii Femeilor Antifasciste din România (U.F.A.R., 1945-1948), membră a C.C. şi preşedintă de onoare a Uniunii Femeilor Democrate Române (U.F.D.R., 1948-1952), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1949-1952), “epurată” în iunie 1952, alături de V. Luca şi T. Georgescu, ulterior traducătoare a operelor lui Marx la Editura Politică; decorată în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa I-a; decedată de cancer în 1960, incinerată la crematoriul “Cenuşa”;
1026. PAUL, Andrei (n. POLLAK) – după război încadrat ca judecător de şedinţă la Tribunalul Bihor-Oradea, în 1945 promovat ca prim-procuror, iar ulterior numit acuzator public la Tribunalul Poporului Cluj (M.Of. nr. 147 din 3 iulie 1945, partea I-a, p. 5538; M.Of. nr. 153 din 10 iulie 1945, partea I-a, p. 5829);
1027. PAVEL, Doru (n. Dorin GHERŞON157) (n. 1 ian. 1908 Tg. Ocna) – jurist, unul din avocaţii numiţi din oficiu care au mimat apărarea sârbilor bănăţeni condamnaţi pentru “titoism” în 1950 (când încă nu-şi românizase numele, v. şi Rusnac 1997), apărător al lui Nicolae Steinhardt, pe care “îl apără cu un elan anemic, [aşa] cum era permis pe acea vreme să fie ‘apăraţi’ duşmanii clasei muncitoare” (Solomovici 2003: 305); în anii ’60-’70 secretar general de redacţie la Revista română de drept; coautor al comentariilor la Codul Penal al R.S.R. (1975); căs. cu Amalia Pavel (n. Avramescu), tatăl scriitorului şi istoricului literar Thomas (Toma) Pavel (n. 1941), stabilit în S.U.A. (inclus în Kuller 2008a: 440);
1028. (?) PĂSCULESCU, Elena (n. Tescovici [? v. supra]) (n. 31.I.1903) – sora lui Teohari Georgescu; membru de partid din ian.1945; fondatoare, membră în conducere şi cenzor al U.F.A.R. (1945-1948) (Şt. Mihăilescu 2006: 380), membru al organizaţiei de bază a partidului, responsabilă cu propaganda şi agitaţia, din ianuarie 1948 angajată la cabinetul ministrului (cu grad de prim consul general), iar apoi şefă a Direcţiei Cabinet în M.A.E. în ministeriatul Anei Pauker (1949-1952) (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 533; A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar nr. 51/1952, passim) (v. şi M.Of. nr. 40 din 18 febr. 1948, partea I-a, p. 1389 şi nr. 178 din 4 august 1948, partea I-a, p. 6401; Fl. Constantiniu 2003: 13 ş.u., 43, 74-6; Tismăneanu 2010a), epurată în 1952, ulterior cu evoluţie incertă (dosar P/43 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a;
1029. PĂTRAŞCU, Andrei (n. Andrei LÖB158, îşi românizează numele în 1946) (n. 28.II.1911 / 22.III.1911, Tinăud, Bihor / Cluj159 – d. 1986 Bucureşti) (fiul lui Ludovic şi Ana) – de profesie croitor, ilegalist (membru de partid din 1934); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1838); aflat în 1941 pe lista “comuniştilor categoria A” în 1941, când încă nu îşi românizase numele160; deţinut la Tg. Jiu (1941-1942); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); după război membru al primului C.C. al P.C.R. (1945-1948), deputat M.A.N. de Bihor (1946-1948), instructor C.C. pentru comitetul regional de partid Hunedoara (1945-1946), apoi Bihor (1946-1949), secretar general al Ministerului Agriculturii pentru câteva luni în 1947, director adjunct al Centralei Industriale a Lemnului (1949-1952), ulterior epurat sub acuzaţia împuşcării (involuntare) a lui Gheorghe Apostol în violenţele de la uzinele Malaxa din Bucureşti din 1945, trimis într-o colonie de muncă (1952-1955), apoi normator până la pensionare
157 V. M.Of. nr. 260 din 8 nov. 1946, partea I-a, p. 11765.
158 Şi nu Loew, cum, încă o dată eronat, opinează V. Tismăneanu (v. http://tismaneanu.wordpress.com/2010/08/24/condamnati-la-fericire-dupaaproape-douazeci-de-ani/).
159 Contradictoriu faţă de documentele C.C. (folosite de Dobre et al., 2004: 456), cf. fişei din penitenciar (v. http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/P/P%2004.%20Pat%20-%20Pavel/Patrascu%20Andrei/index.php), data naşterii ar fi de fapt 22.III. 1911, iar locul naşterii ar fi Cluj, ca şi în lista întocmită de Siguranţă în 1941, a comuniştilor categoria A (vezi poziţia 228);
160 Idem M.Of. nr. 127 din 1 iunie 1941, partea I-a, p. 2983în 1941, în care se anunţă stabilirea domiciliului obligatoriu.
116
la Fabrica de Confecţii Bucureşti (1956-1961); ulterior reabilitat; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 3/1958;
1030. PĂTRĂŞCANU, Elena (n. Hertha SCHWAMMEN, cu nume conspirativ “Saşa”, ulterior recăsătorită Veakis) (n. 11.IV.1914, Cernăuţi, fiica lui Max şi Sofia) – soţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu – convertită la creştinism în 1939, înainte de căsătorie (mariajele mixte fiind interzise legal în acea perioadă); membră a Partidului Comunist Austriac în timpul studenţiei la Viena în anii ’30; după august 1944: membru fondator şi membru al Comitetului de Conducere al U.F.A.R. (1945-1948), director al Teatrului de Păpuşi “Ţăndărică”, membru al Consiliului consultativ de pe lângă Ministerul Propagandei (1944-1946), lideră a grupării artistice din Uniunea Patrioţilor; consilieră în centrala Ministerului Propagandei (1945-1946), apoi în centrala Ministerului Artelor (şi Informaţiilor) (1947-1948); arestată în procesul intentat soţului ei, condamnată în 1954 la 14 ani închisoare, dar graţiată la 29 mai 1956, ulterior scenografă la Teatrul de Păpuşi Sibiu161 şi, după unele surse, colaboratoare disciplinată a Securităţii; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946), iar în 1971, sub numele “Elena Veachis” (urmare a căsătoriei cu regizorul grec Yannis Veakis), cu ordinul “23 August” clasa a III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 96/1968;
1031. PECHER, Herzelina – în 1948 numită director al Centralei Industriale a Întreprinderilor Chimice de Bază (M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1948, partea I-a, p. 6094);
1032. PELTZ, Sandu – după război angajat ca arhitect conductor în centrala M.I.C., în 1948 reîncadrat ca referent stagiar în centrala Ministerului Industriiilor (M.Of. nr. 232 din 6 oct. 1948, partea I-a, p. 8032; M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
1033. PELTZ, Ludovic – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7950);
1034. PELTZ, Zissu – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1035. PELŢAN, H. Marton – la începutul anilor ’60 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a prin Decretul nr. 335 din 20 iun. 1963;
1036. PERL, Samoil – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1037. PERLEA, David – şef serviciu–secretar în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (până în febr. 1949) (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
1038. PERLMUTTER, Stefania – în 1946 angajat în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la Direcţia radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877); între iunie 1948 şi febr. 1949 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor, la Direcţia Presă (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, pp. 5463-4; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
1039. PERŞINARU, David – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
1040. PETRAN, Iosif (n. Iosif POCLER) (n. 14.VI.1932 Bucureşti – 2005 Tel Aviv, Israel) – absolvent al Liceului Evreiesc din Bucureşti, angajat în centrala M.A.E. în mandatul Anei Pauker, în paralel urmează Şcoala Sanitară; cunoscut mai degrabă ca prozator (debut cu nuvele în 1964); emigrează în 1972 în Israel, unde colaborează la diverse publicaţii de limbă română (Viaţa noastră, Facla,
161 Vezi fişa ei matricolă penală de la penitenciarul Dumbrăveni la http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f:\web\Fise+matricole+penale+-+detinuti+politici\P\P+04.+Pat+-+Pavel\Patrascanu+Elena/P2070574.JPG.
117
Revista mea, etc.) şi îndeplineşte funcţia de secretar de redacţie, iar apo redactor-şef la Orient Expres; membru al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română;
1041. PETRESCU, Adela (n. Raşela, fiica lui Leon) – soţia lui Gheorghe (alias Gogu) Petrescu, fratele Elenei Ceauşescu; decorată în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a; încă în viaţă în 1990, după unele surse emigrată în Israel, după altele decedată în Bucureşti;
1042. PETRESCU, Alfred V. – evreu originar din Basarabia, după 1944 procuror la Parchetul Tribunalului Ilfov, însărcinat aducerea la îndeplinire a sentinţelor în simulacrul “Marele proces al trădării naţionale”;
1043. PETRICU, Betty – în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
1044. PETROIANU, Paul (n. GOLDŞTEIN162) (n. 30 sept. 1906 Bârlad) – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1045. PETROVAN, Samuilă – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642)
1046. PICALSCHI, Alfons (uneori ortografiat şi Pikalsky) – după război iniţial membru al C.A. al S.A. “Banca Economică” din Bucureşti); în 1948 numit de către Ministerul Comerţului director al societăţii naţionalizate “Bod” (B.I.R.E. 20 (5 iulie 1948): 7); şeful Direcţiei Administrative a Ministerului Silviculturii (1948-1952) (M.Of. nr. 250 din 27 oct. 1948, partea I-a, p. 8552); ministru adjunct al Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale (1952-1953) (numit prin Decretul Prezidiului M.A.N. nr. 334 din 19 septembrie 1952);
1047. PINCAS, A. Hary – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
1048. PINCAS, Mayer – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598);
1049. PINSLER, M. – numit în decembrie 1948 membru al comisiei Ministerului Sănătăţii pentru lichidarea restanţelor şi repartizarea dentiştilor (Bărbulescu et al. 2009: 184-5);
1050. PITARU, Solman – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
1051. PLATZ, Valeria – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1052. PODOLEANU, Jack (n. Iţic MENDELOVICI163, fiul lui Litman şi Tauba; prenume ortografiat ocazional şi “Jaques”) (11.II.1900 Podu Iloiaei, jud. Iaşi – 1972 Bucureşti) – ilegalist (membru de partid din 1921, internat în perioada 1941-1944 în lagărele de muncă disciplinară de la Tg. Jiu, Vapniarka şi Grosubova), cumnatul Ghizelei Vass (i.e. soţul Olgăi – sora lui Ladislau Vass), directorul Editurii P.M.R. (viitoarea Ed. Politică), apoi director general al Direcţiei Generale a Editurilor, Difuzării Căreţii şi Presei, ulterior secretar de stat responsabil cu industria alimentară în guvernul Dej; decorat ca pensionar prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
1053. POENARU, I. Albertina – funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
1054. POPP, Felix – în martie 1945 reîncadrat la Subsecretariatul de Stat al Aerului, Direcţia Aviaţiei Civile, din Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
162 V. M.Of. nr. 36 din 14 febr. 1945, partea I-a, p. 104 (solicitarea), respectiv decizia ministrului Justiţiei nr. 5728 din 19 ian. 1946 în M.Of. nr. 21 din 25 ian. 1946, partea I-a, p. 541
163 V. decizia nr. 97.251 din 30 ian. 1946 a ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 232 din 7 oct. 1946, partea I-a, p. 10.832), idem referatul de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 31/1957; Idem v. Prezenţa sa în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660), când âncă nu îşi românizase numele;
118
1055. POPPEL, Honora – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1056. POPPER, Marcel Maximilian (1895 – 1960 Bucureşti) – medic şi profesor, membru P.C.R., membru în conducerea C.D.E., apoi al F.C.E.R. (1948-1951), deputat în Marea Adunare Naţională (1948-1952); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
1057. PRAGER, Rudolf – după război referent la Subsecretariatul de Stat al Naţionalităţilor de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 183 din 14 aug. 1945, partea I-a, p. 7151); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul Credincios” clasa a III-a (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3001);
1058. PRATSCHER, Alexandru – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662;
1059. PREOTEASA, Ecaterina (zisă Kati) (n. FEHER) (n. 28 sept. 1919) – activistă a secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (iniţial la sectorul Evidenţa Cadrelor şi Documentare), apoi, până în anii ’70, instructor al C.C. al P.C.R.; dosar de cadre din 1954); a fost soţia fostului ministru de externe Grigore Preoteasa (decedat în accidentul aviatic din U.R.S.S. din 1957) şi mama Ilincăi (căs. în prezent Bartolomeu) – prima soţie, în anii ’70, a politicianului P.S.D. Adrian Năstase (recăsătorit în 1985 cu Dana, fiica fostului ministru al Agriculturii şi ambasador în China Angelo Miculescu); decorată în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R. clasa a II-a;
1060. PRESSER, Iacob – după război funcţionar în centrala Ministerului Industriei, în 1949 transferat de la Direcţia Contabilitate şi Control Financiar la Corpul de Control Financiar Intern al ministerului (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1214);
1061. PRISICEANU, Josefina – după război şefă de birou, iar din martie 1948 şefă de secţie în centrala Ministerului Artelor (ulterior şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 76 din 31 martie 1948, partea I-a, p. 2729; M.Of. nr. 26 din 2 febr. 1948, partea I-a, p. 845);
1062. PROFETA, Artur (fratele compozitorului Laurenţiu Profeta?) – din 1947 inginer specialist în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7234; M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3705);
1063. PROPPER, Adalbert – controlor la D.G.C.E. a M.I.C., iar după reorganizarea ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1064. PROTOPOPESCU, Eti (n. SINGER) (2.II.1912 – 14.XII.1984) – membră de partid din 1938; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); după război activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (110/1955);
1065. PRUTEANU, Paul (n. Pinchas Solomonovici, nume schimbat în 1945164) (15.I.1908 Fălciu, Huşi/Vaslui – 16.XII.1966 Iaşi) – după august 1944 membru al comitetului sanitar al Apărării Patriotice, inspector general sanitar în Ministerul Sănătăţii (1944-1945), membru de partid din 1945, director medical în centrala ministerului (1945-1948), şeful Direcţei Policlinici şi Spitale (1948-1952), pozişie din care a participat la coordonarea reformei sectorului sanitar din ţară, conferenţiar la catedra de organizare sanitară a I.M.F. Bucureşti, din 1952 transferat la catedra omoloagă din Iaşi; tatăl filologului George Pruteanu (1947-2008) (Brătescu 2007: 251-3; Burcă 2007: 13) (dosar P/167 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1066. RAB, I. Ioan (n. Ivan Stepanovici RAB, după alte surse Janoş Rab) (1904-1973) – general, cumnatul lui Leonte Răutu (soţia sa, Eva, n. Oigenstein, a fost sora lui Răutu); “refugiat” în U.R.S.S. în 1940, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”),
164 Vezi dosarul nr. 5/1944/945 de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei, în M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9712, respectiv aprobarea schimbării numelui prin decizia ministrului Justiţiei nr. 115196 din 14 nov. 1945 în M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10200.
119
inv. 225, dosar nr. 1351); revenit în ţară în 1944, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a165, şeful serviciului de cadre din M.Ap.N. (1950-1953), pentru scurt timp ministru adjunct al Construcţiilor, apoi ambasador la Moscova, ulterior directorul Institutului de Istorie Militară din Bucureşti; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 33/1958;decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; fiica sa şi a Evei, Felicia (verişoară cu fiicele lui L. Răutu), a emigrat la începutul anilor ‘70 în Israel, unde s-a căsătorit cu David Wizman, ambii stabilindu-se câţiva ani mai târziu în Olanda;
1067. RAB, I. Maria (1915-1976) – sora lui Ioan Rab şi cumnata lui Leonte Răutu; sub numele Barbu pentru scurt timp şefa Secţiei Internaţionale a C.C. al P.M.R. (cf. V. Tismăneanu166); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a; incinerată la Bucureşti;
1068. RABINOVICI, S. Pinhas – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
1069. RACHMAN, Şomuz – din 1945 şef de birou la Oficiul de Studii al Ministerului Muncii (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4540);
1070. RACHMISTRIUC, B. Alexandru – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
1071. RADIAN, Eugen-Constantin (n. RISDORFER) (n. 24 febr. 1912 Griviţa, Tutova) – în 1948 era referent-şef la Oficiul de Studii al Ministerului Minelor şi Petrolului (M.Of. nr. 42 din 20 febr. 1948, partea I-a, p. 1480; M.Of. nr. 1 din 1 ian. 1946, partea I-a, p. 8); în acelaşi an este delegat şef al Direcţiei Generale a Redevenţelor şi Impozitelor Miniere în acelaşi minister (M.Of. nr. 284 din 8 dec. 1947, partea I-a, p. 10860; M.Of. nr. 61 din 21 martie 1946, partea I-a, p. 2595);
1072. RADIAN, Liana – ambasadoare în Senegal în anii ’60, apoi înalt funcţionar în Ministerul Comerţului Exterior şi autoare a diverse articole în revista Probleme Economice (dosar la secţia Relaţii Externe a C.C., nr. 11/1954);
1073. RADO, M. Alexandru (fiul lui Martin şi Paula) (n. 17.VI.1905 Reşiţa) – fost patron de fabrică; membru de partid din 1944; sublt. (r.) de artilerie, radiat din registre laolaltă cu ceilalţi rezervişti evrei în 1940167, reîncadrat în 1945; după război numit preşedinte al Oficiului Industrial al Bumbacului; din 1949 referent de specialitate la Direcţia Centrală Industrială a Bumbacului, Inului şi Cânepei din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1189; M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817); în anii ’50 director adjunct al întreprinderii “Româno-Export” a Ministerului Comerţului Exterior; inculpat şi condamnat alături de alţi evrei funcţionari în comerţul exterior în 1961 pentru subminarea economiei naţionale, eliberat în 1968 (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 283; Ioniţoiu 2000:IX)168;
1074. RADO, Emeric – în mai 1945 angajat ca translator-şef în centrala Ministerului Propagandei, ulterior promovat inspector, iar apoi general adjunct în centrala Ministerului Informaţiilor, ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255; M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905; M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9855);
1075. RADO, Ivan – până în febr. 1949 secretar de presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
1076. RADOŞOVEŢKAIA, Gita Iakovlevna (11.VIII.1910 – 17.XII.1980) – sora Stelei Moghioroş; membră de partid din oct.1944, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2137, doc. 2); ulterior activistă a secţiei Propagandă şi Agitaţiei
165 cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
166 V. articolul său consacrat Ghizelei Vass, în care şi menţiunea Mariei Rab, la http://www.contributors.ro/politica-doctrine/cine-a-fost-ghizela-vass-despre-dosare-intrigi-si-anchete/.
167 V. M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5123.
168 V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/R/R%2001.%20Rab%20-%20Razus/Rado%20Alexandru/index.php.
120
a C.C. al P.M.R.; în 1949 referentă în cadrul secţiei la serviciul Biblioteca şi Arhiva Presei (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21); cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a CC al PCR (12/1954);
1077. RADOVICI, H. Micu (n. RABINOVICI169) (n. 10 iunie 1908 Buzău) – funcţionar în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor (1945-1947) (M.Of. nr. 81 din 7 apr. 1945, partea I-a); în 1947 numit de conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de Administraţie al Fabricii de Hârtie Buşteni (M.Of. nr. 58 din 11 martie 1947, partea I-a, p. 1841);
1078. RAICU, Desideriu (n. REICHENBERG) – în martie 1945 reîncadrat la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
1079. RAICU, Melania (n. REITMAN170) (n. 6.IX.1921 Galaţi) – la sfârşitul anilor ’40 inspector general în Ministerul Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5465);
1080. (?!) RALEA, Mihai171 (fiul lui Dumitru Ralea şi al Ecaterinei Botezatu [sic]; zis “Mişu”) (1.V.1896 Bucureşti (după alte surse la Huşi) – 17.VIII.1964 Berlin) – filosof, psiholog, sociolog, diplomat, om politic; fost ilegalist, internat la Târgu Jiu în timpul războiului; cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 21); după august 1944 ministru al Artelor (martie 1945 – august 1946), co-director la Viaţa românească (1944-1946), ministru plenipotenţiar la Legaţia României de la Washington (1946-1948), membru titular al noii Academii a R.P.R. (din 1948), vicepreşedinte al Prezidiului M.A.N. (1958-1961), preşedinte al Comisiei Naţionale pentru UNESCO (1961-1964), director al Institutului de Psihologie al Academiei R.P.R., şeful catedrei de psihologie la Universitatea Bucureşti; contributor marcant la propaganda regimului stalinist (a se vedea lucrările Caracterul antiuman şi antiştiinţific al psihologiei burgheze americane (1954), sau “Războiul psihologic”, instrument al agresiunii imperialiste (1954)); decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa II-a;
1081. RALIAN, Marius (n. Marcus Ralian A. Herşcovici) (n. 5.VI.1917 Galaţi) – după război specialist în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7234); în 1948 transferat ca secretar de presă la Direcţia Legislaţie şi Presă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
1082. RALLIŢEANU, Mişu – în 1948 era inspector contabil în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 189 din 17 aug. 1948, partea I-a, p. 4696);
1083. RANGHEŢ, Iosif (n. Jozsef RANGECZ, fiul Elisabetei) (7.X.1904 Olari, Arad – 1.IX.1952) – evreu maghiarofon; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 63); după război membru al C.C. al P.C.R. (1945-1952) şi supleant al Biroului Politic (1948-1952), director al serviciului de cadre al PCR (1945-1948), membru al Comisiei Controlului de Partid (1945-1952), deputat de Timiş în Marea Adunare Naţională, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753), apoi prim adjunct al şefului Serviciului Special de Informaţii (1947-1948), membru supleant al B.P. al P.M.R. (1948-1952); preşedinte al Comitetului pentru Normarea şi Repartizarea Combustibililor (1949-1950); decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa I-a; înmormântat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din actualul Parc Carol din Bucureşti; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a;
169 V. Decretul Regal nr. 169 din 24 ian. 1945 în M.Of. nr. 25 din 1 febr. 1945, partea I-a, p. 704.
170 V. decizia nr. 4058 din 21 ian. 1948 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 995.
171 George Manu (alias „Testis Dacicus”) îl identifică „de origine bulgară şi evreiască” (2011: 162), Pamfil Şeicaru susţinea că mama lui Ralea s-ar fi numit de fapt „Angelica Kaufmann” (informaţie îndoielnică în opinia lui Petre Pandrea (în Călugărul alb, p. 36 în versiunea online de la adresa http://www.scribd.com/doc/35654729/Petre-Pandrea-Calugarul-Alb), iar inventarul de fişe bibliografice al C.S.I.E.R. include intrarea „Ralea, Mişu” (în Kuller 2008a: 452).
121
1084. RANGHEŢ, Sanda (n. Sandala VEINBERG) – soţia lui Iosif Rangheţ; ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 114); decorată de autorităţile comuniste în 1949 cu ordinul Apărarea Patriei cls. III-a şi în 1964 cu “Steaua R.P.R.” cls. III-a, timp de aproape două decenii (’60-’80) secretar general al Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii şi reprezentant al R.S.R. în Biroul Consiliului Mondial al Păcii; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (103/1953);
1085. RAPAPORT, Aurel – în 1947 contabil în centrala Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 266 din 17 nov. 1947, partea I-a, p. 10174);
1086. RAPAPORT, Roland – din iunie 1948 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor, la Direcţia Presă (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, pp. 5463-4);
1087. RASNOVIESCHI, Max- în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1088. RAUSCHER, Ştefan – la sfârşitul anilor ’40 director adjunct în cadrul Direcţiei Generale C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
1089. RAUŞER, B. Solo – controlor (1947-1948), iar apoi promovat inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1090. RĂCEANU, Ileana (n. Ilon(k)a PAPP) (n. 3.IX1909 com. Macău, jud. Cenad (atunci) Ungaria – d. 21.VI.1981, Bucureşti) – fostă muncitoare şi ziaristă mediocră la un ziar în limba maghiară din Arad, membru P.C.d.R. din 1927, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 759); după 1944 secretar regional de partid în Ardeal, membru al C.C. al U.F.D.R. (din 1948), membru supleant al C.C. al P.M.R. (1955-1958), vicepreşedinte al C.C. al U.F.D.R. între 1952 şi 1958, când a fost exclusă din P.M.R. în lotul “fracţioniştilor”, reabilitată în 1964; decorată în 1981, ca pensionară, cu ordinul “23 August” cls.I; incinerată la crematoriul Cenuşa; mama diplomatului Mircea Răceanu, condamnat la moarte ca “trădător” în primăvara lui 1989 (tatăl natural al acestuia a fost Andrei Bernath, mort în lagărul de la Râbniţa, în Transnistria, iar tatăl adoptiv, de la care a preluat numele, Grigore Răceanu, unul din semnatarii “Scrisorii celor 6” din 1989);
1091. RĂDULESCU, Dorina (n. RUDICH) (25.V.1909 Roznov, Neamţ – 21.VIII.1982 Bucureşti) (fiica lui Isac şi Maria Rudich) – soţia demnitarului comunist Gheorghe (zis Gogu) Rădulescu (căs. 1938); ajunsă în Bucureşti în timpul adolescenţei, dactilografă în capitală în perioada interbelică, colaboratoare la Cuvântul liber (1935-1936), în cercul unor poeţi evrei avangardişti, recrutată de N.K.V.D., refugiată împreună cu soţul ei în URSS în 1941-1944 (perioadă în care este avansată până la gradul de colonel N.K.V.D., fiind demobilizată abia în 1947), revenită în ţară în 1944; dactilografă la Comisia Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Artelor (din martie 1945), redactor la Graiul Nou (cotidianul de limbă română al Armatei Roşii) (1944-1947), apoi la Viaţa capitalei (1947-1948), apoi activă în domeniul comerţului exterior în mandatul ministerial al lui Gogu Rădulescu, iniţial ca director în cadrul Ministerului Comerţului Exterior, ulterior ca membru în conducerea ILEXIM, în paralel publicistă şi scriitoare mediocră; prietenă şi protectoare a Anei Blandiana;
1092. RĂDULESCU, Leon (n. Leon BARAT) (n. 27 nov. 1914 Dangeni, BT) – din 1947 inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781; decizia nr. 93579 din 11 oct. 1947 în M.Of. nr. 240 din 17 oct. 1947, partea I-a, p. 9340);
1093. RĂDULESCU, Semerland – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al fabricii de postav din Buhuşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7344); din 1949 referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
122
1094. RĂUTU, Iacob (n. ŞMILOVICI172) (3.III.1915 Galaţi – nov. 2006, Bucureşti) (a locuit în Bucureşti, pe str. Intr. Bădeni nr.1) – înalt funcţionar timp de decenii la ministerele Industriei şi Comerţului, Comerţului Interior şi respectiv Industriei Alimentare (reorganizat în 1973 al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor) până la pensionare, în 1978; ulterior angajat şi chiar şef al Serviciului Tehnic al F.C.E.R.173;
1095. RĂUTU, Leonte (n. Lev Nikolaievici OIGENSTEIN) (28.II.1910 Fălticeni – 1993 Bucureşti) – cf. raportului C.P.A.D.C.R., “principalul ideolog al P.C.R.” (2006: 46); ilegalist, membru P.C.d.R. din 1931 (în U.T.C.d.R. din 1929), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 85); fugit în U.R.S.S. în 1940, dobândeşte cetăţenia sovietică şi serveşte chiar ca deputat în Sovietul Suprem Ucrainean până la 22 iunie 1941, apoi cu diverse alte funcţii; după august 1944: membru C.C. al P.M.R./P.C.R. (1948-1984, ca supleant între 1958 şi 1960), membru al Biroului Organizatoric (1950-1954), supleant al Biroului Politic (1955-1965), membru al Secretariatului (1965-1969), al Comitetului Executiv (1965-1974) şi al C.P.Ex. ale C.C. (1974-1981); deputat M.A.N. (mandate succesive 1948-1985); şeful catedrei de marxism-leninism la Universitatea Bucureşti (devenită “C.I. Parhon”) (din 1949), membru în comitetul de redacţie la Scânteia (1945-1948), şef adjunct (1945-1948) şi apoi şef (1948-1956) al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., şeful Secţiei de Verificări a C.C. al P.M.R. în 1950, iar succesiv reorganizării, şef al Direcţiei Propagandă şi Cultură a C.C. al P.M.R. (1956-1965); secretar general (1960-1964) şi apoi ministru adjunct la Ministerul Comerţului Exterior (1964-1969), vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1969-1972); preşedinte al Consiliului de Conducere şi rector al Academiei de Ştiinţe Social-Politice “Ştefan Gheorghiu” (1972-1981, când este marginalizat urmare a scandalului pe marginea emigrării fiicei sale Elena, v. infra); încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent-colonel, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); decorat, inter alia, în 1980 cu “Steaua R.S.S.”; decorat cu ordinul Muncii clasa I-a (1948), ordinul “Steaua R.P.R.” clasa I-a (1960), ordinul “Apărarea Patriei” clasa I-a (1974), titlul “Erou al Muncii Socialiste” şi medalia de aur “Secera şi ciocanul” (1964), ordinul “Victoria socialismului” (1971), ordinul “Steaua R.S.R.” clasa I-a (1980) ş.a.; incinerat la crematoriul “Cenuşa”, în timpul ceremoniei cântându-se Internaţionala (în 1993!)174;
 Fratele lui Leonte, Mihail Oişteanu (n. Mikhail Nikolaievici Oigenstein, zis “Mişa”), căsătorit cu Bella Iosovici (originară din Cernăuţi), este tatăl lui Valery Oişteanu (n. 3 septembrie 1943 la Karaganda (în prezent în Kazahstan) şi al publicistului Andrei Oişteanu (n. 18 septembrie 1948, Bucureşti);
 sora lui Leonte Răutu, născuta Eva Isaakovna Oigenstein, s-a căsătorit cu Ivan (alias Ioan) Rab, general de Armată, ambasador la Moscova şi respectiv director al Institutului de Istorie Militară din Bucureşti în perioada comunistă;
 prima fiică a lui Leonte Răutu, Anca (căs.) Oroveanu, este profesoară la Universitatea Naţională de Artă Bucureşti, Facultatea Istoria şi Teoria Artei; soţul acesteia, Mihai Oroveanu, este director al Muzeului Naţional de Artă Contemporană şi director al Fundaţiei ARTEXPO;
 cealaltă fiică a lui Răutu, Elena (zisă “Lena”, colegă de clasă la fostul Liceu Nr. 24, actual “Jean Monnet”, cu Nicu Ceauşescu şi V. Tismăneanu), căsătorită cu inginerul de sunet
172 Şi-a românizat numele în baza deciziei nr. 45.669 din 12 mai 1947 a ministrului Justiţiei. A se vedea însă şi decizia nr. 6590 din 22 ian. 1946 în M.Of. nr. 36 din 12 febr. 1946, partea I-a, p. 1117.
173 Vezi şi un material care îii este dedicat cu prilej aniversar în Realitatea Evreiască, nr. 226 (1026), 1-21 martie 2005, p. 7;
174 http://tismaneanu.wordpress.com/2009/06/13/un-portret-necrutator-sorin-lavric-despre-dictatorul-ideologic-leonte-rautu/
123
Andrei Coler175 (fiul lui J(e)an Coler), a depus împreună cu soţul ei o cerere de emigrare din România, fapt care ar fi contribuit la marginalizarea lui Leonte Răutu în 1981, urmare a unui veritabil scandal diplomatic; fiica lui Andrei şi Elena Coler, Luminiţa, emigrase în Israel încă din 1977 (după o relaţie cu Al. Mirodan), apoi se stabilise în SUA şi se căsătorise cu Richard Schapp, fiul fostului guvernator de Pennsylvania şi ambasador american în Israel, Milton Schapp; în 1982, cel din urmă a intervenit inclusiv în faţa Subcomisiei pentru Comerţ a Camerei Reprezentanţilor SUA pentru a forţa pe cale diplomatică emigrarea părinţilor nurorii sale, cuplul Andrei şi Elena Coler (fapt realizat la sfârşitul anului 1982176);
1096. RĂUTU, Natalia (n. Niunea Iakovlevna REDEL; soţia lui Leonte Răutu) (n. 18 iulie 1912 Bălţi) – de formaţie farmacistă (cu studii în Belgia); ilegalistă cu stagiul recunoscut din 1935, kominternistă INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1629); după război deputat M.A.N. (1948-1952-?), decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a (dosar R/40 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cf. Magdei Ursache, soţia lui Răutu “n-a vorbit niciodata româneşte” (Ursache f.a. b);
1097. RÂPEANU, Mathilda – în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1098. REDLINGHER, Oscar (n.Oszkar Redlinger) (n. 7.X.1894) – fost ilegalist din Timişoara; activist de partid; în 1947 numit de conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de Administraţie al Fabricii de Hârtie Buşteni; lector la Şcoala Superioară de Partid “Ştefan Gheorghiu” în prima jumătatate a anilor ’50; ulterior membru al Comisiei Centrale de Revizie a P.C.R. (1955-1960) şi al Comisiei de Control a Partidului (1960-1965); cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1950, 1951); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a; căs. cu Paula; fiica sa, Trudi Gertrude, s-a căsătorit cu Simion Babenco;
1099. REICHER, Leon – în 1947 numit de ministrul Industriei membru în C.A. al Oficiului Industrial al Zahărului (M.Of. nr. 287 din 11 dec. 1947, partea I-a, p. 1988);
1100. REGENSTREICH, Lazăr – după război funcţionar la Oficiul Industrial al Bumbacului, Inului şi Cânepei, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
1101. REGMAN, I. Ero(f)tei – funcţionar în cadrul Ministerului Energiei Electrice în anii ’50-’60, decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 972 din 8 dec. 1966);
1102. REICHER, Boris – după august 1944 încadrat ca şef de birou în centrala Ministerului Propagandei Naţionale, în mai 1945 promovat şef de secţie (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3909);
1103. REICHER, Zalman – din 1948 şef de serviciu în cadrul D.C.I. Chimico-Alimentare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
1104. REICHMAN, Trude (n. 28.IV.1924 Cernăuţi) – din 1948 şefă adjunctă de birou în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
1105. REINHORN, Moritz – din 1945 şef de birou tehnic la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
175 Autor al mai multor coloane sonore ale unor filme româneşti din anii ‚70, între care şi „Mara”, din 1975, pentru care a cărui coloană sonoră i s-a decernat premiul A.C.I.N. Andrei Coler este confundat frecvent cu lt-col. Ştefan I. Koller, comandant al penitenciarului Aiud între 1953 şi 1958.
176 V. Hearings before the Subcommittee on Trade, House of Representatives, July 1 and 13, 1982 (Washington, D.C.: Government Printing Office, 1982), pp. 221-223., traducere parţială disponibilă şi la http://arhivaromaneasca.wordpress.com/arhive/arhive-ignorate/pagini-de-istorie-recenta/serban-andronescu-romania-discutata-in-congresul-american/.
124
1106. REISCHER, Leon – în 1948 director adjunct al Centralei Industriale a Zahărului şi Produselor Zaharoase (M.Of. nr. 170 din 26 iulie 1948, partea I-a, p. 6167; M.Of. nr. 78 din 2 aprilie 1948, partea I-a, p. 2932)
1107. REISS, Paula – în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
1108. REITMAN, Leibu – în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1109. RELGIS, Eugen (n. Eisig SIEGLER) (2.III.1895 Piatra Neamţ – 22.III.1987 Montevideo, Uruguay) – poet şi prozator încă din perioada interbelică; între 1946 şi 1947 funcţionar în centrala Ministerului Artelor, membru al secţiei Literare a Comisiei ministeriale de lectură, editură, achiziţii şi premiere (M.Of. nr. 25 din 31 ian. 1947, partea I-a, p. 734);
1110. RENNERT, Mauriciu – după război referent în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1111. RENYI, Bartolomei – în martie 1945 reîncadrat ca şef adjunct de secţie la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
1112. RIEDER, Zoltan – din febr. 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626);
1113. RIEGLER, Dinu Emanoil – după război consilier de presă în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor, la Direcţia Relaţii Culturale cu Străinătatea, până în iunie 1947, când este disponibilizat “pentru economie bugetară” (M.Of. nr. 130 din 11 iunie 1947, partea I-a, p. 4707);
1114. RIEGLER, Emil – din octombrie 1945 secretar cultural I în centrala Ministerului Afacerilor Străine / Externe (M.Of. nr. 241 din 22 oct. 1945, partea I-a, p. 9219);
1115. RIEGLER, Gheza – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1116. RIEGLER, Solomon – după război membru P.S.D., în facţiunea pro-comunistă la Congresul de unificare din octombrie 1947 (Solomovici 2001I: 195); deputat de Prahova, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753); în ianuarie 1949 numit director adjunct al Institutului de Documentare, Bibliogarie şi Ed. Tehnică a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 9 di n 12 ian. 1949, partea I-a, p. 419);
1117. RIESEL, I. Bella – directoare în Ministerul Comerţului Exterior la începutul anilor ’60; decorată în 1963 cu Medalia Muncii;
1118. RIGANI, Zoe (Adamescu) (1.IX.1912 Corabia, Olt – 1980 Bucureşti) – preşedintă a Consiliului Regional A.R.L.U.S. şi a Comitetului Femeilor P.C.R. din Ploieşti în anii ’50, ulterior deputată M.A.N. (1961-1965) şi vicepreşedintă a Consiliului Naţional al Femeilor şi membru C.C. al P.M.R. (1960-1965); membru de partid; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2341, doc. 4); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 125/1960;
1119. RÂPEANU, Beniamin (n. ROSENBERG177) (n. 4.VI.1897 Piatra Neamţ) – din mai 1945 secretar de presă grad I în centrala Ministerului Propagandei (v., inclusiv pentru nume, M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904); posibilă relaţie de rudenie cu criticul cinematografic Bujor T. Rîpeanu (v. infra);
1120. RIVEN, Avram Boer – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
177 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 124.487 din 8 dec. 1945 în M.Of. nr. 292 din 20 dec. 1945, ăartea I-a, p. 11098.
125
1121. ROBAN, Marin (n. Maier LEIBOVICI) – în anii ’50 consilier superior în cadrul Direcţiei Asigurărilor Sociale de Stat, cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 23/1954);
1122. ROBINSON, Paula – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
1123. RODAN, Lionel (n. RUBINSTEIN) (n. 7 iunie 1920 Bucureşti) – după război inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784; decizia nr. 40.346 din 16 aprilie 1946 în M.Of. nr. 94 din 19 apr. 1946, partea I-a, p. 4085);
1124. ROITBERG, Isac – din februarie 1949 referent administrativ în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
1125. ROITMAN, Iţcu – din noiembrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale Control Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496); în ian. 1948 promovat inspector (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737);
1126. ROLLER, M. Sara (n. Sara Markovna ZIGELBAUM, în unele documente interbelice ortografiat şi Zighlbaim) (16.XII.1912 – 28.V.1986) – soţia lui Mihail Roller [v. infra]; în perioada ilegalistă ţesătoare la fabrica Minerva din Bucureşti şi conducătoarea Frontului Feminin (v. Şinca 2006: 392); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2086); după 1944 activistă a partidului, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.M.R. (1950, 1951); decorată, ca pensionară, prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
1127. ROLLER, A. Simion – din 1949 funcţionar la Direcţia Control Financiar a Ministerului Finanţelor (M.Of. nr. 4 din 5 ian. 1949, partea I-a, p. 302);
1128. ROMAN, S. Andrei (n. Dezsö GRÜN, zis şi “Dezideriu”, fiul lui Şulem şi Hani (n. Samuel)) (16.XI.1904-1982) (“Bondi”) – evreu maghiarofon, de profesie zugrav; membru P.C.d.R. din 1924, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 322); voluntar în Spania, după război colonel de Securitate, apoi controlor la Comitetul Controlului de Stat (1954 – anii ’60); dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (11/1954); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); decorat cu ordinul “Steaua R.S.R.” prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 157 din 4 mai 1971;
1129. ROMAN, Eugenia (n. Jenia “Erna” Abramovna ROSMAN) (n. 1907, Soroca) – ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2002); în anii ’50 activistă a secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (fişă de cadre întocmită în 1955);
1130. ROMAN, Gustav (n. ROSENBERG178) (n. 13.V.1914 Petroşani, HD) – în anii ’50-‘60 funcţionar al Comisiei, apoi Comitetului de Stat al Planificării, respectiv cadru didactic (din 1956 lector cumul) la catedra de organizare şi planificare din cadrul I.P.B.; cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (30/1956);
1131. ROMAN, I. Valter (n. Ernest (în unele documente maghiarizat Ernö) NEULÄNDER)179 (7.X.1913 Oradea – 11.XI.1983 Bucureşti) – evreu maghiarofon, membru de partid din 1931; în 1933 este expulzat pentru activitate ilegală comunistă din Cehoslovacia, unde era student la Brno; în 1945 cu grad de maior, şeful secţiei educaţie şi cultură în Divizia a 2-a de voluntari români “Horia, Cloşca şi Crişan” (în cadrul Armatei Roşii); după august 1944 general-maior (în 1949),
178 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 21.616 din 11 martie 1947 în M.Of. nr. 96 din 29 aprilie 1947, partea I-a, p. 3374.
179 A avut gradul de maior în războiul civil din Spania, devenind lt.-col. în cadrul Armatei Române după 23 august 1944. A fost avansat la gradul de general în 1948, fiind însă trecut în rezervă în 1950.
126
şeful Direcţiei Propagandă din Inspectoratul General al Armatei pentru Educaţie, Cultură şi Propagandă (E.S.P.) (1945-1948), transformată ulterior în Direcţia Superioară Politică a Armatei (1948-1950, perioadă în care a îndeplinit funcţia de locţiitor politic al Marelui Stat Major), membru în colegiul de redacţie de la Scânteia (1946), coordonatorul reorganizării Siguranţei ca D.G.S.P. în cadrul Ministerului de Interne în 1948, cadru didactic la Universitatea P.C.R. la sfârşitul anilor ’40, ministrul Poştelor şi Telecomunicaţiilor (1951-1953, când este destituit, fiind reabilitat în 1964); profesor de economie politică la I.P.B. (1953-1955, chiar şef de catedră între 1953 şi 1955, respectiv în 1967-1968 cu grad de conferenţiar la catedra de socialism ştiinţific), directorul Editurii Politice (1964-1967, 1968-1983); membru al C.C. al P.C.R. (1965-1983); în anii ’70 preşedintele secţiei de Ştiinţe Politice a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice “Ştefan Gheorghiu”; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a, cu ordinul Muncii clasa I la împlinirea a 50 de ani în 1963 (Decretul nr. 614 din 9 oct. 1963), iar în 1981 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. I-a; tatăl lui Petre Roman, primul premier al României după decembrie 1989;
1132. RORLICH, Bernard – deputat supleant de Botoşani, din partea Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748);
1133. ROSEN, Gheorghe – după război, până în iunie 1948, subinspector general în centrala Ministerului Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386), apoi cu aceeaşi funcţie la Regia Monopolului Cărţilor Ilustrate de pe lângă Direcţia Culturală a ministerului (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5142);
1134. ROSENBAUM, Iuliu – în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1135. ROSENBERG, Henry – din februarie 1949 tehnician la Direcţia Centrală Industrială a Bumbacului, Inului şi Cânepei din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1189);
1136. ROSENBERG, Lupu – după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor (M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8461);
1137. ROSENBERG, Samoil – din 1947 inspector economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10534);
1138. ROSENBERG, Samuel – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
1139. ROSENBERG, Silistra – după război şefă de birou în cadrul Direcţiei Speciale O.N.T. a Ministerului Propagandei/Informaţiilor; demisionează în dec. 1947 (M.Of. nr. 295 din 20 dec. 1947, partea I-a, p. 11282);
1140. ROSENBLAU, Bela – fost sionist, în anii ’50 funcţionar la Consiliul Central al Sindicatelor, verificat în 1958 (Solomovici 2004: 108, 111, 115);
1141. ROSENFELD, Martin – în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1142. ROSENFELD, Moise – după război funcţionar la Oficiul Industrial al Lemnului, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
1143. ROSENKRANTZ, David (zis “Dadu”, fiul lui Leopold Armin şi Reghina (Riva)) (1907-1966) – avocat, în timpul războiului activ în Centrala Evreilor, după război membru în facţiunea separatistă din U.E.R., facilitând formarea C.D.E., apoi membru al C.C. al C.D.E. (1945-1948; membru al Prezidiului U.E.R. (1945-1949); fostul activist al secţiei Cadre a C.D.E. Sandu Tiller menţionează într-o evocare un avocat “D. Rozentzweig” în calitate de “responsabil al secţiei culturale a PCR”, implicat în alegerea lui Moses Rosen ca rabin-şef după refugierea lui Alexandru Şafran; emigrat în Israel în 1961 (Solomovici 2001I: 385, 2001II: 104 şi 2003: 138-9, 145, 171; Kuller 2008a: 322-3; Rosen 1990: passim);
127
1144. ROSENTHAL, Amalia – după război secretară de presă grad I, respectiv translatoare interpretă-şefă în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor, la Direcţia Presă, până în iunie 1947, când este disponibilizat “pentru economie bugetară” (M.Of. nr. 130 din 11 iunie 1947, partea I-a, p. 4707; M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904);
1145. ROSENTHAL, Jacob – consilier financiar la Legaţia României de la Washington după război, în mandatul lui Mihail Ralea;
1146. ROSENTHAL, Ignatz – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
1147. ROSENTZVEIG, Debora – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1148. ROSENTHAL, Nona – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1149. ROZENBERG, Iulius – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1150. ROSENZWEIG, Moise (n. 1907, Flondoreni) – director şi membru al Colegiului Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (de pe lângă Consiliul de Miniştri) începând cu 1956, responsabil cu cenzura publicaţiilor centrale (Corobca 2008c; Lupu Mindirigiu 1999 apud Solomovici 2003: 379);
1151. ROSENZWEIG, A. Sofia – menţionată la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorată cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
1152. ROSINGER, Adalbert (Alfred) – ilegalist, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); în 1942 internat în lagărul de muncă obligatorie de la Vapniarka; după război director al firmei de stat “Româno-Export” din subordinea Ministerului Comerţului Exterior în anii ‘50, inculpat pentru sabotaj în dosarul Prodexport-Italia, condamnat în 1961, eliberat în 1968 din penitenciarul de la Aiud (Solomovici 2004: 281-2; Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Ioniţoiu 2000:IX);
1153. ROSMAN, Iacob – până la 15 iulie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului, ulterior în centrala aceluiaşi minister, din 1948 promovat inspector şi detaşat în teritoriu în judeţul Tulcea (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9858; M.Of. nr. 269 din 20 nov. 1947, partea I-a, p. 10290; M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738; M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7950);
1154. ROSMAN, Rudolf (uneori ortografiat eronat Rossman) – colonel jurist; consilier la Curtea de Apel Bucureşti (1947-1948); procuror militar (unul din acuzatorii “lotului Pătrăşcanu”) (1948-1954, în 1948 îndeplinind şi funcţia de preşdinte al comisiei de examinare a asesorilor populari); din 1948 membru al Comisiei Superioare de Coordonare Legislativă (M.Of. nr. 154 din 7 iulie 1948, partea I-a, p. 5687); apoi judecător la Tribunalul Suprem, ulterior la Curtea Supremă de Justiţie a R.P.R. timp de peste două decenii (cu un intermezzo ca ministru adjunct al Justiţiei în anii ’60); cu fişă de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (15/1962) (v. şi Deletant 1999: 248; Solomovici 2004: 217, Kuller 2008a: 453, etc.);
1155. ROSNER, Aurel – după război referent în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1156. ROŞCA, Z. Iacob – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
128
1157. ROŞCA, Marcel (n. ROZEN180) (n. 2.X.1910 Iaşi) – încadrat ca secretar cultural principal în centrala Ministerului Informaţiilor în august 1946 (M.Of. nr. 188 din 15 august 1946, partea I-a, p. 8856);
1158. ROTH, Matilda – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.; în 1948 reîncadrată ca dactilografă-şefă (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
1159. ROTH, Viorica – din 1947 funcţionar în Ministerul Afacerilor Străine (apoi Externe), membră a delegaţiei României la Conferinţa internaţionala privind problemele navigaţiei pe Dunăre de la Belgrad, iunie-august 1948; emigrată în Israel în anii ’50, căs. Löwinger;
1160. ROTHENBERG, V. – numit în mai 1948 de către Ministerul Sănătăţii membru al comisiei centrale interimare a Colegiului Medicilor (prin ordin al ministrului Sănătăţii, v. M.OF. (partea I B) nr. 111 din 15 mai 1948, p. 4365);
1161. ROTMAN, David (n. 1910, Putna) (fiul lui Lazăr) – fost ilegalist (aflat în 1941 pe lista Siguranţei a “comuniştilor de categoria A”), inginer geolog, după război şef de sector în Comisia Controlului de Stat între 1945 şi 1953, când va fi demis şi exclus din partid, consacrându-se ulterior profesiei sale (v. şi Levy 2002: 181-2, 209; Solomovici 2004: 594); decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
1162. ROTMAN, Marcu (1905-1984) – după război inginer-şef la construirea Casei Scânteii, apoi director în cadrul Ministerului Construcţiilor, mai întâi al direcţiei Materiale de Construcţii (1955-1960), apoi al Direcţiei Planificare (din 1960); tatăl istoricului Liviu Rotman (Kuller 2008a: 325);
1163. ROTMAN, M. – deputat de Neamţ, pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 751);
1164. ROTTER, Rita – din ianuarie 1948 şefă de secţie în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
1165. ROTTMAN, Lucia – până în septembrie 1948 şefă de birou la D.C.I. a Industriei Alimentare din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292; M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7339);
1166. ROTTMAN, Marcel – în 1945 inspector general în centrala Ministerului Muncii (M.Of. nr. 35 din 13 febr. 1945, partea I-a, p. 1014); în acelaşi an numit de către ministrul Muncii membru al Consiliului Superior al Corpului de Contabili Autorizaţi şi Experţi Contabili (M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1945, partea I-a, p. 956);
1167. ROZEI, Aurel (n. Aurel ROSENBERG, fiul lui Isidor şi Henrieta; botezat “Aureliu”181) (26.XI.1907 Galaţi – 14.X.1952 Jilava) – ing., după război şef de direcţie în cadrul Administraţiei Livrărilor din Ministerul Finanţelor (M.Of. nr. 79 din 3 apr. 1948, partea I-a, p. 2971), ulterior şeful sectorului Planificare şi respectiv director general adjunct la Canalul Dunăre – Marea Neagră, condamnat la moarte şi executat în 1952 pentru sabotaj şi diversionism182;
1168. ROZENSCI, Pantilimon – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1169. ROZENTHAL, S. Lulu – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
1170. ROZMAN, Beatris – din 1948 şefă de birou în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 234 din 8 oct. 1948, partea I-a, p. 8069);
180 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 79.076 din 10 august 1946 în M.Of. nr. 187 din 14 august 1946, partea I-a, p. 8816;
181 Românizarea numelui în baza deciziei nr. 102.725 din 6 oct. 1945 a ministrului Justiţiei (publ. În M.Of. nr. 236 din 16 oct. 1945, partea I-a, p. 9040.
182 Vezi fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/R/R%2003.%20Rosa%20-%20Rytir/Rozei%20Aurel/index.php.
129
1171. RUBINSTEIN, Idel – din ianuarie 1945 funcţionar comercial în centrala Ministerului Afacerilor Străine, responsabil în cadrul Economatului ministerului (M.Of. nr. 102 din 4 mai 1945, partea I-a, p. 3709 şi nr. 14 din 18 ian. 1945, partea I-a, p. 353);
1172. RUDICH, Margit – în 1946 angajată în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la Direcţia radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877);
1173. RUFFEL, Acaţiu (n. 1914 Bihor) – ilegalist; aflat în 1941 pe lista de comunişti categoria A a Siguranţei, cu domiciliu obligatoriu în 1941 (v. M.Of. nr. 83 din 7 apr. 1941, partea I-a, p. 1862); după război în conducerea Oficiului Industrial al Bumbacului (M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817); din februarie 1949 referent de specialitate la Direcţia Centrală Industrială a Bumbacului, Inului şi Cânepei din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1189); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 22/1956;
1174. RUKENSTEIN, Amalia – după război referentă în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1175. RUNCAN, “Romeo” Eugen (v. şi soţia, “Julieta” Runcan) (1915-2005, Bucureşti, Cimitirul evreiesc Giurgiului ) – în perioada interbelică şofer, secretar şi gardă de corp a lui Ştefan Foriş, după august 1944 activist al secţiei Economice a C.C. al P.C.R., apoi, timp de două decenii, director adjunct în cadrul Ministerului Turismului; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a; fiul său şi al Agnetei/Julietei, Victor (n. 24 august 1945, Bucureşti), emigrat în Israel, a reobţinut cetăţenia română în 2009 (ordinul MJ nr. 1408/12.05.2009; M.Of. nr. 336 din 20.05.2009);
1176. RUSSU, Reimond – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1177. SABANOF, S. Steluţa – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
1178. SADOVEANU, Lucia (n. PŞAIT) – în mai 1945 încadrată ca şefă de secţie în centrala Ministerului Propagandei, la Direcţia Culturală; în dec. 1946 detaşată intern ca şefă de cabinet ministerial (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3903; M.Of. nr. 112 din 21 mai 1945, partea I-a, p. 4198; M.Of. nr. 290 din 14 dec. 1946, partea I-a, p. 12913);
1179. SAFER, D. Gheorghe (n. SCHÄFER) – originar din Moldova, ministru al Transporturilor [Rutiere,] Navale şi Aeriene (1953-1955, 1955-1957), apoi ministrul adjunct al noului Minister al Transporturilor şi Telecomunicaţiilor (1957-1959), considerat “necorespunzător postului” şi demis la 25 martie 1959183;
1180. SAFER, D. Cecilia Elsa (probabil sora ministrului, v. supra) – funcţionară în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
1181. SAFIR-MALTUS, A. Janeta Enta (15.V.1884 – 1973) – soţia lui Ştefan Gheorghiu, apoi a lui Panait Istrati (1916-1921), ilegalistă din Brăila, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1587, doc. 19); după război deputată de Ialomiţa, pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 751); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
1182. SAIAH, Elisabeta – ilegalistă, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); în 1946 numită translator-şef şi transferată la Legaţia României din Londra (M.Of. nr. 70 din 23 martie 1946, partea I-a, p. 2666); în 1948 numită secretar al Legaţiei R.P.R. la Washington (M.Of. nr. 71 din
183 Menţionat şi în memoriile lui Aurel Sergiu Marinescu, v. http://curentul.net/2010/01/18/prizonier-in-propria-tara-54/.
130
25 martie 1948, partea I-a, p. 2606; B.I.R.E. 10 (12 apr. 1948): 2); în iunie 1952 prezentă în centrala M.A.E., membru al organizaţiei de partid din minister (Fl. Constantiniu 2003: 108, 146), în anii ’60 traducătoare la Ed. pentru Literatură Universală (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 536);
1183. SAIOVICI, Sali – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
1184. SALAMON, Alexandru – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1185. SALAMON, F. Andrei – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul”Steaua R.P.R.” clasa a V-a;
1186. SALPETER, Max – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1187. SAND, Berthold – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1188. SANDU, Tudor – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1189. SANIELEVICI, Alexandrina – din octombrie 1948 şefă de serviciu în centrala Ministerului Învăţământului Public (.Of. nr. 250 din 27 oct. 1948, partea I-a, p. 8551);
1190. SANIELEVICI, Rit(t)a – membru fondator şi apoi membru al Comitetului de Conducere al U.F.A.R./U.F.D.R. (1945-1948-?) (Şt. Mihăilescu 2006: 380, 429-30; Solomovici 2003: 55);
1191. SAPHIER, Ignat – din noiembrie 1947 inspector în cadrul Direcţiei Generale Control Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496);
1192. SAPŞE, Sami – controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626; din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1193. SASSU, Ştefan (n. Osias HERŞCOVICI184) (n. 22 sept. 1924 Gloduri, Bacău) – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.; în 1948 numit de ministrul Industriei director al Întreprinderii locale Comăneşti de exploatare şi industrializare a lemnului; ulterior cu diverse funcţii în aparatul economic de stat; membru de partid, cu fişă la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 63/1955);
1194. SATINOVER, Nicu – în august 1948 numit de ministrul Industriei director adjunct al Centralei Industriale a Conservelor Alimentare (M.Of. nr. 179 din 5 aug. 1948, partea I-a, p. 6474; M.Of. nr. 216 din 17 sept. 1948, partea I-a, p. 7661);
1195. SAUVARD, Sanda – fostă infirmieră în războiul civil din Spania, după război membru de partid, funcţionară de partid într-un laborator de cercetare, anchetată în 1952 alături de alţi “spanioli” şi “francezi”, absolvită, transferată ca activist al secţiei Gospodărie de Partid a C.C. al P.M.R. (dosar 3/1958, ff. 5-6), apoi cercetător la Institutul de Cercetări Chimico-Farmaceutice din Bucureşti, co-autoare a mai multor publicaţii în domeniul cercetării farmacologice; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
1196. SAVU, D. Alfred (n. SCHAPIRA185) (n. 5.IX.1923 Bucureşti) – din anii ’50 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare; cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR (nr. 62/1955); decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul Muncii clasa a III-a (inventariat şi de C.S.I.E.R. în Kuller 2008a: 454);
1197. (??) SĂLĂJAN, Leontin (19.VI.1913 Santău, jud. Satu Mare – 28.VIII.1966, Bucureşti) (n. după unele surse Ignác (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 20, similar în Watts 2011: 177 n. 3), după
184 V. decizia nr. 17.108 din 26 febr. 1947 a ministrului Justiţiei, în M.Of. nr. 2 din 2 ian. 1948, partea I-a, p. 37.
185 V. decizia nr. 36.362 din 17 apr. 1948 a ministrului Justiţiei.
131
altele Leon (C. Levant 2007) SZILÁGYI) – membru de partid din 1939, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1177); după război g-ral de armată (în 1959), deputat de Sălaj, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753); ministru adjunct al Sănătăţii şi Prevederilor Sociale (1948), preşedinte al Comitetului pentru Verificarea Armatei, ministru al Construcţiilor (1949-1950), şef al Marelui Stat Major al Armatei (1950-1954) şi apoi ministrul Forţelor Armate (1955-1966); decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa II-a; considerat de regulă maghiar, uneori chiar român (Gh. Gaston Marin într-un interviu acordat Laviniei Betea), deşi ambele prenume indicate sunt de rezonanţă mai degrabă iudaică decât maghiară; căsătorit cu Ani, identificată fără excepţie ca evreică în literatura de specialitate; inclus într-o listă de agenţi sovietici de istoricul Larry Watts (2011: 177 n. 3);
1198. SĂRĂŢEANU, M.Z. (pseudonimul publicistic al celui născut Moise ZELŢER) (1885-1970) – publicist, imediat după război preşedinte al U.E.R. – organizaţia democrată, instrument major al P.C.R. în tentativa de comunizare a comunităţii evreieşti, fondator şi membru al C.C. al C.D.E., unul din semnatarii186 în 1946 al unei sesizări de “antisemitism” generalizat în România, sesizare adresată preşedintelui american Harry S. Truman şi catalogată de Solomovici ca un “oribil denunţ” (Rosen 1990: 87; Solomovici 2003: 28, 44, 139; Kuller 2008a: 425);
1199. SĂVEANU, Raul Rosel (n. SCHNURER) – director general în cadrul Consiliului de Stat al Planificării în anii ’50 (cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. nr. 28/1956187);
1200. SĂVULESCU, Simion (n. Simon SABETAY) (n. 26.VIII.1918 Bucureşti) – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072; M.Of. nr. 240 din 17 oct. 1947, partea I-a, p. 9340);
1201. SCHAIMAN, Stefan – după război membru al Contenciosului Ministerului Industriei şi Comerţului, iar iunie 1948 al celui al Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4848);
1202. SCHAPIRA, Marcel – din 1948 şef de serviciu în cadrul D.C.I. Chimico-Alimentare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292)
1203. SCHÄCHTER, Felix (ortografiat şi “Schehter”, “Sehter”, respectiv “Şehter”) (14.III.1908 – 12.IV.1983) – membru de partid din 1944; în 1948 numit profesor de Organizarea Statului şi Organizare Judecătoreasca la Şcoala Juridică Populară de pe lângă Tribunalul Covurlui; în 1952 procuror-şef al Parchetului Tribunalului Galaţi (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 372, 375), ulterior la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie (Cajal şi Kuller 2004: 333) (dosar S/54 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1204. SCHÄCHTER, Mozesh – după război funcţionar la Oficiul Industrial al Lemnului, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
1205. SCHÄCHTER, Oswald – rămas în 1940 în Cernăuţi după anexarea B.B.N.H de către U.R.S.S., înrolat în Armata Roşie în timpul războiului, revenit în România în 1946, apoi şef de cadre la Institutul Central de Statistică; ulterior emigrat în Israel (Trebici 2011);
1206. SCHÄCHTER, Otto – după război secretar de presă II în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor, din dec. 1947 transferat în cadrul serviciului ministerial de la Iaşi (M.Of. nr. 280 din 3 dec. 1947, partea I-a, p. 10664);
186 Alături de M.H. Maxy, Em. Ellenbogen, Paul Iscovici, Norbert Goldhammer, F.M. Lax, I. Dubovits, Lascăr Şaraga, B. Schnapp şi S. Aldea, Sărăţeanu acuză refugierea „elementelor fasciste şi antisemite” după război în PNŢ şi PNL, partide care „au pornit recent campania electorală în alegerile din 19 noiembrie 1946 tot sub semnul antisemitismului” (A.N.I.C., C.C. al P.C.R., fond 103, dosar 997, ff. 1-3, apud Solomovici 2003: 42-5).
187 Vezi şi Horasangian 2001, sau respectiv solicitarea fiicei lui Săveanu, la http://varstapatru.blogspot.com/2010/10/flexible-ii.html.
132
1207. SCHÄFER, Heinrich – în martie 1945 reîncadrat ca şef de secţie în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
1208. SCHÄFER, Iosif – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic şi detaşat în teritoriu în judeţul Vaslui (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
1209. SCHÄFFER, Iosif – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
1210. SCHÄRF AUSLÄNDER, Clara – din februarie 1945 translator-interpret la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1945, partea I-a, p. 945);
1211. SCHÄRF HITZIG, Iutta – după război membru al Contenciosului Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, iar din iunie 1948 al celui al Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4848; M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4497);
1212. SCHECHTER, Abraham (în alte surse SCHÄCHTER) (1923 – 1973 Bucureşti) – medicul personal al familiei Drăghici (anii ’50) şi apoi, începând cu 1956, al cuplului Ceauşescu, decedat în 1973 în condiţii neelucidate (oficial sinucis, deşi, conform altor surse, urma să se (re)căsătorească peste 2 săptămâni); cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (8/1954) (v. şi opinia lui Pacepa în Solomovici 2003: 278 ş.u.);
1213. SCHECHTER, A. – după război funcţionar la Oficiul Industrial al Lânii, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
1214. SCHECHTER, Otto – din iunie 1948 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 125 din 1 iunie 1948, partea I-a, p. 4798);
1215. SCHEIMAN, Stefan – în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Ceramicei şi Materialelor de Construcţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1216. SCHEWACH, Amalia – din 1948 impiegată în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3708);
1217. SCHILD, Betti – în 1949 era referentă în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
1218. SCHILERU, Ion (probabil fratele lui Eugen Schileru, v. infra) – în menţionat ca director general al Direcţiei Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor din cadrul Ministerului Comunicaţiilor (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 213-5);
1219. SCHILLER, Isac – în 1949 era revizor-contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1220. SCHLEIEN, Baruch – în iunie 1948 era controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri (M.Of. nr. 143 din 24 iunie 1948, partea I-a, p. 5332);
1221. SCHLESINGER, Ernest Carol – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., iar după reorganizarea ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384; M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598);
1222. SCHELSINGER, Edmond – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598);
1223. SCHLESINGHER, Eduard – activist al partidului, decorat prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a III-a; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (52/1954);
1224. SCHLESINGER, M. Suzana (n. 26.XI.1908 Buhuşi) (fiica lui Moise şi Charlota) – şefă de serviciu în M.C.E., apoi secretara directorului Samy H. Edelstein la întreprinderea “Agroexport”
133
din cadrul ministerului, inculpată alături de director şi alţi evrei din comerţul exterior, în 1961, sub acuzaţia de subminare a economeii naţionale, eliberată în 1963188;
1225. SCHLOMIUK, Herman – în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1226. SCHMITZER, Gheorghe – din 1946 inspector tehnic, iar din septembrie 1948 adjunct cu drept de semnătură al ministrului Sănătăţii (Bărbulescu 2009: 37-42, 53-55, 73, 77, etc.);
1227. SCHMUTZER, Adolf – membru de partid; din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 54/1979;
1228. SCHNABEL, Mendel – după război inspector în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului; în 1948 numit membru al Consiliului de Administraţie al S.A. “Buşteni” (în locul lui Sandu Lieblich) (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968; M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1617);
1229. SCHNAPP, Iosif – după război iniţial angajat la I.C.S., ulterior consilier juridic la Preşedinţia Consiliului de Miniştri, apoi prim consilier juridic la Direcţia de Coordonare Legislativă, Studii şi Documente a Ministerului Finanţelor; din 1948 membru al Comisiei Superioare de Coordonare Legislativă (M.Of. nr. 154 din 7 iulie 1948, partea I-a, p. 5687); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Ofiţer (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3000 şi nr. 257 din 9 nov. 1945, partea I-a, p. 9868; M.Of. nr. 84 din 11 apr. 1945, partea I-a, p. 2944; M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1948, partea I-a, p. 5955);
1230. SCHNIERER, Malca – după război dactilografă-şefă, respectiv controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
1231. SCHOR, Adolf – în 1948 numit consilier de presă în administraţia centrală a Ministerului Minelor şi petrolului (M.Of. nr. 185 din 12 august 1948, partea I-a, p. 6658); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 600);
1232. SCHOR, Anghel (n. 1914, Brăila), fratele lui Nicolae Bellu – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1451); după război activist de partid, la începutul anilor ’50 profesor de economie politică la academia “A.A. Jdanov”, în 1953 cadru didactic la Şcoala de partid “Ştefan Gheorghiu”, exclus din partid în 1958, reprimit în 1965 şi angajat ca redactor la Viaţa Economică şi publicând şi la Ed. Politică până la pensionare; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 425, n. 38);
1233. SCHÖNBERGER, Ignaţie (n. 12 martie 1891) – membru de partid din 1940 (dosar S/67 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7950);
1234. SCHÖNBERGER, Paul – după război secretar de presă II în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor, la Direcţia Regionalelor, până în iunie 1947, când este disponibilizat “pentru economie bugetară” (M.Of. nr. 130 din 11 iunie 1947, partea I-a, p. 4707);
1235. SCHÖNFELD, Adolf – în martie 1945 numit avocat în Conteciosul Ministerului Asigurărilor Sociale (M.Of. nr. 66 din 21 martie 1945, partea I-a, p. 2111), iar din 1948 membru al contenciosului Casei Centrale a Asigurărilor Sociale (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4849);
1236. SCHÖNFELD, Conrad – din 1949 funcţionar la Direcţia Control Financiar a Ministerului Finanţelor (M.Of. nr. 4 din 5 ian. 1949, partea I-a, p. 302);
188 V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/S/S%2004.%20Scadera%20-%20Schypala/Schlesinger%20Suzana/index.php.
134
1237. SCHÖTTEK, Ida (n. Itta GOLDENBERG, fiica lui Herman şi Rebeca “Riva” (n. FELDMAN)) (n. 24.VII.1929, Ploieşti) – la sfârşitul anilor ’50 încadrată la Direcţia Studii a Ministerului Justiţiei, autoare ocazională în Revista română de drept (v. art. “Dezvoltarea fundaţiei social-culturale şi educaţionale a statului nostru în etapa actuală” (nr. 9/1967, pp. 78-80)), de-a lungul timpului ocupantă a multiple funcţii la Arbitrajul Central de pe lângă Consiliul de Miniştri, Arbitrajul Primăriei Bucureşti, Corpul Experţilor în Evaluarea Obiectelor de Preţ, cadru didactic (catedra de Drept Privat) la Universitatea Bucureşti, etc.; pensionată din postura de judecătoare la Tribunalul Bucureşti în 1998, membră marcantă a comunităţii evreilor din Bucureşti; soţia procurorului Martin Schöttek şi sora scriitoarei Taniei Lovinescu;
1238. SCHREIBER, Rone – în 1949 era medic în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
1239. SCHREIBER, Zozo – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1240. SCHREIBMAN, H. – în 1945 numit de Preşedinţia Consiliului de Miniştri membru al noului Consiliu de Administraţie al Oficiului de Bumbac, In şi Cânepă (M.Of. nr. 287 din 14 dec. 1945, patea I-a, p. 10909);
1241. SCHULDER, G. – şeful Economatului Ministerului Propagandei (1945) (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9479);
1242. SCHULLER, Sergiu – inginer, după război angajat în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.of. nr. 190 din 18 aug. 1948, partea I-a, p. 6751);
1243. SCHULMAN, Francisc – din mai 1945 directorul direcţiei speciale a Oficiului Naţional de Turism (de pe lângă Ministerul Informaţiilor) (M.Of. nr. 120 din 30 mai 1945, partea I-a, p. 4461, nr. 63 din 16 martie 1948, partea I-a, p. 2317 şi nr. 230 din 4 oct. 1946, partea I-a, p. 10757);
1244. SCHULMAN, Maximilian – de formaţie sculptor, după război subinspector general în Direcţia Arte Plastice a Ministerului Artelor, iar din 1948 al Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 180 din 6 august 1948, partea I-a, p. 6503);
1245. SCHULTZ, Aristide – în 1947 era şef de birou în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4257);
1246. SCHUSTER, Alice – după război dactilografă principală la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 198 din 1 sept. 1945, partea I-a, p. 7709); probabilă identitate cu “Suter Alice”, care în mai 1945 era încdrată ca dactilografă principală în Direcţia Cinematografie a Ministerului Propagandei (v. M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3907);
1247. SCHUSTER, Kurt – după război contabil-şef al Subsecretariatului de Stat al Naţionalităţilor de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 183 din 14 aug. 1945, partea I-a, p. 7151; M.Of. nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3504);
1248. SCHVARTZ, Daniel – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1249. SCHWAGER, Ella – din 1948 şefă de birou în centrala Ministerului Silviculturii (M.Of. nr. 186 din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6683);
1250. SCHWARTZ, Anuţa – din 1947 controlor la D.G.C.E. a M.I.C., iar după reorganizarea ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1251. SCHWARTZ, Arcadie – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7491);
1252. SCHWARTZ, I. Beniamin (n. 29.V.1909, Bucureşti) (fiul lui Isidor şi Biţa) – după război membru de partid, în anii ’50 funcţionar al M.C.E., şef de serviciu la întreprinderea “Româno
135
Export” din subordinea ministerului, inculpat şi condamnat în 1961 alături de alţi funcţionari ai ministerului pentru subminarea economiei naţionale (Solomovici 2004: 283)189;
1253. SCHWARTZ, Bruno Vlad – din noiembrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale Control Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10496);
1254. SCHWARTZ, C.B. Deziderius – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul Muncii clasa a III-a;
1255. SCHWARTZ, Isidor – în 1948 secretar de presă în cadrul Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2283);
1256. SCHWARTZ, Ivel – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598);
1257. SCHWARTZ, Leon – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1258. SCHWARTZ, Lupu – în 1947 numit de ministrul Industriei membru al Consiliului de Administraţie al Oficiului Industrial al Geamului (viitoarea Cebntrală Industrială a Sticlei) (M.Of. nr. 232 din 8 oct. 1947, partea I-a, p. 9058);
1259. SCHWARTZ, Nicolae (fiul lui Vilmos) – ilegalist, originar din Ardeal, refugiat în U.R.S.S. în timpul războiului, în aparatul de partid şi de stat din 1946, în a doua jumătate a anilor ’50 ministru adjunct al Industriei Cărbunelui, apoi, până în 1963 (când se pensionează) vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Probleme de Muncă şi Salarii; semnatar al mai multor articole în România liberă, Probleme Economice şi alte publicaţii; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 6241957; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
1260. SCHWARTZKOPF, A. – în 1949 era doctor în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
1261. SCURTU, Natalia (n. Natalia Isaakovna KOROŢKOVA) (18.X.1906 – 22.VII.1981) – originară din Bulgaria, de formaţie medic; ilegalistă (membră P.C.d.R. din 1928, deţinută între 1934 şi 1939); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1232); ajunsă în 1940-1941 în Basarabia, apoi secretara Anei Pauker la Moscova/Taşkent în timpul războiului, după 1944 directoare – membru în Colegiul Ministerului Sănătăţii la începutul anilor ’50, iar profesional medic la maternitatea “Polizu” din Bucureşti, ulterior şefa Direcţiei de ocrotire a mamei şi copilului din cadrul Ministerului Sănătăţii; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a (ff. 9-10 în dosarul nr. 66/1954 de la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R.) (dosar S/93 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1262. SEDEI, Artur – în ianuarie 1948 era membru în conducerea Confederaţiei Generale a Muncii (M.Of. nr. 14 din 17 ian. 1948, partea I-a, p. 417);
1263. SEFLER, Z. Iacob – funcţionar în Ministerul Energiei Electrice în anii ’50-’60, decorat cu Ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 972 din 8 dec. 1966);
1264. SEGAL, Iosif – după război inspector clasa I-a în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (M.Of. nr. 92 din 17 aprilie 1946, partea I-a, p. 3945);
1265. SEGAL, Moise – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8599);
189 V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f%3A%5Cweb%5CFise+matricole+penale+-+detinuti+politici%5CS%5CS+04.+Scadera+-+Schypala%5CSchwartz+Beniamin%2FP1200570.JPG.
136
1266. SEGAL, Pincu – şeful secţiei cultului mozaic în cadrul Ministerului Cultelor la începutul anilor ’50 (Rosen 1990: 87, 164-5);
1267. SEGALL, Tony – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
1268. SELŢMAN, Debora – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1269. SEMO, I. – director general la CENTROMETAL Bucureşti la sfârşitul anilor ’40;
1270. SENCOVICI, Alexandru (n. SZENKOVITS Sándor) (31.VII.1902 Dej – 10.XI.1995 Bucureşti) – membru P.C.d.R. din 1925, membru al secţiei române a Komintern (1935), secretar al Comitetului Teritorial Ardeal al P.C.D.R. (1939-1944), după război membru în secretariatul general al Confederaţiei Generale a Muncii (din 1945); deputat de Satu-Mare în Marea Adunare Naţională, ales pe lista U.P.M. (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 754); ministru adjunct al Muncii şi Prevederilor Sociale (1948-1949); ministru al Industriei Uşoare (1949-1957 şi 1961-1969), ministru al Industriei Bunurilor de Consum (1959-1961); membru al Comisiei Centrale de Revizie. (1955-1960) şi al Comitetului Central al P.M.R./P.C.R. (1960-1979); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa II-a, iar în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; fiul său, Gyuri, a fost soţul solistei Margareta Pâslaru190;
1271. SENCOVICI, N. Elisabeta (soţia lui Alexandru Sencovici) (zisă “Bozsi”) – ilegalistă, deţinută în perioada războiului; după război activistă de partid; din 1948 membru în C.C. al U.F.D.R.; din februarie 1949 şefă de serviciu tehnic la Direcţia Centrală Industrială a Tricotajelor şi Confecţiilor din Ministerul Industriei (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1189); decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a şi în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a;
1272. SERPER, Arnold – până în februarie 1948 şef de birou la Direcţia Presă a D.G. Studii şi Documentare a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 38 din 16 febr. 1948, partea I-a, p. 1331);
1273. SIDOROVICI BRUCAN, R. Alexandra (n. MARCOVICI; căs. iniţial Sidorovici, ulterior Brucan; zisă “Saşa”) (1906 Constanţa – 2000 Bucureşti), soţia lui Silviu Brucan – ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1587, doc. 28 şi nr. 1830, doc. 6); după război acuzator public la “Tribunalul poporului” (1945-1946); fondatoare şi membră în comitetul de conducere al U.F.A.R. (1945-1948), membru în comitetul exeutiv al Federaţiei Internaţionale a Femeilor Democrate (1946-1948-?), membru al C.C., al Comitetului Executiv şi secretar general al U.F.D.R. (1948-1952-?), deputată de Bucureşti în Adunarea Deputaţilor / Marea Adunare Naţională (1946-1948-1952); procuror general al regiunii Oltenia (1949-1953), secretar general al Ministerului Minelor şi Petrolului (1948-1958); secretar general al Uniunii Femeilor Democrate Române din 1948; conferenţiar şi şef-adjunct al catedrei de marxism-leninism de la Institutul Politehnic din București, numită în funcţie prin decizia Direcţiei Cadre a Ministerului Industriei (1949-56)191; ulterior funcţionar în cadrul ambasadei României la Washington, împreună cu soţul ei, ambasador; în anii ’60-’70 conferenţiar la Academia “Ştefan Gheorghiu”; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951); decorată în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa II-a, iar în mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
1274. SIEGLER, S. Cerbu – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092); în anii ’50-’60 funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
190 V. şi http://www.consumatoronline.ro/index.php?name=News&file=article&sid=6280&theme=Printer
191 V. şi http://universulenergiei.europartes.eu/istorie/politehnica/1948-1992/1950/
137
1275. SIEGLER, Mauriciu – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
1276. SILVAN, Edith – în 1946 angajată în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la Direcţia radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877), post din care demisionează în ianuarie 1947 (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1947, partea I-a, p. 501);
1277. SIMION, Suzana – după război, până în febr. 1949, şefă adjunctă de birou în centrala Ministerului Artelor / Artelor şi Informaţaiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
1278. SIMIONOVICI, Ella – după război şefă de secţie în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1279. SIMON, Stefi – din 1948 şef de birou în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
1280. SIMON, Vera – angajată în 1948 în centrala M.A.E., numită şefă de adjunctă de birou şi transferată la Legaţia României de la Londra (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1869);
1281. SIMOVICI, M. Iulius (n. 29 iulie 1920) – membru de partid din 1945, şeful serviciului administrativ al primăriei Bârlad după august 1944 (Zahariuc 2009: 231), apoi menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963 (dosar S/127 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1282. SIMPSON WEITLENER, Claude – în 1946 angajat în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la Direcţia Radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877);
1283. SIMŞA, Laura – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale Chimice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1284. SILVIU, George (n. Silvius GOLLIGER192, fiul lui Iancu şi Hermina) (2.I.1899 Focşani – 16.V.1971 Paris), de formaţie jurist, activ ca ziarist, secretar general al Ministerului de Interne între 1946 (după “defectarea” predecesorului său, Iosif Şraer) şi 1952, emigrat în 1960 în Israel, unde a continuat activitatea jurnalistică, ulterior stabilit în Franţa; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Comandor (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3870) şi cu Ordinul “Meritul “Cultural” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 192 din 21 aug. 1947, partea I-a, p. 7543); (v. declaraţia dată Securităţii la 24 ian. 1952 de A. L. Zissu în Solomovici 2001II: 103-5, C.E. Focşani 2007; Solomovici 2003: 399 ş.u.; Kuller 2008a: 359);
1285. SIMIONESCU, Marcela – ataşatul cultural (iniţial referent) al Legaţiei României la Washington (începând cu 1946) şi totodată amanta ambasadorului Mihail Ralea (v. supra, Andrei Lăzăreanu);
1286. SINGER, Hary – contabil în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului Industriei (1948-1949) (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292), din februarie 1949 contabil la Direcţia Centrală Contabilitate şi Control Financiar a aceluiaşi minister (M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1190);
1287. SINGER, Marec – din 1948 şef de serviciu în cadrul D.C.I. Chimico-Alimentare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
1288. SINGHER, Silviu – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1289. SION, Radu – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Plan şi Evidenţă a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
1290. SNORPEL, S. Vasile – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
192 Transliterat în mod eronat ca „Golighar” în nota informatică a ambasadei UK la Bucureşti din 1947 (v. Teohari Georgescu), „Golingher” (în Pinay 1962), respectiv „Gersch Gollinger” (Niculae 2004). V. şi http://www.crispedia.ro/George_Silviu.
138
1291. SOARE, Zina – din iunie 1948 translator interpret-şef în cadrul Direcţiei Culturale a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5464);
1292. SOLOMON, Andrei – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971);
1293. SOLOMON, Barbu (n. Bernard Iţic SOLOMON) (11.IV.1904 Burdujeni, Suceava – 22.VIII.1965 Bucureşti, înmormântat în complexul “Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din Parcul Carol) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1117); membru al C.C. al P.M.R. (1948-1965); angajat în M.A.S. odată cu preluarea conducerii ministerului de către Ana Pauker, în ianuarie 1948 promovat ca ministru plenipotenţiar II şi detaşat ca reprezentat diplomatic la Oslo (5 febr. 1948 – 1949); unul din avocaţii care au mimat apărarea sârbilor bănăţeni condamnaţi în 1950 pentru “titoism”; judecător la Tribunalul Suprem al R.P.R. (1956-1962), iar după 1962 vicepreşedinte al instituţiei, până la deces; decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa III-a;
1294. SOLOMON, Bernard – deputat de Covurlui în Marea Adunare Naţională, ales pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 749);
1295. SOLOMON, Francisc – în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
1296. SOLOMON, B. Isac – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
1297. SOLOMON, Leon – din 1948 director adjunct al Direcţiei Igienă a Ministerului Sănătăţii (M.Of. nr. 157 din 10 iulie 1948, partea IB, p. 5767);
1298. SOLOMON, Max – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., ulterior promovat inspector general adjunct şi transferat la Ministerul Industriilor (M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8970; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
1299. SOLOMON, Mircea (fiul lui Avram) (n. 27 dec. 1919) – ilegalist, membru de partid din 1939; în anii ’60 şeful sectorului tehnic al secţiei Gospodărie a C.C. al partidului; cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 136/1954, 90/1956; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, iar în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. a II-a;
1300. SOLOMON, Paul – ilegalist, în perioada interbelică condamnat la 15 ani muncă silnică pentru spionaj în Favoarea U.R.S.S.; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 539); din 1945 funcţionar în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor (M.Of. nr. 81 din 7 apr. 1945, partea I-a), iar în paralel ziarist la Scânteia (M.Of. nr. 179 din 9 august 1945, partea I-a, p. 6947; M.Of. nr. 58 din 9 martie 1942, partea I-a, p. 1719);
1301. SOLOMON, Paul – din februarie 1949 referent principal în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
1302. SOLOMON, Simon – din febr. 1948 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1627);
1303. SOMMBRIN, Natalia – în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1304. SON, Aurel – până în febr. 1949 prim-secretar de presă la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123)
1305. SOREANU, B. Osias (n. SIEGELBAUM193) (n. 22.II.1921 Bucureşti) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678); după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.; în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737, respectiv M.Of. nr. 229 din
193 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 93585 din 11 oct. 1947 în M.Of. nr. 240 din 17 oct. 1947, partea I-a, p. 9340.
139
4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971, când încă nu îşi românizase numele); în anii ’50-’60 funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
1306. SOREANU, Sorin – în 1949 era dispecer de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1307. SOROKER, Martin – în anii ’50 inspector economic, şeful serviciului de control al preţurilor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic de pe lângă Consiliul de Miniştri (M. Solomon 2004: 75-77);
1308. (?) SOSTARICH, Carol – în 1948 era director comercial al S.C.S. “Exportlemn” din Bucureşti (M.Of. nr. 210 din 10 sept. 1948, partea I-a, p. 7461);
1309. SPIEGLER, Lucian – în 1949 era tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1310. SPIEGLER, Samoil – din 1947 inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
1311. SPINNER, Beatrice – din mai 1945 dactilografă-şefă la Secretariatul General al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4512);
1312. SPITZ, Mauriciu (n. Mor(itz) SPITZ) (28.V.1908 – 11.III.1979) – originar din Timişoara, membru de partid din 1927, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2019); voluntar în Spania, apoi în Rezistenţa Franceză (Zbăganu 2001, Adorian et al. 1971: 210, Sugarman f.a.: 110); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); din noiembrie 1947 controlor economic la D.G.C.E. a M.I.C., ulterior cu diverse funcţii în aparatul economic de stat; decorat în 1979 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. II-a (dosar S/166 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1313. SPRENG, Ladislau – până în iulie 1948 controlor în cadrul D.G.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5626);
1314. STARK, Alexandru – în 1948 şeful Serviciului Automobile în centrala Ministerului Finanţelor (M.Of. nr. 58 din 10 martie 1948, partea I-a, p. 2121; M.Of. nr. 84 din 9 apr. 1948, partea I-a, p. 3188);
1315. STĂNESCU, Eugen (n. Aron FISCHEL, după alte surse Arthur FISCHER) – istoric marxist, după război şef de tură în echipa de cenzori ai presei scrise (Carol Neumann apud Solomovici 2003: 379) ca secretar de presă la Direcţia Presă din centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372); ulterior director adjunct al Editurii Academiei R.P.R. şi şef al secţiei de istorie şi arheologie a Institutului de Studii Sud-Est Europene în anii ’50-’70;
1316. STĂNESCU (căs.), Joseta (Josette) – membru al Comisiei mixte de Cenzură din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale instituite prin Decretul-Lege nr. 364 din 2 mai 1945 (A.N.I.C., fd. Ministerul Propagandei Naţionale, dos. 1027, Corobca 2008: 15, n.6), iar din 1946 translator interpret-şef în centrala Ministerului Informaţiilor, ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255);
1317. STEIMBERG, Iacob – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1318. STEIN, Antoaneta – din iunie 1948 şefă de secţie la Direcţia Culturală a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5464);
1319. STEIN PETREANU, Solomon – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
140
1320. STEINBACH, Leon Iosif (zis şi “Juju”) (6.III.1918 Bucureşti – 1999 Israel) – după război membru al comitetului regional P.M.R. Bacău; în 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9444); ulterior director al Fabricii “Partizanul” Bacău (numit în 1948 de către Ministerul Comerţului în funcţia de administrator al fostelor întreprinderi “Filderman”, naţionalizate), în anii ’50 director general al Fabricii de Confecţii şi Tricotaje Bucureşti, membru al C.C. al P.C.R. (1969-1984), director general la Centrala Industriei de Confecţii Bucureşti (anii ’70 – 1981), respectiv ministru adjunct al Industriei Uşoare (1981-1983); cu dosar la secţiile Gopodărie de Partid, respectiv Organizatorică ale C.C. al P.C.R. (1955); probabilă identitate cu “Leon Steinbach” cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2476);
1321. STEINBERG, Carol – în 1947 era impiegat la cabinetul ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 154 din 11 iulie 1945, partea I-a, p. 8989; M.Of. nr. 230 din 6 oct. 1947, partea I-a, p. 8989);
1322. STELIAN, Dinu (n. David STEL) (n. 7.II.1916 Bucureşti) – din mai 1945 şef de birou în cadrul Direcţiei Propagandă a Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 120 din 30 mai 1945, partea I-a, p. 4461; M.Of. nr. 239 din 19 oct. 1945, partea I-a, p. 9167);
1323. STELIAN, Tudor – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1324. STERIAN, Alexandru (n. STEINER) (n. 1.VIII.1916 Bucureşti) – din 1948 şef de serviciu în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707; M.Of. nr. 10 din 13 ian. 1947, partea I-a, p. 262);
1325. STERN, Adalbert – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072);
1326. STERN, Arthur – în 1949 era şef de secţie în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1327. STERN, Ignaţiu (n. 22 febr. 1909) – membru de partid din 1945 (dosar S/220 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
1328. STERN, Nicolae (12.IV.1916 – 5.VI.1986) – membru de partid din 1945 (dosar S/224 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7950);
1329. STERN, Zoltan – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072);
1330. STERNBERG, Olga – după război şefă de secţie în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmată în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1331. STERNBERG, Samson – până în februarie 1949 şef de secţie în cadrul Direcţiei Literare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
1332. STERNSCHUSS, Baruch – în 1948 membru în conducerea Centralei Industriale a Întreprinderilor Chimice de Sinteză şi Pelucrare (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5966);
1333. STOFER, I. Ecaterina – directoare în cadrul Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50-’60, decorată în 1963 cu Medalia Muncii;
1334. STOIAN, Haim (n. ŞMILOVICI194) (15.X.1908 Borbeşti, Neamţ – 9.III.1997 S.U.A.) – după război inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri / din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947,
194 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 70759 din 10 iulie 1947 în M.Of. nr. 158 din 14 iulie 1947, partea I-a, p. 6020.
141
partea I-a, p. 6781); în anii ’50 şeful serviciului aprovizonării în cadrul Centralei Staţiei de Maşini şi Tractoare în Bucureşti (M. Solomon 2004: 77);
1335. STOIAN, Ghizela Cornelia (f. STEIN195; fiica lui Moritz) (n. 25.I.1911 Paşcani) – după război şefă de serviciu în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmatî în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968); soţia lui Rudolf (v. infra); decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
1336. STOIAN, Rudolf (n. STEIN196) (n. 31.VIII.1908 Paşcani) – la începutul anilor ’50 consul al României la Rusciuk (Bulgaria) (Constantiniu 2003: 38);
1337. STÖFFEL, Emeric (Emmerich) (27.VI.1913 Ciacova, TM – 2008) (vorbitor nativ de limbă germană, de religie mozaică197), ilegalist, arestat de mai multe ori în perioada interbelică, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2373), după război ambasador (şef al Legaţiei) al României în Elveţia (1944-1945), apoi consilier superior administrativ la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (1946-1949), ulterior redactor al revistei Neue Literatur, membru C.C. al P.C.R. (1965-1974) şi al Comisiei Centrale de Revizie (1974-1979); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a;
1338. STOICA, Gheorghe (n. Moscu I. COHN198) (26.VII.1900 Dorohoi – 10.VIII.1976 Bucureşti) – ilegalist (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 108; a folosit şi pseudonimul “Gheorghe Grădinaru”), fost voluntar în Spania, fugit în U.R.S.S. în timpul războiului, revenit ulterior în ţară cu Divizia “Horia, Cloşca şi Crişan”; în oct. 1947 reîncadrat (retroactiv, începând cu 15 august 1945), cu grad de colonel de infanterie activ în Forţele Armate (D.R. nr. 2067 din 20 oct. 1947); general maior (în 1948), membru supleant şi apoi plin al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1948-1952-1974); membru supleant (1967-1968), apoi titular (1968-1974) al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., deputat M.A.N. (mandate neîntrerupte 1946-1976); secretar al Confederaţiei Generale a Muncii (1949), preşedinte al Consiliului Sindicatelor din regiunea Bucureşti (1950), prim-secretar al comitetului orăşenesc Bucureşti al P.M.R. (1950-1953); ambasador în R.D.G. (1953-1956); şeful secţiilor Cadre (1956-1957), Bunuri de Consum (1957) şi Administrativă (1957-1965) ale C.C. al P.M.R., membru şi secretar al Prezidiului M.A.N. (1957-1961), director al Direcţiei Organele Locale ale Administraţiei de Stat în cadrul C.C. al P.M.R. (1960-1966), director al Comitetului de Stat pentru Problemele Muncii şi Salarizării (1966-1969), membru al Consiliului de Stat (1965-1976), director general al Direcţiei Generale pentru Consiliile Populare şi ministru adjunct al Muncii (1969-1976); multiplu decorat de statul comunist;
1339. STÖRFER, Lucia – din martie 1945 şefă de secţie în centrala Ministerului Muncii (M.Of. nr. 62 din 16 martie 1945, partea I-a, p. 2002);
1340. STREITMAN, Luiza – din mai 1945 şefă de birou în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor, ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255; (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3903);
195 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 10.136 din 31 ian. 1946 în M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1375, respectiv publicarea solicitării în M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10872.
196 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 10136 din 31 ian. 1946 în M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1375, respectiv respectiv publicarea solicitării în M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10872.
197 Aidoma mai multor poeţi şi scriitori evrei de limbă germană, majoritatea din Bucovina, precum Dieter Paul Fuhrmann (Neuer Weg, Ed. Univers) (d. 2009), Paul Celan (n. Ancel, 1920-1970), Joseph Norbert Rudel (alias Radu Nor) (1921-2006), Alfred Margul-Sperber (1898-1967), Max Emanuel Gruder (1928-2010), Alfred Kittner (1906-1991), Moses Rosenkrantz (1904-2003), Alfred Gon (n. Alfred Liquornik, 1920-1981), Ion Iordan (n. James Immanuel Weissglas, 1920-1970) – a nu se confunda cu omonimul profesor universitar, n.n., David Goldfeld ş.a. De remarcat că în unele acte oficiale din arhiva P.C.R. naţionalitatea declarată a lui Stöffel este maghiară.
198 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 99241 din 4 oct. 1946 în M.Of. nr. 233 din 8 oct. 1946, partea I-a, p. 10875.
142
1341. STREJA, Chely (n. WEISBUCH) (n. 1927 Brăila) – soţia arhitectului Aristide Streja (n. Wechsler); din 1948 funcţionar contabil la direcţia administrativă a Comisiei de Stat a Planificării, ulterior la Centrala Industriei Textile, respectiv funcţionar contabil la o fabrică de pe Calea Dudesti;
1342. STROE, George (n. Ghedais M. STRAHL-ŞTRULOVICI) (n. 8.V.1903, Bucureşti) – în perioada interbelică ziarist la Argus; ilegalist; în 1941 i se fixa domiciliu obligatoriu “pentru legături cu servicii informative străine”; după 23 august 1944 iniţial consilier tehnic la Camaera de Comerţ şi Industrie Bucureşti; din decembrie 1944 secretar general al Subsecretariatului de Stat al Aprovizionării de pe lângă preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 58 din 9 martie 1942, partea I-a, p. 1719; M.Of. nr. 127 din 1 iunie 1941, partea I-a, p. 2983; M.Of. nr. 287 din 11 dec. 1944, partea I-a, p. 8042; M.Of. nr. 248 din 30 oct. 1945, partea I-a, p. 9592; Benjamin & Stanciu 1996: 22-3);
1343. STRUJAN, Fani (n. Fani DAVID, fiica lui Lupu şi Seindla (alias Janeta)) (1925 – 2006, Bucureşti) – activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosar 8/1954), la începutul anilor ’70 ajunsese activistă la U.G.S.R.; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a; căs. cu Sorin Strujan (n. Vainştain, fiul lui Aaron şi Regina, 1923-2011); mama lui Vladimir Strujan şi a traducătoarei şi jurnalistei Sanda Lepoev;
1344. SUCIU, Petre (n. Nussem SCHÄRF199, la 21 mai 1910 în com. Şipotele Sucevei) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 6); luptător în Brigăzile Internaţionale în Spania; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); decorat alături de alţi foşi combatanţi cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1949 (Decretul 873 din 20 august 1949), respectiv în 1967 (Decretul 380) cu Medalia Muncii; funcţionar în Ministerul Artelor şi membru al Consiliului de îndrumare a Teatrului Poporului (1946-1948) (M.Of. nr. 249 din 26 oct. 1948, partea I-a, p. 8531), din 1948 director în cadrul Ministerului Comerţului Exterior, ulterior emigrat în Israel200 (Sugarman f.a.: 110);
1345. SUDER, Mihai (n. M. SÜDER, în alte acte oficiale ortografiat SZUDER201) (16.II.1916, Lupeni – 1984) – membru P.C.R. din martie 1945; ministrul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii (1958-1959, când ministerul este desfiinţat), Ministrul Economiei Forestiere / al Industriei Lemnului (1969, 1969-1972), ministru secretar de stat la Ministerul Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţie (1972-1974); decorat în 1961 cu medalia “A 40-a aniversare de la înfiinţarea Partidului Comunist din România” şi în 1964 cu Ordinul Muncii cls. I; fratele generalului maior de Armată Viliam Suder;
1346. SUDER, Wiliam (n. Wilman SÜDER) (n. 20.V.1912, Lupeni) – fost ofiţer al Armatei Roşii, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 106), revenit în România în 1944; iniţial încadrat ca membru al Comisiei de îndrumare şi supraveghere de pe lângă Casa de Asisgurări Sociale Petroşani; ulterior încadrat în Foreţel Armate, unde este avansat progresiv până la gtradul de general-maior; şef al Departamentului Contraspionaj al Armatei (1945-1949), apoi adjunct al Ministrului Apărării (şef al Spatelui Armatei) (1950-1952), ministrul al Industriei Cărbunelui (1952-1953); membru al C.C. al P.M.R. (1948-1955);
199 Românizarea numelui în baza deciziei nr. 43872 din 6 mai 1947 a ministrului Justiţiei (publicată în M.Of. nr. 104 din 8 mai 1947, partea I-a, p. 3665).
200 V. mărturisirea nepotului său, publicistul Boris Marian Mehr, în comentariile la un articol al lui V. Tismăneanu despre Gheorghe Apostol, la adresa http://www.acum.tv/articol/16933.
201 În unele documente ale partidului, naţionalitatea fraţilor Suder este menţionată ca fiind polonă.
143
1347. SUFRIM, Dumitru – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Metalurgiei Prelucrătoare a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1348. SUFRIN, Mahlea – după război membru al Contenciosului Camerei de Muncă Bucureşti, iar iunie 1948 al celui al Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4848);
1349. SUMARIT, Felicia – în ianuarie 1948 încadrată în centrala M.A.E. cu rang de consul general (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 533);
1350. SUZIN A. Micu-Mordechai (n. 12.X.1910 Turnu Severin) (fiul lui Avram şi Rebeca) – iniţial numit în 1948 director administrativ al “Alimentexport”, funcţionar în cadrul firmei Prodexport a Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50, la data arestării economist la I.C.R.A., inculpat în procesul funcţionarilor M.C.E. acuzaţi de subminarea economiei naţionale în 1959-1961 (M.Of. nr. 195 din 24 august 1948, partea I-a, p. 7038; Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 281-3 – ambele surse menţionând eronat numele său202; B.I.R.E. 22 (20 aug. 1948): 3);
1351. SÜSMAN, Andrei – deputat de Iaşi, pe lista Blocului Partidelor Democrate (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 751);
1352. SÜSS, KOLMAN – deputat supleant de Sălaj în Marea Adunare Naţională, ales pe lista U.P.M. (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 753);
1353. SZABO, Mirţa (n. Mina ORNSTEIN, fiica lui Iţic; căs. Szabo) (n. 18.II.1912) – de profesie ţesătoare; ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2000); membru în conducerea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi şi Deportaţi Anti-Fascişti (A.F.D.A.), membru P.C.d.R. din 1933, după război activist de partid, propusă pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (156/1950);
1354. SZENDES, ? – direcor adjunct al firmei Prodexport a Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50, inculpat în dosarul Prodexport – Italia din 1961 (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 281-2);
1355. (?) SZIKACSY, Anton – până în februarie 1949 inspector în cadrul Direcţiei Cinematografie a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
1356. SZILLAGY, Ida, prietenă a Anei Pauker, conducătoarea de facto a Ambasadei din Londra la sfârşitul anilor ‘40;
1357. ŞAIM, A. – unul din adjuncţii ministrului Sănătăţii în 1948; şeful Direcţiei T.B.C. din cadrul Ministerului Sănătăţii (v. M.Of. (I B) nr. 170 din 26 iulie 1948, p. 6169);
1358. ŞAPIRA, Isidor – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738);
1359. ŞAPIRA, A. Max – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
1360. ŞARAGA, Renee – în 1949 era şefă de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 645);
1361. ŞERBAN, I. Avram Miron (n. Adolf ASRIEL, fiul lui Samuel) (n. 1. (după alte surse 3) X.1902 Roşiori de Vede) – din decembrie 1944 membru, alături de Mişa Levin şi Al. Sencovici, în secretariatul general al Confederaţiei Generale a Muncii; membru al Consiliului de Adminisraţie al Casei Centrale de Asigurări Sociale (din dec. 1947); deputat de Alba, din partea Blocului Partidelor Democrate (1946-1948); din 1948 director general al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale (iniţial secretar al Consiliului General Provizoriu al Asigurărilor Sociale de Stat) (1949-
202 V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/S/S%2016.%20Sut%20-%20Szucs/Suzin%20Mordehai/index.php.
144
?); membru C.C. al P.C.R./P.M.R. (1945-1948, 1948-1955-1965) şi al Comisiei Centrale de Revizie (1965-1969); deputat de Alba în Marea Adunare Naţională (1946-1948-1952) şi apoi de Buzău (1969-1975); (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1944, partea I-a, p. 775; M.Of. nr. 161 din 19 iulie 1945, partea I-a, p. 6170, nr. 14 din 18 ian. 1949, partea I-a, p. 619 şi nr. 35 din 13 febr. 1945, partea I-a, p. 1014, când încă nu îşi românizase numele; Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 381-2; Solomovici 2004: 66, 67); decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa II-a 1978, respectiv cu ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 7 din 23.I.1978);
1362. ŞERBAN, Basil (pseudonim de inspiraţie literară) (n. Aba Isaakovici SCHERBAK203) (n. 24.III.1914 Soroca) – evreu basarabean; student la farmacie în Bucureştiul interbelic, apoi ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1973), voluntar în Spania (1937-1939), membru al Rezistenţei Franceze în perioada războiului (nume conspirativ “Jeannot”); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent-colonel, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); din 1947 (cu grad de prim consilier de legaţie) însărcinat cu afaceri la reprezentanţa diplomatică a României la Roma, apoi cu acelaşi grad la Legaţia României de la Berna (1949-1950, unde a fost implicat în scandalul “Viţianu”, v. infra), apoi detaşat la Londra, revenit în 1951 ca director adjunct al Direcţiei Economice, ulterior directorul Direcţiei Organizare Internă în M.A.E., respectiv pe diverse alte posturi în cadrul diplomaţiei comuniste, pensionat în anii ’70 ca director tehnic la Ministerul Minelor şi Petrolului; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; (dosar în arhiva Secţiei Externe a C.C. al P.C.R. dosar 29/1957; v. M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5790; v. şi Balaş 2008: 235-6; Georges-Picot 2000: 36, 56, 157 ş.a.; Constantiniu 2003: 15 n. 26; Tismăneanu 2003: 285, n. 82 şi 1991: 169, n. 74; Levy 2002: 127; I.L.O. 1960: 25, 29; Sugarman f.a.: 110);
1363. ŞERBAN, Ignace (n. Ignace I. ROSENBERG204) (16.IV.1922 Bucureşti – 1971 Bucureşti) – arhitect şi profesor asociat la Institutul de Construcţii Bucureşti în anii ’50-’60, co-autor al Sălii Palatului (1957-1960) şi al altor clădiri din Bucureşti de aceeaşi inspiraţie; decorat în 1952 cu Ordinul Muncii clasa a III-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”; inclus şi în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 443);
1364. ŞERBAN, I. Miriam – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
1365. ŞERBAN, Nadia (n. Leonie ZOLLER) – încadrată în mai 1945 ca şefă de secţie la Oficiul de Studii şi Documente al Ministerului Propagandei, din 1946 secretar cultural principal în centrala aceluiaşi minister 1946 (M.Of. nr. 194 din 22 aug. 1946, partea I-a, p. 7840, M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3903 ţi M.Of. nr. 188 din 15 august 1946, partea I-a, p. 8856);
1366. ŞERBAN, N. Nicu (n. Avramian HERŞCOVICI) – director în cadrul M.A.E. (1948-1952), ulterior cu diverse funcţii în cadrul diplomaţiei statului comunist (e.g. în 1967 menţionat în documente diplomatice ca şef al Direcţiei Protocol, în 1971 menţionat drept consilier, etc.), cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (întocmit 1968); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul Muncii clasa a III-a;
1367. ŞERFF, Avram (n. Avram Markovici SCHÄRF) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1808); după război director în Ministerul Agriculturii, apoi al Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 63/1955);
203 V. decizia nr. 118.519 din 27 nov. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 285 din 9 dec. 1946, partea I-a, p. 12692.
204 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 21611 din 11 martie 1947 în M.Of. nr. 68 din 22 martie 1947, partea I-a, p. 2168.
145
1368. ŞMELŢ, Ana – din 1947 arhivar-şef la Prezidiul M.A.N., din 1949 transferată intern la Serviciul Contabilitate (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 707);
1369. ŞMIGHELSCHI, Olga – după război şefă de secţie la Preşedinţia Consiliului de Miniştri; decorată în 1946 de către fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul Credincios” clasa I-a (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 3001);
1370. ŞMILOVICI, Tobias – în 1947 funcţionar în centrala Ministerului Muncii, Asistenţei şi Asigurărilor Sociale (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8007);
1371. ŞOIMU (căs.), Ana – din 1948 şefa sectorului Evidenţa Carnetelor şi Documentare din cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., în anii ’50 cadru didactic la Academia “A.A. Jdanov”, decorată în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; ulterior emigrată în Israel;
1372. ŞOIMU, S. Albert (n. Albert FALKENFLICK205) (n. 25.X.1925 Cernăuţi) – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 219 din 23 sept. 1947, partea I-a, p. 8598); ulterior funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
1373. ŞRAER, Iosif (n. SCHREIER206) (n. 1902, Vaslui – ?) – în perioada interbelică secretar al avocatului Eduard Manolescu, apoi jurist al P.C.d.R. şi avocat al lui Gheorghiu-Dej, după război secretar general al Apărării Patriotice (1944-1945), fondator şi membru în conducerea C.D.E. în 1945, secretar general al M.A.I. (mart. 1945 – dec. 1946, când, încă în funcţie, s-a refugiat în Palestina (ajuns în 1947), la un moment la care descoperirea fostei sale colaborări cu Siguranţa devenise iminentă) (A.S.R.I. fond “P”, dosar 40009, vol. XXI, ff. 142-5); stabilit în Italia, ca secretar al omului de afaceri Moni Goldstein;
1374. ŞTEFĂNESCU, Pascu (n. ŞAPIRA) (5.I.1921 – 13.XII.1988) – deportat într-un lagăr de muncă în timpul războiului, membru P.C.R. din 1945 (după alte surse 1946) (şi responsabil administrativ al sectorului II), membru al Biroului C.C. al U.T.M. (1949-1956), în 1951 şeful Gospodăriei U.T.M., apoi ministrul Industriei Cărnii, Peştelui şi Laptelui (1952-1953) şi coordonator D.G.I.L., ulterior ministru adjunct în cadrul Ministerului Industriei Alimentare în (1955-1969) (v. Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 311; dosar Ş/30 Colecţia “ilegalişti decedaţi”; decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a; menţionat ca evreu, alături de Jack Podoleanu, şi în memoriile lui Moses Rosen (1990: 170) (v. şi Rotman 2004: 76, care pare să fi preluat informaţia din Rosen);
1375. ŞTEFĂNESCU, Paula (soţia lui Iosif Bercu, v. infra) – până în febr. 1949 translator-interpret şef la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
1376. ŞTIRBU, Iosif (fratele lui Solomon Ştirbu) – preşedintele Centrului de Cercetări pentru Sport (1952-1957);
1377. ŞULER, Dumitru – după război inspector general în Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (M.Of. nr. 92 din 17 aprilie 1946, partea I-a, p. 3945);
1378. TANENZAN, Paula (Tannenzaun / Tannezapf?) – în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1379. TARCSI, Kalman – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1380. TAUBER, Maria – în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1381. TEITEL, Alfred Bernard (1900-1980) – farmacolog, în perioada interbelică proprietar al unui laborator de analize medicale, în oct. 1944 reîncadrat asistent definitiv la Clinica Medicală II a Facultăţii de Medicină Bucureşti; în 1948 funcţionar înalt al Ministerului Sănătăţii (membru în
205 V. decizia nr. 11936 din 10 febr. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1947, partea I-a, p. 1333.
206 Cf. Solomovici 2001II: 39.
146
comisia de tipizare207), ulterior încadrat ca medic în M.A.I., cu fişă de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (dosar 68/1955); membru post mortem al Academei Române (2006) (Mandachi 2010: 9; menţionat şi de către Robert Levy (2002: 191) ca unul dintre puţinii care au continuat să o frecventeze pe Ana Pauker şi după marginalizarea acesteia);
1382. TELEKI, Iacob – până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9858);
1383. TELLER, Nathan – în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1384. TENENHAUS, S. Beniamin – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu ordinul Muncii clasa a III-a;
1385. TEODORESCU, Dora – şefa Serviciului de Studii (Direcţia Evidenţă) al Direcţiei Generale a Controlului Economic în 1947 (Trebici 2011);
1386. TIRON, Eliza – din 1948 şefă adjunctă de birou la D.C.I. de Celuloză, Hârtie şi Arte Grafice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5830);
1387. TISMĂNEANU, Leonte (n. Leonid Moiseevici TISMENEŢKI, tatăl lui Vladimir Tismăneanu) (26.II.1913 Soroca – 13.II.1981 Bucureşti) – ilegalist (membru de partid din 1933), cu dosar în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1976); voluntar în Brigăzile Internaţionale în războiul civil din Spania, unde şi-a pierdut un braţ, redactor şi crainic la emisiunea în limba română a postului de radio “Moscova” (1941-1948); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); revenit în ţară în 1948, când devine şeful secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1948-1952), redactor şef şi director adjunct al Editurii de Stat pentru Litertură Politică (fosta Editură P.M.R.) (1952-1958), şi şeful catedrei de Marxism-Leninism din Universitatea Bucureşti (fostul C.I. Parhon), ulterior şef de catedră la Şcoala de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov”; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, exclus din P.M.R. şi de la editură ca “fracţionist” în 1959, şeful secţiei culturale la Sfatul Popular al raionului “Tudor Vladimirescu” (1959-1964, reprimit în partid în 1964, ulterior redactor la Editura “Meridiane” până la pensionare; decorat prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a;
1388. TISMĂNEANU, Ermina (n. Ermina Isidorovna MARCUSOHN; fiica lui Isidor şi Luiza) (1915 Basarabia – 2000) – ilegalistă (membru de partid din 1933), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1972); decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, alături de zeci de alţi “spanioli”, funcţionară în biroul lui Alexandru Moghioroş de la Biroul Politic al P.M.R. (1951-1952), după reabilitarea soţului medic la Sanepid Bucureşti; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a; mama lui Vladimir Tismăneanu, Rodica Tismăneanu (stabilită la Haifa, Israel) şi Victoria Leorda;
1389. TITTINGER, Marcel – în 1947 era şef de serviciu administrativ în centrala Ministerului Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 252 din 31 oct. 1947, partea I-a, p. 9732);
1390. TOBIAS, Tobias – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1391. TOMA, Ana (n. Ana GROSMAN, fiica lui Iancu şi Jeni; sora lui Gavriel şi Uşer) (9.X.1912 Botoşani – 1991 Bucureşti) – soţia lui Sorin Toma [v. infra], ulterior căsătorită cu Pantelei “Pantiuşa” Bodnarenko, alias Gheorghe Pintilie, iar apoi cu Constantin Pârvulescu; “o versată
207 V. M. Of. (partea I B), nr. 97/26 aprilie 1948, p. 3790.
147
agentă a direcţiei de informaţii externe a N.K.V.D.” (Troncotă 2006: 47); membru P.C.d.R. din 1932; în timpul războiului, în U.R.S.S., secretara particulară a Anei Pauker; imediat după război fondatoare şi membru în conducerea U.F.AR. (1945-1948), secretara C.C. al “Apărării Patriotice” (1944-1946), membru al Cancelariei Secretariatului C.C. (1945-1947), consilier (1947-1948), secretar general cu rang de secretar de legaţie (mai 1948 – 1950) şi ministru adjunct (1950-1952) al Afacerilor Externe (“conducătoarea de facto a ministerului” în absenţa Anei Pauker, cf. Fl. Constantiniu 2003: 12), ministru adjunct (1952-1955) şi locţiitor (1955-1960) al ministrului Comerţului Exterior, apoi ministru adjunct al Comerţului Interior (1960-1965), ulterior vicepreşedintă a UCECOM; membru supleant (1955-1960) şi titular (1960-1965) al C.C. al P.M.R.; decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, iar în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. II-a; fiica ei şi a lui Gheorghe Pintilie, Ioana, a emigrat în Israel;
1392. TOMA, A. Sorin (n. Sorin MOSCOVICI, fiul lui Alexandru şi Sidy (Sara)) (23.IV./10.V.1914, Bucureşti – Netanya, Israel) – membru de partid din 1932; refugiat în timpul războiului în U.R.S.S., înrolat în Armata Roşie, luptă inclusiv la cucerirea de către sovietici a oraşului Königsberg (azi Kaliningrad); revenit după război în ţară, cu grad de locotenent, odată cu divizia infamă “Horia, Cloşca şi Crişan”; membru fondator al C.D.E. în 1945; redactor la Glasul Armatei, organul de presă al Inspectoratului General al Armatei pentru Educaţie, Cultură şi Propagandă (viitoarea Direcţie Superioară Politică) (1944-1945); după demobilizarea sa (din Armata Roşie) în 1946, redactor şef adjunct (1946-1947) şi redactor şef (1947-1960) al ziarului Scânteia, devenit notoriu prin seria de articole “Poezia putrefaţiei sau putrefacţia poeziei. Răsfoind volumele lui Tudor Arghezi” apărută în perioada 5-10 ianuarie 1948 în Scânteia şi consacrată ca “broşura canonică a jdanovismului cultural” (Tismăneanu şi Vasile 2008: 42); ulterior redactor principal la Ed. Ştiinţifică (1960-1975, pensionat); membru al Biroului Organizatoric al partidului (1950-1953); membru al CC al P.M.R. (1955-1960), exclus din partid în 1963, reprimit în 1973 (după alte surse în 1970); emigrat în Israel în 1987 (după alte surse 1980), încă în viaţă în 2009, când acorda un interviu Laviniei Betea pentru Jurnalul Naţional;
1393. TOPERTZER, Eduard – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., apoi promovat inspector general adjunct (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092; M.Of. nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7537);
1394. TRICHTER, Arnold – în martie 1945 reîncadrat la D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
1395. TUDORACHE, Elena (Lena; fiica lui Anton) (căs. SĂCEANU; nume păstrat din mariajul cu ilegalistul Manole Tudorache) (n. 10.II.1912 Hârtop, Orhei, azi R. Moldova; fiica lui Aron) (apelată în interiorul partidului cu “Lenuţa”) – evreică cf. documentelor oficiale ale P.C.R. (v. Fl. Dobre 2004: 586), ilegalistă (membru de partid din 1927, după alte surse 1929), cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1625); de formaţie brodeuză, iniţial educatoare în Chişinău până în 1931, apoi activă în organizaţia Bucureşti a partidului între 1932 şi 1940, ulterior refugiată în URSS, foarte probabil recrutată de sovietici (Buzatu & Cîrstea 2010: 286 n. 158, v. şi Tismăneanu (2011a) şi apoi infiltrată în activul central de partid în 1946, membru al C.C. al P.C.R. (1945-1948), membru al C.C. al U.F.D.R. (1948-1952), şefa Direcţiei Organizatorice a C.C. (1948-1952), apoi a secţiei Industrie Uşoară a C.C. (1950-1952), epurată, ulterior într-un anonimat total pentru sfera publică; a fost soţia colonelului Serghei Şevcenko, alias Sergiu Sevcenco, alias Sergiu Săceanu208 (n. 7 oct. 1912 Tudora, Cetatea Albă), fost voluntar în Spania, plasat de sovietici în ierarhia comunistă din România în 1945 ca şef de direcţie în Ministerul Apărării, iar apoi chestor în D.P.S. a D.G.P.;
208 În 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763.
148
decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a; în 1971 pensionară, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – secţia Organizatorică, dosar nr. 11/1951, f. 1; Levy 2002: 209; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2006: 506 n. 506; Tismăneanu 2011a);
1396. ŢUPERMAN, L. Mauriciu – membru P.C.R.; din 1947 membru al Comisiei Centrale a Ministerului Industriei pentru reglementarea Muncii în acord (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9604); între 1951 şi 1985 şef de secţie în Institutul de Cercetări Textile din Bucureşti; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin decretul Consiliului de Stat nr. 804 din 21 dec. 1964 (inventariat şi în Kuller 2008a: 458);
1397. ULMANN, Paul (viitor ULMEANU) – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1398. UNGAR, Mayer – în 1948 era şeful Serviciului Control Financiar la Direcţia Comerţ de Stat a Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5980; M.Of. nr. 189 din 17 aug. 1948, partea I-a, p. 4696; M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
1399. VAISBUCH, I. Bernhard – la începutul anilor ’60 funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 335 din 20 iun. 1963;
1400. VALTER, Rodica – din 1948 impiegată în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
1401. VARVARA, Bogdan (n. Iosif ROSEN) – în a doua jumătate a anilor ’30 ziarist la Apărarea; după război încadrat iniţial ca secretar de presă în centrala Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904), în 1948 promovat consilier în Ministerul reorganizat al Informaţiilor, apoi al Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 534);
1402. VASILIU, Max – după război referent de specialitate, ulterior (din 1949) şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643; M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1189);
1403. VASS, Ghizela (n. Gisella FAERŞTEIN; fiica lui Grigorii şi Sonia; sora lui Moisei şi Senia) (22.IV.1912 Iaşi – 2005 Bucureşti) – de formaţie croitoreasă, membru de partid din 1933, internată şi în lagărul de muncă pentru evrei comunişti de la Vapniarka; cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 169); în 1945-1946 prezentă, sub numele eronat dactilografiat “Ghisela Faersein”, pe lista celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România”209; după război membru al C.C. al U.F.D.R. (din febr. 1948), membru supleant (1945-1952), apoi cu drepturi depline al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1952-1984), şef-adjunct al Secţiei Externe a C.C. (1950-1953, când va fi destituită (adjuncta lui Al. Moghioroş)), secretar al organizaţiei de partid Bucureşti (1953-1955), şefa secţiei munca de partid în rândul femeilor a C.C. al P.M.R. (1955-1956), inspector al C.C. şi coordonatoare a secţiilor Cadre din Exterior şi Relaţii Externe ale C.C. (1956-1957), şefa secţiei Relaţii Externe (devenită Internaţională în 1965) a C.C. al P.M.R./P.C.R. (1957-1975), apoi şefă adjunctă a aceleiaşi secţii până la pensionare în 1982; personificare, prin căsătoria cu Ladislau Vass, a unificării celor două curente geografice din perioada ilegalistă – cea ardeleană majoritar maghiară şi cea răsăriteană majoritar evreiască; remarcabilă prin longevitatea ei în partid, ocolită de toate epurările, fapt cu atât mai bizar cu cât suspiciunea aservirii ei prosovietice avea suficientă consistenţă (v. de ex. Watts 2011: 174, 198, 712 n. 1); multiplu decorată de autorităţile comuniste, ultima oară în 1981, cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. I-a; căsătorită cu ilegalistul Ladislau Vass, a avut un fiu, Gheorghe, şi două fiice: prima, Leah Zoia, a emigrat alături de soţul ei, medicul Eugen Zeiligsohn, în SUA, în 1980, şi trăieşte în prezent la New York (cu numele Faerstein), alături de Victor Weiss; cealaltă, Ecaterina, căsătorită cu Dănuţ Florin Olteanu (fost secretar de partid la întreprinderea Tehnofina),
209 V. A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158).
149
este mama lui Bogdan Olteanu (după 1989 preşedinte al Camerei Deputaţilor şi apoi viceguvernator B.N.R.), acesta locuind până la vârsta de 30 ani împreună cu bunica sa maternă pe str. Zambaccian nr. 1 din Bucureşti;
1404. VASS, Ladislau (fiul lui Eugen şi Rozalia) (16.III.1912 Ardeal – 17.III.1977 Bucureşti) – evreu maghiarofon, soţul Ghizelei Vass şi fratele Olgăi Vass-Podoleanu; ilegalist (cu stagiu recunoscut din 1932, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu); din 1950 şeful secţiei Plan-Finanţe a C.C. al P.M.R., membru al Comisiei Centrale de Revizie a partidului (1955-1974), ministru adjunct de Finanţe (1955-1957), vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Muncă şi Salarii (1957-1966), vicepreşedinte C.E.C. (din 1966); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a, iar în 1964 cu ordinul Muncii clasa I-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
1405. VASS-PODOLEANU, Olga (fiica lui Eugen şi Rozalia Vass) (1914-2001) – evreică maghiarofonă, ilegalistă (cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2296); sora lui Ladislau şi cumnata Ghizelei Vass, soţia lui Jack Podoleanu [v. supra] – membră a C.C. al U.F.D.R., director în cadrul Ministerului Muncii şi Prevederilor Sociale (după 1948), decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a; împreună cu Jack Podoleanu a avut 3 copii: Dorina (căs. Bulgaru), Ioniţă Podoleanu şi respectiv Tania Damache-Podoleanu, artist plastic, emigrată în Israel, care a reapărut în spaţiul public în toamna lui 2011, când îi corecta lui V. Tismăneanu câteva erori într-un articol despre mătuşa ei, Ghizela Vass210;
1406. VĂLEANU, ANDREI (n. 16.VII.1920 Alba) – ilegalist, condamnat la 25 ani muncă silnică, deţinut la Văcăreşti, Doftana (coleg cu Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu), Caransebeş; după război organizator al filialei P.C.R. din Alba Iulia, controlor de fabrică (1946-1953), inspector general şi apoi director în cadrul Direcţiei Generale a Rezervelor de Muncă din cadrul Ministerului Învăţământului (1950-1953), timp de câţiva ani director al centrului Metodologic de Instruire a Profesorilor din Şcolile Profesionale (din Iaşi), apoi, până la pensionare, inspector şef de serviciu în cadrul Direcţiei Metale Preţioase a Băncii de Stat (I. Deleanu 2011: 11);
1407. VĂLEANU, Jean (n. Iacob WEINREB) (24.IV.1915 Bucureşti – 5.IV.2007 New York) – menţionat, alături de Sara Văleanu, ca supravieţuitor al Holocaustului în Benjamin and Vladka Meed Registry of Jewish Holocaust Survivors (United States Holocaust Memorial Museum (2000 IV: 261); ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1934; după război în aparatul diplomatic al M.A.E.; translator de limbă rusă în deplasările lui Gheorghiu-Dej; emigrat în Israel la o dată necunoscută, apoi stabilit în S.U.A.; cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (45/1955) (inventariat şi de C.S.I.E.R. în Kuller 2008a: 459) (dosar V/49 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1408. VEIGL EŞEANU, Irina – în ian. 1949 era referentă în centrala Ministerului Învăţământului Public, la Direcţia Educaţie Tineret (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658);
1409. VEINTRAUB, Ilie – în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale Chimice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1410. VEISSBOD, Marcel – în 1949 era desenator în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Tricotajelor şi Confecţiilor (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1411. VERMAN, Victor – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
1412. VERMONT, Aida (n. Ides GRÜNBERG) – în mai 1945 încadrată ca secretar de presă grad I în centrala Ministerului Propagandei (v., inclusiv pentru nume, M.Of.nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904);
1413. VERONA, Janette – din febr. 1948 şefă adjunctă de birou în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1639);
210 V. http://www.contributors.ro/politica-doctrine/ghizela-de-fier-un-schimb-de-mesaje-cu-nepoata-ghizelei-vass/.
150
1414. VERONA, Paul – până în septembrie 1947 inspector la Direcţia Teatre a Ministerului Artelor (M.Of. nr. 200 din 1 sept. 1947, partea I-a, p. 7946);
1415. VECSLER / VEXLER, David – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072);
1416. VEXMAN, Israel – din 1948 director adjunct în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
1417. VEZENDEAN, Victor (n. Desideriu FRIEDMAN) (n. 6.V.1916, Vezendiu, Satu-Mare) (în alte documente oficiale ortografiat “Vezendeanu”) – şef-adjunct al Secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (1950-1953), apoi viceprimar al Bucureştiului (alt evreu aidoma Ghizelei Vass, lui Radu Mănescu, Mihail Florescu sau lui Nicolae Goldberger, care, aşa cum remarca şi Levy (2002), nu au căzut victime ale epurării pretins “antisemite” din 1952-1953); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, iar în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;
1418. VIANU, Ernestina (11.IX.1914 – XII.1984) – membru de partid din 1 ian. 1945 (dosar V/74 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); după război şefă de serviciu la D.C.I. Chimico-Alimentară a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
1419. VIANU, Irina – soţia diplomatului Raymond Vianu [v. infra]; refugiată în U.R.S.S. împreună cu mama sa după 8 iunie 1940, revenită la Chişinău în 1945, apoi în România, alături de soţ în misiunile diplomatice ale acestuia, în anii ’60 întoarsă în România, redactor la Viaţa economică, ulterior emigrată în S.U.A. via Israel (Cozonac 2010);
1420. VIANU, Raymond (n. Rubin-Raymond SCHLAEFFER211) (25.I.1925 Bucureşti – 30.XII.2003 Los Angeles, S.U.A.) – în anii ’50 secretar 2 la Legaţia României (responsabil presă) de la Londra, din 1960 la misiunea permanentă a României la O.N.U., ulterior revenit în ţară, emigrat în Israel la sfârşitul anilor ’60 împreună cu soţia sa, Irina, apoi stabilit în S.U.A. (Los Angeles), unde în anii ’70 a tradus câteva lucrări literare din limba română (e.g. Fairy Tales and Legends from Romania);
1421. VICTOROVICI, Victor (n. LÖB) (n. 8.V.1916 Bistriţa) – din 1948 şef de secţie în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3708; M.Of. nr. 128 din 9 iunie 1947, partea I-a, p. 4635);
1422. VIDA, Eugen – în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
1423. VIDRAŞCU, Raia (soţia lui Vania Didenko, alias Ion Vidraşcu) – evreică originară din Basarabia (cf. Carol Neumann, apud Solomovici 2003: 383), în 1950 numită (provizoriu) şefa Cancelariei Consiliului de Miniştri, apoi şefa Direcţiei Treburilor Cancelariei P.M.R. (1953), ulterior membru şi apoi director adjunct al Colegiului Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (organul propriu-zis al cenzurii în presă) (1953 – anii ’60); decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a II-a, în 1971 (ca pensionară) cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. II-a, iar în 1978 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls II.-a;
1424. VIERU, Mihai (n. Milu VEINBERG) – ministru adjunct (al lui Valter Roman) la Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor (1952-1953) (secţia Economică a C.C. al P.C.R., dosar 64/1955); fratele Sandei şi cumnatul lui Iosif Rangheţ; căs. cu Coca (n. Rosenzweig), sora publicistului Andrei Tudor;
1425. VILNER, Beniamin (n. WILNER, 1899, Polonia) – fost rabin, aflat în atenţia Siguranţei în 1941 ca activist comunist categoria A, după război membru în conducerea C.D.E. şi F.C.E.R., de la 1
211 Şi-a românizat numele în baza deciziei nr. 89.630 din 23 sept. 1947 a ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 224 din 29 sept. 1947, partea I-a, p. 8810).
151
aprilie 1945 încadrat în Ministerul Cultelor (M.Of. nr. 120 din 30 mai 1945, partea I-a, p. 4460), în anii ’50 în acelaşi minister ca inspector general (Rosen 1990: 74, 87);
1426. VINEA, Emanoil (n. WEINSTEIN, uneori ortografiat şi în forma românizată VAINSTEIN212) (16.VII.1905 Piatra Neamţ – 8.IV.1969 Bucureşti) – soţul (al doilea al) Ofeliei Manole; ilegalist (din 1935) internat în lagărele de muncă de la Miercurea Ciuc, respectiv Vapniarka213; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1435); după august 1944 consilier (1946) şi secretar general la Subsecretariatul de Stat al Aprovizionării Armatei şi Populaţiei Civile (1946); secretar general al Ministerului Comerţului (1948), secretar general şi ministru adjunct al Comerţului şi Alimentaţiei (1948-1949), ulterior reorganizării ministru adjunct al Industriei Alimentare (1949-1951); director general adjunct al Direcţiei Generale a Treburilor Consiliului de Miniştri (1951-1952); vicepreşedinte al Băncii de Stat a R.P.R. şi ministru adjunct de Finanţe (din 1952); decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Ofiţer, în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; decedat în 1969, incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
1427. VIŞAN, Alfred – la sfârşitul anilor ’40 şeful Direcţiei Licitaţii a Ministerului Finanţelor (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2038);
1428. VIŞOIANU, Sorin (n. VIGLER) (n. 18.I.1921 Bucureşti) – după război inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. 7 de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785; decizia nr. 41.998 din 20 apr. 1947 în M.Of. nr. 102 din 6 mai 1947, partea I-a, p. 3577);
1429. VIŢIANU, Solvan (n. Solomon VIŢEL214) (n. 23.VII.1906 Galaţi) – după război numit iniţial de conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de Administraţie al Fabricii de Hârtie Buşteni (M.Of. nr. 58 din 11 martie 1947, partea I-a, p. 1841); apoi încadrat conspirat în Siguranţă (avea să ajungă colonel de Securitate), iar oficial funcţionar diplomatic în M.A.E.; detaşat în mandatul Anei Pauker la cu acoperirea de ataşat comercial la Legaţia României din Berna, de unde avea să chiar arestat la 13 iulie 1948 şi apoi expulzat într-un scandal de spionaj215; ulterior revenit în centrala M.A.E., iar apoi pe diverse funcţii în aparatul economic de stat; fişă de cadre în dosarul de la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (u.a. 24/1954, nr. inv. 70);
1430. VLAD, M. Teodor (Vlad Tivadar MAGYAR) – evreu maghiarofon originar din Timişoara ilegalist, de formaţie tâmplar, după război activist de partid, director adjunct în Ministerul Artelor şi Informaţiilor (din mai 1948), co-autor (alături de Ed. Mezincescu, T. Călugăru şi Gh. Şaru) al volumului Grafica sovietică (Bucureşti: Cartea Rusă, 1950), ulterior vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Artă (1950-1953, responsabil cu direcţiile Teatru, Muzică, Arte Plastice şi Cinematografie), apoi însărcinat cu afaceri la Ambasada României de la Moscova (indicat ca evreu în Kuller 2010: 190, Solomovici 2003: 89 şi E. Giurgiu 2002); fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. (dosare anexe nr. 11/1954, nr. inv. 43);
1431. VOGEL, Alfons – fost ziarist la Adevărul şi Dimineaţa în perioda interbelică; după război ziarist la Libertatea (sept. 1944 – 1946), membru al Comisiei de Pensii a Casei de Pensii a Ziariştilor,
212 Cf. Felicia (Steigman) Carmelly 1997: 192, 200. Vezi dosarul său de schimbare a numelui de la Ministerul Justiţiei în M.Of. nr. 167 din 22 iulie 1946, partea I-a, p. 7732.
213 Vezi şi http://www.nizkor.org/hweb/people/c/carmelly-felicia/benditer-ihiel.html, care reproduce pasaje din Felicia (Steigman) Carmelly 1997 (Emanoil Vinea-Vainstein menţionat în subcapitolul “Camp Grosulovo”§4. ) V. şi A.N.I.C., fond D.G.P., dosar 104/1940, ff. 10-11.
214 V. decizia nr. 125093 din 11 decf. 1945 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 287 din 14 dec. 1945, partea I-a, p. 10927.
215 V. şi http://www.reference-global.com/doi/abs/10.1515/zstw.1953.65.2.291 şi http://www.scritube.com/istorie/GENOCIDUL-DIN-ROMANIA-REPERE-I73218.php, respective http://db.dodis.ch/dodis/dodis?XE7lhitk5EfsCJlwETjaee4lmywQ1CxSC20rcSGCwCt2qotRiyi6nfS6O3NPu7TU3DMevl0KNJEQOhR5jNXgtKp
152
membru al Comisiei pentru epurarea presei de pe lângă Ministerul Propagandei Naţionale / Informaţiilor, cu grad de consilier cultural principal (1945-1946) (M.Of. nr. 62 din 16 martie 1945, partea I-a, p. 1992), din august 1946 consilier de presă al Legaţiei României la Washington (în mandatul lui Mihail Ralea) (M.Of. nr. 190 din 17 august 1946, partea I-a, pp. 8937 şi 8971), până în iulie 1948, când demisionează (v. M.Of. nr. 173 din 29 iulie 1948, partea I-a, p. 6222); în 1950 depunea mărturie în faţa subcomisiei de Imigrări şi Naturalizare din cadrul comisiei Juridice a Senatului S.U.A. (v. şi Arhiva U.S.H.M.M., colecţia RG-25.012M, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 178/1943);
1432. VOICU, Mina (n. Hermina?) – soţia lui Ştefan Voicu [v. infra]; fostă ilegalistă şi redactor al Scânteia în anii ’30; după 1944 instructor al C.C. al U.T.C./U.T.M.; activistă de partid cu dosar de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (44/1954); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a;
1433. VOICU, Ştefan (n. Aurel ROTENBERG) (9/21.I.1906 – 1992; Bucureşti) – de profesie contabil, fost internat în lagărul de muncă de la Vapniarka în calitate de militant comunist; după război preşedintele Sindicatului/Uniunii Ziariştilor Profesionişti (’40-’50), redactor-şef adjunct la Scânteia (1948); profesor şi şeful catedrei de economie politică la Institutul Politehnic Bucureşti (1950-1953); membru supleant al C.C. al P.M.R. (1955-1960), membru al C.C. al P.M.R./P.C.R. (1960-1984), deputat M.A.N. (mandate succesive 1961-1985), redactor şef la Lupta de clasă (redenumită ulterior Era socialistă) (1960-1981), ulterior delegat al P.M.R/P.C.R. la întrunirile internaţionale ale partidelor comuniste; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. I-a, în 1970 cu ordinul “Erou al muncii socialiste”, iar în 1981 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. I-a;
1434. VOINEA, Şerban (n. Gaston Joseph BOEUVE) (14.III.1894 Paris – 6.III.1969 Paris) – cu tată etnic francez şi mamă evreică, stabilit cu familia în România în 1911, intrat în mişcarea socialistă în 1916, îşi românizează numele în 1919, discipol al lui C-tin Dobrogeanu-Gherea, după război director al agenţiei Rador (1944-1946); în 1945 membru al Comisiei de control şi cenzură a filmelor cinematografice înfiinţate sub umbrela Direcţiei Cinematografie a Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 112 din 21 mai 1945, partea I-a, p. 4198); ulterior însărcinat cu afaceri la Legaţia României de la Berna, “defectează” la sfârşitul anului 1947 şi se stabileşte la Paris; autor al lucrărilor La morale et le socialisme (1953) şi La socialisation (1959), ambele publicate la Paris (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 666 n. 2; Kuller 2008a: 409-10; A. Niculescu 2002; van der Linden 1992: 146-7; Solomovici 2003: 248; M.Of. nr. 200 din 30 aug. 1946, partea I-a, p. 9556);
1435. VOITINOVICI, A. ALEXANDRU (6.VIII.1915 Paşcani – 5.IX.1986 Bucureşti) (fiul lui Adam (cofetar; fiul lui Iosif, orig. din Galiţia, stabilit la Podul Iloaiei) şi Iulia (n. Zierhoffer; învăţătoare)) – ilegalist cu stagiul recunoscut din 1935 (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2336, doc. 2)); preşedintele Tribunalului Poporului (mai 1945-1946); secretar general al Ministerului Justiţiei (1946-1948); membru al Consiliului Ministeriale pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară (din 1947); membru al Comisiei Superioare de Coordonare Legislativă (1948); procuror general al R.P.R. (sept. 1948 – 1952), preşedinte al Tribunalului Suprem al Republicii (1954-1967), detaşat ca membru al Curţii Permamente de Arbitraj de la Haga (1967-1973), şef al Colegiului de Jurisdicţie la Curtea Superioară de Control Financiar (1973-1979, pensionat); scriitor şi publicist subnmediocru sub pseudonimele “Al. Voitin” (cel mai frecvent), “Al. Adamescu”, “Adam Apostol”; decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a în 1948 şi cu ordinul “23 August” clasa a III-a în 1964; a prezidat, între alte sute de condamnări ale unor opozanţi ai sistemului comunist, procesele lui Ion Antonescu (1946) şi Iuliu Maniu (1947);
1436. VRÂNCEANU, ? – funcţionară în cadrul Ministerului Comerţului Exterior în anii ‘50, inculpată în dosarul Prodexport – Italia din 1961 (sub acuzaţia de subminare a economiei naţionale într-o tranzacţie din 1956 încheiată între compania Prodexport, ţinând de Ministerul Comerţului
153
Exterior, şi o companie din Italia) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 281-2);
1437. WALD, Adolf – în 1946 angajat în centrala Ministerului Informaţiilor, ca translator la Direcţia radio (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877);
1438. WALTER, Isac (n. 1912 Bucureşti) – ilegalist; în 1941 aflat pe Lista Siguranţei de comunişti categoria A; în timpul războiului condamnat la 5 ani închisoare corecţională şi 2.000 lei amendă pentru activitate comunistă; în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Văcăreşti, pedeapsa expirând la 14 februarie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); eliberat după august 1944; în 1971 planificator la Comitetul de Stat al Planificării; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a;
1439. WASSERMAN, Henrietta – avocat; membru al contenciosului Ministerului Afacerilor Interne (1945-1948), apoi al Contenciosului Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4848);
1440. WECHSLER, C, Berthold Marius – după război şef de secţie la Direcţia Construcţii din D.G.-C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 20 din 23 ian. 1946, partea I-a, p. 478);
1441. WEIBER, Siegfried – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1442. WOLFF, Marcela – până în febr. 1949 secretară de presă II la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
1443. WEINBERG, Gustav – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1444. WEINBERG, Leon – în 1949 era şef de birou în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1445. WEINBERG, Moritz – în 1949 era contabil în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1446. WEINER, Gustav – ilegalist, membru de partid din 1933, deportat într-un lagăr de muncă obligatorie în timpul războiului, după august 1944 membru şi pensionar A.F.D.A., epurat în 1958 (Solomovici 2004: 107); probabilă identitate cu “Weiner F.G.”, ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2128);
1447. WEINSTEIN, Chiva – după război funcţionar la Direcţia Tehnică şi Cota Sovietică în cadrul Oficiului Industrial al Bumbacului (M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817);
1448. WEINSTOC(K), Eugen – între cei peste 100 de evrei aduşi de Ana Pauker în prima ei lună de mandat din 1947 în centrala M.A.S./M.A.E., instalat şef al Direcţiei Cadre, în aprilie 1948 detaşat pe postul de secretar al Legaţiei României la Belgrad (B.I.R.E. 10 (12 apr.1948): 2);
1449. WEINTRAUB, Noel (fiul lui Ştrul) – controlor (până în febr. 1948), iar apoi promovat inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1626); în iulie 1948 delegat şef al Serviciului Judeţean de Control Economic Baia (M.Of. nr. 173 din 29 iulie 1948, partea I-a, p. 6220); decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
1450. WEISMAN, P. Carol – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Uşoare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 804 din 21 dec. 1964;
1451. WEISS, Adalbert – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1452. WEISS, Ana Renée – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
1453. WEISS, Edeliza – în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
154
1454. WEISS, Herman – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
1455. WEISS, Ioan – în 1949 era şef de birou tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Siderurgiei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1456. WEISS, Solomon – după august 1944 şeful Direcţiei Coordonare a Ministerului Lucrărilor Publice, în iulie 1945 detaşat ca ajutor al şefului Secretariatului de Legătură cu Armatele Aliate (M.Of. nr. 156 din 13 iulie 1945, partea I-a, p. 5961);
1457. WEISSBLUTH, Eugenia – în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Contabilitate şi Control Financiar a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 641);
1458. WEISSER, Adalbert – din 1947 controlor în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611; M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092);
1459. WEISSMAN, Debora – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1460. WEISZ, Ioan – director adjunct al Direcţiei Contribuţii Directe a Ministerului Finanţelor (1947-1948-?) (M.Of. nr. 293 din 18 dec. 1947, partea I-a, p. 11186; M.Of. nr. 219 din 21 sept. 1948, partea I-a, p. 7715); cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (128/1952);
1461. WEISZ, Ludovic – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 738; M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7492);
1462. WELTNER, Frideric – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 276 din 28 nov. 1947, partea I-a, p. 10533);
1463. WENDER, N. Elias – menţionat la începutul anilor ’60 ca funcţionar în Comitetul de Stat al Planificării; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 423 din 15 iul. 1963;
1464. WILDERMAN, Carol – din 1947 controlor economic în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 190 din 19 august 1947, partea I-a, p. 7492);
1465. WINTERFELD, Aron – după război, până în iunie 1948, subinspector general în centrala Ministerului Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386), apoi subinspector genral la Regia Monopoluluiu Cărţilor Ilustrate de pe lângă Direcţia Culturală a ministerului (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5142);
1466. WIRTENBERG, Maria – până la 1 octombrie 1947 controlor în cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9857);
1467. WITZMAN, Marcu (n. 7 dec. 1904) – avocat; în perioada interbelică între avocaţii inculpaţilor ilegalişti, apoi el însuşi ilegalist (membru din 1932, secretar al biroului juridic al partidului); în august 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu; după război înalt funcţionar la Ministerul Muncii, membru al Comisiei Legislative de pe lângă cabinetul ministrului; co-autor al primului Cod al Muncii (1950), profesor de drept muncitoresc în anii ’50-’70, redactor la revista Justiţia Nouă în anii ’50, prim-arbitru de stat până în 1975, când s-a pensionat; decorat cu “Ordinul Muncii” cls. II-a în 1964 şi cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a II-a în 1971; incinerat la crematoriul “Cenuşa”; fiul său, Marian (n. 1938), a decedat în Israel în 1988;
1468. WOLF(F), “Ghiţă” – din 1948 membru al Biroului secţiei Culturale a C.C. al U.T.C./U.T.M. (v. Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 110), apoi director adjunct al Editurii în limbi străine (Kuller 2010: 189; Solomovici 2003: 88);
1469. WOLF, Elena (uneori ortografiat şi “Wolff”) – din octombrie 1945 şefă de serviciu în centrala M.A.E., până la 31 mai 1948, când demisionează (M.Of. nr. 119 din 25 mai 1948, partea I-a, p. 4584; M.Of. nr. 241 din 22 oct. 1945, partea I-a, p. 9219; M.Of. nr. 156 din 9 iulie 1946, partea I-a, p. 7158);
155
1470. WOLF, Matei – conform memoriilor unui alt cenzor, Carol Neumann, până în anii ’50 şef de departament în cadrul D.G.P.T. şi profesor de economie politică pentru cenzori, ulterior într-o “funcţie administrativă măruntă” (apud Solomovici 2003: 379, 381-2); (?) fiul lui Mayer Wolf Leib şi Reiza Leib, încă în viaţă, la Ramat Gan;
1471. WOLF, Osias – în 1949 era delegat responsabil financiar al Direcţiei Centrale Electrotehnice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
1472. WULIH MARCUS, Milea (n. Milia VULIH, fiica lui Pinhas şi Basea; căsătorită Marcus; zisă “Emilia”) (n. 2.I.1909 Bălţi) – ilegalistă (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2083)), dar după război fără calitatea de membru de partid în România, după 1945 funcţionară în Ministerul Comerţului şi Industriilor, în 1948 numită director comercial al nou-înfiinţatei întreprinderi de stat “Alimentexport”; ulterior directoare generală a exportului în cadrul Ministerului Comerţului Exterior în anii ’50, apoi funcţionară la magazinul “Victoria” din Bucureşti; arestată, inculpată şi condamnată în dosarul “Prodexport – Italia” din 1961216 (v. supra); eliberată în 1968; soţul ei, Simon Marcus, era funcţionar la Institutul Chimico-Farmaceutic (M.Of. nr. 195 din 24 august 1948, partea I-a, p. 7038; Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 664-5; Solomovici 2004: 281-2 – ambele surse menţionează eronat numele, citând o notă informativă maghiară remisă Budapestei; B.I.R.E. 22 (20 aug. 1948): 3);
1473. ZAIDMAN, Mişu – în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
1474. ZAHARESCU, Barbu (n. Bercu ŢUCHERMAN217) (11.III.1906 Bârlad – 14.XI.2000 Bucureşti) – ilegalist (membru de partid din 1923, deţinut în lagărul de muncă din Miercurea Ciuc şi în penitenciarele din Chişinău, Aiud şi Braşov, aflat pe lista de comunişti periculoşi întocmită de Siguranţă în 1941, cu dosar personal la Comintern); după război numit la conducerea Direcţiei de Agitaţie şi Propagandă a C.C. în 1949; redactor şef la Lupta de clasă, redenumită Problemele Păcii şi Socialismului (până în 1962), director al Editurii P.M.R. şi şeful catedrei de economie politică la Universitatea Bucureşti (1948-1955), rectorul Institutului Maxim Gorki (1952-1954), director adjunct al Institutului de Studii Istorice şi Social-Politice al C.C. al P.M.R. (1954-1955), ulterior ambasador în Argentina (1955-1956), Turcia (1956-1959), China, Birmania şi RPD Vietnam (1959-1961), membru supleant (1955-1965) şi titular (1965-1974) al C.C. al P.M.R./P.C.R., membru al Comisiei Centrale de Revizie (1974-1984), reprezentant P.C.R. la redacţia revistei Problemele Păcii şi Socialismului (1980-1989); decorat cu diverse ordine şi distincţii de stat în 1948, 1961, 1964 şi 1981; a locuit până la sfârşitul vieţii pe Şos. Kiseleff din Bucureşti;
1475. ZAHARESCU, Betty (zisă “Bibi”) (n. Betty PLICH) (11.IV.1913 Chişinău – 15.X.1999 Bucureşti, asasinată) – soţia ilegalistului Baruch Lerner, apoi a academicianului Barbu Zaharescu [v. supra]; după război în conducerea U.F.A.R./U.F.D.R., apoi însoţindu-şi soţul în misiunile diplomatice; decorată prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a; după unele surse, bunica prezentatorului TV Andrei Zaharescu (fiul lui Mircea); mama lui Laurent Sorell (stabilit în Texas, S.U.A.), Mircea Zaharescu (Bucureşti), Anna Fielder (Londra) şi Vladimir Zaharescu (Ierusalim);
1476. ZAHARIA, Ilie (n. Iuju GRUMBERG)218 (după alte surse “Ştrait”) (n. 1912) –ilegalist, combatant în Spania şi în Rezistenţa Franceză, înscris în partid în timpul studenţiei, şef al presei
216 V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f%3A%5Cweb%5CFise+matricole+penale+-+detinuti+politici%5CW%5CW+01.+Wacaluc+-+Wutschi%5CWulin+Milea+P%2FP1040599.JPG.
217 V. pentru românizarea numelui decizia nr. 124485 din 8 dec. 1945 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 291 din 19 dec. 1945, partea I-a, p. 11956.
218 Un referat din decembrie 1940 al Corpului Detectivilor îl menţionează pe Juju Steinberg, alias Ilie Zaharia, comunist, în redacţia săptămânalului Reporter (v. http://www.sferapoliticii.ro/sfera/136/art11-arhiva.html).
156
de partid în 1943; după război autor al unor articole în Scânteia (august 1944 – 1946), secretar general /cu grad de consilier superior) al Ministerului Industriei şi Comerţului (1945-1948), pentru câteva luni în 1948 secretar general al Ministerului Industriei, apoi funcţionar superior la Comisia de Stat pentru Planificare (1948-1953), “epurat”, ulterior profesor la A.S.E. Bucureşti şi redactor la revista Probleme Economice, la începutul anilor ’70 vicepeşedinte al Comitetului de Stat pentru Preţuri; decorat în 1947 cu Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler de către fostul suveran Mihai (M.Of. nr. 194 din 25 aug. 1947, partea I-a, p. 7666), în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, iar în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; emigrat în Israel, apoi stabilit în SUA; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 136/1956 şi 108/1956 (Levy 2002: 210; Tismăneanu 2005: 197, 328; Cajal şi Kuller 2004: 362; Solomovici 2003: 248; Cutişteanu şi Ioniţă 1981: 104; C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 460);
1477. ZAHARIA, Leon – în 1949 era referent tehnic în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1478. ZALMAN, Leibu – din 1947 inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
1479. ZALMANOVICI, Moise – în 1949 era şef de birou administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1480. ZANDBANC, Isac (20.I.1901 – I.1973) – avocat; ilegalist, membru de partid din 1930 (dosar Z/13 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); după război numit avocat în Contenciosul Ministerului Muncii; membru al Comisiei de epurare la Teatrul Muncitoresc Bucureşti (M.Of. nr. 103 din 9 mai 1945, partea I-a, p. 3758; M.Of. nr. 35 din 13 febr. 1945, partea I-a, p. 1014; M.Of. nr. 217 din 24 sept. 1945, partea I-a, p. 8279);
1481. ZANDBANC, Iţic – după război refent şef în centrala Ministerului Muncii; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4251);
1482. ZARAFU, Charlotte – inspector general adjunct la D.G.C.E. a M.I.C., iar după reorganizarea ministerială la Serviciul Control al Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384);
1483. ZAUER, I. Herman – director la Ministerul Industriei Petrolului şi Chimiei la începutul anilor ’60, decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
1484. ZECK, Paul – după război şef de serviciu în centrala Ministerului Sănătăţii; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4254);
1485. ZEIDER, ? – dr. juristconsult (echivalentul consilierilor juridici din prezent) al M.A.E. după război;
1486. ZEIDMAN, Alter David (frecvent ortografiat şi “Zaidman”) – după război inspector general în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968); în sept. 1948 revenit ca funcţionar înalt în centrala Ministerului Finanţelor, membru al Comisiei Centrale a Timbrului (M.Of. nr. 210 din 10 sept. 1948, partea I-a, p. 7461; M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5357); unul din avocaţii care au mimat apărarea sârbilor bănăţeni condamnaţi în 1950 pentru “titoism”, rolul lor fiind “cu adevărat jalnic” (Rusnac 1997);
1487. ZEIGHER, Simion (n. Simon ZEIGER, fiul lui Volf Volco şi Bella; uneori ortografiat şi “Ţaigher”, respectiv “Zeiger”) (26.IX./9.X.1914 Chişinău – 29.X.1980 Tel Aviv, Israel) – ilegalist (şi, cf. Troncotă 2006: 50, spion sovietic), cu liceul absolvit în Chişinău, student la Praga şi apoi la Şcoala Superioară Tehnică Cehă din Brno (unde în 1936 se afla în atenţia organelor locale de informaţii pentru activităţi comuniste, v. Nastasă 2011: 582); cu fişă personală în
157
Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1900, doc. 2); după război şef de cabinet al lui Gheorghiu-Dej la Ministerul Comunicaţiilor (1945-1946), secretar general al ministerului Economiei Naţionale (1946), vicepreşedinte şi preşedinte al Comisiei de Stat pentru Planificare şi simultan ministru adjunct la Ministerul Industriei şi Comerţului (1947-1948), membru al Consiliului Ministeriale pentru Redresare Economică şi Stabilizare Monetară (din 1947), ministru adjunct al Economiei în cadrul Consiliului de Miniştri, responsabil cu Consiliul Superior Economic (1948) şi vicepreşedinte C.S.P. (1948-1949), consilier al ministrului la Ministerul Energiei Electrice (1950-1954), vicepreşedinte al C.S.P. (1954-1957), președinte al Comitetului de Stat pentru Problemele de Muncă și Salarii (cu rang de ministru) (1957-1965-1966), ministru adjunct al Muncii (1968-1969), autor ocazional la revista Probleme Economice, încadrat în 1972 cu grad de profesor la I.P.B., pensionat în 1973; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Comandor; în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a, iar în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. II-a; emigrat în Israel în 1973 împreună cu soţia sa Stela, a colaborat cu Universitatea Ebraică din Tel Aviv, lucrând cercetător în domeniul dreptului internaţional al muncii;
1488. ZELL, Bernard (în alte documente cu varianta de prenume “Bernat”) – după război încadrat ca inspector vamal la Direcţia Vămilor din Ministerul Finanţelor; în 1948 numit membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Naţionale de Gaz Metan (M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1948, partea I-a, p. 314); în 1949 în centrala Ministerului, pe post de controlor-revizor principal (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 315; M.Of. nr. 13 din 17 ian. 1949, partea I-a, p. 590);
1489. ZIBALIS, Avram – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu; după război controlor, apoi inspector la D.G.C.E. a M.I.C. / Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, iar după reorganizarea ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678; M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
1490. ZICKEL, Rosi – în 1948 era controloare în cadrul D.G.C.E. de pe lângă Consiliul de Miniştri / din cadrul M.I.C (M.Of. nr. 120 din 26 mai 1948, partea I-a, p. 4611; M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
1491. ZILBER, C. Herbert (zis “Belu”, în fişele din penitenciare ZILBERT219) (14.X.1901 Tg. Frumos – 1978 Bucureşti) – ilegalist, “la 27 de ani era spion sovietic”, condamnat ca atare la 5 ani închisoare (Solomovici 2004: 184); după război iniţial consilier economic în centrala Ministerului Afacerilor Străine (din mai 1945), apoi expert în delegaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris (1947), apoi director al Institutului Român pentru Studiul Conjuncturii, profesor de economie politică la Universitatea Bucureşti şi director al Casei de Economii şi Consemnaţiuni (C.E.C.) între 1944 şi 1947, arestat şi condamnat în “procesul Pătrăşcanu”, graţiat în 1964, ulterior publicist sub pseudonimul “Andrei Şerbulescu”; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 96/1968;
1492. ZINGHER, Emanoil – după război inspector în administraţia centrală a C.A.S.B.I., reconfirmat în funcţie în iunie 1948 de Comisia Ministerială pentru Aplicarea Armistiţiului (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968);
1493. ZISU, Leon – în 1948 numit membru al Consiliului Director al Oficiului Industrial al Produselor Farmaceutice şi Chimice de Specialitate de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 65 din 18 martie 1948, partea I-a, p. 2382);
219 V. http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/Z/Z%2002.%20Zara%20-%20Zwolfer/Zilbert%20Herbert/index.php. V. şi menşiunea solicitării sale de schimbare a numelui în “Şerbulescu” în M.Of. nr. 46 din 26 febr. 1945, partea I-a, p. 1484.
158
1494. ZISSU, Gheorghe – după război funcţionar la Comisariatul General al Preţurilor de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului, apoi funcţionar cu atribuţii de control în centrala Ministerului Asistenţei Sociale (M.Of. nr. 222 din 29 sept. 1946, partea I-a, p. 8460; M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533);
1495. ZISSU, Marcu – în 1949 era referent de specialitate în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
1496. ZISSU, Matiaş – inspector la D.G.C.E. a M.I.C., iar după reorganizarea ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
1497. ZISSU, Renee – în 1949 era contabilă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
1498. ZUCKER, Leon – controlor la D.G.C.E. a M.I.C., iar după reorganizarea ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384);
1499. ZUCKER, Ludovic – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
1500. ZU(C)KMAN, Leib – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C., în ianuarie 1948 avansat inspector economic (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, p. 737; M.Of. nr. 204 din 5 sept. 1947, partea I-a, p. 8072); participă la inventarierea bunurilor Domeniilor Coroanei imediat după abdicarea regelui Mihai; menţionat în memoriile lui Vladimit Trebici (2011);
Enumerări selective precum cea de mai sus, care ar putea fi extinse în mod dezirabil până la un grad satisfăcător de cuprindere pe măsura creşterii accesibilităţii surselor primare de informare, confirmă percepţiile prima facie subiective ale unor înalţi demnitari comunişti din perioada imediat succesivă celui de-al doilea război mondial; spre exemplu, într-o şedinţă a Biroului Politic al P.M.R. din 10 februarie 1960, Gh. Gheorghiu-Dej rememorează că la sfârşitul anilor ’40 (identificarea perioadei decurge contextual în stenograma discuţiilor) “… la CSP [Consiliul de Stat al Planificării] peste 80% [erau] elemente de origine evreiască […] Am întrebat de ce la Consiliul de Miniştri sunt peste 60% elemente evreieşti, cine i-a adus acolo, au venit singuri?” (apud Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 641, 644, subl. n., I.A.).
Contextualizate şi supuse verificărilor obiective, asemenea percepţii depăşesc spaţiul subiectivismului perceptual pentru a-şi identifica solide confirmări empirice în mai toate segmentele administraţiei şi sistemului politic centrale din primii ani de comunism în România. Astfel, în cazul invocat de Gheorghiu Dej, documentele de arhivă din perioada 1948 – 1963 identifică între funcţionarii Comisiei [din ian. 1953 Comitetului] de Stat al Planificării:
 preşedinţii succesivi (?) Miron Constantinescu (1948-1955), Al. Bârlădeanu (1955-1956), Gheorghe Gaston-Marin (1956-1965);
 vicepreşedinţii Simion Ţaigăr/Ţaigher (1948-1949, 1954-1957), Rudolf Efraim (1948-1952), Mircea Oprişan (1952-1954), Şt. Arsene (1952-?), Anton Moisescu (1953-1954), Mauriciu C. Novac (1959-1969), Horaţiu Atanasiu/Atlasman (anii ’60);
 între directorii generali, şefii de direcţie şi varii alţi funcţionari: Ernest Austerman, Bercu Feldman, Sami A. Flachs, Simon Katz, Heinrich Abramovici, Vladimir Kraft, Ernest Schlesinger, Edy I. Areşteanu, Paul Alexiu, Islea S. Avandici, Vladimir Boico, Izu Grosu, Dan Herstein, Paula A. Korn, Iosif A. Maimon, Lionel S. Marcovici, Marcel L. Marcus, Hary A. Pincas, Gustav Roman, Sofia A. Rosenzweig, Lulu S. Rozenthal, Raul Rosel Săveanu, Cerbu S. Sigler, Iulius M. Simovici, Isias B. Soreanu, Benţin Abramovici, Chely Weisbuch-Streja, etc.
159
Alegerea aleatoare a trei ministere ca exemplificări ale ponderii evreilor la vârful aparatului administrativ-guvernamental în primii ani succesivi celui de-al doilea război mondial (cu o pondere a evreilor de 2,5% în totalul populaţiei României în anul 1948) confirmă existenţa remarcabilă a ceea ce S. Bottoni, chiar fără a recurge la contabilizări detaliate, eticheta ca “o adevărată filieră evreiască” (alături de, secundar şi incomparabil mai redusă numeric, una maghiară) “în diferite aparate ale nomenclaturii” (Bottoni 2010:59):
 în Ministerul Afacerilor Externe, unde, în 1949, din totalul celor 746 salariaţi ai Ministerului, mai rămăseseră doar 32 proveniţi din vechiul aparat diplomatic220, erau evrei [cel puţin următorii]: în centrală – ministrul (A. Pauker); secretarul general (şi simultan ministrul-adjunct) al Ministerului (Ana Toma (Grossman), care i-a succedat lui E. Mezincescu (Mesinger)); proximul (din 1950) prim-adjunct al Anei Pauker, Avram Bunaciu; secretara ministrului (Ilca Melinescu (Wasserman); şeful direcţiei Cabinet al ministrului (C. Bogdan (Grünberg)), şefa direcţiei cadre (I. Felix, din 1950); 10 din cei 12 (adică 83%) şefi de direcţii şi departamente (E. Balaş (Blatt); E. Micu-Chivu (Klein), I. Ardeleanu (Adler), C. Ardeleanu (Turcu), M. Bălănescu (E. Bendel), E. Georgescu (Samoilă), C. Luca-Boico, C. Lustig, P. Iosif (Brauchfeld), E. Păsculescu (Tescovici (?)), Nicu Şerban (Herşcovici)); acestora li se adăugau la nivelurile ierarhice subsidiare o multitudine de funcţionari de diverse ranguri şi grade diplomatice: S. Constantinescu (Bloch), Zeider, Mundi Brenner, Nichita Rabu, Felicia Sumarit, S. Ijacu (Izsak), Edwin Glaser, Nicolae Gonda (Szille), T. Huck, A. Jacob-Feuerştein, Ionel Crişan (Kirschen), Ella Marcus, tov. Maer, tov. Fischer, Boris Holban (câteva luni în 1948), Matei Gall, tov. Kimell, Eugenia Manole (Abramovici), Alice Fetcu, Emilia Milco/Bogdan, Caseru Rene Odette, Eugen Charap, Vera Simon, Oscar Conobel, Elena Wolf(f), Alexandru Leist, Emil Riegler, tov. Altăraş, I. Petran (Pocler), Liuba Herşcovici, Bella Mihnea, Reiner Biemel (?), Eliza Andronache (Zilberstein), Rudolf Modgesch (?), Max Fonea, tov. Tenţ, Sanda Clejan, E. Iacubovici de Barlo, Aneta Loghin (Löbel), Aurelian Bela (Auerhahn), Minder Bellanger, M.G. Groner, Lupan ?, Judith Lazaride, Rita Rotter, Viorica Roth, J. Văleanu (Weinreb), George (Ştrul) Beraru, Janette Verona, M. Aderca (Adelstein), Roberta Gaston-Marin, contabilul Solo Merovici, funcţionarul comercial Idel Rubinstein, dactilografa Sarah Goldenberg, funcţionara administrativă Paula Froda, dactilografele Aurica Brucker şi Aurelia Profeta, stenodactilografele simple sau şefe Leontina Haberman, Rozi Fonstein, Sofia Mironescu, Janina Câmpeanu, şoferul Şmil Rauchwerger, etc. la nivelul reprezentanţelor diplomatice – şefii misiunilor, inter alia, la Moscova (S. Bughici (David), Roma (M. Levin), Tel Aviv (P. Davidovici), Budapesta (I. Farladanschi), plus prim secretarul legaţiei de la Stockholm (E. Dan/Davidovici), Belgrad (A. Lupan (Lustman)), consulul în Bulgaria (la Rusciuk – Rudolf Stoian), cărora li se adăugau nenumăraţi alţi funcţionari diplomatici precum J. Rosenthal, E. Weinstoc(k), Marcela Simionescu, A. Lăzăreanu (expulzat cu câteva luni înainte) şi A. Vogel (până în 1948) (toţi la Washington, unde din 1950 avea să fie ministru H. Făinaru), Clara Hönig, Retti Abramovici (Moscova), Caseru Rene Odette (Vatican), Şt. Baciu şi S. Viţianu (Witzman) (la Berna), Iancu Berciu (Varşovia), Alice Brădescu (Paris), Alfred Hubert (Bruxelles), Tereza Macovescu (Ungar), Lucia şi Eugen Mantu (Marcuzon), Vera Simon şi I. Szillagy (Londra), Y. Goldenberg (Cairo), Ecaterina Raicu (Praga), Rita Pistiner Vaisberg (Sofia), Ada Lupan şi Leon Ghica (Diamand) (Belgrad), Ana Stern, Lucia Şerban (Buenos Aires), Anitta Ioanid (Ankara), etc., etc., etc.
220 V. A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Organizatorică, dosar nr. 47/1949, ff. 1-19.
160
 În Ministerul Artelor şi Informaţiilor, în perioada 1948-1949 (cu 637 din totalul de 809 angajaţi ai Centralei din 1949 nou-angajaţi după 23 august 1944221), în administraţia centrală a ministerului erau evrei222: ministrul Artelor şi Informaţiilor – E. Mezincescu (Mesinger); secretarul general N. Moraru (I. Şafran); aproape toţi şefii de direcţie şi inspectorii generali/şefi (mai puţin, probabil, directorul C-tin Bugeanu, respectiv Dumitru Mihalache), plus unul din cei 3 secretari generali ai ministerului în 1948: dir. M. Breslaşu (Breslau/Bresliska), dir. P. Iosif (premergător stagiului la M.A.E.), insp. gen. A. Mendelsohn, dir. A. Lăzărescu (Lazarovici), dir. M. Novicov (Neuman), dir. M. Davidoglu (Davidsohn), insp. gen Simion Alterescu (Ierusalim), insp. şef R. Bogdan, insp. gen M. Raicu (Reitman), insp. gen A. Baranga şi insp. gen R. Negreanu (Schwartz), insp. gen Dan Negreanu (?), insp. gen. Liviu Floda (Leibovici), dir. adj. Teodor Vlad (Magyar); directorii adjuncţi Liman (Löbelsohn) Clara, Ernest Halpert; inspectorii generali adjuncţi Aron Winterfeld, Gheorghe Rosen, Alfred Mayer, Leon Gruss (până în iunie 1948), Emeric Rado, Maximilian Schulman; inspectorii Cerbu (Hirsch) Emanuel, Deutsch Costel, Herţovici Paul, Magdalena Iacob, Heinrich Kraid, Dorio Lazăr, Willy M. Moglescu, H. P. Blazian (până în mai 1948), Miriam Tausinger; prim consilierii de presă George Spina (prim consilier), Mauriciu Edel, Dondi Galin, David Manolescu; consilierii Laurian Băluş, M.H. Maxy, Bogdan Varvara (Rosen); prim secretarii de presă Ausch Ernest, Deceanu Barbu, Lucia Demetrius, Emil Fulda (Weissberg), Maximilian Krauss, Radu Lupan (Leibovici), Aurel Son, Aida Vermont (Grünberg); secretarii de presă (cenzori / lectori) Adam Simon, Adolf Renate, Barbu Morel, Benedek Tiberiu, Bercovici Mircea, Bercu Iosif (alias Şerbănescu), Călin Barbu, Diamant Basile, Eli Haim Ber, Emilian Marie-Liese, Fermo Alexandru, Gärtler Roza, Gartner Gusti, Gueron Isac, Hehter Sanda, Horodniceanu Florin, Iancovici Herman, Jar Alexandru, Jurist Eduard, Kraid Evy, Lăzărescu Clara, Lespezeanu Henrietta, Lustgarten Mili, Maxy Liana, Mehr Iacob, Neuman Carol, Pascariu Tina, Perlmutter Stefania, Popper Jean, Rado Ivan, Rapaport Roland, Râpeanu (Rosenberg) B., Rosenthal Amalia, Schechter Otto, Schileru Eugen, Stănescu (Fischel) Eugen, Ştefănescu Al.I., Wolff Marcela; şefii de secţie Alămaru Lipa, Câmpina (Friedman) Barbu, Cohn Mozes, Fidler Sofia, Fisch Sanda (Surica), Flavian (Finkelstein) Jacques, Gottlieb Madeleine, Halpern Suzana, Horodniceanu Zoe, Leon (Herşcovici) Alexandru, Lupu Mihail, Pascal Ernestine, Priseceanu Josefine, Reicher Boris, Goliger Pia, Sadoveanu (Pşait) Lucia, Schwartz Ida, Stein Antoaneta, Sternberg Samson; şefii de serviciu Natalia Davidescu, Leon Haber, Iulius Ganz, David Perlea, Carol Wilner; şefii de birou Beram Sofia, Davidescu Lucia, Friedman Maria, Neiger Elza, Streitman Luiza, Şmilovici Max, Sofia Beraru (până în iunie 1948); şefii adjuncţi de birou Suzana Simion, Rebeca Leizerovici; translatorii interpreţi, şefi sau simpli Cohn Moses, Schäffer Flaviu(s), Kirschen Tauba, Mihail Ludmila, Soare Zina, Spina (Schreiber) Natalia, Stănescu Josette, Sterian Adela, Ştefănescu Paula, Vitner Carol; translatorii Direcţiei Radio Simpson Weitlener, Adolf Wald, Henrich Carasso, Margit Rudich, Stefania Perlmutter, Melita Mayer, Marcel Holban, Willy Savin, Albert Clain şi Igor Block, respectiv redactorul Bernard Bereanu; secretarul organizaţiei de bază a partidului din minister – Harry Brauner (v. infra), contabilul-şef al ministerului Artelor / şi Informaţiilor până în iunie 1948 – Iacob Haimovici, regizorul S. Alperin, şefa de atelier Clara Spitzer, consilierul cultural Isac Lazarovici, secretarii culturali Tina Pascariu, Emanoil Donea (Pşait) şi Ana Bergman, referenţii Ella Matei (până în iunie 1948), Cecilia Merlaub, arhivarele şefe / principale Victoria Akerfeld, Stela Stănescu, arhivara ajutor Elena Solomon, arhivara-registrator Emilia Solomon, desenatorii grafici Isidor Mittelman, Maria Schweffelberg, dactilografele simple sau principale/şefe Silvia Feyns (până în 1948), Corina Ciolan (Richter), Lola Jung, Stefania Moritz, Alice Suter, Carmen Herescu, Florica L. Hirsch, Silvia Kutny, medicul Rozalia Roitman, fotograful
221 Ibid.
222 Conform Jurnalului (1948-1954) scriitorului Pericle Martinescu, la sfârşitul anilor ’40, din 147 de angajaţi în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor, “100 aveau nume de împrumut” (apud Solomovici 2003: 380).
161
Avram Rudolf, gestionarul Natti Goldner, laboranta Liza Alămaru, arhitecta Dorina Gâtlan (Weiss), contabilul-ajutor Iacob Cornea, telefonista Janette Stănescu, stenodactilografele Clarisa Cramer, Gertrude Goldstein, Sofia Madrer, inginerul Sergiu Schuller, mecanicul Samuel Moses, electricianul David Goldştein, şoferul Hugo Mihail, etc.
 În Ministerul Industriei şi Comerţului, în august 1947 (guvernul Goza I), toţi cei 6 secretari generali ai Ministerului Industriei şi Comerţului erau evrei: Simion Zeigher, Al. Bârlădeanu, Ionel Miletineanu, Emanoil Vinea, Ilie Zaharia (Ştrait) şi Rudolf Efraim; ulterior scindării M.I.C. în Ministerul Comerţului şi Ministerul Industriilor; la Direcţia Generală a Controlului Economic din cadrul ministerului, statele de plată din anul 1948 cuprindeau estimativ 85-90% evrei: inspectorii generali sau generali adjuncţi: Barat Leon, Beck Fritz, Boiangiu Octavian, Broder Emil, Codrin Jacques, Fabian Andrei, Fundoianu Samoil, Hintz Ştefan, Iliescu Ghizela, Izsak Vasile, Keller Mihai, Marcovici Lazăr, Marcu Asher, Nasta Mauriciu, Rodan (Rubinstein) Lionel, Spiegler Samoil, Stoian Haim, Topertzer Eduard; respectiv Holdich Grigore, Moscu Gerard şi Zarafu Charlotte (ultimii preluaţi în mai 1948 în Ministerul Industriilor); inspectorii Abramovici Şmil, Alpern Miklos, Areşteanu Edy, Avandic Cela Heda, Bălan (Katz) Marcel, Beck Theo, Bogdan Hună, Boer Riven Avram, Brumfeld David, Bujum Otto, Cheis Max, Cohn Ioan, Cohn Samoil(ă), Cernovitz Moise, Ebner Leopold, Faber Waldemar, Finkel Heinrich, Fischer Leon, Florian (Feibisch) Moise (1946-1947, 1948-), Franchel Ionel, Frank Solomon Mihail, Friedländer Eugen, Fulga Heinrich, Gălăţeanu (Kessler) Adolf, Georghiu Leon, Goldenberg Albert, Gronich Leon, Grümberg Abraham, Grünstein Henri, Hausirer Berthold, Herescu A. Frucht, Hertzog Leonard, Hilf Arno, Imberg Silviu, Irescu David, Iţicovici Iancu, Kaufman Jean, Kesler Iulius, Klein Leopold, Leibovici Leonte Leon, Leibovici Sulim, Leister Bernhard, Lichtman Eugen, Lupu Alexandru, Lupu Iancu, Marcovici Iacob, Marcovici Iuliu, Marcus Alfred, Medrea Simonette, Mendelsohn Iosif, Mora (Leibovici) Henriette, Moses Iancu, Mosesohn Leon, Munteanu Vili, Nachmias Virgil, Neulicht Cornelia, Oprişan Moise, Ornstein Alexandru Peltz Zissu, Pincas Mayer, Rauşer B. Solo, Rosenberg Samoil, Rosman Iacob, Roşcu Edgar, Russu Reimond, Saphir Ignat, Sapşe Sami, Schlesinger Edmond, Schmutzer Adolf, Schwartz Ivel, Schäfer Iosif, Siegler Cerbu, Solomon Max, Soreanu (Siegelbaum) Osias, Stern Ignaţiu, Şoimu Albert, Vişoianu (Vigler) Sorin, Zalman Leibu; respectiv Şapira Isidor, Vesler David, Weintraub Noel, Weiss Adalbert, Weisz Ludovic, Wexler David, Zissu Matiaş, Zukman Leib (ultimii din mai 1948 în Ministerul Industriilor); respectiv Funkel I., Gălăţeanu Sapse, Kaiserman Sandu, Schlesinger Ernest Carol (ultimii preluaţi după reorganizarea ministerială din aprilie 1948 în Ministerul Industriilor); controlorii Abraham Iosif, Abra(ha)m Zalman, Abramovici Lazăr, Abramovici Leon, Alpern Haim, Alter Haim, Arnăutu (Aronovici) Martha, Aşkenazi Max Beno, Askenazi Maria, Bandner Solomon, Bălteanu Rudy, (?) Bekavetz Carol, Benkö Emeric (1946-1947, 1948-), Bercovici Bănică, Berkovits Vasile, Birthelmer Mihai, Brucăr Calman, Butnaru Arthur, Câmpeanu Aurel, Câmpeanu Liviu, Ciuberea Adolf, Cornea Alexandru, Cosmescu Moise, Crişan Adalbert, Croitoru David, Debu Ilarie, Deutsch Ignat, Diamant Bazil, Drimmer Menyhest, Druchmann David, Edelman Marcel, Eibl Augustin, Ferenbac Iosif, Fildgut Eugen, Finkelstein Faibiş, Flachs A. Sami, Fleischer Erwin, Florea Zilli, Focşeneanu Eleodor, Friedman Herman, Frölich Petre, Geller Stefan, Graubart Iosef, Grümbaum Simion, Gunea (Grünbaum) Eliza, Guttman Isak, Hafner Iţic, Hermelin Wolf, Herşcovici Morel, Herşcovici Solomon, Hirsch Mendel, Hudescu Pangrate, Iankolovits Heinrich, Jezovitz Felix, Juster Oscar, Katz Marcel, Katz Victor, Kell Silvia Ecaterina, Klein Alexandru, Klein Meşe, (?) Kubitz Carol, Lax Ludovic, Leb Nicolae, Leibovici Alexandru, Leibovici Ionaş, Leitman Stefan, Leizer Moise, Levcovici Sergiu, Löwy Eugen, Mandel Mihail,
162
Melamedman Valentina, Micheller Carol, Michelsohn Beniamin, Milkert Bruno, Moise Avram, Moscovici Iancu, Negrin (Schwartz) Arnold, Nemţeanu Iancu, Nussenblatt Nathan, Peltz Ludovic, Perl Samoil, Perşinaru David, Petroianu (Goldstein) Paul, Platz Valeria, Propper B. Adalbert, Rieder Zoltan, Robinson Paula, Roitman Iţcu, Ronai Adalbert, Rosenberg Iulius, Rosenberg Samuel, Rosenthal Ignatz, Roth Matilda, Salamon Alexandru, Sassu (Herşcovici) Stefan, Săvulescu (Sabetay) Simion, Schleien Baruch, Schönberger Ignatiu, Schreiber Zozo, Schwartz Anuţa, Schwart Arcadie, Schwartz Bruno Vlad, Segal Moise, Siegler Mauriciu, Singher Silviu, Solomon Andrei, Solomon Simon, Spitz Mauriciu, Spreng Ladislau, Stern Adalbert, Stern Nicolae, Stern Zoltan, Tarcsi Kalman, Tobias Tobias, Ulmeanu (Ulmann) Paul, Weiss Ana Renée, Weiss Herman, Weisser Adalbert, Weltner Frideric, Wilderman Carol, Zickel Rosi, Zonner C.; respectiv Abramovici Osias, Zibalis Avram şi Zucker Leon (din mai 1948 în Ministerul Industriilor); respectiv Barhad Aurel (inspector), Abramovici David, Burahovici Wilhelm, Grümbaum Simion, Haim Hary Simon, Herşcovici Rahmil, Holinger Aron, Katz Leib, Lachner Emanoil, Lieblich Aurel, Löbl Adolf, Marcovici Gheorghe, Rosman Iacob, Wirtenberg Maria, Teleki Iacob (ultimii transferaţi în toamna lui 1947 la Ministerul Industriilor); ba chiar şi dactilografele Klinger Estera Coca, Schnierer Malca (ulterior promovate controloare), oamenii de serviciu Salamon Zoltan şi Wolf Iosif, etc. şoferii Kaufman Ioan, Lupu Solomon, Maierovici Lazăr, etc. Succesiv scindării din 1948 a M.I.C. în Ministerul Comerţului şi Ministerul Industriilor şi structurării celui din urmă în Direcţii Centrale Industriale, etnicii evrei ocupau următoarele poziţii de conducere: şefii D.C.I. a Siderurgiei (David Katz-Căţoiu), a Lemnului şi Mobilei (Adalbert Harap), a Cadrelor (Flavin Blassian), a Lânei şi Mătăsii (M. Grindea-Grinberg), a Bumbacului (Andrei Kun), respectiv şefii adjuncţi ai DCI a Energiei Electrice (Charlotte Novac), a Chimiei (Solomon Luca), a Bumbacului, Inului şi Cânepei (Adolf Bergher şi Emerich Krausz), a Lânei şi Mătasei (Leon Moisescu şi H.D. Lovian), a Întreprinderilor Prelucrătoare de Materiale Plastice (Rafael Faru). Alegând aleator una din aceste Direcţiile Centrale Industriale, cea a Lemnului şi Mobilei Finite, tabelul angajaţilor din în ianuarie 1949 îi cuprindea – ca şi cum ingineria ar fi fost o realitate străină etnicilor români – pe: şeful Direcţiei, Adalbert Harap (Charap), inginerul-şef al Direcţiei, Simion Naftali; şefii de secţie Mihai Heger, Roger Haim, Lazăr Hart; şefii de birou tehnic Ernest Kamil, Oscar Kohn, Alexandru Pratscher, Arie Fisch, Gheza Riegler, Berthold Sand, Herman Klairman, Marcel Hervian; şefii de birou administrativ Carol Korner, Leon Honigsberg, Israeil Binder, Carmen Mathias, Mathilda Râpeanu, Moise Zalmanovici, Dina Horodniceanu; referenţii de specialitate Siegfried Weiber, Friederich Landman, Max Rabinovici, Ladilau Klain, Martin Ehrenweld, Gabriel Brotman, Leon Calmanovici, Leon Bora, Solomon Lupovici, Honora Poppel, Max Salpeţer, Marcu Zissu, Iosif Levas, Adalbert Feder; referenţii tehnici Heinrich Lobensohn, Dezideriu Neuman, Ilie Clementin, Leon Zaharia, Teodor Max, Herman Alpern, Martin Rosenfeld, Nathan Teller, Jean Jacobsohn; referenţii administrativi Eva Mayor, Iuliu Gewold, Gustav Weinberg, Dasia Kahane, Paula Marcus, Marcu Cohn, Stela Celan, Efraim Marcovici, Gita Aronescu, Beatrice Gregor, Ghizela Herşcovici; dispecerii de specialitate Eugen Lichtman, Carol Linder; dispecerii Adolf Lobel; impiegaţii Ecaterina Albici, Frieda Iosuv, stenodactilografele Clara Alexiu, Fany Schwartz, Alice Vianu; contabilul Iosif Alter, dactilografa Ana Bercu, etc. Ulterior altor reorganiuzări ministeriale ale Consiliului de Miniştri, în zona guvernamentală a comerţului exterior, indiferent de cadrul instituţional (M.C.E. (1953-1957, 1962-) sau Direcţie Generală în Ministerul Comerţului (1948-1953, 1957-1962)) şi de titularul fotoliului ministerial, funcţionarii evrei din centrală şi entităţile economice de stat subordonate Ministerului alcătuiau un grup masiv şi totodată compact (pilduitoare în această privinţă fiind şi identitatea inculpaţilor din procesele de sabotaj şi spionaj ale anilor ’50-’60): Angelo D. Chinzbruner, Alexandru L.
163
Costin, Samy H. Edelstein, Eugen E. Elinescu (Ebervain), Suzana M. Schlesinger, Beniamin I. Schwartz, Micu-Mordechai A. Suzin, Carol Abramovici, Clara Aderca (Schmidt), Ludovic Ehrenfeld, Alexandru Albescu (E. Weiss), ministrul adjunct Mihail Alexandru (1948-1952), ministrul Al. Bârlădeanu (1948-1955), Horia H. Bonciu (B. Haimovici), Liviu Colin (Cohn), Avram David, Lazăr Derera, Pavel Donath, Marcu Goldstein, Sidonia A. Grigoiu, Mendel S. Gutman, Alfred Hârlăoanu, Saul A. Ieşanu, Mella Kappel, Geza Kornis, Ivan S. Lungu (Lang), Mauriciu C. Novac (ministru adjunct, 1950-1956), Alfons Picalschi, Liana Radian, Alexandru M. Rado, Dorina Rădulescu (Rudich), Bella I. Riesel, Adalbert Rosinger, Suzana M. Schlesinger, Leon Iosif Steinbach, Ecaterina I. Stoffer, Szendes, Vrânceanu (alias), ministrul adjunct Ana Toma (Grossman, 1955-1960), Milea Wulih Marcus, Ludovic A. Weiss, etc. În continuarea exemplelor aleatoare, în 1964223 de pildă – aşadar după cele două valuri de “epurare” din sistemul comunist, pripit şi comod pretinse a fi “antisemite” de numeroşi autori evrei – tabelul angajaţilor salariaţi ai Ministerului Industriei Alimentare pare a fi cea a unei instituţii din Tel Aviv, nu din Bucureşti, lista cuprinzând, inter alia, numele: M. Sterescu, S. Babenco, C. Baltazar, D. Fişler, Pascu Ştefănescu, Avram Şerff, Iacob Răutu, Deziderius C.B. Schwartz, Alfred Savu, Beniamin Tenenhaus, Ladislau Adler, Andrei Salamon, Rosine Leibovici, Vasile Snorpel, Atanasie Bercu, Maier Leinwand, Sofia Terzian, Iacob Roşca, Al. Rachmistriuc, Lelia Manciu, Horaţiu Mark, Osias Mandel, Horia Bârlădeanu, Cecilia Elsa Şafer, Albertina Poenaru, Ghizela Finchelstein, Erica Horovitz, Susana Irosch, Nicolae Trestianu, Serufina Bălan, Steluta Sabanof, Dorina Kahan, Paul Kellner, Radu Oroveanu, Pinhas Rabinovici, Miriam Şerban, Max Şapira, Ionel Landauer, Bernard Freier, etc224.
În fapt, la fel ca în cazul Securităţii, după cum vom detalia mai jos, aparatul politico-administrativ era unul profund stratificat etnic, cu românii constituind majoritatea incontestabilă la baza piramidei, iar evreii masiv suprareprezentaţi la vârf, în posturile de conducere, chiar dacă în ansamblul efectivelor de partid, după august 1944, ponderea lor nu a depăşit niciodată, oficial, 10%:
an
evrei
1945
(21 dec.)
1946 (febr.)
1947
(iul)
1951
(5 ian.)
1956
(1 ian.)
1958
(31 dec.)
1959
(31 dec.)
număr
21.700 (e)
22.700 (e)
31.200 (e)
25.171
14.687
13.990
11.818
% din total membri de partid
≈7%
5,30%
4,16%
3,55%
2,45%
1,87%
1,47%
% în populaţia României
?
?
2,7%
?
0,83%
?
?
Tabel. 2: Numărul şi ponderea membrilor de partid evrei cf. datelor oficiale225
Spre exemplu, în palierul politic, în primul mandat al C.C. al P.M.R. (1948-1955), din totalul de 40 membri cu drepturi depline ai Comitetului, 15-16 erau evrei, adică 37,5-40% (faţă de o pondere în totalul populaţiei României de circa 2,5%): 1. (?) Petre Borilă (Rusev); 2. Iosif Chişnevschi (Roitman); 3. Constanţa (Helena) Crăciun; 4. Gheorghe Florescu 5. Teohari Georgescu (B. Tescovici);
223 Într-o perioadă în care, aşa cum expuneam anterior, mărimea comunităţii evreieşti din România se redusese oficial la 43.000 în 1966, raportat la o populaţie totală a statului de peste 20 milioane.
224 V. Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964, disponibil online la adresa http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=20165.
225 Sinteză operată pe baza următoarelor surse: A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar nr. 1922/1945, f. 11; secţia Organizatorică, dosare nr. 3/1951, ff. 1-3 şi nr. 26/1959, ff. 1-12; colecţia Gheorghe Gheorghiu-Dej, dosar nr. 752, caiet nr. 3, ff. 1-16; Ioanid 2005: 76;.
164
6. Vasile Luca (L. Luka); 7. Mişa Levin; 8. Ana Pauker (Rabinsohn); 9. Ion Pas (C. Schritter); 10. Leonte Răutu (Oigenstein); 11. Iosif Rangheţ (Rangecz); 12. Wiliam Suder; 13. Barbu Solomon; 14. Avram Şerban (Asriel); 15. Alexandru Moghioroş (Balogh), 16. Ion Niculi (cel din urmă cf. Solomovici 2001II: 17).226 În acelaşi pattern, din cei 16 membri supleanţi ai C.C., cel puţin 6 erau evrei: S. Bughici (David), A. Braeşter, A. Manea (Mendelsohn), O. Manole (Zeitman), Gh. Stoica (Cohn) şi Ghizela Vass. Cât priveşte Secretariatul P.M.R, aceasta era condus de un român – Gheorghiu-Dej, secondat însă de Teohari Georgescu (Tescovici), Ana Pauker (Rabinsohn) şi Vasile Luca (Luka), la fel cum în Biroul Politic, aproape jumătate din membri (6 din 13) erau evrei – I. Chişinevschi, M. Constantinescu (cu controversa de rigoare, v. supra), V. Luca, Al. Moghioroş şi A. Pauker.
Similar, la secţia infamă Propagandă şi Agitaţie a Comitetului Central, cf. chiar statului de funcţii întocmit în cadrul secţiei în decembrie 1949, componenţa etnică a efectivului de activişti, bazată pe criteriul minimalist al naţionalităţii autodeclarate, indica la vârf 4 din 6 şefi evrei (şeful secţiei L. Răutu, iar între cei 5 adjuncţi Ofelia Manole, Mihai Roller şi Nicolae Goldberger), iar în ansamblul secţiei 22 evrei din 61 activişti în total (adică 36%) (A.N.I.C. fond C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-6, 118-21), numărul şi ponderea lor reale (i.e. obiective, bazate de exemplu pe criteriul ascendenţei materne) fiind probabil chiar mai mare, într-un realitate disonantă faţă de “stasticile” oficiale ale P.M.R. conform cărora în totalul membrilor de partid, evreii ar fi reprezentat doar 3,55%-4,16% (mai exact 4,16% în iulie 1947, respectiv 3,55% în ianuarie 1951).
În continuarea multiplelor exemplificări posibile, în 1952 de pildă, când comunitatea evreiască mai cifra oficial în jur de 0,8% din populaţia României, iar neoficial probabil 1,5%, evreii reprezentau, chiar şi conform – se cuvine încă o dată accentuat – statisticilor oficiale de partid, 20% din şefii adjuncţi de secţie, 20% din instructorii de sectoare, 30,7% din conducătorii şcolilor centrale de partid şi 50% din şefii de sectoare (apud Ionel 2001: 251-70). Similar, în activul central al U.N.S.R., de unde se recrutau viitoarele cadre ale partidului, în 1948, din 8 membri, 5 erau cu siguranţă evrei: Corneliu Bogdan, Virgil Ioanid, Iancu Moscu, Bernard Barath şi Tiberiu Benedek, plus probabil şi al 6-lea, Valeriu Mironescu (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia Organizatorică, dosar nr. 123/1948, f. 11).
În acelaşi sens, în aprilie 1953, aşadar la un an după valul de epurări din 1952, pe care unii autori evrei se încăpăţânează să-l eticheteze ca antisemit, şi respectiv la un moment la care minoritatea evreiască din România compunea sub 0,8% din totalul populaţiei ţării, lista lectorilor nepermanenţi (nesalarizaţi) ai C.C. al P.M.R., întocmită la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. sub semnătura lui Leone Răutu, cuprindea 72 nume, din care cel puţin 36 (adică exact 50%), erau ale unor evrei: 1. Melita Apostol (Scharf); 2. Iosif Ardeleanu (Adler); 3. Zina Brâncu (Grinberg); 4. Tatiana Bulan (Leapis); 5. Nicolae Belu (Schor); 6. Iosif Bogdan (Solomon); 7. Silviu Brucan; 8. C-tin Borgeanu (Löwensohn); 9. Ecaterina Chivu (Klein); 10. Radu Cernea (Zwieback); 11. Paul Cornea; 12. Mihai Frunză (Fruchtman); 13. Nicolae Goldberger; 14. Gh. Gaston Marin; 15. Gr. Cotovschi; 16. Petre Lupu (Pressman); 17. C. Loncear; 18. Florica Mezincescu; 19. Radu Mănescu (Mintzer); 20. Stela Moghioroş (Radoşoveţkaia); 21. Ilca Melinescu (Wasserman); 22. Mihail Novicov (Neuman); 23. M. Oprişan; 24. Antoaneta Pană (Burah); 25. Mihai Roller; 26. I. Rachmuth; 27. Anghel Schor; 28. Ana Şoimu; 29. Traian Şelmaru (Terner); 30. Solomon Ştirbu; 31. Leonte Tismăneanu; 32. Emanoil Vinea (Vainstein); 33. Şt. Voicu (Rotenberg); 34. B. Zaharescu (Zukerman), 35. Petre Grosu (S. Grümberg);
226 În următorul mandat al C.C. al P.M.R. (1955-1960), numărul evreilor din comitet, cf. Radio Europa Liberă (emisiunea din 10 august 1965, v. Stenograma la http://www.osaarchivum.org/files/holdings/300/8/3/text/50-4-80.shtml), s-ar fi redus la 15. Probabil că aceştia erau, în viziunea postului de radio, 1. Al. Bârlădeanu; 2. Simion Bughici; 3. I. Chişinevschi; 4. Constanţa Crăciun; 5. Mihai Florescu; 6. Al. Moghioroş; 7. Ion Pas; 8. Petre Lupu; 9. L. Răutu; 10. Miron Şerban; 11. B. Solomon; 12. Ghe. Stoica; 13. Sorin Toma; 14. Ghizela Vass, iar al 15-lea probabil unul dintre Avram Bunaciu, Miron Constantinescu, Petre Borilă şi Radu Dulgheru.
165
36. Ladislau Vass (v. lista completă în A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 103/1953, ff. 38-42).
În alte sectoare decât cel pur politic-administrativ, Colegiul Farmaciştilor de pildă oferă la momentul 1948 un tablou asemănător: toţi cei 3 membri ai comisiei centrale coordonatoare erau evrei (A. Bernstein – secretar general, D. Braeşter Marcu şi V. Rothenberg – membri); din totalul de 47 filiale judeţene (oficial “secţiuni judeţene”) supuse reglementării, 22 (adică 46,8%) erau conduse de evrei227; din totalul de 155 membri ai acestor comisii, numiţi prin ordin al Ministrului Sănătăţii, 82 (adică 52,9%) erau evrei (v. M.Of. (părţile I B) numerele 141 din 22 iunie 1948 (pp. 5283-4) şi 155 din 8 iulie 1948 (pp. 5713-4)).
Între arhitecţii responsabili de sluţirea brutalistă în stil realism socialist a capitalei, evreii au reprezentat şi în acest caz majoritatea covârşitoare: Casa Scânteii a fost proiectată de H. Maicu (Goldstein), N. Bădescu şi Marcel Locar, alături de (probabil) neevreul Mircea Alifanti; Sala Palatului – H. Maicu şi Ignace Şerban, plus Tiberiu Ricci şi Romeo Belea; complexul sportiv “23 August” – V. Juster; fabrica APACA – N. Bădescu, V. Krohmalnik, Harry Stern, plus inginerii Emil Prager şi Emil Calmanovici; complexul sportiv “Dinamo” – N. Medilanski, etc.
Chiar şi Uniunea Femeilor Democrate din România (U.F.D.R.), organizaţie de masă complet aservită puterii comuniste, care avea să ajungă chiar la 2 milioane de membre, era dominată autoritar de reprezentante ale comunităţii evreieşti; în 1948, din 81 de membre ale nou constituitului Comitet Central al Uniunii, erau evreice cel puţin 33, adică 40,7%: 1.) preşedinta de onoare Ana Pauker; 2.) preşedinta activă (executivă) Constanţa-Crăciun; 3.) secretara generală Alexandra Sidorovici-Brucan; 4.) Florica Mezincescu; 5.) Ofelia Manole (Zeidner); 6.) Micaela Manasse; 7.) Liuba Chişinevschi; 8.) Stella Moghioroş; 9.) Lotty Foriş; 10.) Ileana Micu (Klein); 11.) Marcela David; 12.) Elisabeta Luca; 13.) Gabriela Berna(c)ki; 14.) Elena Tudorache; 15.) Sidy Toma; 16.) Ghizela Vass; 17.) Marta Solomon; 18.) Alice Benari; 19.) Beata (Solomon) Fredanov; 20.) Ecaterina (Abraham) Borilă; 21.) Ileana (Papp) Răceanu; 22.) Ecaterina Sencovici; 23.) Suzi Kun; 24.) Elisabeta Strauschi; 25.) Rita Sanuielevici; 26.) Ana Guvacov; 27.) Marieta Negreanu; 28.) Pia Cialner; 29.) Eva Jak; 30.) Rozalia Benco şi 31.) Olga Vass-Podoleanu; 32.) Elisabeta Comnacu (Betty Schuster) şi, extrem de probabil, 33.) “Emilia” [Raia?] Vidraşcu (persoana Emilia Vidraşcu fiind inexistentă în toate documentele de arhivă consultate în eleborarea prezentului studiu) (lista completă în Scânteia, nr. 1048, apud Şt. Mihăilescu 2006: 429-30).
Această veritabilă acaparare de către evrei a poziţiilor-cheie în ierarhia comunistă de stat a fost confirmată în timp inclusiv de surse externe, a se citi filosemite, recte ambasada S.U.A. la Bucureşti, din al cărei sediu, într-o celebră acţiune de spionaj, Securitatea română a reuşit în 1964 să sustragă prin fotocopiere raportul de uz intern numit “Evreii din România: o minoritate care dispare”, document în care se afirmă (în traducerea angajaţilor Securităţii):
“În 1945, o mare parte a aparatului de stat şi de partid era în mîinile evreilor, aşa încît, în 1950, se ajunsese la o situaţie penibilă, în care poate 2% din populaţia ţării deţinea peste 25% din posturile cheie ale regimului. În această perioadă se povestea că singura deosebire între Comitetul de Stat al Planificării şi Ministerul Economiei din Israel consta în faptul că în ministerul israelian se puteau găsi şi cîţiva arabi.” (din raportul înaintat Consiliului Securităţii Statului, apud Solomovici 2004: 509-13 şi Oprea 2002b, subl. n., I.A.)
227 1. Baia; 2. Botoşani; 3. Bihor; 4. Covurlui; 5. Dorohoi; 6. Fălciu; 7. Hunedoara; 8. Mureş; 9. Neamţ; 10. Prahova; 11. Roman; 12. Râmnicu Sărat; 13. Tutova; 14. Tulcea; 15. Timiş-Torontal; 16. Vaslui; 17. Bacău; 18. Braşov; 19. Câmpulung; 20. Maramureş; 21. Romanaţi; 22. Suceava (cărora li se adaugă în mod posibil judeţul Dâmboviţa).
166
În esenţă, “radiografii etnice” precum cele sus-prezentate, confirmate din multiple surse, de la cele oficiale româneşti la cele diplomatice americane sau de la surse evreieşti la autori comod etichetaţi şi implicit repudiaţi sub eticheta-anatemă “antisemiţi”, pot fi operate pentru toate ministerele, agenţiile, consiliile şi comisiile de stat din România anilor (în special228) 1948-1952. Ele confirmă diversele estimări ale ponderii evreilor la vârful piramidei administrativ-politice de tipul celor avansate de Dej şi Răutu [v. supra şi infra] şi respectiv chestionează sever competenţa şi/sau natura intenţiei unor autori precum H. Kuller, în a cărui opinie, “în anii 1944-1950, în vârful ierarhiei de partid şi în Consiliul de Miniştri se aflau, însă, doar câteva persoane de origine evreiască; în eşalonul doi câteva zeci; […]” (apud Solomovici 2003: 33; subl. n., I.A.).
În mod frecvent, chiar şi în ministerele / agenţiile / diversele alte instituţii centrale în care şeful nominal era român(că), mizându-se astfel pe aparenţa “românităţii” puterii administrativ-politice, în jurul său evreii ocupau într-un cvasi-monopol funcţiile de conducere imediat inferioare (i.e. poziţiile de ministru adjunct, secretar general, consilieri superiori, şefi de direcţii şi/sau departamente, etc.). Spre exemplu, în primele luni ale anului 1948, ministrul aromân Florica Bagdasar era înconjurat la Ministerul Sănătăţii de: secretarul general Ofelia Manole-Vinea (n. Zeitman), miniştrii adjuncţi L. Grom şi Gh. Schmitzer, Natalia Scurtu (Koroţkova) – membru în Colegiul Ministerului, şefii de direcţii (cu o singură excepţie, toate conduse de evrei) A. Şaim (direcţia T.B.C.), P. Pruteanu (Solomonovici) (direcţia Policlinici şi Spitale), A. Barhad (direcţia Farmacii şi Medicamente), M. Franche (direcţia Igienă şi Medicină Preventivă), Leon Panţer (şeful adjunct al Direcţiei Medicină Curativă), Leon Solomon (adjunct al Direcţiei Igienă), inspectorii generali sanitari Mari Goldenstein, Luş Leibovici, Ipolit Derevici, Gabriel Barbu (Feldman), Mauriciu Blechman şi Ilie Lazarovici, cărora li se adăuga majoritatea evreiască a cadrelor didactice de la şcoala de admnistratori de spitale şi instituţii de ocrotire de pe lângă minister (M. Carli, M. Custon, M. Vaisenberg, A. Gärtner), plus numeroşi alţi diverşi funcţionari evrei la nivelurile ierarhice imediat inferioare ale centralei ministerului (A. Kreindler, S. Hirsch, A. Brill, I. Bogdan (Solomon), S. Brill, Z. Metch, D. Salzberg, M. Pinsler, P. Zeck, O. Maller, C. Solomon, G. Grosz, H. Dunăreanu (Mendelsohn), etc.).
În sfârşit, chiar şi în cazurile în care ocupanţii poziţiilor politico-administrative la vârf erau români, proximitatea nepolitică a acestora era ocupată masiv de etnici evrei, de la şofer la frizer sau de la medicul personal la garda de corp şi, spectaculos de frecvent chiar, de soţii, e.g.229: Elena (n. Hertha Schwammen), soţia lui Lucreţiu Pătrăşcanu; Adela, soţia lui Gogu Petrescu (fratele Elenei Ceauşescu); Iordana, soţia lui Valentin Ceauşescu; Alice (n. Aroneanu), soţia lui Traian Săvulescu, ministru al Agriculturii (1946-1948) şi prim- şi respectiv al doilea vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri (1948, 1948-1949); Dorina (n. Rudich), soţia lui Gogu Rădulescu; Raia, soţia lui Ion Vidraşcu (Vania Didenko); Sara, soţia ambasadorului Nicolae Guină; Melita (n. Scharf), soţia lui Gheorghe Apostol; Ani, soţia lui Leontin Sălăjan (el însuşi posibil evreu); Ecaterina (n. Klein), soţia lui Stoica Chivu; Ileana (Ilonka Papp), soţia lui Grigore Răceanu; Ecaterina (n. Feher), soţia lui Grigore Preoteasa; Constanţa (Helene), soţia lui Ion Vinţe; Martha (n. Cziko), soţia lui Alexandru Drăghici; Duţa (n. Witner), soţia ambasadorului Mihail Roşianu; Betka (n. Brikner), soţia lui Gheorghe Vasilichi; Sulamita, soţia lui Miron Constantinescu (el însuşi probabil evreu); Elza, soţia lui Vasile Vaida; soţia lui Gheorghe C. Stere; Florica (n. Glanzstein), prima soţie a lui Emil Bodnăraş; Maria (Mira), soţia colonelului V. Bucicov; soţiile generalilor Marin Florea Ionescu, Bulcan şi Jean Moldoveanu; Felicia (n. Solomon), soţia generalului C-tin Antip; soţia ambasadorului Nicolae Cioroiu; Cecilia (n. Wolfsohn), soţia ministrului Apărării Ion Ioniţă; Ana Toma (n. Grossman), soţia succesivă a lui Sorin
228 Prezenţa masivă a evreilor în aparatul de stat imediat după 23 august 1944 având potenţialul de a explica de ce în cadrul manifestaţiei promonarhiste din 8 noiembrie 1945 s-au strecurat şi pancarte cu sloganuri precum „Jos guvernul jidovit!”, „Jos jidanii”, etc., prilej pentru organizaţiile evreieşti şi presa aservită partidului comunist de a denunţa diversionist caracterul „antisemit” al manifestării.
229 Într-o enumerare selectivă care nu include zecile de cupluri în care soţul deminat era, la rândul său, evreu.
167
Toma, Gheorghe Pintilie şi respectiv Constantin Pârvulescu; Medi (n. Wechsler), soţia lui Gheorghe Dinu (alias “Ştefan Roll”, secretarul Uniunii Ziariştilor între 1959 şi 1967); Elisabeta (n. Gall), soţia colonelului de Securitate Pavel Aranici; Sarina (n. Samoilă), cumnata lui Teohari Georgescu), soţia lui Paul Mitrache, prim secretar al Legaţiei României la Washington la începutul anilor ’50; soţia generalului-maior Nicolae Cambrea (subşef al Statului Major în 1947); Tereza (Ungar), prima soţie a lui George Macovescu (Solomovici 204: 506); Selina (n. Lupu), soţia ilegalistului şi ulterior activistului Mihai-Bujor Sion (şeful sectorului Presă la secţia Propagandă şi Agitaţie în anii ‘50) (A. Strihan în Solomovici 2004: 401); Antoaneta (n. Burăh), soţia lui Gheorghe Pană (preşedinte al C.C. al U.G.S.R. în anii ’70), etc. O asemenea serie halucinantă (având în vedere mărimea absolută a comunităţii evreieşti din Româniaşi deci limitele obiective ale “plajei de selecţie” a unor soţii evreice) pare să confere substanţă tezei fostului general de Securitate Neagu Cosma, în a cărui opinie, în deceniile postbelice ar fi existat chiar un plan bine articulat al elitei politico-militare israeliene privind maximizarea influenţei asupra României pe mai multe căi, între care şi “[r]ealizarea de căsătorii mixte cu activişti de partid consacraţi, dar şi cu tineri care prezentau perspective de promovare” (Cosma 1994: 273).
Elocvent în acest sens şi totodată lăudabil ca sinceritate, până şi un autor evreu, Teşu Solomovici, admite că:
“în primii ani de domnie ai tovarăşului Gheorghiu-Dej, evreii comunişti ocupaseră fotolii în toate etajele superioare ale politicii, culturii şi ale administraţiei de stat […] Este adevărat, comuniştii evrei erau peste tot, în Biroul Politic şi înaltul aparat de partid, […] în Armată, Securitate, Procuratură şi în Miliţie, […] în organismele de stat, economice şi culturale […]” (Solomovici 2001 II: 42).
Subsecvent, o asemenea realitate cuantificabilă statistic generează următoarea pre-concluzie de natură sociologică: din punct de vedere etnic, religios şi al opţiunilor politice, puterea administrativ-politică instaurată parţial după 23 august 1944 şi complet din 1948 a fost reprezentativă mai degrabă pentru minoritatea evreiască din România, suprareprezentată în proporţii chiar de ordinul miilor la sută la vârful ierarhiei de stat, decât pentru majoritatea română, care, prin contrast, a rămas suprareprezentată în rândurile deţinuţilor politici şi ale rezistenţei anticomuniste din munţi. În multe sectoare de activitate ale aparatului politic şi de stat comunist se remarcă o veritabilă stratificare etnică a personalului, cu evreii suprareprezentaţi de zeci de ori faţă de ponderea minorităţii lor la nivel naţional şi chiar majoritari absolut, aidoma unei “caste etnice” la vârful organizaţiei, unde românii reprezentau o minoritate statistică adesea insignifiantă.
168
APARATUL REPRESIV
(Securitate, Miliţie, Jandarmerie, etc.)
Într-o perspectivă de ansamblu asupra publicisticii în materie, fie aceasta academică sau jurnalistică, analiza poziţiei şi rolului evreilor în Securitatea din România primilor ani de după război pare chiar mai distorsiontă şi polarizată decât cercetările consacrate evreilor din aparatul politic-administrativ al aceleiaşi perioade. Grosso modo, dincolo de rarisime exemple de cercetare ştiinţifică obiectivă şi neutră230, fundamentată de principiul sine ira et studio, se disting două tendinţe şi “tabere” asociate acestora: “minimalistă” – grupând în majoritatea ei covârşitoare evrei (exemple marcante politologul Vladimir Tismăneanu, publicistul Harry Kuller, fostul procuror Şlomo Leibovici-Laiş sau jurnalistul Teşu Solomovici), dar nu numai (ex. Marius Oprea), caracterizată de o tendinţă regretabilă de a minimaliza, bagateliza sau relativiza contribuţia evreilor la instaurarea şi consolidarea aparatului represiv în România, tendinţă tributară probabil unui subiectivism defensiv inerent în faţa acuzaţiilor generalizante ale“taberei adverse”; şi respectiv “maximalistă” – grupând autori ne-evrei (goim), în majoritatea lor insuficient instruiţi în tehnici şi metode de cercetare, fie acestea de tip academic sau informativ, şi în consecinţă cu o propensiune spre radicalizări şi generalizări lipsite de fundamentare., etichetaţi pe cât de frecvent, pe atât de expeditiv, ca “extremişti”, “antisemiţi”, “ultranaţionalişti”, etc. Se cuvine precizat că acestei “tabere” îi este inclusă în bloc, de către majoritatea “minimaliştilor”, şi memorialistica unor multipli foşti ofiţeri de Securitate precum generalii Neagu Cosma şi Nicolae Pleşiţă, colonelul Gheorghe Raţiu ş.a.
Prima facie, cvadruplu avantajată de
a.) pregătirea academică superioară a exponenţilor săi,
230 Grup minuscul căruia i s-ar putea subsuma spre exemplu Florin Constantiniu, sau Cristian Troncotă.
169
b.) reţeaua informaţională internă comunităţilor evreieşti din ţară231,
c.) remanenta penurie, precaritate şi obscuritate a surselor primare de cercetare accesibile public (i.e. a documentelor oficiale interne ale Securităţii), şi
d.) relativismul uneori dificil surmontabil în literatura de specialitate al definirii operaţionale a “evreităţii”,
tabăra “minimalistă” pare să se fi impus, cel puţin în mediul academic şi al cercetării universitare. În esenţă, teza acesteia afirmă că în Securitatea anilor imediat postbelici, evreii din România ar fi fost suprareprezentaţi doar într-o măsură nesemnificativă în raport cu ponderea lor în totalul populaţiei statului din acea perioadă (adică aprox. 2,5% la recensământul naţional operat pentru momentul ianuarie 1948). Practic, în sprijinul acestei teze se furnizează o singură informaţie de natură statistică (şi aceasta de fapt eronată, v. infra), preluată în multiple lucrări – o comunicare făcută de către directorul general al Direcţiei Generale a Securităţii poporului, Gheorghe Pintilie (el însuşi minoritar) în cadrul unei “şedinţe de analiză a muncii” din 11 februarie 1949, statistică indicând defalcat în funcţie de organizarea Securităţii următoarea “componenţă naţională” a personalului de ofiţeri:
– D.G.S.P. – aparatul central232: 890 români (adică 85,3%), 127 evrei (12,2%), 7 maghiari (0,7%), 5 ruşi, 6 greci, 2 armeni şi 6 de alte naţionalităţi;
– D.R.S.P.-uri (cumulat): 1781 români (80,1%), 192 evrei (8,6%), 205 maghiari (9,2%), restul 15 ruşi, 12 iugoslavi, 5 cehi, 4 germani (la aproximativ aceeaşi pondere în populaţie cu cea a minorităţii evreieşti), 3 bulgari, 3 greci şi 3 armeni;
– D.R.S.P. Bucureşti: 260 români (90,6%), 22 evrei (7,6%), restul 2 maghiari, 1 rus, 1 armean şi 1 polonez;
– Total D.G.S.P.: 3334 români (83,9%), 338 evrei (8,5%), 247 maghiari (6,2%), 24 ruşi (0,6%), 13 iugoslavi (0,3%) şi 17 alţii (0,4%) (v. Deletant 1995:63, Troncotă 1999:337, Solomovici 2001II: 44, etc., etc., etc.)
Invocând exclusiv această informaţie de natură statistică, “minimaliştii” formulează corespunzător şi concluzii de tipul:
231 Argumentul riscă să pară frivol, dar poate fi fundamentat exemplificator în multiple instanţe; spre exemplu, în spaţiul publicistic nu există o „probă” solidă a identităţii evreieşti fostului ofiţer de securitate (iar în viaţa publică profesor de economie) Dorel Oprescu, însă un necrolog al acestuia din revista Realitatea Evreiască este suficient, el menţionând inclusiv numele său de naştere (Edelstein) şi înmormântarea sa în cimitirul evreiesc „Filantropia” din Bucureşti (v. http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr237/pagina14.pdf) – aşadar proba, prin coroborare cu alte elemente de identificare, a identităţii sale etnoreligioase.
232 Fosta Siguranţa Statului (1944-1948) a fost transformată în Direcţia Generală a Securităţii Poporului (D.G.S.P.) prin decretul-lege nr. 221 din 28/30 august 1948, absorbind şi fostul Serviciu Special de Informaţii (S.S.I.), cu atribuţii în spionajul extern. Noua instituţie, subordonată Ministerului Afacerilor Interne, era organizată după un model matricial în 10 Direcţii Naţionale (centrale) după criteriul funcţional (specificul activităţilor) şi în 13 Direcţii Regionale ale Securităţii Poporului (D.R.S.P.) după criteriul geografic-administrativ: Bucureşti, Braşov (cu servicii judeţene Făgăraş, Odorhei, Trei Scaune, Ciuc), Cluj (Mureş, Turda, Năsăud şi Someş), Constanţa (cu servicii judeţene Ialomiţa şi Tulcea), Craiova (Vâlcea, Gorj, Mehedinţi şi Romanaţi), Galaţi (Putna, Brăila, Râmnicu Sărat, Tecuci şi Tutova), Iaşi (Neamţ, Bacău, Fălciu şi Vaslui), Oradea (Sălaj, Satu Mare şi Maramureş), Piteşti (Muscel, Olt, Dâmboviţa şi Teleorman), Ploieşti (Buzău şi Vlaşca), Sibiu (Alba, Hunedoara, Târnava Mică şi Târnava Mare), Suceava (Baia, Botoşani, Câmpulung, Dorohoi şi Rădăuţi) şi Timişoara (Arad, Severin şi Caraş). Prin decretul 50/30 martie 1951, D.G.S.P. s-a transformat în D.G.S.S. (Direcţia Generală a Securităţii Statului). La 20 septembrie 1952 a luat fiinţă Ministerul Securităţii Statului (M.S.S.), care la 7 septembrie 1953 a fuzionat prin absorbţie în Ministerul de Interne. Cel din urmă a fost restructurat la 11 iulie 1956 şi divizat în Departamentul Securităţii Statului , D.S.S. şi Departamentul Internelor (al Miliţiei). Preluând fidel structura fostei D.G.S.S., D.S.S. era compusă la sfârşitul anilor ’50 din următoarele Direcţii Naţionale: I Informaţii Externe (celebra D.I.E.); II Contraspionaj; III Informaţii Interne; IV Contrasabotaj; V Contraspionaj în Forţele Armate; VI Transport; VII Filaj; VIII Cercetări Penale; IX Protecţia conducerii partidului. Acestora li se adăugau: Direcţia Cadre şi Învăţământ, Direcţia Administraţie, Direcţia Secretariat, plus multiple departamente după specificul activităţilor informative (contrainformaţii radio, arhive, interceptarea corespondenţei, cifru, etc.).
170
“Aşadar, a pune în sarcina diverşilor minoritari întreg cortegiul de orori săvârşite de această instituţie este un fapt nu doar simplificator, ci chiar eronat, menit în fapt sã protejeze imaginea securistului de etnie românã, care n-ar fi avut nimic de a face cu teroarea dezlănţuită în acei ani.” (Nastasă şi Salat 2003: 21)
O atare construcţie argumentativă aminteşte involuntar de aforismul atribuit (mai ales) lui Mark Twain – “Există trei tipuri de minciuni: minciuni, minciuni sfruntate, respectiv statistici” – întrucât raţionamentul rămâne sever viciat de cel puţin trei probleme majore interrelaţionate:
a.) fiabilitate (i.e. reliability) redusă – dincolo chiar de identitatea minoritară a însuşi comunicatorului cifrelor, Gheorghe Pintilie, născut Timofei “Pantiuşa” Bodnarenko233 (idee, e adevărat, susceptibilă la eroarea de logică argumentum ad hominem circumstantiae), multe voci ale unor foşti angajaţi din sistem afirmă în mod răspicat existenţa unor recomandări oficiale adresate în anii de după război evreilor din partid, presă sau aparatul represiv de a-şi româniza numele, în scopul menţinerii măcar a aparenţei de românitate a instituţiilor statului, aceasta dincolo de cazurile numeroase în care “românizarea” numelor era făcută voluntar234. În plus, comunicarea internă în discuţie a avut loc cu 4-5 luni înainte de decizia suplimentării personalului D.G.S.P. de la 4641 la 7252 persoane235. Ba mai mult, şi incomparabil mai grav, “statistica” în discuţie este frecvent citată eronat şi omisiv; cercetări mai recente (şi totodată mai temeinice) indică drept corecte cifrele de 10% evrei în totalul personalului D.G.S.P. în febr. 1949, după criteriul originii etnice declarate; 15 evrei, adică 25% din totalul celor 60 ofiţeri superiori ai D.G.S.P. – i.e. o suprareprezentare la vârful Securităţii de 900% (!) faţă de ponderea în totalul populaţiei României (vezi, pentru detalii, Oprea 2002: 65-7, Troncotă 2006: 59-60, respectiv Catalan şi Stănescu 2004: 42 şi n. 23, deşi – vezi infra – chiar şi aceste cifre sunt probabil subestimări). În acest context, perpetuarea cu obstinaţie de către “minimalişti” a cifrelor indicate în premieră în urmă cu 15 ani de către Denis Deletant este pe cât de regretabilă, pe atât de suprinzătoare în cazul în care se asumă, totuşi, buna-credinţă a cercetărilor lor;
b.) inadecvare metodologică – cifrele avansate sunt, oricum, parte a unei comunicări interne instituţiei, bazate în totalitate pe naţionalitatea declarată (mai exact “originea etnică”) a respondenţilor, în contextul în care, aşa cum prefaţam introductiv, de-a lungul timpului s-au consemnat multiple exemple, atât în PC(d)R, cât şi în securitate, ale unor evrei care se declarau din punct de vedere etnic ruşi, maghiari, români, etc. în ciuda tuturor evidenţelor236 (vezi bunăoară aceeaşi problemă în cazul statisticilor referitoare la membrii P.C.d.R. în perioada ilegalităţii, cu mulţi evrei declarându-se maghiari, de la Alexandru Moghioroş la Ghizela Vass sau de la Nicolae (Miklos) Goldberger la Alexandru Sencovici – o problemă de altfel caracteristică nu doar comuniştilor, ci în genere evreilor maghiarofoni din Ardeal. Or, cu multipli ofiţeri de Securitate evrei, dar autodeclaraţi ca de alte naţionalităţi, pentru atingerea unui grad minimal de rigurozitate
233 El însuşi evreu originar din Transnistria, potrivit fostului general de Securitate Neagu Cosma (1994: 32).
234 Vezi, inter alia, Pavel Câmpeanu (n. Benjamin Kaz), care statuează explicit în memoriile sale că nu a existat o obligativitate a românizării numelor (Câmpeanu 2002: 182) şi insistă cu alt prilej că „schimbările de nume nu au fost obligatorii” (apud Badrus 2008: 258), în timp ce fostul demnitar Simion Ţaigăr nuanţează: „după 23 august 1944, un număr de activişti comunişti evrei şi-au schimbat – din proprie iniţiativă – numele evreieşti în nume româneşti. Iniţiativa a fost apreciată de către forurile de partid. În 1946-1947 au început să se facă recomandări în acest sens, recomandări ce aveau în anumite cazuri caracter de presiune” (apud Fl. Banu 2008: 329).
235 V. Arhiva C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 2559, f. 11.
236 A se vedea de pildă, ca exemplu nesingular, declaraţia hilară prin ingenuitatea ei aparentă a lt.-mj Arnold Platman (fiul lui Marcu) din autobiografia sa depusă la dosarul de la Securitate în 6 martie 1952: „În trecut am fost de naţionalitate evreu, azi sînt de naţionalitate română. Nu posed nici un fel de avere de nici o natură. Nici părinţii (tatăl) nu are nici un fel de avere. Nu am călătorit prin ţări străine. În trecut am fost de religie mozaică, fără a face parte dintr-o sectă religioasă. În prezent sînt ateu. Nu m-am căsătorit în 1949 la biserică”. (A.S.R.I. d.p. nr. 4149/1952). Similar, în autobiografia de la Securitate, Al. Nicolschi (Boris Grünberg) precizează: „naţionalitatea: ateu; religia: ateu” (apud Solomovici 2001II: 47).
171
metodologică şi acurateţe a concluziilor, o cercetare a relaţiei evrei-Securitate în perioada post-război ar reclama completarea informaţiilor obţinute pe baza autoidentificării etnice a subiecţilor analizei, una prin definiţie relativ-subiectivă, cu alte date şi informaţii, dezirabil obiective (ex. “religia părinţilor”, “religia mamei”, “religia respondentului”, “limba maternă”, “V-aţi convertit?”, “familie mixtă?”, etc.), care să aproximeze concluziile cercetării cât mai aproape de realitatea obiectivă supusă cercetării237;
c.) relevanţa redusă pentru înţelegere şi cunoaştere – cifrele în discuţie, chiar şi considerându-le, arguendo, corecte, sunt menite a oferi doar o imagine holistă a structurii etnice declarate a personalului militar superior al D.R.S.P. Aceste cifre:
– nu supun analizei cei 4 ani şi jumătate de după 23 august 1944 şi până la 11 februarie 1949238, nu mai puţin marcată de represiuni decât cea de după înfiinţarea formală a D.G.S.P.; nu se includ astfel în analiză sutele de inspectori generali, inspectori, inspectori adjuncţi, chestori-şef, chestori, comisari-şefi, comisari, comisari-ajutor, agenţi de poliţie, gardieni publici şi numeroşi alţi funcţionari civili şi angajaţi militari din variile componente instituţionale ale M.A.I. de dinaintea înfiinţării prin reorganizare a Securităţii;
– nu includ în analiză funcţionarii civili ai Securităţii, între care zeci de evrei (de la cadre didactice la profesori ai şcolii de ofiţeri de Securitate de la Băneasa, etc.);
– nu iau în calcul celelalte componente ale aparatului represiv funcţionale la acea dată (Apărarea Patriei, miliţie, gardieni publici, procuratura militară, jandarmerie, forţele armate, etc.);
– nu discută numărul şi identitatea tuturor informatorilor, respectiv ofiţerilor acoperiţi/conspiraţi (incl. “rezidenţii”);
– nu diferenţiază după nivel şi natura de conducere a posturilor sau funcţiilor deţinute de evrei în cadrul Securităţii.
Bunăoară, o coroborare a etnicităţii cu nivelul ierarhic al funcţiei oferă o imagine de ansamblu radical diferită de cea propusă de “minimalişti”, ilustrând o suprareprezentare descriptibilă eufemistic ca “majoră” la nivelurile ierarhice superioare ale Securităţii în etapa ei incipientă. Concret, în M.A.I.-D.G.S.P., la momentul de referinţă ianuarie 1949, evreii ocupau următoarele posturi, respectiv conduceau:
237 Ilustrativ, până şi Teşu Solomovici (în Securitatea şi Evreii) admite că în multe cazuri, ofiţerii evrei din Securitate nu-şi declarau corect naţionalitatea, întrebându-se subsecvent „Ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi trebuit totuşi să-şi definească naţionalitatea?” – întrebare la care însă autorul, citându-l pe Andrei Oişteanu într-o teoretizare a identităţii evreieşti, alunecă într-un relativism teoretizant regretabil pentru demersul în sine al cercetării.
238 Spre exemplu, tabelul nominal al personalului Biroului Siguranţei din Iaşi începând cu 1 aprilie 1945 era următorul: 1.) Felix Harman – comisar ; 2.) Iosif Hahanu – comisar; 3.) Ilie Polingher – comisar-ajutor; 4.) Marcel Segal – comisar-ajutor; 5.) Vladimir Ursu (în mod posibil român) – comisar-ajutor; 6.) Aron Ahailovici – comisar-ajutor; 7.) Marcu Leibovici – comisar-ajutor; 8.) Iţic Marcus – agent; 9.) Max Marcu – agent; 10.) David Iosub – agent; 11.) Ştrul Sumer – agent; 12.) Sender Holtzman – agent; 13.) Ilie Sapsa – agent; 14.) Constantin Armanu – agent; 15.) Rebeca Braverman – şefă de birou şi 16.) Elvira Kohn – impiegată (aşadar, cu certitudine cel puţin 13 evrei, adică 81,25% evrei) (v. Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65). Similar, peste 90% din angajaţii gradaţi ai Poliţiei oraşului Dorohoi nou-numiţi în mai 1945 erau evrei: şeful Poliţiei Samuel Rohrlich, comisarii Elias Zeltler, Uşer Nadler, Avram Moscovici şi Carol Segal, agenţii de poliţie clasa a III-a Elias Leibovici, Şloim Avram, Favid Schahter, şeful de secţie de gardieni publici Moritz Cojocaru, şeful de birou Iancu Rozenblat, respectiv gardienii publici clasa a III-a Herşcu Naftule, Moise Bacalu, Rubin Derji, Iţic Stern, Aron M. Haim, Ştrul Cojocaru, Gutman Meirovici şi Herşcu Formagiu (v. decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne (în M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049. În aceleaşi proporţii etnice, fără a epuiza, fireşte, lista exemplelor, la Poliţia oraşului Botoşani erau numiţi începând cu 1 aprilie 1945: comisarii Mauriciu Friedman, Sender Segal, Froim sin Iancu şi Mendel Schip, agenţii de poliţie clasa a III-a Marcel Hoffman, Zelig Schahter, Iţic Haffner, Adolf Herşcovici şi Daniel Kleindberg, şeful de secţie de gardieni publici Iancu Nuţă, impiegaţii Moritz Feller şi Bloida Blumenfeld, respectiv gardienii publici clasa a III-a Nuta Anbrecht, Zalman Bodroagă, Şloim Cornester, Nathan Fischer, David Fucs, Gherşin Tenker, Samuel Wexler şi Carol Singer (v. decizia nr. 3697 din 30 aprilie 1945 a ministrului Afacerilor Interne (în M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049).
172
 ministrul Afacerilor Interne – Teohari Georgescu – cu probabilitate confortabilă, evreu (n. Burăh Tescovici, v. supra);
 secretarul general al ministerului – George Silviu (n. Silviu Iancu Goliger);
 unul din cei doi directori generali adjuncţi ai D.G.S.P. (celălalt fiind rus) – Alexandru Nicolschi (n. Boris Grünberg, v. infra);
 6 din cele 10 Direcţii Naţionale ale Securităţii (altfel spus, 60%!): I Informaţii Interne (condusă de col. Gavrilă Birtaş, cu adjuncţii săi lt.-col. Andrei Gluvacov şi col. Gheorghe Adorian), V Cercetări Penale (col. Mişu Dulgheru (Dulberger)), VII Tehnică (col. Szacsko Şandor), VIII Cadre (col. Alexandru Demeter), X Administraţie (col. Ervin Holţier (Holzer)), IV Contraspionaj în Forţele Armate (col Mihai Eugen Breban)239;
 cel puţin 9 din cele 13 Direcţii Regionale ale D.G.S.P. (adică 69,2%!): Bucureşti – lt.-col. T. Sepeanu (avându-l ca adjunct pe maiorul Moise Senater); Braşov – col. Kalausek Iosif (Koloman) (avându-l ca adjunct pe col. Adalbert Izsak); Cluj – col. Mihai Patriciu (Grünsperger); Craiova – lt.-col. Eugen Vistig (Wisting); Galaţi – col. Mauriciu Ştrul (cu adjunctul lt. C. Grimberg); Ploieşti – lt. col. Cîmpeanu Constantin; Oradea – col. Ludovic Czeller (Zeller); Suceava – lt.-col. Ioan Popicu (Adalbert Poppig, secondat de adjunctul Dumitru Bacal); Timişoara – Koloman Ambruş;
 cel puţin 12 din cele 44 Servicii Judeţene ale Securităţii Poporului (adică 27,2%!): Turda, Ialomiţa, Râmnicu Sărat, Bacău, Satu Mare, Alba, Baia, Botoşani, Rădăuţi, Severin, Caraş, Mureş;
 directorul Secretariatului D.G.S.P. – mr. Wilhelm Einhorn (avându-l ca adjunct pe Sharit I. Bogdan);
 unul din cele două birouri din cadrul Secretariatului D.G.S.P., era condus de cpt. Emanoil Schmerler (biroul Cifru);
 comandantul Şcolii de ofiţeri de Securitate de la Băneasa – col. Ervin Voiculescu (n. Weinberg), plus 5 din cei 7 şefi de catedră ai Instituţiei (Zissu S. Cohn, Raoul David Demetrescu, List, Rigman, Leon Tokatlian, cel din urmă declarat armean, însă de origine evreiască, venit în România via Bulgaria);
În cadrul întregului minister de Interne, ofiţerilor D.G.S.P. amintiţi li se adăgau, pe poziţii omoloage:.
 şeful Direcţiei Generale a Miliţiei – Pavel Cristescu (Klei(n)man);
 locţiitorul politic al ministrului – Mihai (Michal) Boico;
 şeful Direcţiei Generale Politice a M.A.I. – Mihai Burcă (Michal Bursch);
 locţiitorul politic al Comandamentului Trupelor de Securitate – Iacob Bulan;
 şeful spitatului militar M.A.I. – Ernö Kahána (1945-1954, succedat de col. dr. Iancu Herşcovici);
 directorul Casei de Cultură a M.A.I. – col. Beria Fuchs, etc.
Subsecvent unei asemenea stratificări etnice a personalului în particular al Securităţii şi în ansamblu al M.A.I., cu evreii spectaculos suprareprezentaţi la nivelurile de conducere240, opozant
239 Pilduitor, chiar şi în 1956, aşadar la 4 ani după epurările pretins antisemite din 1952, în Direcţia a II-a a Securităţii, erau în continuare evrei: şeful direcţiei (lt.-col. Szabo Eugen); unul din locţiitorii şefului de direcţie (lt.-col. Holingher Isidor) şi cel puţin 4 din cei 12 şefi de servicii – lt. Col. Adam Mauriciu (şeful Serviciului III), mr. Zalman Marcu (Serviciul VII); cpt. Cojocaru Iulian (Serviciul V) şi cpt. Hida Tiberiu (Serviciul XII), cărora li se adaugă probabil şi cpt. Sauciuc Bruno, şeful Serviciului IX.
240 Aceasta într-o „radiografie” la vârf a Securităţii care chestionează până şi statisticile mai recente, amendate; chiar omiţând toate cazurile supuse mai mult sau mai puţin justificat controverselor, bilanţul de mai sus include prima facie, între cazurile incontestabile: un director general adjunct al D.G.S.P. (Al. Nicolschi), cel puţin 6 şefi de direcţii naţionale şi 9 şefi de direcţii regionale (toţi cu grad cel puţin de lt.-col.), plus colonelul Leibovici, şeful Serviciului Filaj şi Investigaţii, plus
173
poziţiei minimaliştilor, par a descrie mult mai fidel realitatea urmărită aprecierile unor foşti ofiţeri (români) de Securitate. Între aceştia se numără între cele mai sonor figuri fostul general Mihai Caraman, a cărui percepţie este reprodusă textual de jurnalistul (evreu) Teşu Solomovici:
„[…] Mihai Caraman, unul din şefii serviciilor secrete în anii lui Ceausescu şi, apoi, în anii post-revoluţionari… m-a întrebat daca voi scrie adevărul, adică despre năvala comuniştilor evrei, imediat dupa 23 August 1944, în structurile Partidului şi în organigramele serviciilor represive” (Solomovici 2005b, subl. n, nota I.A.).
Din aceeaşi direcţie, fostul şef al Direcţiei I, colonelul Gheorghe Raţiu, evoca modul în care după război “Securitatea a fost dată pe mâna evreilor, ungurilor şi ruşilor, care, în aparatul central şi la principalele unităţi teritoriale, ocupau funcţii de comandă” (Gh. Raţiu 1996: 280), în timp ce fostul general Nicolae Pleşiţă exemplifică pentru Cluj: “Eu, când am fost numit comandant al Regionalei Cluj [anii ’60, n.n.], am putut vedea că în Securitate nu erau decât unguri şi evrei. Ici-colo mai apărea şi câte un român chior. Foarte greu mi-a fost să românizez aparatul din Cluj […]” (apud Troncotă 2003b: 52). Iar din direcţia unui istoric al serviciilor secrete, concluzia reiterează tabloul unei structuri transparent stratificate etnic: “[Î]n funcţiile ierarhiilor de vârf la nivel central şi teritorial au fost preferate de la început persoane alogene, de origine evreiască, maghiară sau de alte naţionalităţi” (Troncotă 1999: 337).
În fundamentarea empirică a unei asemenea retrospective aparent pur perceptuale se poate elabora o enumerare fără pretenţii de exhaustivitate a unor evrei activi în mod relevant în aparatul represiv (în mod primar Securitate şi Poliţie/Miliţie, secundar Jandarmerie, Gardieni Publici şi Forţele Armate, imediat după 23 august 1944) (cu numerotare curentă în continuarea celei precedente):
1501. ABRAHAM, Samoilă – din mai 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Bistriţa (M.Of. nr. 119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4425);
1502. ABRAM, Herşcu – fost tinichigiu, locotenent de Securitate, emigrat în Israel în 1959 (Caţavencu 2007: 2; Solomovici 2004: 566);
1503. ABRAMESCU, Mircea – în 1946 şef de birou în centrala M.A.I., propus spre avansare la funcţia de şef de secţie (v. M.Of. nr. 65 din 18 mart. 1946, partea I-a, p. 2429);
1504. ABRAMOVICI, Avram – numit în aprilie 1945 impiegat la Poliţia oraşului Fălticeni, din luna noiembrie a aceluiaşi an reîncadrat ca agent de poliţie; în sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10093 şi M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1505. ABRAMOVICI, Avram – între 1944 şi 1945 şimpiegat la Poliţia oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 261 din 14 nov. 1945, partea I-a, p. 9959);
1506. ABRAMOVICI, Emilia – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62, vol. I, u.a. 3/1952, vol. I);
1507. ABRAMOVICI, Moise – după război şef de serviciu în administraţia centrală M.A.I., în ianuarie 1949 reîncadrat ca referent (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 655);
1508. ABRAMOVICI, H. Moritz, zis “Mişa” (fiul lui Herşcu) – căpitan, iniţial inspector responsabil cu propaganda în cadrul M.A.I., ulterior şef la Şcoala de Miliţie din Şoseaua Olteniţei până în anii ’60;
1509. ABRAMOVICI, Marcu – la sfârşitul anului 1947 încă agent, la începutul anului 1948 comisar la Serviciul Judeţean de Siguranţă Roman, apoi încadrat cu grad de sublocotenent la Biroul de
colonelul Gheorghe Adorian, adjunctul de la Direcţia I Informaţii Externe, adică – 18 – deja cu trei mai mulţi decât numărul de 15 ofiţeri superiori avansat de Oprea (2002) şi Catalan şi Stănescu (2004).
174
Securitate din Bacău (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319; A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);
1510. ABRAMOVICI, Marcu – locotenent de Securitate, anchetator al lotului Vasile Luca în 1952-1954, apoi anchetator la penitenciarul Uranus din Bucureşti (Caţavencu 2007: 2; Solomovici 2004: 566; Jela 2001241);
1511. ABRAMOVICI, Mauriciu – în mai 1945 încadrat în funcţia de şef adjunct de birou în centrala D.G.P.; în oct. 1945 promovat şef de birou (M.Of. nr. 253 din 5 nov. 1945, partea I-a, p. 9718 şi nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3894);
1512. ABRAMOVICI, I. Niculae – în septembrie 1945 numit comisar-ajutor la Poliţia Turnu Severin (M.Of. nr. 215 din 21 sept. 1945, partea I-a, p. 8199);
1513. ABRAMOVICI, Paul – în 1947 inspector general de poliţie în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 251 din 30 oct. 1947, partea I-a, p. 9696);
1514. ABRAMOVICI, Renée – din mai 1945 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Controlul Populaţiei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4518);
1515. ADAM, Mauriciu (n. Mauriţiu WEISZ242) (n. 21.VI.1909 Ludoşul de Mureş, MS) – membru de partid şi căpitan de Securitate, încadrat în 1946 ca şef de birou în cadrul D.G.P., în 1947 promovat comisar şef, şeful Serviciului de Poştă Specială din M.A.I. (1947-1952), apoi, cu grad de lt.-col., şeful Serviciului III din Direţia a II-a a Securităţii; ulterior cercetat disciplinar pentru că în timpul ilegalităţii, la arestare, a avut o purtare laşă, recunoscând legăturile sale în mişcarea muncitorească şi divulgând pe un tovarăş (dosar disciplinar sub numele parţial eronat “Adrian Mauriciu” la C.C.P. (nr. 51/111 din 27.I.1953), vezi pentru coroborare şi nume corect şi A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia Administrativ-Politică, dosar nr. 3/1951, f.10; Caţavencu 2007:3; M.Of. nr. 245 din 23 oct. 1947, partea I-a, p. 9500; Dobre et al. 2006: 78; Solomovici 2001II: 43; Banu 2005; Deletant 1995b: 57; Cosma 1994: 68).
1516. ADAM, Iosif – (n. Iosif ADLER) (n. 1926) – membru U.T.C. din 1945, redactor la ziarul Ifjumunkas, în 1951 locotenent de Securitate şi membru supleant al C.C. al U.T.M., în anii ’50 cu grad de maior la Securitatea Bucureşti, în 1960 prezent ca şef al cabinetului de marxism-leninism din M.A.I. (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – secţia Organizatorică, dosar nr. 105/1951, f.f. 7-8; Caţavencu 2007: 3; Dobre et al. 2006: 216);
1517. ADAM, Zoltan – în iunie 1945 numit comisar la Poliţia oraşului Odorhei (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
1518. ADOCHIŢEI, Fany – angajată în 1945 telefonistă în centrala D.G.P., apoi dactilografă principală, în 1948 şefă adjunctă de birou (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4493);
1519. ADORIAN, Gheorghe – în mod eronat considerat român în multiple studii şi cercetări despre Securitate; în fapt evreu maghiarofon originar din Arad, recunoscut ca evreu fost voluntar în Spania243 (şi apoi chiar internat în lagărul de muncă de la Buchenwald în perioada 20 nov. 1943 – 11 apr. 1945) inclusiv de autorii evrei David Diamant (1979: 370) şi Martin Sugarman (f.a. p. 108); ilegalist în Cluj la începutul anilor ’30, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 53); după război revenit în România, iniţial în S.S.I., apoi colonel (în 1949) D.G.S.P. şi şef al Direcţiei I Informaţii Externe, uneori menţionat şi ca şef al Direcţiei Politice a M.A.I. (v. Solomovici 2003: 88), probabil începând cu 1950; ulterior cadru didactic şi autor la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R.; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de
241 Menţionat şi de Toma Roman Jr. în articolul „’Bancherii roşii’, victime colaterale” din Bucureştiul Cultural VI (100).
242 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 41731 din 29 apr. 1947 în M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p. 3770.
243 Coautor, alături de Mihai Burcă, Constantin Câmpeanu, Mihail Florescu, Stan Minea, Iosif Nedelcu şi Valter Roman, al cărţii Voluntari români în Spania 1936 – 1939. Amintiri şi documente (Bucureşti: Ed. Politică, 1971).
175
maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a; căsătorit cu Judith, fiica liderului comunist din Ardealul de Nord Hillel Kohn, profesoară cu grad de conferenţiar la I.P.B. în anii ‘70; stabilit în anii ’80 în Elveţia (via Israel), acolo unde locuia fiica sa, Ana [Cathy? n.n., I.A.] (v. şi I.R.I.R. şi Caţavencu 2004; Solomovici 2003: 88 şi Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 506 n. 15, lucrări care îl menţionează în mod corect ca evreu);
1520. AGHERŞTEIN, Isac (în unele documente “Argeştein”) – în 1946 era şef adjunct de birou în cadrul Comisariatului de Poliţie al oraşului Bacău, în 1948 cu acelaşi grad la Chestura de Poliţie Bacău (M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7489; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 706);
1521. AHAILOVICI, Aron – din aprilie 1945 comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);
1522. ALBERTI, D. Iosif – ofiţer M.A.I., ulterior profesor la Şcoala de Miliţie până în 1962, când va fi trecut în rezervă;
1523. ALBINI, Iancu (n. 1898 Bucureşti) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (62 vol. I, u.a. 3/1952, vol. I);
1524. ALBU, ? (n. Gyuszi WEISS) – şeful biroului Siguranţei Arad după 1944 (menţionat în Solomovici 2001II: 56);
1525. ALMALECH, Moise – în 1948 era lucrător calificat în centrala D.P.S. (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5969);
1526. ALMALEK, Issim – după august 1944 detectiv în cadrul D.G.P., transferat la 1 iulie 1945 la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
1527. ALTKOPF, Mendel – locotenent-major M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol III, v. şi u.a. nr. 3/1952, vol. II)244;
1528. AMBRECHT, Huta – din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1529. AMBRUŞ, B. Coloman (Francisc) (24.II.1907 Livada de Câmpie, Hunedoara – 8.IV.1987, Braşov) (fiul lui Balint şi Ludovica) – colonel de Securitate, membru de partid din 1936; în septembrie 1945 încadrat ca subinspector la Inspectoratul Regional de Poliţie Timişoara, din oct. 1947 însărcinat cu atribuţii în domeniul Siguranţei; ulterior şeful D.R.S.P/D.R.S.S. Banat-Timişoara (1948-1951, cu grad de lt.-col.-), şeful D.R.S.S. Sibiu (1951-1952, cu grad de colonel), respectiv şeful D.R.S.S. Braşov (1952-1954-?); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls. II-a (M.Of. nr. 213 din 19 sept. 1945, partea I-a, p. 8115 şi nr. 228 din 3 oct. 1947, partea I-a, p. 8918; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 27, 34, 43; Deletant 1995b: 62; Cosma 1994: 76; vezi şi dosarul de la C.C.P. nr. 412/1059 din 20.II.1952, respectiv dosar A/50 Colecţia “ilegalişti decedaţi”))245;
1530. AMBRUSTER, Emilia – din dec. 1944 impiegată la Poliţia Fălticeni, detaşată la Poliţia Deva, iar ulterior transferată la Poliţia Târgovişte (M.Of. nr. 5 din 8 ian. 1945, partea I-a, p. 90);
1531. AMBRUŞ, Ecaterina – contabil-ajutor la Poliţia Focşani, în mai 1948 transferată la Poliţia Miercurea Ciuc (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4143);
1532. ANCEL, Coca – în iunie 1945 numit impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
244 V şi http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/Arhiva-Adevarul-Biserica-Serviciul-Scanteii_0_48596174.html.
245 V. fişa sa sumară la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/AMBRUS_COLOMAN_FRANCISC.pdf. Vezi şi Caţavencu 2007: 8.
176
1533. ANCEL, Ioil – în aprilie 1945 numit agent de poliţie la Poliţia oraşului Fălticeni, ulterior şeful serviciului economic de la Miliţia Rădăuţi, ulterior de la Miliţia Suceava; din 1 dec. 1947 agent la Poliţia Fălticeni; destituit în 1954 sub acuzaţia de sionism (dosar la C.C.P. nr. 475/745, întocmit la data de 16.XI.1954; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 707; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3077);
1534. ANDREESCU, Matusei (n. Matusei ARONOVICI, fiul lui Nathan şi Clara) (2.IX.1910 Panciu, Vrancea – 5.VIII.1986 Bucureşti) – membru de partid din 1944, comisar-şef la Brigada Mobilă a Siguranţei (1947-1948), în 1947 cu grad de comisar-şef în Direcţia Poliţiei de Siguranţă, apoi căpitan la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1949-1951), apoi maior şi respectiv locotenent-colonel, cu funcţia de şef de serviciu (II), apoi de birou la Direcţia VIII Cercetări Penale a D.G.S.S/D.S.S. (1951-1960-1962)246; în 1971 funcţionar la ICECHIM Bucureşti, decorat ca pensionar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); căs. cu Maria (n. Polak) (1910-2000), stabilită ulterior în Israel, împreună cu care a avut doi copii: Nanu Andreescu şi Riri (căs. Covu); (decizia ministrului Justiţiei nr. 85952 din 4 sept. 1947 în M.Of. nr. 237 din 14 oct. 1947, partea I-a, p. 9243; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10920; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2632; Watts 2011: 196 n. 2; Dobre et al. 2006: 80; C. Lupu 2011; Troncotă 2006: 63; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţoiu 2006: 34; Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 566; Niculae 2004: 32; Cosma 1994: 48, dosar A/62 Colecţia “ilegalişti decedaţi”, A.NI.C.);
1535. ANTONIU, Samuel (n. Samuel AIZICOVICI) (n. 12.IV.1910 Piatra Neamţ, fiul lui Mateiaş şi Betty; căs. cu Ella) – în februarie 1948 numit comisar-şef în cadrul centralei Siguranţei; după reorganizarea Siguranţei în Securitate maior, şef de serviciu şi locţiitor al lui Dulgheru la cabinetul ministrului de Interne (1948-1952), ulterior director adjunct la Direcţia VIII Cercetări Penale a D.G.S.S. până în 1957, când a fost destituit şi exclus din partid, urmare a descoperirii fostei sale apartenenţe la Partidului Radical Ţărănist în perioada interbelică; deţinut 3 ani247 pentru neglijenţă faţă de securitatea statului (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1519; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2632; C. Lupu 2011; Neştian 2010: 88; Kuller 2008c: 191; Caţavencu 2007: 12; Dobre et al. 2006: 185; Niculae 2004: 32; Deletant 1995b: 58; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48; v. şi dosarul său de la C.C.P. nr. 925/467 din 27.IV.1957);
1536. APOSTOLESCU, Otto (n. Issersohn?) – directorul casei de Cultură a M.A.I. (în cadrul Direcţiei Generale Politice) timp de câteva luni în 1951248;
1537. APTER, P. Silvia – din 1947 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4357);
1538. (?) ARANICI, Pavel (n. ARANYCS) – colonel la D.R.S.S. Braşov la jumătatea anilor ‘50, apoi şeful Direcţiei a III-a a Securităţii; ajuns chiar secretar de stat în M.A.I. (1961-1963); cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (2/1956) (I.R.I.R. şi Caţavencu 2004; Cosma 1994: 46, 75; Dobre et al. 2006: 78; C.P.A.D.C.R. 2006: 182);
1539. ARITONOVICI, Milu (Millo) – încadrat iniţial ca şeş adjunct de birou în centrala D.G.P. în septembrie 1945 (M.Of. nr. 200 din 4 sept. 1945, partea I-a, p. 7774); în 1947-1948 comisar în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10920; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 980);
246 V. fişa sa incompletă la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/ANDREESCU_MATUSEI.pdf. Vezi şi Caţavencu 2007:9 şi Solomovici 2001II: 43.
247 V. fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f:\web\Fise+matricole+penale+-+detinuti+politici\A\A+03.+Anghel+-+Ardeiu\Antoniu+Samuel+M/P1060208.JPG.
248 Vezi descrierea actualului centru cultural al Ministerului la http://www.cultura.mai.gov.ro/viewpage.php?page_id=88.
177
1540. ARON, Mauriciu – după război agent de poliţie la Chestura de Poliţie Iaşi; în 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă şi transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318);
1541. ARON, Zanben – din aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1542. (?) ARONESCU, ? – anchetator şi locţiiitor al comandantului Securităţii din Oradea în 1948 (Solomovici 2004: 566); posibilă identitate cu colonelul Constantin Aronescu, menţionat de multiple surse ca prezent încă la serviciul judeţean Bihor în 1981;
1543. AUBERT, Henry – medic M.A.I. Timişoara, ulterior şeful catedrei de cardiologie UMF Timişoara, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (68/1955);
1544. AUER, I. E. Geza – colonel, profesor la Şcoala de miliţie din Bucureşti până în 1965, ulterior şef de serviciu în Inspectoratul General al Miliţiei (Cosma 1994: 44-83);
1545. AVERBUCH, Iţic (după unele surse fratele Vandei Nicolschi) – colonel, comandantul Securităţii municipale Ploieşti în anii ‘50, avându-i ca adjuncţi pe Mauriciu Ştrul şi pe Şmilovici (Jela 2001; Solomovici 2004: 567);
1546. AVERBUCH, Izu A. – ajutor de comandant la Raionul M.A.I. Codlea, apoi la raionul Făgăraş, participant la reprimarea partizanilor din Făgăraş (cu dosar la C.C.P., nr. 1298/715 din 17.III.1960);
1547. AVRAM, Nusem – între 1944 şi 1945 şef adjunct de birou la Inspectoratul Regional de Poliţie al Moldovei de Nord (M.Of. nr. 261 din 14 nov. 1945, partea I-a, p. 9959);
1548. AVRAM, Şloim – din aprilie 1945 agent la Poliţia Dorohoi; din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă; în 1949 sublocotenent la biroul V Anchete la Securitatea Dorohoi în cadrul D.R.S.P. Suceava, implicat în lichidarea grupării anticomuniste Macoveiciuc, ulterior locotenent major la Securitatea din Piatra Neamţ, emigrat în Israel în anii ‘80 (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983; v. şi Caţavencu 2007: 15; Solomovici 2003: 207-8 şi 2004: 567, 600 – în fapt este vorba de aceeaşi persoană, n.n);
1549. AXELRAT, Sabina – din 1 aprilie 1948 agentă de poliţie la Direcţia Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080);
1550. BACALU, Dumitru (n. David) – din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); din luna noiembrie a aceluiaşi an comisar-ajutor (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10093); ulterior locotenent-major (în 1950), locţiitor director adjunct la D.R.S.P. Suceava în 1949-1950-?; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 76/1982; (I.R.I.R. şi Caţavencu 2004; Solomovici 2004: 567; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 277);
1551. BACALU, Marcu – în iunie 1948 numit comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă; ulterior locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (62 vol. I, u.a. 3/1952, vol. I) (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
1552. BACALU, Moise – din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1553. BAKOS, Vencel – în iunie 1945 numit gardian public la Comisariatul de Poliţie Gheorghieni (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246)
1554. BANDER, Paul – în mai 1948 promovat comisar de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4144);
1555. BANK, Iosif – în 1953 locotenent la Securitatea din Târgu Lăpuş, iar în anii ’60-’70 era menţionat ca maior la Securitatea din Sighet (v. Vischi şi Ivanciuc 2003);
178
1556. BANTEA, Eugen (n. Eugéne BEER, botezat “Mihail”249) (30.I.1921 Bârlad – 24.XI.1987 Bucureşti) – membru de partid din 1944 în anii ’60 şeful Editurii Militare, colonel, detaşat de la M.A.I. la M.Ap.N. în anii ‘70 (cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (9/1969), promovează treptat până la gradul de general-maior; director al Institutului de Studii de Istorie Militară, în anii ’60-’70 autor al unor lucrări de istoria mişcării muncitoreşti şi istorie militară română (v. şi Kuller 2008a: 51); fratele medicului Corneliu Bantea (Beer); căs. cu Marcela, profesoară de limba engleză;
1557. BARATZ, Israel – după război şef de serviciu în administraţia centrală M.A.I., în ianuarie 1949 reîncadrat ca referent (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 655);
1558. BARBU, Daniel (n. Barbu LENOBEL) – anchetator (1945-1950) în Brigada Mobilă a Direcţiei Cercetări Penale, în 1953 locotenent la Direcţia VIII (fostă V) de Cercetări Penale a D.G.S.S., emigrat ulterior în Israel; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 38/1980 şi 9/1983; (C. Lupu 2011; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Solomovici 2004: 586; Niculae 2004: 32; Jela 2001);
1559. BARTFELD, Leon – în octombrie 1945 numit gardian public pe lângă Poliţia oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
1560. BĂDESCU, Marcel (n. Marcel BLECHER, fiul lui Lazăr, fratele scriitorului Max Blecher) – originar din Botoşani, intrat în mişcarea comunistă în 1943, după 23 august 1944 iniţial activist de partid, apoi elev la Şcoala pentru ofiţeri M.A.I. (coleg cu Victor Ranga, Iulian Sorin, Pavel Sterescu ş.a.), după absolvire ofiţer la Direcţia Contrainformaţii a Armatei, trecut în rezervă în 1960, ulterior student la Facultatea de Istorie, apoi funcţionar la O.N.T., apoi angajat al comunităţii evreieşti, emigrat în Israel, întors în România după 1989 (M. Blecher-Bădescu în Solomovici 2003: 119-122);
1561. BĂDĂU (? BĂDAN), Alexandru (n. Alexander BRAUNSTEIN) – după august 1944 şeful Comisiei de Control al Străinilor din cadrul M.A.I., originar din Târgovişte;
1562. BĂLAN, Ştrul – după război agent de poliţie la Biroul Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Dărăbani, în martie 1948 transferat la Biroul Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Săveni (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4493; M.Of. nr. 72 din 26martie 1948, partea I-a, p. 2629);
1563. BĂLTEANU, M. Mihail (n. COLCHER) (n. la Lublin, U.R.S.S.) – locotenent-colonel, profesor de ştiinţe sociale la Şcoala de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. 32/1955), trecut în rezervă în 1962; ulterior autor al unor lucrări social-politice; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a; soţia Ritta decedată în sept. 2005 (91 ani) (Cosma 1994, I.R.I.R. & Caţavencu 2004, la intrarea “Boico Mihail”);
1564. BĂRĂNESCU, E. (n. BARANY, Elemer) – evreu maghiarofon, sublocotenent (în 1949), ulterior locotenent, şef de birou în cadrul D.R.S.P. / Raionala de Securitate Cluj (1948-1960) (C. Lupu 2011; I.R.I.R. şi Caţavencu 2004; Jela 2001; Vischi et al. 2005; Gavrilă-Ogoranu şi Baki Nicoară 1999: 180);
1565. BECHER, Mielu – maior de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (2/1979) – incertă activitatea sa în perioada urmărită (1945-1965);
1566. BEINER, Sigy (a nu se confunda cu omonimul) – în iulie 1948 angajat ca informator diurnist în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 172 din 28 iulie 1948, partea I-a, p. 6201);
1567. BENEDEK, Ernest – în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
249 Vezi pentru schimbarea numelui decizia nr. 114.242 din 13 nov. 1946, în M.Of. nr. 267 din 16 nov. 1946, partea I-a, p. 12.022.
179
1568. BENEDEK, Ştefan (n. 13.VIII.1910) – de profesie lăcătuş, membru P.C.d.R. din 1935; din 1 aprilie 1947 încadrat comisar-ajutor la Biroul de Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Baraolt (M.Of. nr. 72 din 26martie 1948, partea I-a, p. 2629); căpitan M.A.I. (1952); propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;
1569. BENIAMIN, Leon – în iunie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
1570. BERCOVITZ, I. – din iunie 1945 gardian public pe lângă Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
1571. BERCOVITZ, Zolman – în sept. 1946 încadrat agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia Sighet (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10432);
1572. BERCU, Bruno – în octombrie 1945 numit impiegat în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
1573. BERKOVICS, Ludovic – în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);
1574. BERARIU, Silviu (n. BERCOVICI) – din 1 aprilie 1945 secretar al Poliţiei oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); în 1947 numit comisar-şef al Inspectoratului Regional de Poliţie Suceava (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7083; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923);
1575. BERCIU, Ştefan (13.VII.1928 Bucureşti – 13.I.2000 Bucureşti) – ofiţer la Miliţia Judiciară Bucureşti, secţia Moravuri, între 1947 şi 1967, iar “în civil” autor de piese şi romane poliţiste (Kuller 2008a: 63)250; incinerat la crematoriul “Cenuşa” din Bucureşti;
1576. BERCOVICI, Burăh – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1577. BERCOVICI, Ionaş – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1578. BERCOVICI, Samuil – comisar la Chestura Poliţiei municipiului Iaşi (august 1944 – aprilie 1945, ulterior disponibilizat urmare a restructurării) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 99);
1579. BERCU, Iacob – în mai 1948 definitivat în funcţie ca agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315);
1580. BERCU, M. Leon (1907-1977) – medic la Prefectura Poliţiei Capitalei (1946-1948), ulterior membru supleant al Comisiei medico-militare mixte a Regiunii a II-a Militare Bucureşti; medicul personal al lui Gheorghiu-Dej şi apoi al altor demnitari comunişti, conferenţiar la I.M.F. Bucureşti, decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a şi în 1972 cu ordinul “Medicul Sanitar” cls. II-a (cf. Cioroianu 2005: 165 n. 209, ar fi fost de asemenea medicul lui Petru Groza) (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1946, partea I-a, p. 8187; M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 6002), iar din iulie 1948 repartizat la Sitalul Elias (M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1948, partea I-a, p. 6097);
1581. BERDICEVSCHI, Sara (n. ROZENBLATT) – angajată în martie 1948 informator diurnist în cadrul Direcţiei Generale a Poliţiei din M.A.I., apoi tansferată la Spitalul M.A.I. (v. M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2279; M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
1582. BEREŞ, Irma – în noiembrie 1945 încadrată în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de contabilă la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);
1583. BERGHER, David – în nov. 1947 numit agent de poliţiei în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 271 din 22 nov. 1947, partea I-a, p. 10350);
1584. BERGHER, Haim – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei Câmpulung, Bucovina (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
250 V. şi http://www.crispedia.ro/Stefan_Berciu.
180
1585. BERGHER, Moritz – angajat în aprilie 1948 ca informator diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 85 din 10 aprilie 1948, partea I-a, p. 3232);
1586. BERLINER, Adalbert – în iunie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a la Comisariatul de Poliţie Gheorghieni (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
1587. BERMAN, Samuel – de formaţie farmacist, în iulie 1948 încadrat şef adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
1588. BICHEL, Ion (n. Ivan) (uneori ortografiat Bikel) (n. 1927 Arad) – din grupul lui Serghei Niconov, încadrat ofiţer în S.S.I. după 1945 (după alte surse încadrat în M.A.I. abia în 1951), cu misiuni sub acoperire în R.F. Germană, Austria, Olanda, Suedia, Polonia ş.a., în anii ’60 cu grad de colonel, suspectat de spionaj în favoarea unor state occidentale (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2003: 449-53; Ozon 2001; Cosma 1994: 44);
1589. BIRALY, Vencel – în iunie 1945 numit gardian public la Comisariatul de Poliţie Gheorghieni (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
1590. BIRTAŞ, Gavrilă (n. Janoş BIRTAS) (n. 12.X.1905 Baia Mare) – evreu maghiarofon; după propriile declaraţii, membru de partid din 1922 (ar fi fost introdus în P.C.d.R. de către Berger Aladar (v. Dobre et al. 2006: 75)); cu stagiul recunoscut oficial din 1948; fost luptător în Spania, probabil agent N.K.V.D. în M.A.I. (Watts 2011: 196 n. 2; Cosma 1994: 34; Troncotă 2006: 63); din 1946, ca şef al Siguranţei Oradea, în 1947 inspector general în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919), după înfiinţarea Securităţii colonel, şeful Direcţiei I Informaţii Interne a D.G.S.P. din 1948, destituit în 1952 în cadrul valului de “epurări” şi încadrat ca director în Ministerul Gospodăriei Locale; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871);
1591. BIRTAŞ, M. Eva (n. Eva ROTSCHILD251) (n. 4.IV.1916, Şimleul Silvaniei) – 24.III.1987 România) – soţia lui Gavrilă Birtaş; membru P.C.d.R. din 1933, referent şef la Serviciul Operativ Securitatea Închisorilor (adjuncta lui Iosif Nemeş) (1949), referentă şi apoi şefă a Serviciului de Cadre din Direcţia Generală a Penitenciarelor (1949-1950, 1950-1952) cu grad de lt.-maj., inspector-prim în Grupa Inspecţii a Direcţiei Lagăre şi Colonii de Muncă din Direcţia Generală a Penitenciarelor şi Coloniilor de Muncă, cu gradul de căpitan (1954-1955), pensionată pe caz de invaliditate în 1955; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
1592. BLANDER, Iosif (Herciu?) – în 1948 plutonier-major la D.R.S.P. Bucureşti, fost lăcătuş (Solomovici 2004: 567);
1593. BLANK, Martin – în 1 aprilie 1947 încadrat comisar de poliţie în D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 72 din 26martie 1948, partea I-a, p. 2629);
1594. BLAUMAN, Ladislau – medic, din iunie 1948 angajat la Spitalul M.A.I. Bucureşti (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
1595. BLAUSTEIN, Laurenţiu – în anii ’50 locotenent de Securitate participant la reprimarea rezistenţei anticomuniste din munţi; menţionat în memoriile lui Ioan Gavrilă Ogoranu, care reproduce o dare de seamă a Miliţiei Raionale Făgăraş din 14 august 1952, respectiv, sub numele neplauzibil “Blaunstein”, de Solomovici, 2004: 567;
1596. BLĂNARU, Sofia – din 1 aprilie 1948 dactilografă stagiară la Inspectoratul Regional de Poliţie Galaţi, Serviciul Siguranţă (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2631);
1597. (?) BLEHAN, Octavian (după unele surse n. Osias BLECHER) – angajat comisar la Inspectoratul Regional de Siguranţă Iaşi după război (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219, v şi M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2037), ulterior cu grad de locotent, iar în 1953-1954 maior, anchetator la Suceava, menţionat ca torţionar în multiple
251 V. şi biografia ei pe saitul I.I.C.C.M.E.R., la http://crimelecomunismului.ro/ro/biografiile_nomenklaturii/#Eva Birtaş.
181
mărturii ale unor foşti deţinuţi politici şi în Raportul C.P.A.D.C.R. 82006: 182); în jurul anului 2004 identificat încă în viaţă la Craiova, pensionar;
1598. BLUM, Beatrice – în mai 1948 angajată agent principal de poliţie în cadrul D.P.S. (M.Of. nr. 115 din 20 mai 1948, partea I-a, p. 4437);
1599. BLUM, Vasile – de formaţie şofer, în 1948 informator diurnist în cadrul D.P.S. (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4495);
1600. BLUMENFELD, Bloida – din 1 aprilie 1945 impiegat în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1601. BLUMENFELD, Leon – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1602. BLUMENFELD, Samuel – în 1948 lucrător calificat în centrala Siguranţei (M.Of. nr. 190 din 18 august 1948, partea I-a, p. 6748);
1603. BLUMER, Sergiu – în august 1948 încadrat comisar de poliţie în D.P.S. (M.Of. nr. 190 din 18 august 1948, partea I-a, p. 6747; menţionat şi în Solomovici (2004II: 567), potrivit căruia ar fi fost inginer chimist, fiul fostului proprietar al magazinului “Luvru” din Bucureşti);
1604. (?) BOCSE, Iosif – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (23/1953);
1605. BODASCHER, Otto – după război iniţial funcţionar la Primăria Timişoara, în martie 1945 reîncadrat în Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale (fost arhitect-şef al Timişoarei)) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
1606. BODNAR, M. Ervin (n. Solomon-Erwin BLUM252) (n. 25.VIII.1919 Braşov) (uneori cu nume de serviciu BONDA)– fost voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, apoi în maquis; după război încadrat iniţial în Securitate, unde, cf. I.R.R. şi Caţavencu (2004), a fost “utilizat în exercitarea de presiuni asupra liderului sionist A.L. Zissu pentru deschiderea de negocieri economice pentru liberalizarea emigrărilor în Palestina”; din 1949 inginer-şef al Direcţiei Centrale Industriale a Chimiei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213); ulterior (din 1958?) director general al IPROCHIM în anii ’50-’60; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, alături de alţi “spanioli” (inclus şi în lista lui Solomovici 2004: 136; v. şi 2003: 264);
1607. BODOAGĂ, Zalman – din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1608. BOGDAN, I. Horia (Sharit) – în 1950 maior, director adjunct al Secretariatului D.G.S.P. la înfiinţare (1948) (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Oprea 2002: 157);
1609. BOGDAN, Hary (n. Harry BERMAN253, fiul lui Philip şi Rosa (n. Stark)) (n. 6.XI.1917 Bucureşti) (uneori menţionat cu prenumele românizat Horia) – în 1957 colonel de Interne; şeful Direcţiei Aprovizionare şi Gospodărie a M.A.I. (1955-1960), ulterior şeful direcţiei tehnic-administrative, direcţia Spate din M.A.I.; fratele lui Jean Bogdan (v. supra); căs. cu Simona, cu care a avut o fiică, Doina; (?) decorat în 1971 sub numele dactilografiat eronat “Corneliu Hari [B]ogdan”, în calitate de şef de serviciu la M.A.I., cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a (Dobre et al. 2006: 215; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Arachelian 2010; Goma 2007: 118; Pelin 2005; Cosma 1994: 50; Solomovici 2003: 198; Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 157 din
252 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 125.093 din 11 dec. 1945, în M.Of. nr. partea I-a, p. 10926.
253 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 99243 din 4 oct. 1946 în M.Of. nr. 233 din 8 oct. 1946, partea I-a, p. 10875.
182
4 mai 1957; menţionat şi în A.S.R.I., fond documentar, dosar 10.090, f. 18; Arhiva Operativă M.A.I., Ordine şi Instrucţiuni 1959, DJ nr. 3617, vol I., f. 2);
1610. BOGDAN, Nicolae (n. CNAPPE; fiul lui Carol) (n. 19.XI.1900 Bucureşti) – după război inspector în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; decorat în 1947 cu ordinul „Coroana României în grad de Cavaler (decizia nr. 19854 din 25 febr. 1946 în M.Of. nr. 72 din 26 martie 1946, partea I-a, p. 2786; M.Of. nr. 266 din 20 nov. 1945, partea I-a, p. 10158; M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871);
1611. BOICO, Mihail (n. Meier ROSNER, fiul lui Meyer (alias “Roman”) şi Fulie (alias “Elena”), ambii imigraţi din Rusia; zis “Bibi”) (26.III.1912 Frasin, Suceava – 10.IV.1972 Bucureşti) – ilegalist (membru de partid din 1931), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1954); voluntar în Spania (1936-1939), apoi înrolat ca ofiţer al Armatei Roşii (1941-1944), după august 1944 maior, apoi în Brigada Mobilă a Siguranţei Statului cu grad de lt.-col. (1946-1947); în oct. 1947 reîncadrat (retroactiv, începând cu 15 august 1945), ca locotenent-colonel de infanterie activ în Forţele Armate; transferat ca locţiitor politic la Minister (dec. 1947 – 1950), avansat la gradul de general-maior în 1949, comandant al Comandamentului Trupelor de Grăniceri (1950-1952), destituit şi trecut în rezervă în 1952, anchetat, disculpat, apoi transferat secretar al “Agenţiei Economie Române” de la Moscova, ulterior pentru scurt timp director adjunct al Uzinelor “23 August din Bucureşti; unchiul prin alianţă al lui Vladimir Tismăneanu (I.R.I.R. & Caţavencu 2004254 ş.a.); decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); a avut 3 fraţi – Avrum (1905-1934), Alexandru (Leizer) (1906 – 1984 Ierusalim, Israel), Sali (Salomon) (1903-1945) şi o soră – Pepi (căs.) Wasserman (1909 – d?);
1612. BOICULESI, Isidor (cunoscut mai degrabă cu prenumele prescurtat “Isou” din perioada ulterioară de artist) (1925-2007) – în 1948 comisar de poliţie în cadrul Biroului Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Gura Humorului (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2037);
1613. BOKOR, Ludovic (30.VII.1930 Braşov – 2000 Cluj, fiul lui Alexandru şi Berta) – evreu maghiarofon, maior (la trecerea în rezervă) la Direcţia Regională / Inspectoratul Judeţean Cluj al Securităţii între 1951 şi 1969; trecut în rezervă la 31.12.1969 cu grad de maior255;
1614. BOTOŞENEANU, H. Bernard – după război funcţionar la Subsecretariatul de Stat al Aerului de pe lângă Ministerul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
1615. BRAND, Bernard – în august 1945 sergent major la Legiunea de Jandarmi din Trei Scaune (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 175);
1616. BRATU, Ferentz – în sept. 1945 încadrat ca detectiv clasa II-a în D.G.P., în luan noiembrie avansat la clasa I-a (M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9800; M.Of. nr. 215 din 21 sept. 1945, partea I-a, p. 8199);
1617. BRAUNSTEIN, Samoilă – după august 1944 agent de poliţie la Iaşi, de unde demisionează în sept. 1946 (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433);
1618. BRAVERMAN, Rebeca – şefă de birou (1945-1947), apoi comisar în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (1945-1948), (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65 şi fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318);
1619. BREBAN, Iosif (n. Jozsef) (6.IV.1920 Balc, Bihor – 2003 Bucureşti) – evreu maghiarofon, cf. fişei de la Securitate256; ilegalist (membru U:T.C. din 1935); muncitor necalificat, apoi zeţar la
254 Vezi şi „Marioneta sovietică de la Frasin” în Monitorul de Suceava, 28 iunie 2007, precum şi menţiunea lui între voluntarii evrei din războiul civil spaniol în Diamant 1979: 371 şi Sugarman f.a.: 108).
255 V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/BOKOR_LUDOVIC.pdf
183
Tipografia Oradea (1933-1937), apoi diverse alte munci până în 1941); deportat în batalioanele de muncă obligatorie maghiare (1943-1944); după război activist la Sindicatele Unite şi la Comitetul P.C.R. Marghita (1944-1946); secretar al Comitetului P.C.R. Sălard (1946), instructor al Comitetului judeţean P.M.R. Oradea (ian. 1947 – sept. 1948); director al Direcţiei Judeţene Agricole Oradea (sept. 1948-apr. 1949); membru al comisiei electorale interimare Bihor (1948); studii de scurtă durată la Şcoala centrală de lectori de partid “A.A. Jdanov” (apr.-nov.1949); şef al Sectorului Sfaturi Populare al C.C. al P.M.R. (dec. 1949 – mai 1959); adjunct al şefului Secţiei Agrare a C.C. al P.M.R. şi deputat ăn Sfatul Popular Regional Oradea (mai 1950 – mai 1952); apoi încadrat cu grad de maior în Securitate, locţiitor al şefului Direcţiei a IV-a Contrasabotaj a Securităţii (1952-1953) unde este avansat la gradul de lt.-col.; şeful Direcţiei a IV-a a Securităţii (1956-1957); şef al Direcţiei Regionale a Securităţii Cluj, cu grad de colonel (iul. 1957 – mart. 1961); trecut în rezervă la 17 martie 1961 cu grad de colonel (Arhiva Operativă M.A.I., Ordine şi Instrucţiuni 1959, DJ nr. 3617, vol I., f. 2; Pleşa 2010: 124-5; C. Lupu 2011; Dobre et al. 2006: 78; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 363-71, n. 1; Levy 2002: 84, 204, 243 n. 54; Cosma 1994: 83)257;
1620. BREBAN, Mihai Eugen – fratele lui Iosif Breban; încadrat după război comisar-ajutor de poliţie în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea, la Serviciul Siguranţă (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4494); ulterior colonel, iniţial şeful direcţiei a IV-a Contraspionaj în Forţele Armate a D.G.S.P., iar apoi locţiitor al comandantului Şcolii de ofiţeri de Securitate din Băneasa, trecut în rezervă în 1961 (Pleşa 2010: 124-5; Cosma 1994: 46);
1621. BREINER, Gheorghe (n. Sigismund, zis “Szighi”) (mai rar menţionat şi ca “Beiner”) – originar din Cernăuţi (n. 1921), implicat în atacurile asupra Armatei Române la retragerea din 28-29 iunie 1940, după iulie 1941 evacuat de sovietici în Asia Centrală, revenit în ţară în 1944; încadrat în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a în iunie 1945; în 1947 cu grad de comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Cluj, transferat în cadrul Serviciului de Siguranţă; după transformarea Siguranţei în Securitate, locotenent-major, locţiitor al şefului serviciului Cercetări Penale la serviciul judeţean Cluj al D.G.S.P. (1948-1959), ulterior şeful secţiei I de securitate regiunea Hunedoara-Deva, emigrat în 1970 în Israel (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10924; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Duţu et al. 2002: 12, Goma 2007: 178-9, Cosma 1994: 83; menţionat pentru brutalitatea sa şi în memoriile lui Raoul Şorban, Raul Volcinschi şi Ovidiu Vasilescu, fost deţinut la Gherla);
1622. BRILL, M. Iosef Şulam (zis “Şuli”; fiul lui Moise) (5.VIII.1910 – 27.XII.1978 România) – ilegalist cunoscut, fost voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, trecut în rezervă la 15 august 1945, reactivat în august 1948 (M.Of. nr. 180 din 6 august 1948, partea I-a, p. 6491); membru al diviziei “Tudor Vladimirescu”, claitate în care în martie 1946 este decorat de autorităţile sovietice cu ordinul “Steaua Roşie”; ulterior colonel dr., decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; exclus din M.A.I. şi din partid în cadrul epurărilor din 1952, ulterior reabilitat (1954?) a locuit împreună cu soţia Janeta şi copii Rodica şi Vlad în Bucureşti, pe Aleea Alexandru nr. 9, la etajul clădirii ale cărei nivele inferioare erau ocupate de Walter, Hortensia, Petre şi Carmela Roman; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 126/1970; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
256 Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 10, f. 93. De altfel, părinţii săi, doi fraţi, două surori şi un unchi au decedat în timpul războiului în lagărele naziste de muncă obligatorie.
257 Vezi şi fişa sa parţială de la C.N.S.A.S. la adresa http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/BREBAN_IOSIF.pdf.
184
1623. BROITMAN, ? – locotenent major la Securitatea din Oradea în anii ’50 (Kovacs 2006; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţoiu 2006: 43);
1624. BRUDER, Ecaterina – în martie 1948 numită agent de poliţie în cadrul centrala Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1913);
1625. BRUNER, Gh. Isidor (în alte documente “Brunner”) – după război agent principal de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în mai 1948 avansat comisar-ajutor (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313; comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (oct. 1944 – iulie 1945) (M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6309);
1626. BRUTARU, Jacques – după august 1944 şi până în august 1945, când demisionează, şef de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 187 din 18 aug. 1945, partea I-a, p. 7259);
1627. BUCHLER, Andrei – din iunie 1945 agent de poliţie la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
1628. BUCICOV, Maria (n. Mira) – ofiţer la Direcţia B Contraspionaj a Securităţii în 1951, soţia colonelului de securitate Valeriu/Valerian Bucicov (Bucikov) (Jela 2001, Solomovici 2001II: 44; Catalan 2001/4; Cosma 1994: 45, 70; Watts 2011: 197 n. 1);
1629. BUIUM, S. Buium – din 1 aprilie 1948 numit agent de poliţie în centrala D.P.S. (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5969);
1630. BULAN, Şt. Iacob (n. Iakov), – gen. mr. M.A.I., fost ofiţer sovietic, avansat la 23 august 1949 general, locţiitor politic al Comandamentului trupelor de Securitate (1945-1952), apoi comandant al aviaţiei militare şi rector al Academiei Militare din Bucureşti; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (14/1955, 4/1956) şi referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 2/1957; decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
1631. BURCĂ, Mihai (n. Michal Iurevici BURSCH) (25.IV.1914 Paşcani – 1994 Bucureşti) – de formaţie tâmplar; ilegalist, membru P.C.d.R. din 1932, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 876 / 2407), voluntar în războiul civil din Spania, avansat căpitan al Armatei Roşii în 1936, locţiitor politic al comandantului Regimentului I Infanterie şi ulterior al Diviziei I Infanterie “Tudor Vladimirescu” (1943-1944), avansat succesiv până la gradul de colonel (1947), şef al Direcţiei Generale Politice a M.A.I. (1947-1950), comandant al trupelor M.A.I. (1950-1952), numit în sept 1952 ministru adjunct al Afacerilor Interne (Decret nr. 327 din 19 sept. 1952); anchetat alături de alţi “spanioli” şi “francezi” în 1953, apoi comandant al Comandamentului Forţelor Aeriene Militare (1953-1956), şef al Direcţiei Superioare Politice a Armatei (1956-1964), ministru adjunct al forţelor armate (1956-1972), comandant al Comandamentului Serviciilor Armatei (1972-1973), avansat gen.-col. în 1965, preşedinte al Consiliului Central al Crucii Roşii (1972-1975), trecut în rezervă în 1977; decorat în mai 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa III-a (Adorian et al. 1971: 210; Diamant 1979: 371; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 317));
1632. BUTNARU, Ferdinand – în 1948 definitivat în funcţia de agent de poliţie la Iaşi (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5627);
1633. BUTYKA, A. Francisc (n. Ferenc Butyka la 13.07.1920, Cluj-Napoca (fiul lui Andrei şi Sara) – d. 1997, Bucureşti) – evreu maghiarofon, colonel de Securitate, fost activist C.C. al P.M.R. şi ulterior membru al Comitetului de Partid din centrala Ministerului Securităţii Statului, şeful sectorului de anchete şi cercetări de la Comisia Controlului de Partid (până în 1952), ulterior i-a succedat lui Dulgheru la şefia Direcţiei Cercetări Penale a Securităţii, renumerotată Direcţia a VIII-a în 1953 (1952 – locţiitor, 1953-1963 – şeful Direcţiei), trecut în rezervă în 1963 cu grad de colonel; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1955) (menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 183; Dobre et al. 2006: 79; Troncotă 2006: 123, 165; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Ioniţiu 2008:88; Goma 2007: 118; Solomovici 2003: 195; Wexler & Popov 2002 II: 825; Cosma 1994: 49, 75; v. şi fişa de la C.N.S.A.S., “Cadrele Securităţii”);
185
1634. CAFFE, Corina – în ianuarie 1948 numită comisar adjunct în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. din M.A.I. (M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 240);
1635. CALER, Emanoil – în 1947 era agent sanitar la Penitenciarul Sighet (M.Of. nr. 23 din 29 ian. 1947, partea I-a, p. 681);
1636. CANTEA, L. Henri – în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5)
1637. CAPLAN, Teea (ortografiat şi Thea Kaplan) – ilegalistă, plutonier major şef (în 1949), după război ocupând diverse funcţii, inclusiv şef de serviciu la Ministerul Turismului (la începutul anilor ’70); decorată cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1949 (Decretul prezidiului M.A.N. nr. 873 din 20 august 1949258) şi respectiv cu ordinul “23 August” cls. a III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
1638. CAS, B. Mihail – din 1 aprilie 1947 încadrat comisar de poliţie în D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 72 din 26martie 1948, partea I-a, p. 2629);
1639. CASAPU, Iancu – din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Comisariatului de Poliţie Hârlău (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1640. CATZ, Clareta – în nov. 1945 încadrată ca şefă adjunctă de birou la Inspectoratul regional de Poliţie al Moldovei de Nord (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10094);
1641. CĂLIN, Mihail (n. Michail M. GRIMBERG) (n. 7.I.1897 Corabia) – după război inspector la Inspectoratul General de Jandarmi; M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871; M.Of. nr. 88 din 18 apr. 1947, partea I-a, p. 3038; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1947, partea I-a, p. 918;
1642. CÂMPEANU, Mircea (n. FELDMAN) – fost lăcătuş, în 1948 plutonier major la D.R.S.P. Bucureşti (Solomovici 2004: 567);
1643. CEASLAVSKI (cu varianta Ciaslavski) – şef de serviciu D.G.S.P./D.G.S.S. (1947-1953), fost frizer al Anei Pauker (C. Lupu 2011; Goma 2007: 118, Jela 2001; Cosma 1994: 48);
1644. CERLINCĂ, Eugen (n. Cerlinca, fiul lui Maxim şi Michalina) (1.I.1933 – 1985; Suceava) – ofiţer la Direcţia Regională, ulterior Inspectoratul Judeţean Suceava al Securităţii între 1956 şi 1983, când este trecut în rezervă cu gradul de locotenent-colonel259;
1645. CHELER, Paul (n. KELLER) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (4/1968);
1646. CHELM, Petre – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Comisariatului de Poliţie Ştefăneşti, Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1647. CHELMAN, Mayer – după august 1944 detectiv în cadrul D.G.P., transferat la 1 iulie 1945 la Prefectura Poliţiei Capitalei, iar în nov. 1945 numit comisar-ajutor în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982 şi nr. 253 din 5 nov. 1945, partea I-a, p. 9718);
1648. (?) CHIMION, Solomon – din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355);
1649. CHIPER, Ion (n. Lary LEFERMAN; a folosit frecvent ca nume de serviciu şi varianta “Sava Leferman”) – după război comisar-ajutor al Inspectoratului Regional de Siguranţă Iaşi, apoi încadrat ofiţer la D.R.S.P. Iaşi (la un moment dat cu gradul de locotenent-major), pensionat, trăia încă în Iaşi în anii ’90 (referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 201/1975; Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea
258 V. http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=26302.
259 V. fişa parţială la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/CERLINCA_EUGEN.pdf.
186
I-a, p. 10923; Ioniţoiu 2000: 204; Ioniţiu 2008:88; Neştian 2010: 88; I.R.I.R. & Caţavencu (2004) îl menţionează ca sublocotenent la D.R.S.P. Galaţi în 1948)260;
1650. CHIPER, Surica – în dec. 1947 numită agent de poliţiei în cadrul D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1947, partea I-a, p. 11059);
1651. CHITNER, Tarna – după război impiegată la Poliţia oraşului Roman, din sept. 1947 însărcinată cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321);
1652. CHIVU, Milly – în 1948 încadrată ca dactilografă în D.P.S. (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360 şi nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5817);
1653. CHUSID, Dora (fiica lui Aizic) – cadru didactic civil la Şcoala de ofiţeri de securitate din Băneasa până în 1959, când este trecută în rezervă (Cosma 1994);
1654. CIMPOIEŞU, George (cu variantele Ciompoieşu George şi Cimpoişu George) (n. 8.V.1937 la Josenii Bârgăului, jud. BN (fiul lui Ioan şi Ghizela Vilhelmina) – d. 1997, Botoşani) – angajat în 1957 la Direcţia Regională Suceava, unde până în 1989 avansează până la gradul de lt.-col. în cadrul Inspectoratului judeţean Suceava al Securităţii (funcţie de şef de colectiv), trecut în rezervă la 17.I.1990261); căs. cu Petria, a avut doi fii: Dan şi Sorin;
1655. CIOBOTARU, Iancu – din mai 1945 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 14 Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);
1656. CIORTAN, Gabriel (n. FELDMANN) (n. 15.V.1915 Bucureşti) – din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355; M.Of. nr. 232 din 11 oct. 1945, partea I-a, p. 8888);
1657. CITY, Mayer – după război şef adjunct de birou în cadrul prefecturii Poliţiei Capitalei, disponibilizat în 3 ianuarie 1948 pentru luare de mită (M.Of. nr. 16 din 20 ianuarie 1948, partea I-a, p. 473);
1658. COCA, Ancel – demis în nov. 1945 din funcţia de impiegat la Serviciul Siguranţă al Prefecturii Poliţiei Capitalei pentru neprezentare la post (M.Of. nr. 266 din 20 nov. 1945, partea I-a, p. 10126);
1659. COHEN, N. Sever – în 1948 era comisar de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 980; M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2604);
1660. COHN, Bernard – în 1947 comisar-ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086);
1661. COHN, Lazăr – din iunie 1948 angajat în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5228);
1662. COHN, M. Harry – fost tinichigiu, în 1948 plutonier-major în D.R.S.P. Bucureşti (Solomovici 2004: 569);
1663. COHN, Moses – în august 1948 şef de secţie în cadrul M.A.I., transferat temporar ca translator-şef (v. M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6310);
1664. COHN, Zissu (fiul lui Şmil) – şef de catedră la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa, trecut în rezervă în 1958 (Cosma 1994);
1665. CONICI RAITER, Iosif – în ianuarie 1948 numit agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 239);
1666. COJOCARU, Burah – în 1948 era comisar la Serviciul de Siguranţă Bacău (M.of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227; M.Of. nr. 4 din 4 ian. 1948, partea I-a, p. 78);
260 Vezi şi http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/dictionar_no/no/dictionarno_2.html, http://www.comunism.ro/fisiere/tortionari/cautt.php
261 V. fişa parţială la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/CIMPOIESU_GEORGE.pdf.
187
1667. COJOCARU, Moritz – din aprilie 1945 şef de secţie de gardieni publici la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1668. COJOCARU, F. Sandu (n. Ştrul) – căpitan M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (dosar 12/1954);
1669. COJOCARU, Ştrul – din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); demis în apr. 1946 “pentru greşeli grave în serviciu” (M.Of. nr. 92 din 17 apr. 1946, partea I-a, p. 3949);
1670. COJOCARU, Tobias – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1671. CONSTANTIN, Simion (n. COHN) – membru de partid; funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (61/1955); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 81/1970;
1672. CONSTANTINESCU, Ionel (alias) (n. 20.XII.1928, Brăila (fiul lui Samoil şi Tita) – d. 1993, Suceava) – angajat în 1949 la D.R.S.P. Suceava, avansează în cadrul direcţiei regionale, ulterior inspectoratului judeţean Suceava, până la gradul de colonel, cu care este trecut în rezervă la 21.IX.1981;
1673. COPER, Stefan – în noiembrie 1945 numit de ministrul de Interne comisar-ajutor în cadrul Chesturii de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170);
1674. CORNĂŢEANU, Eugen (n. Jenö KRONSTEIN262) (2.XII.1907 Brezoiu, Vâlcea – (22.VI.?)1953) – colonel de Securitate (în 1953); iniţial ofiţer la D.R.S.P. Oradea (1948-1950), implicat în reprimarea rezistenţei anti-comuniste din Maramureş, apoi prezent în Direcţia Penitenciare, iniţial la penitenciarul Aiud, iar apoi comandant al lagărului de muncă Galeş, sinucis în 1953;
1675. (?) CORNEANU, Ana – în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul Spitalului M.A.I. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
1676. CORNESTER, Şloim – din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1677. COSMOVICI, Adrian – din noiembrie 1945 comisar la Poliţia oraşului Râmnicu-Vâlcea (M.Of. nr. 260 din 13 noiembrie 1945, partea I-a, p. 9940);
1678. COSSLER, Gheorghe – din 1 aprilie 1947 încadrat în D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 72 din 26martie 1948, partea I-a, p. 2629);
1679. COSMA, Frederich – în 1947 era comisar-ajutor la Poliţia oraşului Satu Mare (M.Of. nr. 176 din 4 aug. 1947, partea I-a, p. 6867);
1680. COSTEA, Haim Max (n. Max H. COPELOVICI263) (n. 23.V.1918 Bucureşti) – încadrat după război în D.G.P., ulterior colonel M.A.I. (farmacist), cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1955), trecut în rezervă în 1982 (în dosarul 3/1982 ibid.);
1681. COSTIN, Valeriu (n. Nuţă AIZICOVICI) – încadrat în M.A.I. în iunie 1945 la Comisariatul de Poliţie Bacău; în 1948 la Chestura de Poliţie Iaşi, cu grad de comisar; ulterior comisar de miliţie până în 1950 (cu dosar disciplinar la C.C.P. nr. inv. 120/132 din 25.III.1951; M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706 şi nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1516);
262 V. cererea de schimbare a numelui în M.Of. nr. 237 din 17 oct. 1945, partea I-a, p. 9071, respectiv decizia ministrului Justiţiei nr. 1348 din 7 ian. 1946 în M.Of. nr. 67 din 20 martie 1946, partea I-a, p. 2547.
263 V. M.Of. nr. 273 din 28 nov. 1945, partea I-a, p. 10381 (pentru cerere) şi respectiv decizia ministrului Justiţiei nr. 9964 din 31 ian. 1946 din M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1375 (pentru aprobare).
188
1682. CRACAOANU, Leon (n. KRAKAUER) – după război comisar la Chestura de Poliţia Iaşi; în martie 1947 transferat la Poliţia Călăraşi (M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896);
1683. CRISTEA, Ghedeion – în 1947 comisar la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Suceava (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923);
1684. CRISTESCU, Pavel (n. Fifca KLEINMAN) (18.VI.1913 – 26.V.1986) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1931; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2017, care indică numele “Faivel Kleiman”); după război general, şeful Direcţiei Personal (1946-1948), respectiv şeful Direcţiei Generale a Miliţiei din M.A.I. (1949-1952); apoi vreme de două decenii director general la Ministerul Industriei Chimice; încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent-colonel, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, în 1963 (printr-un decret individualizat) cu Ordinul Muncii cls. I iar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a II.-a; (Jela 2001, Duţu et al. 2002: 52-3, Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 299; Levy 2002: 104; menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 662/637, 803; Diamant 1979: 371; Sugarman f.a.: 108; M.Of. nr. 21 din 26 ian. 1949, partea I-a, p. 833);
1685. CRISTESCU, Virgil (n. HAIDEN) (n. 21 ian. 1922 Tg. Neamţ) – după război şeful Direcţiei Personal în centrala D.G.P.; decorat în 1947 cu ordinul „Coroana României” în grad de ofiţer (M.Of. nr. 253 din 5 nov. 1945, partea I-a, p. 9748; M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871; M.Of. nr. 99 din 2 mai 1947, partea I-a, p. 3486; M.Of. nr. 4 din 4 ian. 1947, partea I-a, p. 61);
1686. CROITORU, Simion – din mai 1945 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 12 Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)
1687. CSEN, Pavel (n. Pavel JÖSZEF) – medic la Securitatea din Cluj între 1948 şi 1958;
1688. CSIKI, Vilhelm – în iunie 1945 încadrat ca gradian public clasa a III-a pe lângă Poliţia oraşului Tg. Mureş (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128);
1689. (?) CSIZER, Zoltan – medic M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (31/1953);
1690. CZELLER, Ludovic (n. Lajos, cu nume de familie ortografiat ocazional Zeller, respectiv Cseller) (n. 1924 Ciocaia, Bihor – d. 1953 Oradea) – evreu maghiarofon; după august 1944 comisar şef la Poliţia Sighet, în sept. 1946 transferat la Siguranţa Oradea cu acelaşi grad (iunie 1946-1948), apoi colonel, director al D.R.S.P. Oradea din 1948, participant la reprimarea rezistenţei din Maramureş, ulterior încadrat inspector general la Direcţia Penitenciare a D.G.S.P., sinucis după epurarea Anei Pauker (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127 şi M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7084; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 34, 43; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 25; Solomovici 2004: 569; Kovacs 2006; Budea 2005; Jela 2001; Cosma 1994: 76);
1691. DAN, Rozalia – în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul Spitalului M.A.I. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
1692. DANER, Rudolf Iosif – locotenent-colonel de Miliţie (în 1979), cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (2/1979);
1693. DANIELEVICI, Emil – după război agent de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi, din 1 dec. 1947 transferat intern la Serviciul Siguranţă (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);
1694. DASCĂLU, Aurel – în nov. 1945 numit comisar în cadrul Poliţiei oraşului Dorohoi (M.Of. nr. 259 din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9926);
1695. DASCĂLU, Elizar (n. Elizare M. FRIEDMAN) (n. 3.VI.1912 Sinaia; locuia pe str. Mîntuleasa nr. 22, îbn acelaşi bloc cu L. Pătrăşcanu) – în iunie 1945 numit comisar-şef în cadrul Prefecturii
189
Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5466; decizia M.J. nr. 126.933 din 15 dec. 1945 în M.Of. nr. 295 din 28 dec. 1945, partea I-a, p. 11177; M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8050);
1696. DASCĂLU / DASZKEL, Eugen (n. DAVIDOVICI la 01.08.1910, Turda, fiul lui Ignaţ şi Pepi) – şeful Siguranţei Satu Mare (1944-1948), posibil agent sovietic, apoi şeful Serviciului Judeţean Mureş al D.R.S.P. Cluj, ulterior şef de serviciu la Regionala Cluj a D.G.S.S. (Jela 2001, Goma 2007: 118; Cosma 1994: 52, 76, 83);
1697. DAVID, Isidor – în anii ’50 locotenent de Securitate la Iaşi (unul din anchetatorii lui Octav Bjoza, preşedintele A.F.D.P.R.), emigrat în Israel (Solomovici 2004: 570);
1698. DAVID, Leibu – în 1947 comisar în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10921);
1699. DAVIDENKO, ? – în 1949 maior N.K.V.D., şeful trupelor de securitate din Maramureş (Vischi şi Ivanciuc 2003);
1700. DAVIDESCU; Leon – din 1947 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4354);
1701. DAVIDESCU, Sache – după război chestor la Prefectura Poliţiei Capitalei; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871);
1702. DAVIDOVICI, Angela – după război impiegată stagiară de arhivă în D.G.P., post din care demisionează în iunie 1948 (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
1703. DAVIDOVICI, Iosif – la sfârşitul anului 1947 comisar la Serviciul Judeţean de Siguranţă Roman (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319); după înfiinţarea D.G.S.P., sublocotenent (în 1949), apoi locotenent, şeful biroului 1 Informaţii la Securitatea din Roman, în cadrul D.R.S.P. Iaşi (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319), respectiv la Biroul municipal de Securitate Iaşi (A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Jela 2001, Ioniţoiu 2006: 44; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);
1704. DAVIDOVICI, O. Gheorghe – din 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10557);
1705. DAVIDOVICI, A. Martin – începând cu 1 februarie 1948 agent de poliţie la Arad (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1515);
1706. DAVIDSOHN, Avram (fiul lui Şaim) – şeful biroului Planificare Învăţământ la Şcoala de ofiţeri de Miliţie, trecut în rezervă în 1960;
1707. DĂIANU, Pavel (fiul lui Avram) – locotenent-colonel MAI, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (8/1961 şi 12/1965);
1708. DEBELKA, Emeric (fiul lui Carol) – colonel M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (14/1955); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1957;
1709. DEITEL, Ernest (n. 30.IV.1927 Usgorod, U.R.S.S.) (fiul lui Eugen Iacov şi Ella) – a avansat treptat de la gradul de căpitan la cel de locotenent-colonel (în 1958), şeful serviciului 2 la Direcţia Regională Braşov a Securităţii în anii ’50, implicat în reprimarea partizanilor anticomunişti din Munţii Făgăraş (deconspirat de către C.N.S.A.S. – v. Monitorul Oficial nr. 548 din 16 octombrie 2003, partea III, v. şi Banu 2005);
1710. DELEANU, Carol (n. FICHLER) (n. 1.VI.1919 Bucureşti) – după război comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul credincios” clasa a III-a (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3872; M.Of. nr. 255 din 2 nov. 1946, partea I-a, p. 11625);
1711. DELEANU, Liuba – în noiembrie 1945 încadrat ca şefă de birou la Inspectoratul regional de Poliţie Sibiu (M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9800);
190
1712. DEMETER, C. Adalbert – maior M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (32/1955);
1713. DEMETER, Alexandru (n. Sandor Demeter) (n. 22.VIII.1920 Budapesta) – evreu maghiarofon, de profesie lăcătuş, ilegalist (membru de partid din 1938, deţinut în penitenciarele Jilava, Lugoj şi Caransebeş); activist de partid (1945-1947); responsabil de partid cu munca de cadre la Odorhei şi Ciuc (1947-1950); şef adjunct al secţiei Administrativ-Politice a C.C. al P.M.R. (1950-1952); numit şef al Direcţiei cadre a D.G.S.P. cu grad de colonel în 1952, funcţie din care va fi demis în 1957; curs de perfecţionare în U.R.S.S. (1957-1958); şef al Serviciului Inspecţii al M.A.I. (1958-1968), apoi, pentru câteva luni, inspector în Corpul de Consilieri şi inspectori ai preşedintelui Consiliului Securităţii Statului; trecut în rezervă la 6.V.1968 cu grad de general-maior; dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1954); decorat în 1964 cu ordinul “Pentru servicii deosebite în apărarea orânduirii sociale şi de stat” cls. II.-a (v. şi N. Ioniţă 2010: 29 n.16; Troncotă 2006: 64; Solomovici 2003: 195; Cosma 1994: 49);
1714. DEMETRESCU, Raoul (fiul lui David) – maior, şef de catedră la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1961 (Cosma 1994: 65, 66, 70);
1715. DERFLER, ? – locotenent de Securitate la Iaşi, emigrat ulterior în Israel (Jela 2001; Solomovici 2004: 570);
1716. DERJI, Rubin – din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1717. DEUTSCHI, Alexandru – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
1718. DEUTSCH, Emeric – din iunie 1945 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
1719. DEUTSCH, Ladislau – în iunie 1945 încadrat comisar-şef în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4708), la doar o lună distanţă demis şi deferit Justiţiei pentru fapte penale (M.Of. nr. 153 din 10 iulie 1945, partea I-a, p. 5833);
1720. DINHOFER, Friedrich – fost funcţionar, încadrat în D.R.S.P. Bucureşti cu grad de locotenent, ocupând funcţia de şef probleme (Jela 2001; Solomovici 570);
1721. DINU, Lomy – şeful arestului M.A.I. în anii ’50, anchetator brutal, inter alios, al lui Emil Calmanovici (Solomovici 2003: 228, 2004: 570; Jela 2001; Wexler & Popov 2002 II: 825);
1722. DOBROTĂ, Frenchel – locotenent de Securitate la Rădăuţi în 1949-1950-?264, la un moment dat concediat pentru escrocherie;
1723. DRIMER, Zoltan – în noiembrie 1945 numit de ministrul de Interne comisar-ajutor în cadrul Chesturii de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170);
1724. DRU(C)KER, Samoil(ă) – după război agent de poliţie în cadrul Biroului de Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Reşiţa, ulterior şeful serviciul 2 Contrainformaţii la Direcţia Regională Banat a Securităţii la sfârşitul anilor ’50 (M.Of. nr. 66 din 19 martie 1948, partea I-a, p. 2414);
1725. DULGHERU, “Mihail” (n. Mişu DULBERGER265) (16.I.1909 Tecuci – 2002 Canada) (fiul lui Sache şi Olga (n. Marghebus)) – colonel de Securitate; fost funcţionar bancar şi contabil în perioada interbelică la Bacău; căs cu Liza Marcusohn (1938); angajat al reprezentanţei comerciale a U.R.S.S. la Bucureşti (1940-1941), împreună cu soţia sa; ilegalist, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); deţinut la Târgu Jiu (1941-1944); după august 1944 inspectpr adjunct (1945)
264 V. http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/rrevolte/docs/revoltetaranesti5.pdf, coroborat cu intrarea “Frenchel” din Jela 2001 şi, preluat, Solomovici 2004: 579.
265 V. dosarul cererii de schimbare a numelui nr. 5/1.684/1946 de la Direcţia Judiciară a Ministrului Justiţiţiei şi publicarea cererii în M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1946, partea I-a, p. 7472.
191
şi apoi inspector (1946) în cadrul Siguranţei; în 1947 detaşat ca membru al Misiunii de repatriere de la Berlin; membru al Direcţiei Organizatorice a C.C. (1949-1952), iar în paralel şeful Direcţiei V (Cercetări Penale) a D.G.S.P. şi şeful cabinetului ministrului de Interne Teohari Georgescu între 1948 şi octombrie 1952 (avansat la gradul de general în 1951), când va fi destituit împreună cu şeful său, arestat şi deţinut timp de peste 2 ani; ulterior reabilitat şi angajat la Sfatul Popular Bucureşti; a emigrat la începutul anilor ’80 mai întâi în Israel, unde locuia una din fiice, iar ulterior, la jumătatea anilor ’90, în Canada, la cealaltă fiică (cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 14/1959 şi 30/1980; A.S.R.I., fond “D”, dosar nr. 10985, f. 99; C.P.A.D.C.R. 2006: 122, 256, 268; M.Of. nr. 15 din 18 ian. 1947, partea I-a, p. 426; M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9800; Banu 2008: 325; Dobre et al. 2006: 12, 181; Deletant 1995b: 57; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 34; Troncotă 2006: 63, 123, 127; Kuller 2008a: 127; Goma 2007: 118; Jela 2001: 106-8; Deletant 1999:190; Solomovici 2004: 574 ş.u. 603, 2001II: 43 şi 2003: 211-224; Cosma 1994: 48);
1726. (?) DURAND, Paul – după război şef de secţie în administraţia centrală a M.A.I., în februarie 1948 promovat şef de serviciu (M.Of. nr. 38 din 16 febr. 1948, partea I-a, p. 1337);
1727. DUŞESCU, Louis – comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (oct. 1944 – iulie 1945) (M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6306);
1728. EBNER, Silvia (după alte surse Elemer) – emigrată în perioada interbelică în Palestina, în timpul războiului înrolată într-un detaşament local al armatei britanice, ulterior membru Irgun luptând împotriva britanicilor în Palestina preisraeliană, revenită în România în 1949, ocupând funcţia de şef de birou/serviciu la Direcţia a II-a Contrasabotaj în D.G.S.P. (1948-?) (Cosma 1994: 25, 44, 45, 69, 271; Goma 2007: 118);
1729. (?) EGRI, Eugen – din iunie 1945 agent de poliţie la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127)
1730. EINHORN, Wilhelm (după unele surse cu prenumele maghiarizat Vilmos) (n. 2.III.1911 Cojocna, Cluj – ?, Israel) (fiul lui Victor şi Rozalia) – evreu maghiarofon, de formaţie tâmplar (meserie pe care a practicat-o între 1929 şi 1933 la Budapesta şi Paris); ilegalist (membru de partid din 1933) cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1781); combatant în Spania (1936-1938), unde obţine şi calitatea de membru al Partidului Comunist Spaniol; prezent în Franţa, membru al Partidului Comunist Francez (1939-1941), internat într-un detaşament de muncă obligatorie în Baia-Mare (1941-1944); instalat comisar şef la Chestura Poliţiei Cluj în iunie 1945, apoi şeful serviciului cadre la Inspectoratul Regional Cluj al Siguranţei ( oct. 1945 – 1948); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); cu grad de maior, locţiitor al şefului Direcţiei Secretariat a D.G.S.P. (1948-1950); locţiitor al şefului Direcţiei a IV-a a Securităţii (1950-1953); ales membru al comitetului de partid al M.A.I. (1952); avansat la gradul de lt.-colonel, şeful Serviciului Dislocări şi Domicilii Obligatorii (S.D.D.O.) al M.A.I. (1953-1956) (participant la anchetarea membrilor guvernului maghiar în dosarul “revoluţiei” de la Budapesta din 1956); şeful Serviciului “c” al M.A.I. (1956-1957); transferat ca director adjunct la Direcţia I Informaţii Externe a Securităţii şi detaşat secretar I la Ambasada României la Budapesta (1957-1959); şeful Serviciului Inspecţii al Direcţiei Generale a Miliţiei (1959-1960); trecut în rezervă cu grad de colonel la 31 mai 1960; controlor de calitate la Oficiul de Control al Mărfurilor din Cluj (1960-1967), apoi pensionat; emigrat la 21 oct. 1974 în Israel266, unde lucrează în domeniul tâmplăriei până în 1976, când se pensionează definitiv; decorat de-a lungul timpului cu Ordinul Apărarea Patriei, cl. III-a; Ordinul Steaua RSR cl. V-a, Ordinul Meritul Militar cl. III-a, Medalia 10 ani de la înfiinţarea primelor
266 Citându-l pe Mihai Pacepa, Teşu Solomovici susţine că Einhorn ar fi fost de fapt reactivat după pensionare ca agentul “X-34” şi trimis în Israel în misiune, sub acoperirea de emigrant (ole hadaş) în Israel (2003: 209-10 şi 2001 II: 43, 45).
192
unităţi române, Medalia Meritul Militar, cl. II-a, Medalia Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orânduirii sociale şi de stat (v. fişa întocmită de U719/004 din M.A.I. în 1974 urmare a cererii sale de a emigra în Israel în Ionescu-Gură 2010: 97-98 şi 100-102; v. şi Watts 2011: 196; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 486, n. 1; C.P.A.D.C.R. 2006: 280, 290, 297, 632, 647; Dobre et al. 2006: 81; Troncotă 2006: 53, 165, 256; Catalan 2001/4; Solomovici 2004: 27 şi 2003: 208-10; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Deletant 1995b: 57; Adorian et al. 1971: 210; Sugarman f.a.: 108; M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5098 şi nr. 241 din 22 oct. 1945, partea I-a, p. 9218; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925);
1731. ELBIM, Miriam – în naugust 1945 angajată impiegată la Serviciul Poliţiei Administrative din cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 194 din 28 august 1945, partea I-a, p. 7579);
1732. ELEKEŞ, Toma – după război comisar la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea; după reorganizarea în forma Securităţii căpitan, şef de sector la D.R.S.P. Oradea în 1948 (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 982; Kovacs 2006; Budea 2005);
1733. ELEPHANT, Iosif – în iunie 1945 numit comisar la Poliţia oraşului Sfântu Gheorghe (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5247; M.Of. nr. 257 din 9 nov. 1945, partea I-a, p. 9870);
1734. ELGER, Aliodor – locotenent, apoi maior la Securitatea din Braşov în anii ’50 (Bjoza 2006);
1735. (?) ELIAN, Gheorghe – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (60/1955);
1736. ELIAS, Iţic – locotenent (în 1948) la Securitatea din Focşani (1948, 1949, când întocmeşte rapoarte despre organizaţia sionistă locală267);
1737. ENESCU, Solomon – în iulie 1948 numit comisar de poliţie (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5817);
1738. ENGLERT, Norbert – în octombrie 1945 numit comisar în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
1739. EÖTVÖS, Ladislau (fiul lui Adalbert) – căpitan M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1/1953);
1740. EPEL, Elena – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (3/1952 vol. I)
1741. EPSTEIN, ? – şeful securităţii Caransebeş după război, implicat în reprimarea rezistenţei anticomuniste în zona Caraş (Solomovici 2001II: 43; Ioniţoiu 2006: 27);
1742. ERDELYI, Elemer (n. 23.VII.1928, Ghelniţa, jud. CV (fiul lui Ladislau şi Ida) – d. 2007, Oradea) – evreu maghiar, locotenent(-major) la Regionala Braşov a Securităţii (1952-1956), maior şi apoi lt.-col., şef de serviciu în cadrul Direcţiilor II şi III (1964-1967), respectiv şeful Inspectoratului Judeţean Harghita al Securităţii (1970-1981), trecut în rezervă în 1981 cu gradul de general-maior268;
1743. ERSEC, Adalbert (fiul lui Martin) – locotenent-major, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1/1954) şi cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 90/1956;
1744. EŞANU, Eugen – în iunie 1945 numit comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);
1745. EŞANU, Liviu – după război comisar la Chestura de Poliţie Iaşi, în iunie 1948 transferat la Chestura de Poliţie Constanţa (M.Of. nr. 133 din 11 iunie 1948, partea I-a, p. 5032);
1746. FAIBIŞ, Beniamin – fost funcţionar, apoi plutonier major la D.R.S.P. Bucureşti (din 1948), anchetator, avansat sublocotenent în 1950, ulterior vânzător de stofe într-un magazin din Bucureşti (Jela 2001; Solomovici 2004: 576);
267 V. numărul 6 din iunie 2010 al revistei Menora ed. C.E. Focşani, p. 18.
268 V. şi fişa parţială la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/ERDELYI_ELEMER.pdf.
193
1747. FAIBIŞ, Sami / Saie – din 1 aprilie 1945 comisar-ajutor la Comisariatul de Poliţie Hârlău (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); din 1 aprilie 1948 agent de poliţie la Biroul de Siguranţă al Poliţiei Dărăbani (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11026);
1748. FAIER, Iancu – în 1948 menţionat ca lucrător calificat în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1518);
1749. FANDEL, Constantin – după război comisar în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie Iaşi, detaşat pentru câteva luni în 1947 la Poliţia Sighişoara, din 1 dec. 1947 la Serviciul de Siguranţă din acelaşi oraş, ulterior ocupând funcţia de şef al Biroului pentru controlul paşapoartelor şi strănilor din cadrul Serviciului de Siguranţă Vaslui (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12; M.Of. nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3504);
1750. FARAGO, Anton (n. 26.II.1922, Ploieşti (fiul lui Calman şi Marta) – d. 2000, Ploieşti) – evreu maghiarofon, sublocotenent (1948-1950), respectiv locotenent (1950-1952) la Direcţia Regională Prahova/Ploieşti, locotenent la Direcţia Regonală Dobrogea (1952-1953), căpitan (din 1963 maior) şi în diverse perioade şef de birou la Direcţia Regională Prahova (1953-1968), iar între 1968 şi 1970 la Direcţia IV, biroul de contrainformaţii, trecut în rezervă în 1970 cu gradul de locotenent-colonel269;
1751. FARCAŞ, Rozina – după război gardiană la penitenciarul Câmpulung-Muscel, demisă în august 1948 pentru “grave abateri în serviciu” (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7074);
1752. FARK, ? – colonel, torţionar la penitenciarele Bacău şi Stoeneşti (“Lista neagră – colaboraţionişti şi schingiuitori” în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);
1753. FARKAŞ, Nandor (alte surse Şandor) – şef de serviciu în cadrul D.G.S.P. cu atribuţii în contraspionaj, ulterior emigrat în Israel (Cosma 1994: 45, 68, 70, 259; Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4);
1754. FEIER, Andrei – în febr. 1945 numit gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Sfântu Gheorghe (M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1349);
1755. FAYER, Iacob (în alte documente ortografiat “Feier”) – în august 1948 era agent de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei Siguranţei (M.Of. nr. 193 din 21 august 1948, partea I-a, p. 6937; M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5969);
1756. FEIER, Petru – în 1948 era contabil la Serviciul Judeţean de Siguranţă Maramureş (M.of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227);
1757. FEIERSTEIN, Marcu – după război agent de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi; din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2037; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8319);
1758. FEIGEL, Stefan (uneori ortografiat “Feigl”) – după război agent de poliţia, în 1945 la Inspectoratul Regional de Poliţie Mureş (M.Of. nr. 268 din 22 nov. 1945, partea I-a, p. 10205), apoi la Poliţia Sfântu Gheorghe; din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8319);
1759. FEIGEL, Vlad – căpitan de Securitate la Cluj în anii ’50 (Jela 2001: 114; Solomovici 2004: 577);
1760. FEIGHENBAUM, Solo (uneori ortografiat şi “Feichenbaum”) – după război agent de poliţie la Comisariatul de Poliţie Adjud, de unde în mai 1948 este transferat la Comisariatul Focşani, prezent ulterior în cadrul Securităţii locale cu grad de plutonier (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4143; M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 5998; Jela 2001; Solomovici 2004: 577);
1761. FEINGHERS, Martha – în iunie 1948 numită agent de poliţie la Chestura de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 138 din 17 iunie 1948, partea I-a, p. 5180);
269 V. şi fişa parţială la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/FARAGO_ANTON.pdf.
194
1762. FEINŞTEIN, Herman – în sept. 1948 era comisar de poliţie în D.G.P. (M.Of. nr. 203 din 2 sept. 1948, partea I-a, p. 7304);
1763. FELDBLUM, Emilian – în martie 1948 angajat ca informator diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 59 din 11 martie 1948, partea I-a, p. 2147);
1764. FELDMAN, Gabriel – în mai 1945 încadrat detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 118 din 28 mai 1945, partea I-a, p. 4380); în noiembrie 1945 avansat la clasa I-a (în noiembrie 1945 încadrat ca detectiv clasa I-a în D.G.P. (M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9800);
1765. FELDSTEIN, F. Manase (fiul lui Filip şi Ety (n. Şerper)) – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu fişă de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. 62, vol. I şi III, v. şi u.a. 3/1952, vol. I şi respectiv II);
1766. FELLER, Aizic-Moriţ (n. 30.I.1925, Botoşani (fiul lui Aron şi Haia) – d. 2009, Botoşani) – încadrat la 1 aprilie 1945 ca impiegat la Poliţia oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);; ulterior promovat agent de poliţie, iar din sept. 1947 cu atribuţii de Siguranţă; în 1948 preluat în D.R.S.P. Suceava (în 1958 ajunsese căpitan), din 1958 locţiitor de şef de secţie în cadrul secţiei VIII Cercetări Penale a Regionalei de Securitate Suceava, până în 1960, când este trecut în rezervă cu gradul de maior270 (menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 184; v şi M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320);
1767. FENY [Remy?, n.n.], Alois – în 1945, ca detectiv clasa a II-a, era transferat de la D.G.P. la Brigada a III-a a D.P.S. (M.Of. nr. 168 din 27 iulie 1945, partea I-a, p. 6412);
1768. FERARU, Ionel (n. Izi FINKELSTEIN) (n. Galaţi) – angajat în M.A.I. în 1950, promovat şef al serviciului de control economic la Miliţia raională Galaţi, un fanatic al sistemului (Solomovici 2004: 578; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 497-8);
1769. FEYER, Andrei – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu fişă de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
1770. FEYER, Stefan – în febr. 1948 angajat agent de poliţie la Chestura de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1008); omonomie cu cel care în 1956, cu grad de căpitan, ocupa funcţia de şef al cabinetului ministrului M.A.I. în cadrul Direcţiei Secretariat (Dobre et al. 2006: 80);
1771. FICHLER, Carol – din mai 1945 comisar-şef în cadrul Serviciului Siguranţă al Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);
1772. FICHMAN, Lipa – din aprilie 1945 comisar la Poliţia oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1773. FIDLER, Alexandru – după război angajat impiegat în cadrul Primăriei Bucureşti; în nov. 1947 transferat pe aceeaşi funcţie în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10483);
1774. FILIP, V. Aurel (n. GLANZSTEIN) – general M.A.I., originar din Iaşi, cumnatul lui Emil Bodnăraş, în anii ’50 comandantul Miliţiei Capitalei (Solomovici 2001II: 17, 42 şi 112; 2005a); membru de partid, cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 85/1955, 4/1957 şi 4/1959;
1775. FILKER, Elisabeta – din aprilie 1948 impiegată de arhivă în cadrul Biroului Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Baia Mare, ulterior transferată la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2631; M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4743);
1776. FILLER, Ion – în noiembrie 1945 numit de ministrul de Interne şofer în cadrul Chesturii de Poliţie Galaţi (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170);
270 V. şi fişa parţială la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/FELLER_AIZIC-MORITZ.pdf.
195
1777. FINKELSTEIN, Herman – după august 1944 gardian public la Comisariatul de Poliţie Vatra Dornei; în sept. 1945 suspendat şi deferit Justiţiei (M.Of. nr. 198 din 1 sept. 1945, partea I-a, p. 7711);
1778. FINKELSTEIN, Uşer Rubinovici – evreu basarabean, fost voluntar în Spania, împreună cu fratele său Albert, care a murit în luptă (Sugarman f.a.: 109); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2099); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9764); în mai 1948 definitivat în funcţia de comisar de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315); căpitan (în 1949), decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cl. III-a (intervievat şi de Levy 2002: 314);
1779. FISCHEL, Simion (frecvent cu varianta eronată FISCHER) (n. 17.IV.1903, Botoşani) – fost frizer şi ilegalist, membru de partid din nov. 1944, după război numit comisar şef de poliţie şi şef de birou în cadrul Siguranţei, apoi subaltern al lui Dulgheru la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1952) (Jela 2001, Solomovici 2004: 578 şi 2001II: 43, Ioniţoiu 2006: 34; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48)271 (v. şi M.Of. nr 201 din 31 august 1948, partea I-a, p. 7261, dosar F/55 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1780. FISCHER, Nathan – din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1781. FISCHMAN, Alexandru – în 1945 era comisar-ajutor la Comisariatul de Poliţie Şimleul Silvaniei; demis “pentru grave greşeli în serviciu” (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9546);
1782. FLORIAN, Ioan (fiul lui Iancu) – locotenent-major, profesor de Filaj şi Investigaţii la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1958;
1783. FLORIAN, Iosef – în 1945 comisar-şef la Poliţia Câmpulung-Muscel (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);
1784. FOCŞENEANU, Alexandru – dupăp război agent de poliţie la Poliţia Tg. Mureş. Din mai 1947 transferat la Poliţia Tecuci (M.Of. nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3505);
1785. FOCŞENEANU, Ştefan – după august 1944 comisar-ajutor la Poliţia Focşani, din 1947 transferat intern la Serviciul de Siguranţă, iar în martie 1948 transferat la Biroul Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Odobeşti, Vrancea (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1947, partea I-a, p. 11059; M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1911);
1786. FOLDENBERG, ? – în iulie 1949 locotenent major de Securitate, implicat în supravegherea mişcărilor sioniste (v. Kuller 2008c: 189);
1787. FONEA, Sandu – în sept. 1945 încadrat comisar-şef la Brigada Specială Economică din cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 199 din 3 sept. 1945, partea I-a, p. 7742);
1788. FORMAGIU, Herşcu – din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1789. FRANCO, Sandu (n. Samuel) – supravieţuitor al Holocaustului cf. registrului Benjamin and Vladka Meed Registry of Jewish Holocaust Survivors (United States Holocaust Memorial Museum (2000 III: 57), după război anchetator în Direcţia V/VIII Cercetări Penale a D.G.S.P./D.G.S.S. (1947-1956), ulterior emigrat în Israel (Niculae 2004: 32; Cosma 1994: 48);
1790. FRÂNCU, Nică (n. Mişu FROIM) – după război angajat la Direcţia Poliţiei Judiciare a D.G.P., suspendat din funcşie în februarie 1948 (M.Of. nr. 39 din 17 febr. 1948, partea I-a, p. 13529;
271 Un Simion Fischel din Botoşani este menţionat şi la http://www.romanianjewish.org/ro/carte2/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_05_31.html
196
1791. FRÂNCU, Raşela – din octombrie 1947 informatoare diurnistă la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 247 din 25 oct. 1947, partea I-a, p. 9562);
1792. FREIBERG, Isac – în februarie 1948 numit agent de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă; în luna martie 1948 considerat demisionat, pentru neprezentare la serviciu (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2037; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 980);
1793. FREIBERGER, Dănilă – din iunie 1945 gardian public pe lângă Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
1794. FRENKEL, Iosif David – în 1948 comisar ajutor la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Rădăuţi (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2038);
1795. FRENKLER, Klara (uneori ortografiat “Clara”) – în aprilie 1945 numită impiegată în cadrul Poliţiei oraşului Rădăuţi, îndepărtată din serviciu în iunie acelaşi an pentru “grave abateri” (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);
1796. FRIDMAN, Harry (fiul lui Marcu) – profesor civil de limba ebraică la Şcoala de ofiţeri de securitate din Băneasa până în 1959;
1797. FRIDMAN, Iosif – din mai 1947 agent la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 61 din 14 martie 1947, partea I-a, p. 1917);
1798. FRIDMAN, Naty – secretarul Poliţiei Huşi (1945-1946) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 130);
1799. FRIDMAN, Vladimir – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1/1975);
1800. FRIEDMAN, Alexandru – în iunie 1945 încadrat comisar în cadrul Comisariatului de Poliţie Reghin; în sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă şi transferat la Inspectoratul regional de Poliţie Tg. Mureş (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128 şi M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10926);
1801. FRIEDMAN, Mauriciu – din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1802. FRIEDMAN, Raluca – în febr. 1948 era agent principal de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă;
1803. FRIED, Ladislau – din iunie 1945 gardian public pe lângă Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
1804. FRIEDLANDER, Erwin-Max (fiul lui Eugen, v. infra) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (4/1976) (inclus şi în Kuller 208: 439);
1805. FRIEDLÄNDER, Eugen (între amici “Fritzi”) – fost deportat în lagărul de muncă pentru evreii comunişti de la Vapniarka; după război încadrat inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C.; din 1948 în Securitate, unde avansează succesiv până la gradul de maior; conform unei surse evreieşti, “s-a numărat printre personajele pline de cruzime ale acestei organizaţii” şi “i-a bătut şi torturat cu mult mai rău decât ‘securiştii’ români [pe doi evrei implicaţi în procesul de spionaj din Comerţul Exterior, 1961, n.n.]” (Kornis 2009: 237-8; v. şi Solomovici 2003: 198, care îl citează pe generalul Neagu Cosma; M.Of. nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7537); emigrează în Israel după 1989;
1806. FRINDT, Iuliu (uneori ortografiat Frind) (n. 12.V.1935 în U.R.S.S., fiul lui Iosif şi Maria) – între 1955 şi 1980 (trecut în rezervă) ofiţer în cadrul Direcţiei Regionale Maramureş, unde avansează până la gradul de maior (Vischi şi Ivanciuc 2003; I.R.I.R. & Caţavencu 2004)272 – încă în viaţă în 2009 în Baia Mare;
272 V. şi fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/FRIND%20IULIU.pdf.
197
1807. FRISCH, Iancsi – anchetator brutal al Securităţii Satu Mare, emigrat în Israel în anii ’60 (Ioniţiu 2008:88; Sdolomovici 2004: 578-9); posibilă identitate cu Teodor Friş, care în sept. 1946 era încadrat ca şef de secţie în Corpul gardienilor publici Satu-Mare (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10432);
1808. FRISCHER, Paul – din iunie 1945 gardian public pe lângă Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
1809. FRONESCU, Edgar – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (70/1955);
1810. FROST, ? – căpitan în 1945, ulterior şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa;
1811. FROST, ? – căpitan la Securitatea Iaşi, ulterior demis şi angajat la Combinatul de Utilaj Greu Iaşi, de unde s-a şi pensionat (I.R.I.R. & Caţavencu 004; Troncotă 2006: 70; Solomovici 2004: 579);
1812. FRUCHTMAN, Rebeca – numită în iunie 1948 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
1813. FRUNZĂ, Sali – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1955);
1814. FUCHS, Benjamin – responsabil în cadrul Direcţiei Personal a D.G.S.P. (1948-1951);
1815. FUCHS, Iacob (uneori menţionat cu prenumele “Iani”, respectiv cu numele “Fux” sau “Fucs”) – din aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia Fălticeni, din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă; comandantul biroului Fălticeni la Serviciul Judeţean Baia al D.R.S.P. Suceava în 1948, cu grad de maior (după alte surse ar fi fost chiar şeful Serviciului Judeţean), conform unor surse ar fi fost transferat la Bucureşti la sfârşitul anului 1948 (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2004: 579, 2003: 207 şi 2001II: 43; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 44; menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 184);
1816. FUCHS, ? – fost cârciumar în Gherla, ulterior maior la colonia de muncă de la Cernavodă în perioada Canalului (1950-1953) (Solomovici 2004: 579; Jela 2001);
1817. FUCS, David – din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1818. FUCS, Sigismund – în iunie 1945 încadrat comisar la Chestura de Poliţie Timişoara (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4707);
1819. FUNARIU, Ella – din 1948 dactilografă în centrala D.P.S. (M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4743);
1820. FUX, M. Beria (în unele documente ale Securităţii ortografiat şi “Fucks”, respectiv, germanofon, “Fuchs”, şi cu variantele de prenume “Behr”, respectiv “Beriş”) – colonel, directorul Casei de Cultură a Ministerului de Interne (1949 – anii ‘60) (Solomovici 2004: 579 şi 2003: 207; Dobre et al. 2006: 216; Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 50); posibilă identitate cu “Fuchs Bereş” (n. 1918, Botoşani), aflat în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
1821. FUX, H. Iacob – între august 1944 şi august 1945, când demisionează, gardian public la Poliţia Botoşani (M.Of. nr. 187 din 18 aug. 1945, partea I-a, p. 7259);
1822. FÜLLOP, Elemer (fiul lui Dionisie) – locotenent-major M.A.I. (la trecerea în rezervă în 1982), cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (6/1982);
1823. FÜLLOP, Martin – gardian la penitenciarul Gherla în perioada reeducării;
1824. FÜRSZT, Samuilă – în august 1945 comisar ajutor la Chestura Poliţiei din Dej (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 156-7);
198
1825. GABAY, Marcu – în martie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 72 din 28 martie 1945, partea I-a, p. 2334);
1826. GABOR, “Orest” (n. Conrad GABOR) – din 1 aprilie 1945 şeful poliţiei oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049) şi activist P.M.R, responsabil cu evidenţa în cadrul comitetului regional de partid (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 229; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 269);
1827. GAL, Francisc – în iunie 1945 numit gardian public la Comisariatul de Poliţie Gheorghieni (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246)
1828. GALL, Andrei – în febr. 1946 numit gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Sfântu Gheorghe (M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1349);
1829. GALL, Wilhelm – în febr. 1946 numit gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Sfântu Gheorghe (M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1349; M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
1830. GALLOVITZ, Alexandru – în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);
1831. GEDO, Andrei (n. 9.III.1913, Ungaria (fiul lui Viliam Marcu şi Şarlota) – d. 1997, Bucureşti) – lt.-mj. şi apoi căpitan la Direcţia Regională Banat/Timişoara (1950-1954-?), în 1960 trecut în rezervă cu gradul de maior de la Direcţia Cadre a D.S.S.273;
1832. GENSER, Gerschon – în nov. 1947 numit agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Rădăuţi (M.Of. nr. 257 din 6 nov. 1947, partea I-a, p. 9880);
1833. (?) GEORGESCU, ? – fratele lui Teohari Georgescu; şeful secţiei 31 Poliţie Bucureşti în 1947 (Deletant 2001: 34-5, n. 22 şi 1999: 23, n.2; Buzatu 2008: 407);
1834. GERSHON, Clara – anchetator la Direcţia V/VIII Cercetări Penale a Securităţii (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32, Cosma 1994); (?) n. Nuremburg, fiica lui David şi Bella;
1835. GHERŞIN, M. Gherşin (n. 16 aug. 1911) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1935, ajutor de primar în oraşul Bârlad din 26 august 1944 până în iunie 1948, ulterior funcţionar în M.A.I. (v. arhiva secţiei Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. dosar 3/1952 vol. I), respectiv Zahariuc 2009: 210, 216, 27, 31, 233, 237 şi Ion N. Oprea 2007: 96) (dosar G/80 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1836. GHERŞIN, Reghina – în 1952 sergent-major în cadrul M.A.I., cu fişă la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol III, v. şi u.a. nr. 3/1952, vol. II);
1837. GHERTNER, Smaranda [probabil Gärtner, n.n] – după război dactilografă la Comisariatul de Poliţie Cisnădie, în mai 1948 transferată la Comisariatul de Poliţie Călimăneşti (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4266);
1838. GHINTER, Mina – angajat în febr. 1945 arhivar ajutor la Poliţia Deja, apoi transferat arhivar-ajutor la Inspectoratul Regtional de Poliţie Craiova (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086; M.Of. nr. 48 din 28 febr. 1945, partea I-a, p. 1521);
1839. GHIPS, Marcel – la sfârşitul anilor ’40 coleg la Şcoala de Ofiţeri M.A.I. cu Marcel Blecher-Bădescu, Iulian Sorin, Paul Sterescu-Sternshein ş.a. (Solomovici 2003: 121);
1840. GIMPEL, Iosif – din 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10558);
1841. GLAS, Petru – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1842. GLASSER, Harry – după august 1944 comisar şef în cadrul D.G.P.; transferat la 1 iulie 1945 la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
273 V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/GEDO_ANDREI.pdf.
199
1843. GLIECK (GLÜCK), ? – ofiţer de securitate la Baia Mare în anii ’50, cf. memorialisticii unor foşti deţinuţi politici (v. şi Jela 2001: 125); probabil Mihail Gluk, comisar-ajutor transferat în sept. 1946 de la Poliţia Satu-Mare la Comisariatul de Poliţie Salonta, Bihor (v. M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433);
1844. GLUCKMANN, Filip (uneori ortografiat eronat şi “Gluxman”) – din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Comisariatului de Poliţie al oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7489; M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5075);
1845. (?) GLUVACOV, T. Andrei (26.V.1914, Arad – 3.V.1986) – fost funcţionar C.F.R., ilegalist (din 1932), arestat şi eliberat în august 1944, după război comisar la Siguranţa Braşov (unde e avansat chestor în 1947), apoi Târgu Mureş (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10924), locotenent-colonel la înfiinţarea D.G.S.P., adjunct al directorului Direcţiei I Informaţii Interne a D.G.S.P., apoi şef adjunct al Direcţiei IV a D.G.S.P./D.G.S.S. în anii ’50 (Dobre et al. 2006: 79; Cosma 1994: 47); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (dosar G/103 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1846. GOLD, Maximilian – încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a; în 1947 cu grad de comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Cluj, transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie din acelaşi oraş (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10924);
1847. GOLDBERGER, Simion Eugen – căpitan medic M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (30/1954);
1848. GOLDEMBERG, Bernath – în 1956, cu grad de maior, ocupa funcţia de şef al Serviciului V din cadrul Direcţiei a IV-a a D.G.S.S. (Dobre et al. 2006: 79);
1849. GOLDENBERG, Ilie – din dec. 1947 şofer în centrala Siguranţei (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3081);
1850. GOLDENBERG, Michel – în mai 1948 promovat comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);
1851. GOLDENBERG, Pincu – din 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10557);
1852. GOLDENBERG, ? – meţionat între torţionarii penitenciarului din Constanţa în “Lista neagră – colaboraţionişti şi schingiuitori” (Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);
1853. GOLDENTHAL, Francisc – angajat în martie 1948 ca agent de poliţie în cadrul Biroului Siguranţă al Poliţiei Zalău (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1911; M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1948, partea I-a, p. 5933); ulterior menţionat în memorialistica unor foşti deţinuţi politici ca ofiţer la biroul din Aleşd (Bihor) al Securităţii la începutul anilor ’50;
1854. GOLDHAAR, Iosef – în oct. 1947 angajat ca informator diurnist la prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9596);
1855. GOLDSTEIN, Ana – la sfârşitul anului 1947 dactilografă principală la Inspectoratul Regional de Siguranţă Iaşi, ulterior avansată la funcţia de impiegată (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 267 din 18 nov. 1947, partea I-a, p. 10197);
1856. GOLDSTEIN, Isac – din 1946 comisar-şef la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919; M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4146);
1857. GOLDSTEIN, Ladislau (n. 4.IV.1924, Căpâlna, Bihor (fiul lui Carol şi Malvina) – d. 2009, Bucureşti) – între 1954 şi 1961 (trecut în rezervă) lt.-maj. şi respectiv căpitan în cadrul Direcţiei a II-a, serviciile 3 şi 2274;
274 V şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/GOLDSTEIN_LADISLAU.pdf.
200
1858. GOLDŞTEIN, Samuel – numit în iunie 1948 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
1859. GOLSTEIN, Samuel – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
1860. GOTTLIEB, Madeleine – în dec. 1947 numită comisar-ajutor în Direcţia Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1947, partea I-a, p. 11059), demisă însă după o lună pentru neprezentare la post (M.Of. nr. 12 din 15 ian. 1948, partea I-a, p. 350);
1861. GOTVALD, Nicolae (n. 21.II.1928, Turnu Măgurele (fiul lui Carol şi Anica) – d. 1987, Piteşti) – între 1949 şi 1968 locotenent-major la Direcţia Regională Argeş/Piteşti, apoi căpitan la Inspecotratul Judeţean Olt al Securităţii (1968-1972), respectiv maior la Inspectoratul Judeţean Argeş până la trecerea în rezervă la 31.I.1973275;
1862. GRAD, Tiberiu (n. Tibor GUTTMAN276) (n. 4.XI.1921 Salonta, Bihor) – căpitan, şef de sector la D.R.S.P. Oradea (Kovacs 2006; Ioniţoiu 1982, XVIII);
1863. (?) GRAMA, Ioan (fiul lui Moise) – căpitan M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (13/1953);
1864. GRANK, S. Reiza – locotenent major, originar din Rusia, iniţial translator pentru personalul militar sovietic prezent în România după război, iar între 1956 şi 1958 ofiţer la secretariatul Şcolii de Ofiţeri de Miliţie (Cosma 1994);
1865. GRIMBERG, C. – locotenent de Securitate, din noiembrie 1948 adjunctul lt.-col. Mauriciu Ştrul la conducerea D.R.S.P. Galaţi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar Timişoara, dosar nr. 25 (cota S.R.I.), vol. 6, f. 35);
1866. GROPPER, Bernard – între toamna lui 1944 şi noiembrie 1945, când demisionează, şef de birou în cadrul Inspectoratului regional de Poliţie al Moldovei de Nord (M.Of. nr. 256 din 8 nov. 1945, partea I-a, p. 9838);
1867. GROS, Marcu – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1868. GROSMAN, I. Iosub – din toamna lui 1944 şi până în octombrie 1945 comisar la Poliţia oraşului Vaslui, ulterior transferat la Poliţia oraşului Bistriţa; în noiembrie 1947 suspendat din funcţie şi deferit Justiţiei (M.Of. nr. 206 din 11 sept. 1945, partea I-a, p. 7957; M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9851);
1869. GROSSFELD, Moshe – fost şef la miliţia judiciară regională, adjunctul colonelului Alexandru Ioanid [v. supra] (Solomovici 2005, Goma 2005: 6); probabilă identitate cu Moise Grossfeld, numit la 1 febr. 1948 comisar la Poliţia Sighet (v. M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1515; M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5075);
1870. GROSSMAN, Selma – în mai 1948 promovată comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);
1871. GROSSMAN, Şmil – încadrat în D.G.P. ca şef de birou în iunie 1945, în februarie 1948 ajunsese comisar; în 1952 cu grad de căpitan M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II) (v. şi M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 982);
1872. GRÖM, Lazăr – din toamna lui 1944 şi până în noiembrie 1945, comisar-ajutor în cadrul Serviciului Rechiziţii al Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 270 din 24 nov. 1945, partea I-a, p. 10273);
1873. GRÖNBAUM, Bela – din mai 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dej (M.Of. nr. 119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4425);
275 V şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/GOTVALD_NICOLAE.pdf.
276 V. citarea dosarulului de solicitare a schimbării numelui în M.Of. nr. 265 din 14 nov. 1946, partea I-a, p. 11964.
201
1874. GRUBER, Alexandru – în iulie 1948 definitivat în funcţia de impiegat în cadrul Chesturii de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5967); rudă cu Vasile Grunea?;
1875. GRUIA, Leonard (n. Leo GUTTMAN) (n. 18.XI.1912 Bucureşti) – din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10557; pentru nume vezi M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1947, partea I-a, p. 318);
1876. GRUIA, Manea (n. Marcel GRÜNBERG) (fiul lui Ilie şi Luiza; n. 26.X.1924, Dorohoi) – din 1947 comisar-ajutor la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Bacău, apoi ofiţer de Securitate (iniţial sublocotenent) la Serviciul Judeţean Bacău (1.IX.1947-1951), ulterior căpitan şi şef al biroului Cercetări Penale la Regionala Cluj a Securităţii (1951-1961, după alte surse 1952-1962), exclus din Securitate (trecut în rezervă la 30 iunie 1962) şi anchetat pentru deturnare de fonduri (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231; M.Of. nr. 268 din 19 nov. 1947, partea I-a, p. 10239 – când încă nu îşi românizase numele; C. Lupu 2011; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Jela 2001; Solomovici 2004: 581; C.N.S.A.S. 2009; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 82)277;
1877. GRUMBERG, Şaicu – în iunie 1945 încadrat ca agent de poliţie clasa a III-a la Comisariatul de Poliţie al oraşului Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
1878. GRÜMBERG, Matilda – din iunie 1945 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
1879. GRÜMBERG, Maximilian – în 1956 cu grad de căpitan, şeful Serviciului V din cadrul Direcţiei a IX-a Cercetări penale a D.G.S.S. (Dobre et al. 2006: 80);
1880. GRÜMBERGER, Margareta – în iulie 1948 era dactilografă stagiară la Biroul de Siguranţă al Comisriatului de Poliţie Reşiţa (M.Of. nr. 149 din 1 iulie 1948, partea I-a, p. 5558);
1881. GRÜN, Iosif – încadrat în noiembrie 1945 ca agent de poliţie la Poliţia oraşului Blaj (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10172; M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5247);
1882. GRÜNBERG, Matias – din iulie 1948 comisar-ajutor de poliţie (M.Of. nr. 172 din 28 iulie 1948, partea I-a, p. 6201);
1883. GRÜNBERG, Titu – anchetator la Baia Mare în anii ’50 (Jela 2001; Solomovici 2004: 581);
1884. GRÜNŞTEIN, Adolf – din 1947 agent principal de poliţie în centrala Siguranţei (M.Of. nr. 172 din 28 iulie 1948, partea I-a, p. 6201; M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080);
1885. GUSMAN, Elisabeta – în 1948 şefă de birou la Pentineciarul Cluj Minore, transferată la Penitenciarul de femei Ilfov (M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 709);
1886. GUTMAN, Frieder – în noiembrie 1945 numit de ministrul de Interne comisar-ajutor în cadrul Poliţiei oraşului Satu Mare (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170);
1887. (?) GUTMAN, Heinz/Haim – şef al Serviciului Secret Civil al R.P.R. (puţin plauzibil, singura menţiune în sursele antisemite Pinay 1962 şi Niculae 2004: 33);
1888. GUTMAN, Leonard – din mai 1945 comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)
1889. GUTMAN, Mendel – începând cu 1 aprilie 1945 comisar-şef la Chestura Poliţiei Brăila (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706 şi nr. 126 din 6 iun. 1945, partea I-a, p. 4706);
1890. GUTMAN, Mendel – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
1891. GUTMAN, Tiberiu – în 1947 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7084; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925); în 1950 locotenent, angajat la Securitatea din Oradea, menţionat pentru scurt timp şi ca adjunct al comandantului închisorii Jilava (Kovacs 2006; Solomovici 2004: 581; Ioniţoiu 1982: XVIII);
1892. GURCSANYI, Ervin – comandant de penitenciar la Cluj la începutul anilor ‘50;
1893. GUROVICI, Sofia – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (3/1952 vol. I);
277 V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/GRUIA%20MANEA.pdf.
202
1894. GYORGY, Ludovic (n. 2.I.1937, Cluj (fiul lui Ludovic şi Vilhelmina) – d. 1996, Cluj-Napoca) – între 1956 şi 1968 la Direcţia Regională Cluj, serviciul raional Dej (cu grad de lt.-maj., apoi căpitan), iar din 1968 până la trecerea în rezervă în 1988 maior şi respectiv lt.-col. la Inspectoratul Judeţean al securităţii Bistriţa-Năsăud278;
1895. HABER, David – în 1948 era agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Galaţi (.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 980);
1896. HABER, F. Estera279 (n. 2.II.1897 jud. Botoşani) – după 1945 angajată dactilografă în centrala D.G.P.; ulterior şefă de birou la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1952), apoi arestată şi condamnată pentru trădare, graţiată în 1955, emigrată în Israel (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4493; C. Lupu 2011; Cosma 1994: 48; Solomovici 2004: 581; Jela 2001: 134);
1897. HABER, Ladislau – între nov. 1944 şi oct. 1945, când este disponibilizat, informator şi apoi agent de poliţie la Circa 25 Bucureşti (M.Of. nr. 227 din 5 oct. 1945, partea I-a, p. 8658; M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467));
1898. HABOT, Marin (fiul lui Mendel) (n. 1.II.1923) – maior de Interne în 1966, încadrat în M.A.I. în 1950, funcţionar la serviciul cadre din “Sovromnavigaţie” Constanţa a M.A.I (1950), şeful secţiei de cadre la întreprindereas ministerului “Munca exterioară” (1950-1951), apoi diverse funcţii de conducere la coloniile de muncă Poarta Albă, Culmea, Năvodari şi Peninsula (1952-1955), ulterior locţiitor de comandant şi chiar comandant deplin al Penitenciarului Constanţa (1961-1963), trecut în rezervă în 1966;
1899. HAFFNER, Iţic – din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1900. HAHAMU, Iosif (uneori ortografiat “Hahanu”, alteori, eronat, “Hahone”) – fost student la Drept la Universitatea din Iaşi280, din 1945 comisar la Biroul de Siguranţă Iaşi, unde ocupă funcţia de şef al Biroului Circulaţie; apoi transferat la Poliţia Oraviţa (martie 1947), pentru scurt timp în toamna lui 1947 prezent la Comisariatul de Poliţie Anina, cu atribuţii de Siguranţă; din sept. 1948, cu grad de locotenent, şeful Biroului de Securitate Oraviţa din cadrul Serviciului Judeţean Caraş al D.R.S.P. Timişoara (cu grad de căpitan în martie 1950); (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65; idem, fond Documentar Timişoara, dosar nr. 22, cota S.R.I., vol. 6, f. 268; M.Of. nr. 228 din 3 oct. 1947, partea I-a, p. 8917; M.Of. nr. 238 din 14 oct. 1946, partea I-a, p. 11053; M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10926; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Solomovici 2001II: 43; Deletant 1995b: 62);
1901. HAIDUCU, Ludovic (n. HIRSCH) – fiul colonelului Hirsch de la Direcţia VII Tehnică D.G.S.P.; maior, şeful Serviciului tehnic “E” al DGSP281 (A.M.I., fd. D.M.R.U, doas nr. 12, nr. inv. 7364, ff. 695-9; Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Catalan 2001/4; Cosma 1994: 50, citat şi de Solomovici 2004: 582);
1902. HAIM, M. Aron – din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
278 V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/GYORGY_LUDOVIC.pdf.
279 V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/H/H%2001.%20Haag%20-%20Hexan/Haber%20Estera%20F/index.php.
280 http://www.romanianjewish.org/ro/carte2/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_05_27.html.
281 alias Matei Pavel (Moţu) Haiduc, ulterior defector în Franţa, după 1990 cu identitatea Mathieu Forestierre, om de afaceri.
203
1903. HAIMOVICI, Haim – (d. IV.2005, Bucureşti282) – după 1945 angajat comisar-ajutor de poliţie în D.P.S.; ulterior transformării Siguranţei în Securitate prezent cu gradul de căpitan la şcoala de ofiţeri de securitate de la Băneasa, apoi secretar al Direcţiei Administrative şi Gospodărie a M.S.S./M.A.I. în prima jumătate a anilor ’50, cu grad de maior (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4493; M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4743);
1904. HAIMOVICI, Surica – în 1947-1948 dactilografă în cadrul Serviciului Judeţean de Siguranţă Roman (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231);
1905. HALTENWAGNER, “Lenin” Lazăr (a folosit ocazional numele de serviciu “Militaru”) (n. 1926?) – ilegalist, în atenţia Siguranţei în 1941 (cu prenumele “Lazăr”); în acelaşi pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); încadrat în D.P.S. în iunie 1948 cu grad de comisar-ajutor (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5133); ulterior căpitan la Serviciul Judeţean Maramureş al D.G.S.P. (1948-1952), ulterior colonel, transferat şef al inspectoratului judeţean de pompieri Maramureş (1954-1955), în anii ‘2000 încă în viaţă în Bucureşti;
1906. HAMEL, T. Ioan – comandantul Legiunii de Jandarmi Râmnicu Sărat în 1947 (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 355);
1907. HANFRECHT, Iancu – în septembrie 1945 numit şofer în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 200 din 4 sept. 1945, partea I-a, p. 7774)
1908. HARMAN, Felix – comisar la Birul de Siguranţă Iaşi din 1945 (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);
1909. HARTZ, P. Petre – fost strungar, angajat în iulie 1948 în D.S.P. ca informator diurnist (M.Of. nr. 172 din 28 iulie 1948, partea I-a, p. 6201); apoi în D.R.S.P. Bucureşti în 1948 (Jela 2001), decorat în 1964 cu “Ordinul Pentru servicii deosebite aduse in apararea orinduirii sociale si de stat” clasa a III-a;
1910. HAUPT, Otto Mircea (n. Moises HAUPT, fiul lui Frideric) (7.IV.1899 – 7.XI.1981) – gen.-mr. (TC), locţiitor al comandantului infamei divizii “Tudor Vladimirescu” după capturarea sa în URSS, calitate în care în martie 1946, având grad de colonel, este decorat de autorităţile sovietice cu ordinul “Aleksandr Neski” şi cu ordinul “Steagul Roşu”; după război comandant militar al capitalei şi subinspector general al Armatei pentru Educaţie Cultural-Politică (1947-1948), ordonator primar în administrarea Inspectoratului General al Armatei, apoi şef al Spatelui Armatei (1949); comandant al Corpului 38 Armată (1953-1955) şi al Regiunii II Militare (1955-1959), trecut în rezervă 1959 cu gradul general-colonel, deputat M.A.N. (1957-1961) (fişă de cadre în dosarul 13/1953 la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R.); decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Comandor (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3863); decorat cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a în 1949, iar în 1979 (la pensionare, Cluj) cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a (Decretul prezidenţial nr. 262 din 21 august 1979);
1911. HÂNCU, ? (alias) – din 1948 în conducerea D.R.S.P. Bucureşti (Cosma 1994: 51);
1912. HEBERT, Estera – anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii la începutul anilor ‘50;
1913. HEIM, Iosif – numit la începutul anului 1948 comisar ajutor de poliţie în cadrul Serviciului de Siguranţă al Inspectoratului de Poliţie Cluj (v. M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 239 şi M.Of. nr. 272 din 24 nov. 1947, partea I-a, p. 10394; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925);
1914. HELERU, Nicolae (n. HELLER) – după august 1944 detectiv în cadrul D.G.P., transferat la 1 iulie 1945 la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
282 Vezi anunţul decesului în nr. 29-230 din Realitatea Evreiască la adresa http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr229_230/pagina14.pdf.
204
1915. HELMAN, Herşcu – în iulie 1948 angajat agent principal de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Fălticeni (M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1948, partea I-a, p. 5932);
1916. HENTZEL, Andrei – în iulie 1948 definitivat ca agent de poliţie în cadrul Chesturii de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5967)
1917. HERESCU, Avram (n. HERŞCOVICI) – în 1945 comisar în cadrul Poliţiei Câmpulung Modlovenesc (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);
1918. HERESCU, Leibu (n. HERŞCU) – fost frizer, plutonier la D.R.S.P. Bucureşti (1948-1952) (Jela 2001: 134; Solomovici 2004: 582);
1919. HERESCU, Mihai (n. HERŞCU) – funcţionar civil al M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);
1920. HERESCU, D. Mircea – din 1946 cu grad de inspector general de Jandarmi; profesor de legislaţie specială la Şcoala de Ofiţeri Jandarmi Bucureşti; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871; M.Of. nr. 92 din 17 apr. 1946, partea I-a, p. 3947 şi nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1636);
1921. HERESCU, Petruţa – din iunie 1945 informatoare la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizată pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7087; M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467));
1922. HERESCU, Solomon – în 1948 agent de poliţie la Serviciul Siguranţă al poliţiei Focşani (M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);
1923. HERIŞANU, Janette – din 1 aprilie 1948 telefonistă în centrala Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080)
1924. HERMAN, Florian – după august 1944 şeful serviciului economic al Miliţiei din Oradea, ulterior secretar de partid la Inspectoratul de Miliţie Bihor (Kovacs 2006);
1925. HERŞCOVICI, Adolf – din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); posibilă identitate cu omonimul aflat în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
1926. HERŞCOVICI, Alfred – angajat în 1948 în D.G.P. şi repartizat ca medic la Spitalul M.A.I. (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5790);
1927. HERŞCOVICI, Blum (“Puiu”) – în martie 1948 era comisar la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Vaslui (M.Of. 66 din 19 martie 1948, partea I-a, p. 2412);
1928. HERŞCOVICI, Iancu (n. Endre Herskovits, la Braşov) – colonel doctor, directorul Spitalului Militar al Ministerului de Interne (din 1954), tatăl scriitorului Alain Paruit (Şinca 2006, cap.I, n. 162, p. 142-4; Cosma 1994: 50); cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (dosare anexe, nr. 60/1955);
1929. HERŞCOVICI, Izu – din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar la Comisariatul de Poliţie Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
1930. HERŞCOVICI, Maier – angajat în 1947 ca şofer la Serviciul Siguranţă al Poliţiei Dorohoi (M.Of. nr. 265 din 15 nov. 1947, partea I-a, p. 10116);
1931. HERŞCOVICI, ? – colonel, torţionar la penitenciarul din Bacău (“Lista neagră – colaboraţionişti şi schingiuitori” în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);
1932. HERŞCU, Marcus – după război ajutor contabil la Întreprinderea administrării muncii penale de pe lângă Penitenciarul Văcăreşti; în august 1948 delegat şef al Depozitului Central A.E.M.P. (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7074);
1933. HIDA, Tibor/Tiberiu (n. Mayer HIRSCH, a folosit ulterior numele de serviciu “Haiducu”) – fost ilegalist, coleg de rezistenţă cu Egon Balaş-Blatt, în 1948 maior, apoi avansat colonel, locţiitor al şefului Direcţiei VII Tehnică a D.G.S.P. din 1948, devenit şef deplin la începutul anilor ’50, la
205
jumătatea anilor ’50 şeful Serviciului XII din cadrul Direcţiei a II-a; ulterior eliberat din Securitate şi angajat economist la Uzinele “Autobuzul din Bucureşti”; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a; (Balaş 2008: 252-3; Goma 2007: 118; Dobre et al. 2006: 78; Cosma 1994: 45, 50, 68, 70; menţiunea “Hida” şi în A.S.R.I., fond documentar, dosar nr. 4638, ff. 110-5);
1934. HIRSCH, Zoltan (3.III.1913 Şmig, jud. Târnava) (fiul lui Samoil şi Reghina) – sionist, stabilit în 1944 la Bucureşti, în 1948 angajat al Legaţiei Israelului la Bucureşti, arestat de Securitate în iunie 1949, recrutat informator şi eliberat în febr. 1950, continuând să spioneze în Legaţia israeliană sub numărul de cod “LT9” (Solomovici 2003: 256-267; R. Ioanid 2005: 82);
1935. HIRSCH, A. Judita – din decembrie 1947 dactilografă stagiară la Poliţia Tg. Mureş (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11024);
1936. HIRSCH, Martin – în iunie 1945 încadrat ca gardian public clasa a III-a pe lângă Poliţia oraşului Tg. Mureş, demis însă după o lună (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128 şi nr. 161 din 19 iulie 1945, partea I-a, p. 6163);
1937. HOFFENBERG, Ben – din aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1938. HOFMAN, Constatin – după război agent de poliţie la Chestura Poliţiei Iaşi; pensionat pe limită de vârstă în 1947 (M.Of. nr. 251 din 30 oct. 1947, partea I-a, p. 9696; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6673);
1939. HOFFMAN, Marcel – din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
1940. HOFMAN, Marcel – în perioada 1949-1950-? ofiţer în centrala Serviciului Operativ la Direcţia Penitenciare a D.G.S.P. (M. Stănescu 2008: 189 n. 10, 191 şu.);
1941. HOLBAN, Boris (n. Baruh Abramovici BRUCHMAN) (1908-2004 Paris) – evreu basarabean, ilegalist cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2010), ofiţer în cadrul Rezistenţei Franceze (şeful reţelei FPT-MOI, calitate în care a organizat peste 100 de atentate împotrica administraţiei germane); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent-colonel, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); reactivat în iulie 1948 (M.Of. nr. 174 din 30 iulie 1948, partea I-a, p. 6243); ulterior colonel, şeful Regionalei Bucureşti a Siguranţei (sept.1944-1948); pentru câteva luni în 1948 încadrat în centrala M.A.E. cu rang de prim consilier de legaţie (M.Of. nr. 59 din 11 martie 1948, partea I-a, p. 2145); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, apoi şeful serviciului de cadre al M.Ap.N. (1949-1950); ar fi fost responsabil cu supravegherea lui Gheorghiu-Dej la ordinele sovieticilor (Watts 2011: 231 n. 2); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a, iar în 1979 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. II-a (Rozei 2007, M.Ap.N. 2009); stabilit în 1984 în Franţa, unde, în 1989, publică Testament (Paris: Calmann-Levy);
1942. HOLBAN, Octav (n. Otto Octavian HECHT) (n. 28.I.1907 Cernăuţi)) – maior, director adjunct la Direcţia de Control al Străinilor şi Paşapoartelor din M.A.I. în anii ’50 (Levy 2002: 67; M.Of. nr. 4 din 5 ian. 1949, partea I-a, p. 308);
1943. HOLBAN, Eufrosina – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (u.a.3/1952, vol. I);
1944. HOLLINGER, Isidor (zis “Izu”; fiul lui Mendel şi Etka (n. Bessler)) (frecvent ortografiat şi românizat “Holingher”) (n. 1.XII.1920 Suceava – d. 1985, Bucureşti) – fiul unui fost industriaş din domeniul petrolului; cu stagiu de partid recunoscut din 1939; după război maior la Direcţia I a Securităţii (1952-1953), până la trecerea în rezervă din 1960 avansează progresiv în grad de la maior la colonel ocupând funcţia de locţiitor şef de direcţie în cadrul Direcţiei a II-a Contraspionaj a D.G.S.S.(D.S.S. (pe care o şi conduce între 1957 şi 1960), ulterior şef de catedră
206
la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa până în 1968283 (cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 49/1978; Dobre et al. 2006: 78; Jela 2001; Troncotă 2006: 134; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 45, 69, 74); a avut două surori – două surori, Hela Mitoşeru (1923-1992, Bucureşti) şi Rica Meerovici (în viaţă în 2010 la Carmiel, Israel); a fost căs. cu Margareta, fiica lor, Irina (căs. Isacu) fiind în prezent conferenţiar dr. la Institutul Oncologic din Bucureşti);
1945. HOLTZER, Partenie – după război comisar-ajutor de poliţie în cadrul Siguranţei; demis în iulie 1948 (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5817; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2630);
1946. HOLTZMAN, Sender (n.18 aug. 1913) – ilegalist (stagiu recunoscut din 1936), din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65; fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; dosar H/100 Colecţia “ilegalişti decedaţi”; M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011);
1947. HOLŢIER Ervin (n. HOLZER) – colonel (la trecerea în rezervă la sfârşitul anilor ’60), şeful Direcţiei a X-a Administraţie a D.G.S.P. (1948-1952), ulterior artist plastic;
1948. HOLICI, Adelina (n. HORN) – şefă de serviciu la Direcţia II Contrasabotaj în cadrul D.G.S.P., ulterior emigrată în Israel284 (Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Cosma 1994: 45, 70, 84);
1949. HOROVITZ, Elena (n. Ellen) – din 1 aprilie 1945 era impiegată la Poliţia oraşului Suceava, încă prezentă pe acelaşi post în 1947 (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7083);
1950. HOROVITZ, Sacher – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
1951. HORVATH, Edmond – în iunie 1945 impiegat la Comisariatul de Poliţie Gheorghieni (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246)
1952. HOSU, Estera – anchetator la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);
1953. HUDESCU, I. Carol (n. Carol SEGAL285) (n. 8.X.1921 Hudeşti, Dorohoi) – din aprilie 1945 agent la Poliţia oraşului Dorohoi, în acelaşi an avansat comisar; în 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă; locotenent la Securitatea din Rădăuţi în anii 1948-‘50, participant la reprimarea violentă a revoltelor ţărăneşti împotriva colectivizării286 (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10928; Ioniţiu 2008: 88 şi 2006: 43, 44; Solomovici 2004: 598; Jela 2001);
1954. HUTIRA, “Iosif” Dezsö (n. 29.III.1915) – colonel (în 1960); de profesie strungar, ilegalist (din 1933); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2274); numit în 1946 secretar al comitetului local Baia Mare al P.C.d.R., în anii ’50 director adjunct la Direcţia Economică din cadrul Direcţiei Generale a Miliţiei, ulterior şeful Direcţiei Regionale de Miliţie Cluj (până la sfârşitul anilor ’60) (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 363, 371, 662); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 120/1956;
1955. IACOB, Ion – căpitan, şeful Serviciului Judeţean Ialomiţa al D.R.S.P. Constanţa;
283 V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/HOLLINGER_ISIDOR.pdf. V. şi Solomovici 2001II: 43.
284 Menţionată şi într-un interviu luat lui Corneliu Leu de către Florian Bichir pentru revista Agero (v. http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/Interviu%20cu%20Corneliu%20Leu%20de%20Florian%20Bichir.htm).
285 V. dosarul de schimbare a numelui de la Ministerul Justiţiei nr. 5/500/947.
286 Amintit de foşti luptători anticomunişti precum Gheorghe Dubiţ (v. http://www.jurnalulliterar.ro/articole/Scrieri-documentare/Gheorghe-Dubit/459/21), Pintilie Iacob (http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/mart45_64/piacob/surghiun/docs/cap12.htm) sau Constantin Teodoriu (http://www.bzi.ro/dizidentii-victimele-innascute-ale-societatii-9776). .
207
1956. IACOB, V. Auraş – locotenent-colonel – cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (3/1954);
1957. IACOB, Edmund – între toamna lui 1944 şi iulie 1945 agent de poliţie la Chestura Cluj (M.Of. nr. 166 din 25 iulie 1945, partea I-a, p. 6352);
1958. IACOB, Malvina – numită în nov. 1945 şefă adjunctă de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10094);
1959. IACOB, Martin – angajat în august 1948 comisar-şef de poliţie (M.Of. nr. 188 din 16 aug. 1948, partea I-a, p. 6710); în 1956 cu grad de maior, iniţial şeful Serviciului VI al Direcţiei a III-a (Dobre et al. 2006: 78), apoi şeful Serviciului III al Direcţiei Regionale de Securitate Cluj (1956-1958); avansat în 1957 la gradul de lt.-col.;
1960. IACOB, Osias – din mai 1945 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 11 Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)
1961. IACOB, S. Tudor (fiul lui Sava) – în 1954 locotenent major M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (12/1954); membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 47/1956, 90/1956; decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
1962. IACOB(ESCU), Ion (n. 1931 Băiţa, Bihor) – în 1951 sublocotenent M.A.I. la Timişoara, cu stagiu de instrucţie în U.R.S.S. (1954-1955), în 1960 transferat în cadrul D.I.E., detaşat sub acoperire la Ambasada României de la Paris (adjunct al lui M. Caraman), din 1966 funcţionar internaţional la UNESCO (Deletant 1995b: 55; Watts 2011: 506); dezertează la 25 iulie 1969; condamnat la moarte în contumacie în 1970; după unele surse, s-ar fi stabilit în S.U.A. (indicat ca evreu de Solomovici, pp. 447-9);
1963. IACOBESCU, Simion – funcţionar civil în cadrul MAI, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (60/1955); membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 120/1956;
1964. IACOVICI, Alexandru (fiul lui Mercurie) – căpitan de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (2/1979);
1965. IAKAB, Arpad Andrei – colonel de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1979), trecut în rezervă în 1982 (5/1982);
1966. IAKAB, Edmund – încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);
1967. IANCHELEVICI, Silviu – în 1952 sublocotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
1968. IANCOVICI, I. – şeful Biroului pentru Străini în cadrul Siguranţei Huşi după august 1944 (Zahariuc 2009: 193, 198);
1969. IANCOVICI, Paula – în mai 1948 promovată comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);
1970. IANCU, Mişu – în mai 1948 promovat comisar de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);
1971. IANCU, Moritz – originar din Tg. Neamţ; deportat în Transnistria; în octombrie 1945 numit comisar în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800); în 1947 comisar şef la serviciul Judeţean Neamţ din cadrul Inspectoratului regional de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923);
1972. IANCU IFILOVICI, Janetta – ilegalistă originară din Basarabia; după război şefă de birou cu o gradaţie la Subsecretariatul de Stat al Aerului din cadrul Ministerului de Război (M.Of. nr. 172 din 27 iulie 1946, partea I-a, p. 8009);
1973. IANOVICI, Adolf – după august 1944 comisar în centrala D.G.P., în iunie 1945 transferat la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);
208
1974. IANŢO, Petru (după unele surse IAŢKO) (n. 15.IX.1931, com. Balint, jud. TM (fiul lui Petru şi Estera) – d. 1991 Orţişora, TM) – angajat al Direcţiei Regonale Banat/Timişoara, ulterior Inpectoratul Judeţean Timiş al Securităţii între 1950 şi 1987, când este trecut în rezervă cu gradul de locotenent-colonel287;
1975. ILIE, Natan – poliţist în Cetatea Moldovei, Maramureş, implicat în lichidarea rezistenţei anticomuniste (Ioniţoiu 2006: 48);
1976. ILIESCU, Iancu – din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar la Comisariatul de Poliţie Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
1977. IOANID, Alexandru (f. Herman LEIBOVICI, fiul lui Iosif şi Paulina)288 (17.XI.1920 Brăila -18.II.1960 Jilava) – coordonatorului celebrului jaf armat asupra unei maşini a Băncii de Stat a R.P.R. în 28 iulie 1959; fost ilegalist, după război membru de partid, lt.-col. de Interne şi şeful Direcţiei Miliţiei Judiciare la nivel naţional (căsătorit un timp cu sora soţiei lui Alexandru Drăghici), la momentul arestării funcţionar la Ministerul Comerţului, executat la 18 febr. 1960289 (v. şi Solomovici 2001II: 111);
1978. (?) IORDANOV, Ştefan – maior, ofiţer politic al Diviziei “Tudor Vladimirescu”, formată în 1943 prin recrutări din rândurile soldaţilor români prizonieri în URSS, a fost apoi avansat colonel şi a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne;
1979. IOSIPOVICI, Ernestina – din 1948 dactilografă în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 154 din 7 iulie 1948, partea I-a, p. 5679);
1980. IOSUB, David – din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);
1981. IOSUB, Max – în 1948 era comisar de poliţie la detaşamentul Dărăbani (M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5075);
1982. IRIMESCU (căs.), Suzana – în 1947 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10922);
1983. IŢESCU, Max – fost vânzător; în 1947 comisar-ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086); sublocotent la D.R.S.P. Bucureşti în anii ’50; în 1955 menţionat în documentele interne ale M.A.I. ca şef al comandaturii comunei de deportaţi Olaru din Bărăgan (Jela 2001; Solomovici 2004: 582; Ionescu-Gură 2010: 88);
1984. IŢICOVICI, Bercu – după război comisar la Chesturile de Poliţie Iaşi şi Deva (M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896; M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9849);
1985. IZRAIL, Zoltan – căpitan, apoi ofiţer superior la Securitatea, respectiv penitenciarul din Sighet în anii ’60-’70 (Solomovici 2004: 609; Vischi şi Ivanciuc 2003290; Solomovici 1982 XVIII);
1986. IZSAK, Adalbert Bella (cu variantele “Ijak”, “Iszaek”) – încadrat în 1945 la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Braşov; ulterior la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Tg. Mureş; în 1948 comisar, transferat la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Miercurea Ciuc; după înfiinţarea Securităţii maior, în a doua jumătate a anilor ’50 colonel, director al D.R.S.P. Braşov, apoi al doilea adjunct al şefului Direcţiei I Informaţii Externe (D.I.E.) a Securităţii (celălalt fiind W. Einhorn), ulterior şeful Direcţiei Regionale de Securitate Galaţi, unde i-a succedat în funcţie lui Wisting (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1518; în nov. 1947 numit agent de poliţiei în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 271 din 22 nov. 1947, partea I-a, p. 10351; M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2604; Watts
287 V. şi fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/IANTO_PETRU.pdf.
288 Pentru schimbarea numelui, vezi dosarul 5-2.205-945 de la Ministerul Justiţiei.
289 Vezi fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici%20executati/I/Ioanid%20Alexandru/index.php.
290 V. şi http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/morminte3/docs/morminte3p_5.asp.htm.
209
2011: 196; Troncotă 2006: 54; Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 582 şi 2001II: 43; Deletant 1995b: 58; Cosma 1994: 45);
1987. IZSAK, Alexandru (uneori scris şi “Ijak”) – în 1948 agent de poliţie la Serviciul Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Marghita, Bihor (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4494), ulterior menţionat ca şef al serviciului Filaj şi Investigaţii la Securitatea Oradea (v. ex. col. (r.) Tatar Zoltan), încă în viaţă în 2007 în acelaşi oraş;
1988. JAKAB, Alexandru – în iunie 1945 numit şef de secţie gardieni publici la Poliţia oraşului Odorhei (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
1989. JAKAB, Francisc – în iunie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Odorhei (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
1990. JAKAB, I. Iosif – în 1968 ajunsese şef adjunct de serviciu şi şef de birou I la Serviciul I Informaţii Interne al Consiliului Securităţii Statului (v. A.M.I., fd. D.M.R.U., inv. Nr. 7388, dosar nr. 3, f. 137; M.Of. nr. 187 din 18 aug. 1945, partea I-a, p. 7259);
1991. JEKAB, Coloman – în iulie 1945 numit impiegat în cadrul Poliţiei Odorhei (M.Of. nr. 162 din 20 iulie 1945, partea I-a, p. 6191);
1992. JUCLEA, I. Avram (n. 16.I.1917 Dărăbani, Botoşani) (fiul lui Iţic şi Malca) (în unele documente “IUCLEA”) – din 1 aprilie 1947 comisar-ajutor la Serviciul Judeţean de Siguranţă Neamţ, la înfiinţarea D.G.S.P. şeful biroului Anchete Penale cu grad de locotenent la Biroul de Securitate din Huşi, până în 1950, când este descoperit, judecat şi condamnata pentru crime împotriva umanităţii comise în Transnistria împotriva coreligionarilor săi evrei (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-31; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2630; menţionat şi în Neştian 2010: 87 şi 2008: 7)291;
1993. JUCLEA, Iancu – la sfârşitul anului 1947 agent în cadrul Inpectoratului Regional de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219);
1994. JUNGER, Tiberiu (uneori ortografiat şi “Yungher”) – din 1945 comisar-ajutor la Poliţia oraşului Sfântu Gheorghe (M.Of. nr. 268 din 22 nov. 1945, partea I-a, p. 10205), ulterior comisar la Poliţia Târgu Săcuesc în cadrul I.R.P. Braşov; din oct. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 228 din 3 oct. 1947, partea I-a, p. 8918; M.Of. nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3506);
1995. JURĂU, Moise – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (24/1954; 60/1955);
1996. JURESCU, H. Leo (n. ROSENBERG) (n. 1.V.1903 Focşani) – din 1947 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4354; pentru nume v. şi M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945, partea I-a, p. 10351, respectiv M.Of. nr. 235 din 15 oct. 1945, partea I-a, p. 9003);
1997. KAHÁNA, Ernö (n. Ernest; fiul lui Mendel şi Gizella; uneori cu numele ortografiat Kahane) (2.XII.1890 Cheile Bicazului, Neamţ – 28.IV.1972 Bucureşti) – medic cardiolog, ilegalist (din perioada 1920-1922 petrecută la Viena), stabilit în România în 1922; profesând medicina la Braşov (1925-1940), apoi stabilit în Bucureşti, membru activ de partid din 1928; după război director al Spitalului Militar M.A.I. (1945-1954), ulterior medic la Spitalul Elias (1954-1972, pensionat); decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a; autor al cărţilor de propagandă A szociáldemokrácia és a dialektika (Oradea, 1932), aparută în română sub titlul Socialdemocraţia în lumina materialismului dialectic (Cluj, 1932) şi Democraţia (Bucureşti, 1945); incinerat la crematoriul “Cenuşa” ( dosar K/7 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
1998. KAHAN(E), Moise (n. 10 sept. 1903) – fost ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1944, maior şi medic legist M.A.I. la Penitenciarul Jilava în anii ’50, a asistat la 17 aprilie 1954 la execuţia lui
291 V. fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/I/I%2005.%20Isa%20-%20Izvoranu/Iuclea%20Avram/index.php.
210
Pătrăşcanu, constantându-i decesul; a nu se confunda cu publicistul Mózes Kahána (v. infra), fratele doctorului Ernö Kahána (v. supra);
1999. KAHANE, Hună – în oct. 1945 demisionează din postul de comisar la Poliţia oraşului Bârlad (M.Of. nr. 241 din 22 oct. 1945, partea I-a, p. 9218);
2000. KALOUSEK, Iosif (n. Karoly, după alte surse Koloman Kalousek) – în mai 1945 numit subinspector de poliţie la Inspectoratul regional de Poliţie Târgu Mureş; ulterior colonel de Securitate, din 1948 şeful D.R.S.P, apoi D.R.S.S. Braşov, apoi la regionala de Securitate Craiova, demis în anii ‘60 după descoperirea colaboraţionismului său cu fosta Siguranţă (M.Of. nr. 119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4426; Ioniţiu 2008:88; Dobre et al. 2006: 12; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Deletant 1995b: 58; Cosma 1994: 51, 76);
2001. KANTOR, Andrei – în febr. 1948 angajat comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Tg. Mureş (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1009); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 11/1976;
2002. KAPPEL, Zoltan (n. 9.III.1924 Cluj (fiul lui Mauriţiu şi Doris) – 2008 Cluj-Napoca) – după război comisar ajutor în cadrul Siguranţei din Cluj, apoi ofiţer la Securitatea din acelaşi oraş între 1948 şi 1959, cu grad de sublocotenent în 1953, respectiv locotenent-major la trecerea în rezervă în 1959292 (v. şi M.Of. nr. 189 din 17 august 1948, partea I-a);
2003. KATONA, Stefan – în 1945 numit agent de poliţie la Poliţia oraşului Odorhei (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10093);
2004. KATZ, Avram – în febr. 1948 angajat informator diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1638);
2005. KATZ, Petru – în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);
2006. KATZ, Saul – în iunie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2007. KATZ, Stefan – în 1947 angajat informator diurnist la Prefectura Poliţiei Capitalei, Serviciul Poliţie Socială (M.Of. nr. 251 din 30 oct. 1947, partea I-a, p. 9696; M.Of. nr. 278 din 1 dec. 1947, partea I-a);
2008. KATZ, ? (zis Pubi) – angajat al Direcţiei Regionale Banat a Securităţii la jumătatea anilor ’50, ulterior transferat secretar III la Ambasada României de la Viena;
2009. KAUDERS, Zotan – în 1948 agent de poliţie în cadrul Serviciului Siguranţă al Poliţiei Tg. Mureş (M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);
2010. KAUFMAN, Emerich – din 1 mai 1945 comisar la Poliţia oraşului Sighet (decizia M.A.I. nr. 11080 din 30 iunie 1945, M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);
2011. KAUFMAN, Lică (n. Adalbert KAUFMAN) – iniţial comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Bivolari (1947-1948), după înfiinţarea D.G.S.P. cu grad de locotenent la biroul de securitate Caransebeş (în nov. 1949), apoi detaşat cu grad de locotenent de Securitate la Regionala Baia Mare în anii ’50 (şeful Biroului de Securitate din Sighetu Marmaţiei), ulterior emigrat în Israel (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2038; Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-31; Fl. Banu 2008: 327; Ioniţiu 2008:88; Jela 2001; Solomovici 2004: 582; Neştian 2010: 88; Vischi şi Ivanciuc 2003);
2012. KEISCH, Elias – în mai 1948 definitivat în funcţie ca agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315);
2013. KEMTER, Helene – în 1945, ca detectiv clasa a II-a, era transferată de la D.G.P. la Brigada a III-a a D.P.S. (M.Of. nr. 168 din 27 iulie 1945, partea I-a, p. 6412);
292 Vezi fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/KAPPEL_ZOLTAN.pdf.
211
2014. KENDLER, Paul – din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar la Comisariatul de Poliţie Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2015. KENDLER, S. – lt.-maj., comandantul Miliţiei Huşi în 1949 (Neştian 2010: 87);
2016. KERESZTESI, Edith – în febr. 1948 angajată comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1008);
2017. KERTESZ, Andrei-Francisc – locotenent major, şef de birou Filaj-Investigaţii la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa, trecut în rezervă în 1956 (Cosma 1994: 44-83);
2018. KESERU, Carol – maior la Securitatea din Braşov (1969-1973) (Bjoza 2006);
2019. KESSLER, ? – agent în cadrul serviciului de Control Economic la Miliţia Raională Galaţi în anii ’50 (coleg cu Izi Finkelstein, alias Ionel Feraru) (Solomovici 2004: 578; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 578);
2020. KESLER, Heinrich – din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar-ajutor la Comisariatul de Poliţie Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2021. KINTZBRUNER, Michel (fiul lui Moise) – locotenent-colonel, profesor la Şcoala de ofiţeri de Miliţie, trecut în rezervă în 1960;
2022. KISS, Ernest – medic M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (30/1954);
2023. KLAIN, Nicolae – în febr. 1948 avansat de la agent de poliţie la comisar-ajutor în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1010); posibilă idenitate cu omonimul cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1337);
2024. KLAMER, Norbert – după război agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; disponibilizat în dec. 1947 (M.Of. nr. 290 din 15 dec. 1947, partea I-a, p. 11089; M.Of. nr. 189 din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350);
2025. KLANGER, Emil – în mai 1948 definitivat în funcţie ca agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315);
2026. KLEINDBERG, Daniel – din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2027. KLEIMAN, Vasile – după război agent de poliţie la Chestura de Poliţie Cluj, în ian. 1948 transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie cu sediul în acelaşi oraş (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 13);
2028. KLEIMANN, Iosif – încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);
2029. KLEIN, ? – locotenent la D.R.S.P. Timişoara, implicat în reprimarea revoltelor ţărăneşti împotriva colectivizării (Jela 2001, Solomovici 2004: 583) – probabil una şi aceeaşi peroană cu colonelul Clain (trupele de grăniceri) menţionată în Ioniţoiu 2006: 43;
2030. KLEIN, Augustin – din iunie 1945 gardian public clasa a III-a pe lângă Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2031. KLEIN, Dezideriu – după război iniţial agent de poliţie la Poliţia oraşului Odorhei; apoi agent de poliţie la Biroul Siguranţă al Comisariatului de poliţie din Sovata, în dec. 1947 transferat la Siguranţa Poliţiei Tg. Mureş (M.Of. nr. 292 din 17 dec. 1947, partea I-a, p. 11155 şi M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246; M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4772);
2032. KLEIN, M. Iosif (fiul lui Mauriţiu) – profesor la Şcoala de ofiţeri de Miliţie până în 1962, apoi şef de cadre la Comandamentul Servicii şi Înzestrări din cadrul M.A.I.; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
2033. KLEIN, Mihai – în anii ’60 şeful Serviciului VI din Direcţia Cadre a Securităţii (Dobre et al. 2006: 214);
212
2034. KLEINBERG, David – după război agent de poliţie la Poliţia Botoşani, din 1 dec. 1947 în cadrul Serviciului Siguranţă din acelaşi oraş (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);
2035. KLEINBERG, Lucia – numită în iunie 1948 agent de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
2036. KLEINERMANN, Lazăr (1911 Iaşi – 1988 Israel) – cu studii la Moscova (1953), medic M.A.I. în anii ’50-‘70, ulterior trecut în rezervă, şeful clinicii de cardiologie “C.C. Iliescu” din Bucureşti şi predând la I.M.F. (la sfârşitul anilor ’70 cu grad de conf. univ.), cu dosar la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (30/1954); a locuit în cartierul Primăverii; emigrat după pensionare în Israel;
2037. KLEISCH, Ecaterina – după război femeie de serviciu în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în mai 1948 avansată curier (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4314);
2038. KLING, Zoltan – după război comisar şef şi secretar la Chestura de Poliţie Lugoj; din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă; în octombrie 1947 şeful Serviciului municipal de Siguranţă Lugoj, apoi al Severin; din 1948 maior, şeful Serviciului Judeţean Severin al D.R.S.P. Timişoara, ulterior revine în funcţia de comandant al biroului municipal Lugoj, participant la reprimarea rezistenţei anti-comuniste din Banat (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5247; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10924; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 27; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 25; Deletant 1995b: 62; Solomovici 2001II: 43, care îl ortografiază Klink, menţionat pe baza Arhivei C.N.S.A.S. şi în Caietele CNSAS nr. 2/2008, pp. 87 şi 146);
2039. KLIPA, Arcadie – după război inspector de poliţie la Inspectoratul Regional Craiova, în noiembrie 1947 transferat la Inspectoratul regional de Poliţie Piteşti (M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9850);
2040. KOFFLER, Eva – după august 1944 impiegată în cadrul Poliţiei Rădăuţi, îndepărtată din serviciu în iunie 1945 pentru “grave abateri” (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);
2041. KOFFLER, Leiba (probabil soţul Eevei, v. supra) – din aprilie 1945 impiegat la Poliţia oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);
2042. KOHN, Arcadie – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (60/1955);
2043. KOHN, Aron – după război agent de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă; disponibilizat în aprilie 1948 (M.Of. nr. 85 din 10 aprilie 1948, partea I-a, p. 3232);
2044. KOHN, Bernard – din 1948 ofiţer şi şef de birou la D.R.S.P. Bucureşti (Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Cosma 1994: 51); ortografiat de către Solomovici (2004: 569) “Cohn”;
2045. KOHN, Dezideriu – în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);
2046. KOHN, Elvira – din aprilie 1945 impiegată în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);
2047. KOHN, Maximilian – în martie 1948 numit comisar-ajutor în cadrul Serviciului Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1912; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2630);
2048. KOHNER, Adolf – în iunie 1945 angajat în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a, iniţial repartizat la Chestura de Poliţie Alba-Iulia; din 1948 şef de serviciu în cadrul D.G.S.P., ulterior emigrat în Israel (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099; Cosma 1994: 45, Şinca 2006, cap.I, n. 162; Goma 2007: 118);
2049. KOLLAR, ? – inginer, şeful serviciului tehnic la Direcţia Regională Banat a Securităţii la jumătatea anilor ’50;
2050. KOLLER, I. Ştefan (n. István Koller, la 2.VIII.1916, Huedin; fiul lui Iosif) – de formaţie tinichigiu, fost luptător în Spania; după război şeful Circumscripţiei Suburbane “Tudor
213
Vladimirescu” a Apărării Patriotice (1944); membru P.C.R. din 1944; secretar al organizaţiei Frontului Plugarilor din plasa Cehul Silvaniei şi secretar F.N.D. Sălaj (1945); responsabil de cadre în Biroul Judeţenei PCR Sălaj (1945-1949); angajat din 1952 în M.A.I. (la Direcţia Generală a Lagărelor), locotenent-colonel de Securitate (în 1955), comandantul închisorii Aiud (1953-1958) şi apoi al închisorii Văcăreşti; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (32/1955) (v. şi I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţiu 2008:88, Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 25, 256-7);
2051. KOLER, Adolf – ofiţer la Direcţia a II-a Contrasabotaj a D.G.S.P. (1948-?);
2052. KOVACS, Mihail (Pius, după alte surse Miklos) – şeful Serviciului Judeţean Turda al D.R.S.P. Cluj din 1948 (Deletant 1995b, Duţu et al. 2002: 12 I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Cosma 1994: 48, 74; C. Lupu 2011; menţionat şi în A.S.R.I., fond documentar, dosar nr. 4638, ff. 110-5);
2053. KRAL, Carol – în iunie 1945 numit gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Odorhei (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
2054. KRAUSZ, ? – în 1948 lt. la Securitatea din Tg. Mureş293;
2055. KUN, Andrei – după război agent de poliţie la Poliţia Satu Mare, în sept. 1946 transferat la Comisariatul de Poliţie Beiuş (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433), iar în luna decembrie a aceluiaşi an la Chestura de Poliţie Oradea, după ce în sept. 1947 fusese însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12860; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983; M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10171); menţionat ulterior şi ca ofiţer de securitate la Baia Mare (1948-1950) (Ioniţiu 2008:88);
2056. KUN, Stefan – angajat în 1947 ca agent de poliţie cu atribuţii în domeniul Siguranţei la Poliţia Carei (M.Of. nr. 215 din 18 sept. 1947, partea I-a, p. 8446);
2057. KUPFER, Iosif – în 1947 comisar la Chestura de Poliţie Oradea, apoi la Serviciul Judeţean de Siguranţă; preluat şi după reorganizarea Siguranţei în Securitate (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7084; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; v. şi “Lista neagră – colaboraţionişti şi schingiuitori” în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);
2058. KWEILER, Avram – după război comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul Credincios” clasa a III-a (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871)
2059. LAITNER, Alexandru – comandant-adjunct al biroului Securităţii din Carei în perioada 1948-1949, ulterior emigrat în Israel (Jela 2001; Solomovici 2004: 583);
2060. LANDAU, Solomon – din mai 1945 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 15 Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)
2061. LANDESMAN, Wolf – din 10 martie 1948 agent de poliţie în cadrul Siguranţei (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360; M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2630);
2062. LAUFMAN, Iosef – din aprilie 1945 impiegat la Poliţia oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);
2063. LAZAROVICI, Ştefan, zis şi “Fănel” – încadrat după război comisar de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Suceava, în martie 1948 transferat la Comisariatul de poliţie al oraşului Paşcani, în anii ’50 menţionat ca maior de Securitate în Bucureşti, iar în 1956 locţiitor şef de direcţie la Direcţia a IV-a a Securităţii; ulterior avansat colonel (M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2278; Dobre et al. 2006: 78; Jela 2001, respectiv Solomovici 2004: 583 şi 2001II: 43);
293 V. nr. Din 5 sept. 2011 al Ziarului de Mureş, autor Nicolae Balint, la adresa http://www.ziaruldemures.ro/pagini/detalii-stire/inapoi/prima-pagina/articol/oamenii-partidului-din-justitia-mureseana-i.html.
214
2064. LAZAROVICI, Frederich (1.IX.1925 Botoşani (fiul lui Solomon şi Sabina)) – 1998 Bucureşti) – din 1951 căpitan la Direcţia a II-a a Securităţii, în 1959 la Direcţia a IV-a, trecut în rezervă în 1960 cu grad de locotenent-colonel294;
2065. LAZAROVICI, Ilarion – după război şef de secţie la Poliţia Giurgiu (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6672);
2066. LAZĂR, Albert – în sept. 1946 încadrat detectiv clasa a III-a la Poliţia Satu-Mare (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10432); în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2067. LAZĂR, Iosif – în 1945 era şef de secţie la Poliţia oraşului Satu Mare (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);
2068. LAZĂR, Iosif – fost vopsitor, angajat cu grad de căpitan ca şef de birou la D.R.S.P. Bucureşti în 1948 (Solomovici 2004: 583);
2069. LAZĂR, “Puiu” – în nov. 1945 numit comisar în cadrul Chesturii de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 259 din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9926), în martie 1947 transferat la Poliţia oraşului Turda (M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896);
2070. LAZĂR, Tiberiu (Tibor) – comandantul penitenciarului Făgăraş la începutul anilor ’50; părinţii săi fuseseră deportaţi din Ardealul de Nord în timpul ocupaţiei maghiare în lagăre de muncă;
2071. LĂZĂRESCU, Mimi – în iunie 1945 încadrată şefă adjunctă de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4708);
2072. LEFCOVICI, Andrei (n. LEFKOVITS) – în iunie 1945 încadrat agent de poliţie în cadrul Comisariatului de Poliţie Reghin (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128); din luna iulie a aceluiaşi an impiegat în cadrul Poliţiei Tg. Mureş (M.Of. nr. 162 din 20 iulie 1945, partea I-a, p. 6191 şi nr. 161 din 19 iulie 1945, partea I-a, p. 6163), demis din serviciu în ianuarie 1948 pentru luare de mită (M.Of. nr. 5 din 7 ian. 1948, partea I-a, p. 106);
2073. LEIB, Avram – în august 1945 încadrat comisar în centrala Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 189 din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350);
2074. LEIBA, Avram – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Comisariatului de Poliţie Hârlău, Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895), la 1 decembrie transferat la Biroul de Siguranţă din acelaşi oraş (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);
2075. LEIBA, Iancu – în mai 1945 încadrat detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 118 din 28 mai 1945, partea I-a, p. 4380); în iulie 1945 transferat cu acelaşi grad în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
2076. LEIBI, Ion – din iunie 1945 impiegat în cadrul poliţiei Satu-Mare (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2077. LEIBOVICI, ? – colonel, şeful Serviciului Filaj Investigaţii în D.G.S.P. (Troncotă 1999, Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4);
2078. LEIBOVICI, Albert – în octombrie 1945 numit agent de poliţie clasa a II-a în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
2079. LEIBOVICI, Avram – în iunie 1945 numit comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2080. LEIBOVICI, Baruch – între sept. 1944 şi sept. 1945 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; destituit din funcţie prin decizia nr. 6554 din 30 august 1945 pentru “grave abateri săvârşite repetat în serviciu, lipsă de tact şi incorectitudine” (M.Of. nr. 216 din 22 sept. 1945, partea I-a, p. 8233);
2081. LEIBOVICI, Elias – în aprilie 1945 încadrat ca agent de poliţie clasa a II-a la Poliţia oraşului Dorohoi; în nov. 1945 numit impiegat, din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945,
294 V. fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/LAZAROVICI_FREDERICH.pdf.
215
partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10094; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320);
2082. LEIBOVICI, Gheorghe – în martie 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 72 din 28 martie 1945, partea I-a, p. 2334);
2083. LEIBOVICI, Herman – în iunie 1945 încadrat ca impiegat la Comisariatul de Poliţie al oraşului Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2084. LEIBOVICI, Iancu-Avram (20.8.1926-2000 Iaşi, fiul lui Herşcu şi Roza) – încadrat ca sublocotenent la Direcţia Regională a Securităţii Iaşi în 1953, de unde va fi trecut în rezervă în 1959 cu gradul de căpitan, după ce ocupase funcţia de locţiitor de şef de secţie295;
2085. LEIBOVICI, Lazăr – după război agent de poliţie în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie Iaşi, demis la 1 febr. 1948 (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1010);
2086. LEIBOVICI, Melania – după război dactilografă stagiară în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în mai 1948 avansată dactilografă administrativă (M.Of. nr. 66 din 20 martie 1947, partea I-a, p. 2085 şi nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4314);
2087. LEIBOVICI, Marcel – în iulie 1948 încadrat ca maistru ajutor în cadrul D.P.S. (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5817);
2088. LEIBOVICI, Marcu – din aprilie 1945 comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65), în 1947 transferat, în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie Iaşi, Serviciul Siguranţă (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 211 din 13 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923), probabil încadrat în D.R.S.P. Iaşi cu grad de ofiţer;
2089. LEIBOVICI, Marcu – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2090. LEIBOVICI, M. Nisim – în 1948 încadrat agent de poliţie la Poliţia oraşului Roman (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011);
2091. LEIBU, David – din mai 1945 agent în cadrul Serviciului Siguranţă al Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);
2092. LEIBU, Moise – în mai 1948 angajat ca om de serviciu în centrala D.P.S., după o lună considerat demisionat pentru neprezentare la post (M.Of. nr.115 din 20 mai 1948, partea I-a, p. 4439; M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4743);
2093. LEIBU, Oliver – în iulie 1948 definitivat în funcţia de comisar ajutor în cadrul Chesturii Poliţiei Brăila (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5789);
2094. LEITNER, Alexandru – din 1947 comisar-ajutor la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Sălaj (M.Of. nr. 268 din 19 nov. 1947, partea I-a, p. 10239);
2095. LEIZER, David – fost fotograf; iniţial numit informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei în iunie 1947 (M.Of. nr. 146 din 30 iunie 1947, partea I-a, p. 5335); ulterior plutonier major la D.R.S.P. Bucureşti la începutul anilor ’50 (Jela 2001; Solomovici 2004: 586);
2096. LEIZER, Ghidale (fiul lui Moise) – în 1949 era şeful Serviciului Ordonanţare din centrala M.A.I. (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 707); decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
2097. LEON, Simca – angajată în mai 1945 ca informatoare diurnistă în cadrul Comisariatului de Poliţie Hârlău, Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2098. LERESCU, ? (n. SOMER) – medic M.A.I. încadrat la Direcţia Penitenciare, evocat de fostul deţinut Belu Zilber (v. Solomovici 2004: 208-9);
2099. LERESCU, Paul (n. Penchas LEIBOVICI296) (n. 25 nov. 1920 Galaţi) – medic; după război medic în centrala S.S.I.; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul Credincios” clasa I-a (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3862);
295 V. fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/LEIBOVICI%20IANCU%20AVRAM.pdf.
216
2100. LEVENSON, Claude (fiul lui Cazimir) – evreu născut în Franţa, profesor civil de limba franceză la Şcoala de Securitate de la Băneasa până în 1958;
2101. LEVENSOHN, Iosif – în martie 1948 comisar ajutor de Siguranţă la Poliţia Bacău (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2038);
2102. LEVY, Alexandru Alfred – în iunie 1947 numit agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 146 din 30 iunie 1947, partea I-a, p. 5335);
2103. LICHT, ? – implicat în reprimarea partizanilor anticomunişti de pe versantul nordic al masivului Făgăraş (vezi memoriile lui Ion Gavrilă Ogoranu);
2104. LIST, ? – şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa (Troncotă 2006: 70);
2105. LITMAN, Iosif – din aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2106. LITMAN, Roza – angajată iniţial ca dactilografă la Serviciul Siguranţă al Poliţiei Bacău, la sfârşitul anului 1947 impiegat arhivă în cadrul Serviciului Judeţean de Siguranţă Roman (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231; M.Of. nr. 265 din 15 nov. 1947, partea I-a, p. 10116);
2107. LITVIN, Florian – membru al comitetului judeţean Bihor al P.C.R./P.M.R. (membru de partid din 1946), colonel de securitate în Oradea, implicat în reprimarea revoltelor împotriva colectivizării; fişă de cadre la cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1951) (v. şi A.N.-D.J.B.H., fond Comitetul jud. Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948-1949, f. 48, apud Ţârău 2002: 182; menţionat şi în Ioniţoiu 2006: 43 şi 1982, XVIII, şi Kovacs 2006);
2108. LIVADĂ, Paul (n. Paul VIZENFELD la 7 iulie 1924, Iaşi) – din febr. 1948 impiegat stagiar de contabilitate la D.G.P., Serviciul Contabilitate (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011); în martie acelaşi an numit comisar ajutor la Direcţia Poliţiei de Siguranţă (v. M.Of. nr. 60 din 12 martie 1948, partea I-a, p. 2179, iar pentru românizarea numelui în baza deciziei ministrului Justiţiei v. M.Of. nr. 127 din 3 iunie 1948, partea I-a, p. 4861);
2109. LIVEZEANU, Nicolae (fiul lui Nat(h)an şi Beti LEIBOVICI, 31.X.1919 Iaşi – 2000 Ploieşti297) – între 1948 şi 1951 ofiţer în cadrul D.R.S.P. Iaşi, din 1951 şi până la trecerea în rezervă în 1960 la Direcţia Regională Ploieşti/Prahova, unde avansează până la gradul de maior şi ocupă inclusiv funcţia de şef de serviciu298; un anumit “Livezeanu (n. Levenson)” este menţionat şi ca torţionar la începutul anilor ’50 la penitenciarul din Bacău în “Lista neagră – colaboraţionişti şi schingiuitori” (în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a); 2110. LOBEL, Edgar(d) (n. 1927) (n. Löbel?) – activist de partid şi ofiţer M.A.I., în 1963 menţionat ca locţiitor politic la D.P.C.I. Bucureşti, încă activ în 1970 (Solomovici 2004: 586, 587);
2111. LOBL, Mor – iniţial şef de secţie în cadrul C.C. al U.T.M. Târgu Mureş, ulterior încadrat local în Securitate (Fl. Banu 2008: 324);
2112. LOTE, Andrei (cf. altor surse LOTHE) – locotenent, şef adjunct al Serviciului Judeţean Năsăud al D.R.S.P. Cluj (1948-1952) (Deletant 1995b: 59, Cosma 1994);
2113. LÖB, Eugen – din 1 aprilie 1948 lucrătir calificat la Direcţia Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080);
2114. LÖBL, Adolf – în august 1948 comisar ajutor pus de către M.A.I. la dispoziţia Serviciului Siguranţă din cadrul Inspectoratului regional de Poliţie Cluj (v. şi M.Of. nr. 189 din 17 august 1948, partea I-a);
296 M.Of. nr. 138 din 17 iunie 1948, partea I-a, p. 5190 (solicitarea), respectiv decizia ministrului Justiţiei nr. 77344 din 12 august 1948 în M.Of. nr. 199 din 28 august 1948, partea I-a, p. 7241. Practic a adoptat numele de serviciu din S.S.I.
297 Îngropat la 6 iulie 2000 în cimitirul evreiesc din Ploieşti, v. http://www.iajgsjewishcemeteryproject.org/romania/ploiesti-prahova-judet-wallachia-region.html.
298 V. fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/LIVEZEANU%20NICOLAE.pdf.
217
2115. LÖWUI, Elemer – după război pretor la Inspectoratul Gneral Administrativ M.A.I. Oradea, în ianuarie 1949 avansat prim-pretor (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 655);
2116. LÖWINGER, Adalbert – în martie 1946 comisar ajutor la Chestura Poliţiei municipiului Cluj (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 210);
2117. LÖWY, Francisc – originar din Năsăud, şeful Siguranţei Bistriţa între 1945 şi 1946 (Cosma 1994: 81; Goma 2007: 118);
2118. LUCA, Z. Levu – după august 1944 inspector de poliţie în cadrul Inspectoratului Regional Constanţa, apoi Galaţi, iar apoi transferat în centrala D.G.P.; pensionat pe caz de boală în octombrie 1947 (M.Of. nr. 230 din 6 oct. 1947, partea I-a, p. 8987; M.Of. nr. 293 din 18 dec. 1944, partea I-a, p. 8202);
2119. LUNGU, Iosif (n. LUDESCHER) (n. 4.XII.1910 Iaşi, după alte surse 1919) – medic M.A.I., secretar al organizaţiei de bază P.C.R. la spitalul din Sighet, din 1950 medic la penitenciarul din oraş, trecut în rezervă în 1955 (Fürtös 2007: 413-414 şi n. 60; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 510-511, n. 3; C.P.A.D.C.R. 2006: 237, n. 19);
2120. LUNGU, Mihail (n. Mişa Vechter, uneori ortografiat şi Wehter, respectiv “Wächter”) – ilegalist, voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania (1936-1939) (Adorian et al. 1971: 210; Diamant 1979: 371; Sugarman f.a.: 109, care îi indică şi numele nativ, la fel ca şi în autobiografia lui Gr. Cotovschi din 1955), apoi în U.R.S.S. (cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1732 alias “Victor Ţiganul”); revenit în ţară în august 1944 ca maior al Armatei Roşii; în oct. 1947 reîncadrat (retroactiv, începând cu 15 august 1945), ca locotenent-colonel de artilerie activ în Forţele Armate (D.R. nr. 2067 din 20 oct. 1947); decorat în 1949 (când încă nu îşi schimbase numele) cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. A III-a; în 1949 cu grad de locotenent-colonel de armată;
2121. LUPAŞCU, Hoisie – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Comisariatului de Poliţie Ştefăneşti, Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2122. LUPOVICI, Jak – medic încadrat la Spitalul Militar M.A.I în 1948; în iulie 1948 încadrat şef adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
2123. LUPU, David – subofiţer la Serviciul Judeţean Someş al D.G.S.P. (1948-?) (Cosma 1994: 83);
2124. LUPU, Theia (verişoara lui Iosif Chişinevschi) – ilegalistă, după război angajată ca agent principal de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă, în august 1948 transferată la Inspectoratul Regional de Poliţie Braşov, la Serviciul de Siguranţă (M.Of. nr. 201 din 31 august 1948, partea I-a, p. 7261; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);
2125. LUSTGARTEN, David – în septembrie 1945 numit comisar la Chestura 2 Poliţie din cadrul prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 200 din 4 sept. 1945, partea I-a, p. 7774);
2126. LUSTIG, Avram – în iunie 1945 încadrat agent de poliţie clasa a III-a la Chestura Poliţiei Brăila (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2127. LUSTIG, Iacob (uneori ortografiat şi “Lusztig”) – din iunie 1945 agent de poliţie la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127), în decembrie 1946 transferat la Detaşamentul de Poliţie Episcopia Bihorului (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12860);
2128. LUSTIG, Iosif – în august 1948 era curier în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 193 din 21 august 1948, partea I-a, p. 6937; M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
2129. MAER, H. Iancu – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2130. MAHLER, Maxim – în 1947 comisar în cadrul centralei D.P.S., demis din funcţie la 1 febr. 1948 (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10920; M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10483; M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4495);
2131. MAHLER, William, anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii (1953-1956), emigrat în Israel (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);
218
2132. MAIER, B. Avram – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2133. MAIER, Lazăr (11.III.1919 Arad – 1967 Bucureşti) – încadrat cu grad de comisar la Chestura de Poliţie Arad în iunie 1945; în 1946 prezent ca agent în cadrul Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj, unde ocupă funcţia de şef de birou; transferat în 1947 la Poliţia Orşova, iar în mai 1948 la Serviciul de Siguranţă al Chesturii de Poliţie Arad; după transformarea Siguranţei în Securitate lt.-maj. la Direcţia Regională Timişoara (1948-1952), apoi D.R.S.S. Arad (1952-1955), cu un intermezzo ca director al M.S.S. Piteşti în 1953, iar apoi, până la trecerea în rezervă în 1965 cu gradul de colonel, la Direcţia Regională Stalin/Braşov (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706 şi M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7490; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4143; arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 97, fila 19; Bjoza 2006; Solomovici 2004: 588)299;
2134. MANAŞCU, Marcu – în octombrie 1945 numit agent de poliţie clasa a II-a în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
2135. MANDEL, Alexandru – pe lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România” [poziţia 27], listă transmisă de sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158)); din 1947 profesor de limba rusă la Şcoala de Ofiţeri Jandarmi (M.Of. nr. 65 din 19 martie 1947, partea I-a, p. 2038);
2136. MANDEL, David – după război maistru autor în cadrul D.P.S. (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2605);
2137. MANDEL, Paula – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2138. MANDEL, Wilhelm – în iunie 1945 numit comisar în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5098), ulterior transferat la Comisariatul de Poliţie Huedin, desituit în dec. 1946 pentru motive disciplinare (M.Of. nr. 291 din 16 dec. 1946, partea I-a, p. 12942);
2139. MANDELBAUM, Iancu – în 1947 agent, în 1948 era agent principal de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4312; M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080);
2140. MANEA, Dorel [alias]- ilegalist; membru al Brigăzilor Internaţionale în războiul civil din Spania; încadrat în 1947 prin decret regal ca sublocotenent în rezervă în Forţele Armate pentru merite antifasciste; din mai 1945 comisar-şef în cadrul Serviciului Siguranţă al Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517; M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
2141. MANEA, Roland Emil (n. SCHNEIDER) (n. 30 nov. 1924 Chişinău) – din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355; pentru schimbarea numelui, v. decizia ministrului Justiţiei nr. 1371 din 7 ian. 1946 în M.Of. nr. 92 din 17 apr. 1946, partea I-a, p. 3977);
2142. MARCOVICI, Andrei – în 1946 numit comisar-ajutor la Chestura Poliţiei Timişoara (M.Of. nr. 96 din 25 apr. 1946, partea I-a, p. 4147);
2143. MARCOVICI, Carol – în 1952 locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II);
2144. MARCOVICI, Herşcu – numit în mai 1945 detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 16 mai 1945, partea I-a, p. 3957);
2145. MARCOVICI, Matei – maior de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1979);
299 V. şi fişa sa de cadre la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/MAIER%20LAZAR.pdf.
219
2146. MARCOVITZ, I. Stefan – în 1948 era comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1516);
2147. MARCU, B. Froim – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2148. MARCU, Haim – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2149. MARCU, Max – angajat în aprilie 1945 ca agent de poliţie în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi, destituit însă după doar două luni “pentru abateri de la îndatoririle profesionale (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65; M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);
2150. MARCU, Stela – din mai 1945 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 7 Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4518);
2151. MARCUS, Iţic – din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);
2152. MARCUS, S. – angajat al Securităţii din Huşi la sfârşitul anilor ’40 (Neştian 2010: 87);
2153. MARGULIS, Leon – din iunie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului Bârlad (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2154. MARINA, Ion (n. IŢICOVICI) – ofiţer politic la penitenciarul Piteşti în timpul “reeducării”, ulterior transferat la penitenciarul Braşov, cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 539, dosare anexe, u.a. 411/1952) (v. şi Solomovici 2004: 588);
2155. MARGULIUS, R. – în septembrie 1945 angajată informatoare diurnistă dactilografă la Brigada Specială Economică a Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 206 din 11 sept. 1945, partea I-a, p. 7957);
2156. MARKOSI, Ion Carolu – locotenent-colonel de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1979);
2157. MARX, Antal – din mai 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dej (M.Of. nr. 119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4425);
2158. MASSLER, Iuliu (n. 30.VII.1913) – fost comerciant de stofe, şeful Regionalei Bistriţa Năsăud a Siguranţei (1946-1947); căs. cu Elza; emigrat în Israel; fiica sa, Aviva Enav, a solicitat şi reobţinut cetăţeania română (M.Of. nr. 710/20.10.2008) (v. şi Jela 2001, Cosma 1994: 81; Solomovici 2004: 588; Goma 2007: 118);
2159. MATEESCU, Ella (n. Etla Basea) (1918 – III.2011 Paris) – anchetator la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-? (probabil 1956)), ulterior emigrată în Israel, iar apoi stabilită în Franţa; căsătorită cu Şiche (Shiki) Mateescu (d. 2010), a avut o soră, Hava (Tzirola) (căs. Brucăr) şi un fiu, Alexandru (“Saşa”) Mateescu, care locuieşte la Paris;
2160. MATHIAS, Jack (în unele documente ortografiat “Mattes Jack”) – comisar-ajutor la Serviciul de Siguranţă Bârlad/Vaslui după august 1944 (M.Of. nr. 60 din 12 martie 1948, partea I-a, p. 2178; M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 5998; Zahariuc 2009: 185 şi 2010 II);
2161. MATIAS, Bernard – după august 1944 detectiv în cadrul D.G.P., transferat la 1 iulie 1945 la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5983);
2162. MAYER, Sandu – după război agent principal de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în mai 1948 avansat comisar-ajutor (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313);
2163. MAYER, Nussem – în martie 1948 numit comisar şef de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 60 din 12 martie 1948, partea I-a, p. 2179);
2164. MĂNESCU, ? (alias) – în subordinea colonelului Grigore Naum la Direcţia IV Contrainformaţii Militare a D.G.S.P. în 1948 (Cosma 1994: 47);
2165. MĂRCULESCU, Mihail (n. Michail MARCUS) (n. 14.XII.1917 Bucureşti) – după răuboi comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, din 1947 detaşat la cabinetul ministrului Afacerilor Interne (M.Of. nr. 176 din 4 aug. 1947, partea I-a, p. 6867; decizia nr. 122.717 din 4
220
dec. 1945 în M.Of. nr. 287 din 14 dec. 1945, partea I-a, p. 10927; cerere în M.Of. nr. 226 din 4 oct. 1945, partea I-a, p. 8649;
2166. MEDLER, Iosif – în 1947 agent la Poliţia Suceava (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7083);
2167. MEDVEDOVICI, Titu Laurian – colonel, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1953); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 116/1965
2168. MEER, L. David – în 1948 încadrat comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011);
2169. MEEROVICI, Iosif – din aprilie 1945 secretar al Poliţiei oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2170. ME(I)EROVICI, Ferdinand (1906 – 1974 Focşani) – medic, locotenent-colonel, încadrat la sfârşitul anilor ’40 la Spitalul Militar Focşani (C.E. Focşani, Menora, nr 7 (iulie 2010), p. 19 şi “Figuri evreieşti din Focşani”);
2171. MEIROVICI, Gutman – din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2172. MEISTER, Herman Naftali – din 1948 lucrător calificat în centrala D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2241);
2173. MENDELOVICI, Iancu – din 1 aprilie 1948 contabil-ajutor la Serviciul de Siguranţă Tecuci (M.of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227; M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11025);
2174. MENDELOVITS, Eugen – din 1 mai 1945 comisar la Poliţia oraşului Sighet (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);
2175. MENDELSOHN, Paul – numit în iunie 1948 maistru în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5360);
2176. MERDLER, Iosif – din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2177. MERLING, Rene – din 1 aprilie 1945 impiegat la Poliţia oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2178. MESINGER, ? – medic, şef-adjunct al dispensarului medical al Securităţii din Timişoara în anii ’50;
2179. MEŢIANU, Verner – război comisar la Chestura de Poliţie Timişoara, în iunie 1948 transferat la Chestura de Poliţie Constanţa (M.Of. nr. 133 din 11 iunie 1948, partea I-a, p. 5032);
2180. MEYER, Silviu – de profesie arhitect, în iunie 1948 încdrat referent şef în centrala M.A.I. în iulie 1948 încadrat şef adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
2181. MICHEL, Willy – în sept. 1945 încadrat comisar la Direcţia Siguranţă a Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 199 din 3 sept. 1945, partea I-a, p. 7742);
2182. MICHELZON, Albert – în martie 1948 numit comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1913); în 1952 locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2183. MICLE, Teodor Ioan (n. MARCOVICI, nume românizat prin Decizia nr. 92780 a Ministerului Justiţiei din 8 oct. 1947; zis “Tedy”) (n. 18.VII.1923 Bucureşti – XII.2006300) – activist la comisia
300 V. rubrica „Decese” din Realitatea Evreiască la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr266_267/pagina22.pdf.
221
de presă a Comitetului judeţean Ilfov al PCR (1944-1945), activist în secţia de cadre a sectorului M.A.I. şi în secţia de cadre a comitetului orăşenesc Bucureşti al P.C.R. (1946-1947); şef al serviciului de anchete şi cercetări în sectorul ministerial al P.C.R. şi şef al serviciului de cadre în centrala Ministerului Industriei Hârtiei (1948); director de cadre la Editura Partidului Comunist Român (1949); încadrat în 1950 în S.S.I., în 1951 transferat la Direcţia V Cercetări Penale, locotenent major în 1952, decorat cu ordinul Steaua R.P.R. clasa IV-a, trecut în rezervă la 5 oct. 1967, cu toate distincţiile retrase în 1968 (fusese implicat în torturarea unor persoane din “lotul Pătrăscanu”301) (A.S.R.I., dosar nr. 40002, vol. 203, ff. 1-19; M.Of. nr. 237 din 14 oct. 1947, partea I-a, p. 9243; C. Lupu 2011; Pelin 2008; Levy 2002: 123; Wexler & Popov 2002 II: 825; Solomovici 2004: 217, 223, 589 şi 2003: 167, 226 ş.u.);
2184. MICU, Andrei (n. Adolf KLEIN, la 24 iulie 1912, fiul lui Avram Ludovic şi al Margaretei (n. Isac)) – ilegalist (membru de partid din 1927), voluntar în Spania (Sugarman f.a.: 109; Zbăganu 2001), după război şeful Direcţiei Cadre a Ministerului de Interne între 1949 şi 1954 cu grad de maior, trecut în rezervă şi transferat la Ministerul Chimiei, de unde se va pensiona în 1972 ca director adjunct ICECHIM;
2185. (?) MICU, Iacob (n. KLEIN?) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2186. MIHAIL, David (n. WEISSBUCH, fiul lui Moshe şi Haia Feiga (n. Verner)) (1908-1995) – ilegalist (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1378)), fost voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania, după război ofiţer în S.S.I., apoi D.G.S.P., până în 1950 (Levy 2002: 207; Sugarman f.a.: 110), ulterior cu evoluţie necunoscută, probabil emigrat în Israel; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); căs. cu Emilia (1917-2000), tatăl Mioarei (1949-1965);
2187. MIHAILOVICI, Moise Aron – în martie 1948 angajat informator diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 59 din 11 martie 1948, partea I-a, p. 2147);
2188. MINTICI, Oto – în 1948 era şef de birou în centrala D.G.P., la Serviciul Personal (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4268);
2189. MIRESCU, Leon (n. Leon DAVIDOVICI) (a mai folosit şi numele de serviciu “Mureşan”) – şef de birou la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1958); emigrat în SUA (Jela 2001: 41; Cosma 1994: 48; Solomovici 2004: 570); C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);
2190. MIROIU, Sara (n. ELIAS) – în iunie 1945 încadrată şefă de birou la Inspectoratul Regional de Poliţie Piteşti, în august 1947 însărcinată cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4708; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086), după roeorganizarea Siguranţei în Securitate locotenent la D.R.S.P. Piteşti (A.M.I., fd. D.M.R.U., inv. nr. 7346, dosar nr. 1/1948, ff. 13-16);
2191. MIRONESCU, Mircea (n. Mircea MEEROVICI302) (20.V.1913 Podul Iloaiei, Iaşi) – angajat subinspector de poliţie în cadrul Inspectoratului regional Iaşi în mai 1945, încă în funcţie la sfârşitul anilor ’40 (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3894; v. şi Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 248);
2192. MOISESCU, I. – colonel, şeful direcţiei Secretariat din cadrul M.Ap.N. la începutul anilor ‘50 (redactor al unor documente oficiale reproduse în Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a şi Duţu et al. 2002);
301 V. http://www.viorelarion.ro/viorel/sblog/index.php?entry=entry070726-085833, Recurs – fila 9. Vezi şi Teodor Wexler, “Procesul sioniştilor”, la http://revista.memoria.ro/?location=view_article&id=419.
302 Pentru schimbarea numelui, v. M.Of. nr. 151 din 7 iulie 1945, partea I-a, p. 5784.
222
2193. (?) MOISESCU, P. Ilie – colonel M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1953);
2194. MOISESCU, Jaques – în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2195. MONDROHOVITZ, Betty – în 1948 era agentă principală de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 40 din 18 febr. 1948, partea I-a, p. 1389);
2196. MOSCOVICI, Avram – din aprilie 1945, cu grad de comisar-şef, şeful Poliţiei oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); în februarie 1947 numit comisar la Comisariatul de Poliţie Săveni (M.Of. nr. 41 din 9 febr. 1947, partea I-a, p. 1270);
2197. MOSCOVICI, Hortense – în febr. 1948 angajată informatoare diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1637);
2198. MOSCOVICI, Lazăr – în iulie 1948 angajat comisar-ajutor de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Brăila (M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1948, partea I-a, p. 5933), evocat şi de foşti deţinuţi politici (ex. Nicolae Burlui) ca torţionar în cadrul Securităţii locale;
2199. MOSKOVICS, Artur-Karoly (n. 18.VIII.1927) – în anii ’50 torţionar al Securităţii Târgu-Mureş, implicat în anchetele din 1956, succesive evenimentelor din Ungaria; după 1989 încadrat, în ciuda protestelor fostelor sale victime ca avocat al baroului local (Bottoni 2010: 170; Solomovici 2004: 589, respectiv Ioniţiu 2008:88, ortografiat Moscovici Artur-Karol);
2200. MOSKOVITS, Francisc – angajat în martie 1948 ca agent de poliţie în cadrul Biroului Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Jibou, Sălaj (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1910);
2201. MOZES, Ioan – în 1947 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10921);
2202. MUND, Aura – din iunie 1945 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2203. MUNIU, Reinholt – din aprilie 1945 secretarul Poliţiei oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);
2204. NADLER, Arnold – în iunie 1945 numit comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2205. NADLER, Iulius – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2206. NADLER, Uşer – din aprilie 1945, cu grad de comisar-şef, şeful Poliţiei oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); numit în 1947 comisar la Comisariatul de Poliţie Mihăileni, biroul de Siguranţă (M.Of. nr. 272 din 24 nov. 1947, partea I-a, p. 10394);
2207. NAFTULE, Herşcu zis “Wolf” – din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2208. NATANSOHN, Adela – încadrată la 1 aprilie 1947 comisar ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10922); ulterior funcţionară la Direcţia VIII Cadre a D.G.S.P. (Cosma 1994) (v. şi M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5969 şi respectiv M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9594, unde numele îi este ortografiat eronat “Natanscha”);
2209. NAUM, M. Grigore (n. Naum Menaşevici ROTHSTEIN; zis “Grişa”) (n. 1911, Bălţi) – ilegalist, în 1941 în atenţia Siguranţei pentru activităţi comuniste (v. lista în Mâţă 2007, poziţia 353), cu dosar la Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2012); refugiat în U.R.S.S., paraşutat în România în 1944; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 10); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr.
223
2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); în sept. 1947 numit de ministrul Justiţiei secretar general al Asociaţiei Editorilor din România, din partea Editurii P.C.R. (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8019)din 1948 general-maior de Securitate, şeful Direcţiei IV Contrainformaţii Militare, iar în anii ’50 al Direcţiei a V-a Cercetări Penale a D.G.S.P., iar la un moment dat director al Editurii P.M.R., decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a II-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. I-a, iar în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1954); emigrat în anii ’70 (după fiicele sale) în Israel, stabilit iniţial în Tel Aviv; cf. Berindei, Dobrincu şi Goşu (2009: 160, n. 8), în anii ’90 trăia în Statele Unite, la San Francisco (v. şi Watts 2011: 196 n. 2; Dobre et al. 2006: 79; Troncotă 2006: 63, 201; Banu 2008: 325; Goma 2007: 118; C.P.A.D.C.R. 2006: 44, 633, 662; Solomovici 2003: 120-1; Cosma 1994: 47, 75);
2210. NAVROŢCHI, Mihail (n. Mikhail Iosifovici Navroţki) – evreu basarabean, din Soroca, ilegalist (inclus în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (v. infra); după război agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei) (M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6307);
2211. NĂVODARU, Luiza (n. Amalia Luiza FISCHER, căs. ELMAN, fiica lui Avram) (d. 2000) – ofiţer la Direcţia a II-a Contrasabotaj a D.G.S.P. până în 1952, când este destituită şi anchetată alături, inter alia, de fratele ei, Petre Năvodaru, în dosarul “dosarul Pătrăşcanu”, ulterior exonerată, devine şef de catedră (limbi străine) la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa (oficial “Şcoala de Ofiţeri M.A.I. nr. 3”) (1953-1958), apoi transferată la Direcţia “F” a Ministerului de Interne, calitate în care este decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a; după trecerea în rezervă traducătoare la diverse edituri, în anii ‘90 pensionară M.A.I.; soacra lui Paul Goma (Balaş 2008: 413; Dobre et al. 2006: 82; Rosek 2006: 101; Cosma 1994: 45; 70; Deletant 1999: 332; Goma 2007: 118);
2212. NEDELCU, Iordan (25.I.1935 Alexandria – 1995 Slobozia, fiul lui Florian şi Eliza) – între 1956 şi 1967 avansează până la gradul de căpitan în cadrul Direcţiei Regionale Bucureşti, secţia raională Urziceni; din 1969 până la trecerea în rezervă în 1981 până la gradul de lt.-col. în cadrul Inspectoratului Judeţean Teleorman303;
2213. NERIŞANU, Alexandru (n. GALL (fiul lui Iosif şi Iulişca) 29.VIII.1928 Otopeni – 2001 Cluj-Napoca) – angajat în 1958 la Direcţia a V-a a Securităţii Statului, iar din 1967 până la trecerea în rezervă în 1985 (cu grad de colonel) ofiţer şi şef de serviciu în cadrul Direcţiei a IV-a (în Cluj-Napoca şi, intermitent, Oradea)304;
2214. NEGREA, Jean Pierre – din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355);
2215. NEGREA, Pavel (alias) (n. 13.I.1933 Coteşti, Vrancea (fiul lui Ignaţ şi Aneta) – d. 1993, Bacău) – angajat al Direcţiei Regionale, ulterior Inpectoratului Judeţean Bacău între 1962 şi 1988, când este trecut în rezervă cu gradul de maior305;
2216. NEGRU, Nicu (n. SCHWARTZ) – anchetator la Direcţia VIII Cercetări Penale a Securităţii în anii ’50 (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);
2217. NEGRU, (Litman) Nelu – maior, profesor la catedra de drept a Şcolii de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1961;
2218. NEIDMAN, Gheorghe (n. Gherşon, rar menţionat şi în varianta “Gingol”) – încadrat comisar-şef de poliţie în cadrul centralei Siguranţei; consilier în M.A.I.-D.G.S.P. (1947-1953), căpitan la D.R.S.P. Suceava (v. Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 215-6), ulterior profesor la Şcoala de
303 V. fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/NEDELCU_IORDAN.pdf.
304 V. fişa sa la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/NERISANU%20ALEXANDRU.pdf.
305 V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/NEGREA_PAVEL.pdf
224
Securitate din Băneasa, emigrat ulterior în SUA (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2632; C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32; Ioniţiu 2008: 88-93);
2219. NEUMANN, Retta – medic, în 1948 încadrată la Spitalul Militar M.A.I. în iulie 1948 încadrat şef adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
2220. (?) NICOLAU, Sergiu (n. Serghei NIKONOV) (1905, Basarabia – 1999, Bucureşti) – general-locotenent; condamnat pentru spionaj în favoarea U.R.S.S. în perioada interbelică; după război infiltrat de sovietici iniţial director general al Inspectoratului General de Contro (1945), apoi în funcţia de director al S.S.I. (1947-1951) director al Direcţiei A/I Informaţii Externe a D.G.S.S./M.S.S. (1951-1954), ulterior, până la trecerea în rezervă în 1960, şeful biroului II (Contrainformaţii) din cadrul Marelui Stat Major al Armatei; incinerat la crematoriul “Cenuşa”; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Comandor (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3862), iar prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a ; N.B. de regulă considerat etnic rus, singura sursă care îl include unei liste de ofiţeri de securitate “cu toţii evrei basarabeni” fiind Troncotă (2006: 63), preluat şi în Corvin Lupu (2011);
2221. NICOLAU, Victor (n. Iacob (Iakov) Calica, zis “Saşa”) (.XI.1903 Orhei, Basarabia – XII.1987) – evreu basarabean, ofiţer N.K.V.D.; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; după război infiltrat în Siguranţă; în august 1945 numit inspector şi delegat cu conducerea Chesturii de Poliţie Iaşi; ulterior în D.G.S.P.,cu stagiu de partid recunoscut din 1940 (M.Of. nr. 174 din 3 august 1945, partea I-a, p. 6703; Watts 2011: 196 n. 2; Buzatu & Cîrstea 2010: 286 n. 158; Troncotă 2006: 63; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 25, 30, 68), ulterior activist al secţiei Organizatorice a C.C.; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Steaua României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3862); cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosarele 173/1952, 111/1955 şi 57/1956);
2222. NICOLSCHI, Alexandru (n. Boris Aleksandrovici GRÜNBERG; fiul lui Alexandru şi Rozalia) (2.VI.1915 Lăpuşna, Chişinău – 16.IV.1992 Bucureşti) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2335, doc. 1); în noiembrie 1945 încadrat ca inspector adjunct de poliţie în D.G.P.; după înfiinţarea Securităţii general maior (la înfiinţarea D.G.S.P.), ulterior general-locotenent de Securitate (la momentul trecerii în rezervă); ilegalist (nume conspiratriv “Vasea”), vorbitor de limbă rusă: comisar-şef şi ajutor al şefului Corpului Detectivilor din cadrul D.G.P. (1945-1946); inspector general în cadrul D.G.P. şi şef al Corpului Detectivilor (1946-1947), inspector general în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (1947-1948); subdirector general (locţiitor al directorului general) al D.G.S.P./M.S.S./D.G.S.S. (1948-1953); adjunctul lui Drăghici şi secretar general al M.A.I. (1953-1961); trecut în rezervă la 31 ian. 1961 cu gradul de gen.-lt.; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa” (A.S.R.I. fond “D”, dosar nr. 10985, f. 79; Dobre et al. 2006: 12; M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9800; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2003: 126-36 şi 2001 II: 43, 47-8; Ioniţoiu 2006: 26, 34; Troncotă 2006: 23, 41-2, 47-9, 52-3; Goma 2007: 118; Catalan 2001/4; Cosma 1994: 30, 44, Marius Oprea f.a.306);
2223. NICOLSCHI, Iozefina (n. MARCOVICI) – ilegalistă, a doua soţie a lui Nicolschi, angajată în Direcţia Generală a Miliţiei cu grad de maior (în anii ’50) şi funcţia de şef de birou, încă în viaţă în 1992 (Arachelian 2010; Solomovici 2003: 133 şi 2004: 217; Jela 2001: 199-202307);
2224. NOVE, Hofman – din 1945 comisar la Poliţia Satu-Mare (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4144);
306La http://www.tiuk.reea.net/1/31.html.
307 Vezi şi materialul despre Al. Nicolschi semnat de Marius Oprea, la adresa sus-menţionată.
225
2225. NUHĂM, Iosub – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2226. NUSEM FISCH(L)ER, Reghina – concubina lui Zoltan Hirsch (v. supra), angajată a Legaţiei Israelului la Bucureşti şi informatoare a Securităţii (Solomovici 2003: 266; R. Ioanid 2005: 82);
2227. NUŞEM, Avram – încadrat în nov. 1945 în funcţia de comisar la Inspectoratul Regional de Poliţie al Moldovei de Nord; la sfârşitul anului 1947 comisar în cadrul Inspectoratului Regional de Siguranţă Iaşi (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10093; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10924); Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8319), apoi locotenent în cadrul D.R.S.P. Iaşi (Lista lui Secu 2007, poziţia 110);
2228. NUŢĂ, Iancu – din 1 aprilie 1945 şeful secţiei gardieni publici din cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2229. OPREA, R. Eugen (n. 14.II.1927 Bucureşti) (fiul lui Rudolf şi Elena) – membru de partid din 1945, angajat funcţionar în administrarea societăţii Astra Română, recrutat ca activist de partid în 1946, ocupă diverse funcţii până în 1948, când urmează Şcoala de ofiţeri politici M.A.I. (abslovită în 1949), înaintat la grad de locotenent şi ofiţer activ al M.A.I. până în 1964 (Solomovici 2004: 586-7);
2230. OPRESCU, Dorel (n. EDELSTEIN308) (14.XII.1921 Bârlad – 25.IX.1990 Bucureşti) – ofiţer în conducerea D.R.S.P. Bucureşti începând cu 1948, ulterior profesor de economie internaţională la ASE (Şinca 2006, cap.I, n. 162; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 44 corob. 51); fiica sa, Franca Oprescu-Aronovici, este membru al C.E. Bucureşti, căsătorită cu ing. Nilu Aronovici; interesant, în aceeaşi perioadă de început al anilor ’50, tatăl primarului Sorin Opescu, Mircea (pensionat general), era lt.-col. în cadrul Brigăzii Mobile de anchetă, sub conducerea lui Al. Nicolschi; în plus, un Ilie Oprescu, fiul lui Nusem-David, era decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III.a.
2231. OPRESCU, Rita – soţia lui Dorel Oprescu, angajată la rândul ei în D.G.S.P. din 1948 (Cosma 1994: 44);
2232. ORENŞTEIN, BERL (uneori ortografiat şi “Barel”) – după război comisar la Serviciul Judeţean Tecuci al Siguranţei; din 1948 locotenent, director adjunct al Serviciului Judeţean Râmnicu Sărat al D.R.S.P. Galaţi (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923; Deletant 1995b: 60);
2233. ORNESCU, Alexandru (n. Beri ORNSTEIN, fiul lui Gherşin şi Beti) (17.XII.1921 Tecuci, Galaţi – III.2008, Cluj) – în 1947 propagandist la grupul întreprinderilor de gospodărie comunală şi locativă a judeţului Cluj, în 1948 încadrat la D.R.S.P. Galaţi; între 1951 şi 1952 la D.R.S.P. Rodna, din 1952 la Regionala Cluj (avansat la grad de maior în 1957), unde din 1955 ocupă funcţia de locţiitor al şefului direcţiei regionale; demis la 3 ian. 1961 pentru sionism, pensionat ca şef al consiliului administrativ judeţean Cluj (Jela 2001, Cosma 1994: 81 şi 1996: 78; Pleşca 2010)309;
2234. ORSTEIN, Iacob – din 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10558);
2235. OSIAS, Iacob – în 1947 comisar-ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086);
2236. OZIAS, Marcel Iţic – la sfârşitul anului 1947 agent al Biroului de Siguranţă din Târgu Neamţ (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-319; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);
308 V. decizia nr. 37805 din 9 apr. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 92 din 17 apr. 1946, partea I-a, p. 3977.
309 Vezi şi necrologul său în nr. 294-295/008 din Realitatea Evreiască la adresa http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr294_295/pagina22.pdf, precum şi ziarul Făclia din Cluj (la adresa http://www.ziarulfaclia.ro/DECESE-COMEMORARI+7451).
226
2237. OSTROWSCHI; Eduard – din 1947 comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4354);
2238. PACHER, Francisc (n. 29.VI.1921 la Năsăud, fiul lui Mor şi Regina) – de profesie ceaprazar, şeful Serviciul judeţean Năsăud al Siguranţei (1945-1947) (Jela 2001, Cosma 1994: 80; Solomovici 2004: 590; Goma 2007: 118);
2239. PALKOVICS, Iosif – din 1945 comisar-ajutor la Inspectoratul Regional de Poliţie Oradea, Poliţia Satu Mare (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, pp. 5672, 5673);
2240. PANĂ, Saşa (n. Alexandru BINDER310, fiul lui David N. şi Stela (n. Iancovici)) (8.VIII.1902 Bucureşti – 22.VIII.1981 Bucureşti) – membru de partid din 1942, general medic M.A.I., iar în viaţa “publică” scriitor; redactor la Orizont (1944-1948) şi Educaţia artistică (1948-1952); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler II (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946); decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a (dosar S/29 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
2241. (?) PAPP, Matilda – după război impiegată adinistrativă la Prefectura Poliţiei Capitalei până în sept. 1947, când demisionează (M.Of. nr. 211 din 13 sept. 1947, partea I-a, p. 8318);
2242. PASCAL, Beniamin – în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2243. PASCAL, Iosif – în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2244. PASCAL, Lupu – în iunie 1945 încadrat ca agent de poliţie clasa a III-a la Comisariatul de Poliţie al oraşului Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2245. PATRICIU, N. Mihail (n. Mihály GRÜNSPERGER (după alte surse WEISS), fiul lui Nathan) (19.IX.1909 – 1996 Cluj) – de profesie muncitor matriţer; ilegalist (membru P.C.d.R. din 1938), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1770); luptător în Spania, apoi în Rezistenţa Franceză; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); apropiat al lui Teohari Georgescu; şeful Inspectoratului Regional de Poliţie Alba Iulia (15-24 aug. 1945); inspector general al Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj (aug. 1945 – aug. 1948); şeful D.R.S.P. Cluj (aug. 1948 – ian. 1951); şeful D.R.S.S. Braşov (ian. 1951 – iul. 1952); epurat în 1952 în “lotul Teohari Georgescu”; directorul Combinatului Metalurgic Reşiţa (1955-1961); decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871), în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a, în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1961 cu medalia “a 40-a aniversare a PCR”, iar în 1979 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a II-a (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919; Pleşca 2010: 120-1; Banu et al. 2006: 12; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Ioniţiu 2008:88; Goma 2007: 118; Jela 2001: 213; Deletant 1995b: 58; Cosma 1994: 51, 80-1);
2246. PAUKER, Vladimir (fiul lui Vlad) – membru al infamei divizii “Tudor Vladimirescu”, calitate în care în martie 1946, având grad de locotenent, este decorat de autorităţile sovietice cu ordinul “Steaua Roşie” (M.Of. nr. 76 din 30 martie 1946, partea I-a, p. 2989);
2247. (?) PAVLOVICI, Iosif – angajat al Securităţii Satu Mare după război;
2248. PAVLOVSCHI, Boris – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (3/1952 vol. I);
2249. PESCARU FISCHENSOHN, Harry – angajat în 1948 în D.G.P. şi repartizat ca medic la Spitalul M.A.I. (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5790);
2250. PERECZ, Paul Fr. – în noiembrie 1945 numit impiegat în cadrul Inspectoratului regional de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10171);
310 Pentru schimbarea numelui v. decizia nr. 122689 din 4 dec. 1945 în M.Of. nr. 290 din 18 dec. 1945, partea I-a, p. 11025.
227
2251. PERL, Alexandru – din iunie 1945 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2252. PERLMUTTER, Eugen – fost funcţionar, angajat în iulie 1948 agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Sibiu (în iulie 1948 angajat agent principal de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Fălticeni (M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1948, partea I-a, p. 5933; M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4742); probabilă identitate cu omonimul angajat la D.R.S.P. Bucureşti în 1948, cu grad de sublocotenent (Jela 2001; Solomovici 2004: 590);
2253. PERLMUTTER, Mihai – în 1947 comisar-ajutor la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086);
2254. PINTER, Andrei – din iunie 1945 agent de poliţie în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2255. PLATMAN, Arnold (n. 26.X.1902, Bucureşti, fiul lui Marcu) – instructor şi responsabil cadre în comitetul de Partid al Circumscripţiei 18 Bucureşti (1945-1946); instructor şi şef al Secţiei Cartiere din Comitetul U.T.C. al Sectorului II Negru (1946-1947); comisar-ajutor şi responsabil agitprop în biroul organizatoric P.C.R. din Serviciul controlul străinilor – Direcţia Poliţiei de Siguranţă (1947-1948); secretar al organizaţiei de partid şi membru (responsabil agitprop) în biroul organizatoric de partid din Şcoala MAI nr. 1 Băneasa (1948-1951), unde îndeplineşte şi diverse funcţii didactice (1948-1955); profesor-şef la Şcoala militară de ofiţeri MAI nr. 4 din Bucureşti (1955-1956); în 1956 trecut în rezervă cu grad de căpitan; reîncadrat ca funcţionar civil M.A.I – lucrător principal evidenţă deţinuţi în Serviciul evidenţă deţinuţi, contabil revizor în Secţia control spate (1956-1957), şef al Secţiei AGT – Auto din Serviciul aprovizionare gospodărire/ Serviciul spate din DGPCM (1957-1966); şeful biroului organizarea muncii la Periş (196-1967), apoi responsabil de popotă, şef evidenţă bază la Sectorul AFV, contabil principal şi şef al Sectorului AFV la Penitenciarul Jilava (1 aug. 1967 – 1977); decorat cu medalia “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orînduirii sociale şi de stat” (1954), medalia “Meritul Militar”, clasa a II-a (1954), medalia “A 50-a aniversare a înfiinţării PCR” (1971), medalia “30 de ani de la eliberarea României de sub dominaţia fascist” (1974) (A.S.R.I. d.p. nr. 4149) (M.Of. nr. 272 din 24 nov. 1947, partea I-a, p. 10394; M.Of. nr. 52 din 3 martie 1948, partea I-a, p. 1934);
2256. PLOŞNER, Frederic – după 1946 şef de birou în cadrul Chesturii Poliţiei Iaşi (M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7489; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 707; M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5075; M.Of. nr. 170 din 28 iulie 1947, partea I-a, p. 6640);
2257. POLINGHER, Ilie – după august 1944 secretar al celulei de partid de la Chestura Poliţiei municipiului Iaşi (Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 247-8), în 1945 încadrat comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);
2258. POLINGHER, Malvius – în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2259. POMERANTZ, Manfred – de formaţie inginer, în 1948 încadrat şef adjunct de serviciu în centrala M.A.I. în iulie 1948 încadrat şef adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
2260. POPIC(U), Ioan / Isac (n. Adalbert POPPIG) – după război încadrat şef de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Suceava, la Serviciul Siguranţă, cu grad de chestor M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923); ulterior locotenent-colonel, şeful D.R.S.P. Suceava (1948-1950), ulterior deconspirat ca fost colaborator al Siguranţei şi condamnat la închisoare (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; A.S.R.I., fd. Documentar, dosar nr. 1098, f. 384; A.M.I., fd. D.M.R.U., inv. nr. 7346, dosar nr. 1/1948, ff. 13-16; I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Solomovici 2004: 590; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 34; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 52);
228
2261. POPLICHER, Wolf – în mai 1948 promovat comisar-şef de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);
2262. PREISZLER, Simion (n. 03.08.1922 Gălăuţaş; fiul lui Samuilă şi Rozalia) – anchetator la Serviciul Judeţean Someş al D.G.S.P. Cluj, ulterior ofiţer la Securitatea din Arad, emigrat în Israel în 1970; fiul său Jacob (n. 3 iunie 1956) a obţinut cetăţenia română în 2008 (ordinul nr. 2573/2008 al Ministerului Justiţiei) (Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 591; Cosma 1994: 83);
2263. PROCA, Anton (1927 – 11.I.2010 Bucureşti, cimitir Giurgiului) – în 1952 lt. maj. ing. în cadrul M.A.I. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., secţia Administrativ-Politică, dosare anexe, nr. 3/1952, vol. I); căs. cu Lya;
2264. (?) PROTOPOPOV, Mihai (fiul lui Ivan şi Maria; a.k.a. “Mişa”) (3.XI.1903 Cetatea Albă – 29.IV.1981) – evreu rusofon, ilegalist în Basarabia, infiltrat după august 1944 în conducerea S.S.I. de către N.K.V.D. (Cosma 1994: 30, 44); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;
2265. RAFF, Leiba – în octombrie 1945 numit agent de poliţie clasa a II-a în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800), în iulie 1946 ocupa funcţia de şef adjunct de birou (M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7489; M.Of. nr. 170 din 28 iulie 1947, partea I-a, p. 6642);
2266. RANGA, Victor (n. Avram RABINOVICI, (?) rudă cu Ana Pauker) – ar fi plecat la 17 ani în U.R.S.S., fiind recrutat de N.K.V.D., revenit în România în 1944, ofiţer (ajuns via S.S.I.) la Direcţia IV Contrainformaţii Militare în D.G.S.P./D.G.S.S. (adjunct al lui Grigore Naum), ulterior director comercial la I.C.R.A. Bucureşti, iar din 1967 director coordonator al Agenţiei de Import Bucureşti (Cosma 1994: 47, respectiv Gheorghe-Ilie Florescu, în cartea sa de memorialistică Confesiunile unui cafegiu, Bucureşti: Humanitas, 2008, vezi şi Mihăilescu 2008:8);
2267. RAPAPORT, Puiu – (4.XII.1928 – 1999, Israel) – ofiţer M.A.I., preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport Bacău (1947-1952), ulterior la clubul sportiv Dinamo (1953-1962), respectiv preşedinte al clubului “Dinamo”/”F.C. Argeş” din Piteşti (1963-1974), emigrat în Israel în 1976, unde a continuat să activeze în managementul sportiv;
2268. RĂZVAN, Sergiu (n. Sergiu FAHRER311) (n. 13.IV.1914 Bucureşti) – de formaţie avocat; după război director în administraţia centrală a C.A.S.B.I. (M.Of. nr. 131 din 8 iunie 1948, partea I-a, p. 4968), ulterior locţiitor de şef de serviciu la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. la începutul anilor ‘50, ulterior emigrat în Israel; a mai avut un frate, Julian, la rândul său avocat (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48);
2269. RECK, Ştefan (n. Ludovic) – membru al echipei de reeducatori a lui Ţurcanu la Piteşti, apoi la penitenciarul Gherla în anii ’50;
2270. REGENSTEIN, Avram – după august 1944 comisar-şef la Poliţia Turda, în iulie 1947 transferat la Chestura de Poliţie Galaţi (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6672);
2271. REGENTRAICH, Lazăr (probabil “Regenstreich”) – în 1956, cu grad de lt.-col., şeful Serviciului III din Direcţia Cadre a D.G.S.S. (Dobre et al. 2006: 80);
2272. REIBER, Paula – din iunie 1945 impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2273. REIGLER, Romanţă – în 1946 şefă de birou în centrala M.A.I., propusă spre avansare la funcţia de şef de secţie (v. M.Of. nr. 65 din 18 mart. 1946, partea I-a, p. 2429);
2274. REITER, I. Mauriciu – în 1947 încadrat ca informator, apoi promovat rapid, în mai 1948 definitivat în funcţia de comisar de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315; M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10557);
311 V. dosarul de schimbare a numelui nr. 5/1.454/945 de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei, citat şi în M.Of. nr. 237 din 17 oct. 1945, partea I-a, p. 9071.
229
2275. RETY, Vili (în alte documente ortografiat “Retti Willi) – iniţial încadrat ca gardian public în toamna lui 1944, în sept. 1945 reîncadrat ca frizer la Inspectoratul de Gardieni Publici Bucureşti, din 1947 maistru-ajutor în cadrul centralei D.G.P., promovat maistru în mai 1948 (M.Of. nr. 209 din 14 spt. 1945, partea I-a, p. 8019 şi nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313) şi transferat la D.P.S. (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11024; comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (oct. 1944 – iulie 1945) (M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6306);
2276. REUSCH, Iosif – după august 1944 comisar-ajutor de poliţie în cadrul D.P.S., în mai 1948 avansat comisar (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313);
2277. REUŞ, Nicolae – din aprilie 1945 şef de secţie de gardieni publici la Poliţia oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);
2278. REY, Valentin – în 1947 numit prin decizie ministerială profesor de topografie la Şcoala de ofiţeri Jandarmi Bucureşti (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. în 1950 membru în Comandamentul trupelor M.A.I. (Duţu et al. 2002: 52-3); în 1950 lt.-col. în cadrul Comandamentului Trupelor M.A.I. (v. A.S.R.I., fd. documentar, dosar 10.090, f. 18); probabilă identitate cu “Brey.”, menţionat în Steinhardt (2005: 409) ca maior de Securitate (căs. cu Felicia (fiica unui bancher din Bucureşti în perioada interbelică, ar fi avut doi copii: Vladimir şi Lenina);
2279. RICHTER, Anatolie – agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (oct. 1944 – iulie 1945) (M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6306);
2280. RIEBER, Ionică – în iunie 1945 încadrat agent de poliţie clasa a III-a la Chestura Poliţiei Brăila (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4707);
2281. RIEBER, Oscar – din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Comisariatului de Poliţie Siret (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2282. RIEGLER, Corneliu – în 1946 arhivar-ajutor în centrala M.A.I., propus spre avansare la funcţia de arhivar (v. M.Of. nr. 65 din 18 mart. 1946, partea I-a, p. 2429); în mai 1947 şef de secţie (M.Of. nr. 99 din 2 mai 1947, partea I-a); în 1952 funcţionar M.A.I., cu fişă la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2283. RIGMAN, ? – şef de catedră la Şcoala de Ofiţeri de Securitate de la Băneasa (Troncotă 2006: 70);
2284. RITNER, Toni – din 1 aprilie 1945 dactilograf a la Poliţia oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2285. ROHRLICH, Samuel – din aprilie 1945, cu grad de comisar-şef, şeful Poliţiei oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2286. ROMAN, A. Mihail (n. Mihel REISMAN312, fiul lui Avram) (n. 1.III.1913 Roman) – de formaţie contabil, membru al Uniunii Patriotice (1944-1945), membru de partid din 1945, încadrat în D.G.S.P. în 1948, cursant al Universităţii Serale de Marxism-Leninism (1949-1951), ajuns colonel la sfârşitul anilor ’50 (d.p. nr. 1322);
2287. RODELSTEIN, ? – angajat al Securităţii Bucureşti în anii ’50 (Şinca 2006, cap.I, n. 162, pp. 142-4; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 5);
2288. RONAY, Ladislau – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1962);
2289. RONI, N. Stela – impiegată în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (oct. 1944 – iulie 1945) (M.Of. nr. 165 din 24 iulie 1945, partea I-a, p. 6306);
2290. ROSEMBAUM, Ana – în nov. 1945 numită impiegată în cadrul Chesturii de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 259 din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9926);
312 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 6686 din 28 ian. 1947 în M.Of. nr. 36 din 13 febr. 1947, partea I-a, p.1133.
230
2291. ROSEMBERG, Aron – medic, în 1948 încadrat la Spitalul Militar M.A.I. în iulie 1948 încadrat şef adjunct de birou în centrala M.A.I. (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
2292. ROSEMBERG, Noe (n. 1 dec. 1893) – membru de partid din 1945 (dosar R/80 Colecţia “ilegalişti decedaţi”), an în care este şi încadrat ca agent de poliţie în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127), ulterior transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie Oradea, iar în oct. 1946 la Detaşamentul de Poliţie Borş, Bihor (M.Of. nr. 232 din 7 oct. 1946, partea I-a, p. 10815);
2293. ROSEMBERG, Salo – din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2294. ROSEMBLAT, Iancu – după război şef de birou la Poliţia Dorohoi; din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă la Serviciul Judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227);
2295. ROSENBERG, Emanoil – din mai 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Turda (M.Of. nr. 119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4425);
2296. ROSENBLUM, Emeric – din iunie 1945 gardian public clasa a III-a pe lângă Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2297. ROSENBLUTH, Andrei – în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);
2298. ROSENFELD, Tereza – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2299. ROSENFELD, Zoltan (alias “Zoltan Toma”) (n. 13.IX.1900 Oradea) – angajat în martie 1948 ca agent de poliţie în cadrul Biroului Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Episcopia Bihorului (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1910; M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3943), ulterior menţionat de multiple surse şi ca ofiţer operativ al Securităţii Oradea în anii ‘50;
2300. ROSENSVEIG, Estera – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);
2301. ROSMAN, Liviu (n. Adalbert Rosman) (d. 1.II.2001) – locotenent la Securitatea din Bihor la începutul anilor ’50 (Kovacs 2006);
2302. ROŞCU, Edgard – în 1947 încadrat ca inspector în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 264 din 14 nov. 1947, partea I-a, p. 10092); ulterior transferat ca funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);
2303. ROT, Francisc (n. ROTH, la 03.06.1904, Oradea, fiul lui Sigismund şi Maria) – anchetator al Securităţii activ la Oradea, Suceava, Turda şi Cluj între 1945 şi 1954 (Ioniţiu 2008:88; Kovacs 2006, Solomovici 2004: 594; Cosma 1994: 82);
2304. ROTENSTEIN, Avram – în 1948 agent la Chestura de Poliţie Galaţi; în 1952 căpitan, director adjunct operativ al Direcţiei Regionale Galaţi a Miliţiei (M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5075; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 372);
2305. ROTENSTEIN, Avram – după război comisar-şef la Poliţia oraşului Vaslui; din 1 martie 1947 transferat la Poliţia oraşului Turda (M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896), iar din 1 dec. 1947 cu aceeaşi funcţie la Poliţia oraşului Roman (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3077);
2306. ROTENŞTEIN, David (d. 30.IV.2010 Iaşi) – după august 1944 încadrat comisar-ajutor la Chestura Poliţiei Iaşi; în 1947 transferat la Serviciul Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 211 din 13 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923), ulterior cu grad de ofiţer în D.R.S.P. Iaşi; după terecerea în rezervă membru activ şi salariat al Comunităţii evreieşti Iaşi;
231
2307. ROTENSTEIN, Moly (15.III.1916 – 15.X.1985) – membră departid din 1944, după război comisar, şefă de birou în cadrul Serviciului Judeţean de Siguranţă Bacău (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321);
2308. ROTENSTEIN, Nathan (fiul lui Leon şi Eti) (8.XII.1915 Tg. Ocna, Bacău – 1999 Bucureşti) – după război agent la Poliţia oraşului Bacău, promovat succesiv până la grad de comisar-ajutor în cadrul Serviciului Judeţean de Siguranţă Roman; în 1948 încadrat la D.R.S.P. Iaşi, în 1951 avansat locotenent; între 1952 şi 1958 cu grad de căpitan în cadrul regionalei Bucureşti, serviciul raional Stalin; în 1958 transferat la regionala Argeş/Piteşti, unde în 1959 este avansat la grad de maior; trecut în rezervă la 31.I.1961 cu grad de maior (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 1701 (cota S.R.I.), ff. 99, 122 şi A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983);
2309. ROTH, Andrei – după război numit notar prin decizia ministrului Afacerilor Interne, iar din decembrie 1947 comisar-ajutor la Chestura de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11024);
2310. ROTH, Armin (Harmin) – din 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia Sighet (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10432; M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);
2311. ROTH, Elisabeta – în 1945-1947-? impiegată la Chestura Poliţiei Oradea (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10171);
2312. ROTHMAN, Ioan – după război detectiv în centrala D.G.P., din 1 iulie la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
2313. ROTMAN, Arnold – în 1947 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10922);
2314. ROTMAN, Aron – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2315. ROTMAN, M. Aurel – numit în martie 1948 comisar ajutor de poliţie la Poliţia Fălciu prin decizie a ministrului Afacerilor Interne (v. M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2278);
2316. ROTMAN, Bella – între toamna lui 1944 şi august 1945 impiegată în cadrul Serviciului Controlului Străinilor din M.A.I. (M.Of. nr. 189 din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350);
2317. ROTTERBERG, Constanţa – între 1945 şi 1947 dactilografă la Serviciul Poliţie Socială al Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 29 din 5 febr. 1947, partea I-a, p. 869);
2318. ROZEMBAU, Roza – din 15 ian. 1948 dactilografă stagiară la Chestura de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 21 din 27 ian. 1948, partea I-a, p. 592);
2319. ROZEN, Chelly – angajată în martie 1948 ca informator diurnist în cadrul Direcţiei Generale a Poliţiei (v. M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2279);
2320. ROZENBAUM, Elisabeta – din dec. 1947 agentă de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului regional de Poliţie Braşov (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11026);
2321. ROZENBLAT, Iancu – din aprilie 1945 şef de birou în cadrul Poliţiei oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2322. ROZENSWEIG, Stela – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I, pare în acelaşi dosar şi sub numele Estera Rosensveig);
2323. RUBINSTEIN, Moise – medic; în 1947 încadrat ca gardian cu atribuţii de medic la Penitenciarul Văcăreşti (M.Of. nr. 194 din 25 august 1947, partea I-a, p. 7681);
2324. RUBINSTEIN, Paul – din iunie 1945 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2325. RUBINSTEIN, M. Uşer – în 1948 încadrat comisar la Comisariatul de Poliţie Fălciu (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011);
232
2326. RUCKERSTEIN, Israil (uneori ortografiat RU(C)KENSTEIN) – angajat în 1945 comisar la Poliţia oraşului Botoşani, din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă şi promovat comisar-şef la conducerea Serviciului Judeţean de Siguranţă Baia; după reorganizarea Securităţii cu grad de căpitan, şeful Serviciului Judeţean Botoşani al Securităţii Suceava în perioada ’40-’50 (M.Of. nr. 164 din 23 iulie 1945, partea I-a, p. 6260; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Deletant 1995b: 62; Solomovici 2004: 594, 2003: 208 şi 2001II: 43; deductibil în Ioniţoiu 2006: 44));
2327. RUFF, Wilhelm [RUFF?] – în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2328. RUJAN, Gheorghe (n. REISZ, la 15 august 1917 Budapesta, Ungaria313) – în 1948 în cadrul Societăţii Româno-Export (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813), ulterior anchetator în cadrul Securităţii, în 1952 cu grad de lt.-maj., în 1958 prezent cu grad de căpitan în funcţia de şef de birou în cadrul Direcţiei I-a a Securităţii; anchetat în 1968 alături de alţi foşti torţionari în cadrul reabilitărilor (A.C.N.S.A.S., fd. S.I.E., dosar nr. 101, vol. I., f. 6)314;
2329. RUSU, Mircea anchetator al Securităţii (1947-1956(-1962?)), emigrat în SUA (după unele surse Los Angeles) via Israel (C. Lupu 2011; Cosma 1994) (?);
2330. SABĂU “SZABO”, Eugen (n. E. SALCZBERGER315) (n. 12.III.1923 Oradea) – evreu maghiarofon, în 1945 (când încă nu-şi schimbase numele) înregistrat ca membru al U.T.C. Oradea, ulterior locotenent-colonel de Contrainformaţii în cadrul Securităţii (iniţial şef al serviciului Inspecţii după 1946, apoi, cu grad de colonel, şef al Direcţiei a II-a la jumătatea anilor ‘50), apoi membru în Colegiul M.A.I., apoi director la Ministerul Agriculturii, la un moment dat detaşat sub acoperire la Ambasada României la Paris; emigrat la sfârşitul anilor ’60 şi decedat în 2009 în Israel (C. Crăciun 2009: 305; F.C.E.R., C.S.I.E.R. şi Institutul “Elie Wiesel” 2008: 40; Dobre et al. 2006: 78; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2003: 210; Goma 2007: 118; Levy 2002: 124, 209; Cosma 1994: 49, 75); intervievat de R. Levy în Israel în 1991; în 1992, în revista Minimum din Israel (nr. 60 din martie 1992), acelaşi “Eugen Szabo” clama un caracter antisemit al acţiunii organelor de anchetă în dosarul “bandei lui Ioanid”;
2331. SAIDER, Sofi Alice (SEIDER) – în 1947 numită impiegată stagiară mai întâi în centrala D.G.P., apoi în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 245 din 23 oct. 1947, partea I-a, p. 9500; M.Of. nr. 256 din 5 nov. 1947, partea I-a, p. 9849);
2332. SAMOILOV (/Samuel), ? – în timpul războiului colonel în Direcţia Politică a Armatei Roşii, colaborator apropiat al Anei Pauker şi al lui Vasile Luca (l-ar fi recrutat pe Luca în 1940), epurat în 1952 sub acuzaţia de spionaj (Solomovici 2004: 31-2); probabil basarabeanul Samuil Isaakovici Samoilov, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
2333. SAMSON, Şerban (n. Samson SCHWARTZENBERG316) (n. 2.XII.1912 Galaţi) – colonel de Miliţie, subdirector al Miliţiei Judiciare la nivel naţional la începutul anilor ’50 (adjunctul lui Al. Ioanid), ulterior jurist317;
2334. SAMSON, Valentina – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1952);
313 Românizarea numelui în baza deciziei nr. 66255 din 10 iulie 1948 a ministrului Justiţiei (dosarul 5/209/948) (publicată în M.Of. nr. 208 din 8 sept. 1948,. Partea I-a, p. 7424).
314 V. http://www.iiccr.ro/pdf/ro/sesizare_penala_gheorghe_enoiu.pdf, p. 6.
315 În 1948 şi-a românizat numele în „Eugen Sabău”; v. dosarul de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei nr 5/80/948, citat în M.Of. nr. 34 din 11 febr. 1948, partea I-a, p. 1128, respectiv încuviinţarea schimbării numelui la decizia ministrului Justiţiei nr. 39.907 din 28 aprilie 1048, în M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4510.
316 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 97.247 din 30 sept. 1946 în M.Of. nr. 27 din 3 febr. 1947, partea I-a, p. 808.
317 Menţionat frecvent în dosarul jafului maşinii Băncii de Stat a R.P.R. /(ex. http://www.jurnalul.ro/special/special/jaful-secolului-de-la-banca-nationala-70393.html).
233
2335. SAMUEL, Francisc (zis Öcsi) (n. 1914) – colonel de Securitate, fost ilegalist, trimis în 1958 în misiune în Israel de către Securitate sub acoperirea de imigrant (împreună cu familia), demascat de serviciile israeliene în 1965, repatriat (după o tentativă de recrutare a sa în favoarea israelienilor) şi continuându-şi activitate în Securitate (Solomovici 2004: 594-5; 2003: 487 ş.u.; R. Ioanid 2005: 125);
2336. SAMUEL, Geza – încadrat în iunie 1945 gardian public clasa a III-a pe lângă Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127), din noiembrie 1945 detaşat ca administrator la Serviciul Lagăre, lagărul de la Oradea; din nov. 1947 pe postul de contabil la Inspectoratul de Siguranţă Oradea (M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227; M.Of. nr. 270 din 21 nov. 1947, partea I-a, p. 10314; M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);
2337. SAMUELI, Ana – agent al M.A.I în străinătate (Solomovici 2004: 61);
2338. SANDBERG, Goldiana – absolventă a Facultăţii de Drept din Iaşi, ulterior angajată comisar-ajutor în cadrul Inspectoratului Regional de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219; M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);
2339. SANDOVICI, Mihail (Mişa) – originar din Basarabia, desantat de sovietici în zona Galaţi înainte de august 1944, şeful corpului de translatori din direcţia Contraspionaj a D.G.S.P., în 1951 maior la Direcţia a II-a Contraspionaj a D.G.S.P./M.S.S.; după trecerea în rezervă membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 62/1978; (Troncotă 2006: 54-5; Cosma 1994: 38, 45, 70; C. Lupu 2011; Goma 2007: 118 – cei din urmă ortografiindu-l în mod eronat “Sadovici”);
2340. (?) SAUCIUC, Bruno – în 1956 ocupa funcţia de şef al Serviciului IX din cadrul Direcţiei a II-a a Securităţii (Dobre et al. 2006: 78);
2341. SAVIN, Teodor (n. Teodor Herbert STERN318) (n. iulie 1910 Stanislawow, Polonia) – în 1948 era agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Bacău (M.Of. nr. 55 din 6 martie 1948, partea I-a, p. 2038);
2342. SCHACHTER, David – în 1947 numit agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţeii Capitalei (M.Of. nr. 245 din 23 oct. 1947, partea I-a, p. 9500);
2343. SCHACHTER, David – din aprilie 1945 agent de poliţie la Poliţia Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 266 din 17 nov. 1947, partea I-a, p. 10151), iar din 1 dec. 1947 cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);
2344. SCHACHTER, Otto – din 1 aprilie 1945 subinspector de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 108 din 16 mai 1945, partea I-a, p. 3957); probabilă identitate cu Otto Schechter, ofiţer M.A.I., directorul penitenciarului Iaşi, ulterior profesor universitar la Iaşi319 (Ursache f.a. b);
2345. SCHAFFER, Zissu – la sfârşitul anilor ’40 gradat la Securitatea din Huşi (Neştian 2010: 87);
2346. SCHAHTER, Zelig – din 1 aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2347. SCHATER, Moise – în 1947 chestor la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Sibiu (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10924);
2348. SCHAER, Sabeş [?] – din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);
2349. SCHILERU, Dincă – în iulie 1948 angajat chestor de poliţie la Direţia Studii şi Planificare a D.G.P. (M.Of. nr. 155 din 8 iulie 1948, partea I-a, p. 5708);
318 V. M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10200; aprobare prin decizia nr. 10127 din 31 ian. 1946 în M.Of. nr. 39 din 15 febr. 1946, partea I-a, p. 1240;
319 V. http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=print&sid=252
234
2350. SCHILLER, ? – şeful Securităţii Târgu Neamţ în 1949 – anii’50 (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 255-6; Duţu et al. 2002: 342-3);
2351. SCHILLER Mina (fiica lui Matiaş) – încadrată la 1 aprilie 1947 comisar ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9594); ulterior locotenent-major, profesoară la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1959 (Cosma 1994);
2352. SCHIP, Mendel – din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2353. SCHLESINGER, Erwin – propus pentru încadrare în Direcţia VIII a M.S.S. într-un referat din 5 august 1953 (Datcu 2009; Goma 2007: 118);
2354. SCHLESINGER, Paul – ofiţer încadrat în D.G.S.P. la înfiinţare (1948) (Cosma 1994: 44);
2355. SCHMERLER, Emanoil (în unele acte oficiale eronat transcris “Smenler Manoil”) – după august 1944 încadrat comisar în cadrul centralei D.G.P.; în iulie 1945 transferat de la D.G.P. la D.P.S., brigada a III-a; ulterior comisar-şef de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în ianuarie 1948 înapoiat în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P.; după înfiinţarea D.G.S.P. căpitan, unul din cei doi şefi de birou ai secretariatului D.G.S.P. (şeful Serviciului “H” Cifru), funcţie în care este avansat la grad de lt.-col; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (u.a. 198/1951) (v. M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 239 şi nr. 168 din 27 iulie 1945, partea I-a, p. 6412; Dobre et al. 2006: 81; Solomovici 2004: 595 şi 2001II: 43; Deletant 1995b: 57; Jela 2001; Cosma 1994: 50, 75);
2356. SCHMERLER, Rachmil – în iunie 1948 definitivat în funcţia de comisar-şef la Chestura de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5359);
2357. SCHMERGER, Roger – între 1947 şi 1948 informator diurnist în cadrul Prefcturii Poliţiei Capitalei, la Direcţia Siguranţă (M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 240; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7087);
2358. SCHNAPP, Darius – din iunie 1945 agent (din 1947) principal de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; în mai 1948 avansat comisar-ajutor (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313; M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2359. SCHNEIDER, Anuţa – în 1947 angajată ca telefonistă în centrala Siguranţei, în 1948 încadrată cu grad de plutonier şi funcţie operativă în D.G.S.P. (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3080; Jela 2001; Solomovici 2004: 595);
2360. SCHOR, Iosif (n. 1923 Iaşi) – după 23 august 1944 ziarist în cadrul Armatei, apoi angajat căpitan de Miliţie la Direcţia Paşapoarte în 1946-1947, detaşat cu misiuni în Germania şi U.R.S.S., avansat maior de Securitate în 1960, pensionat pe caz de boală în acelaşi an (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 63, 81, 651-2, 678; Solomovici 2004: 595);
2361. SCHÖNBERGER, Francisc (fiul lui Alexandru) – locotenent-major, profesor la Şcoala de ofiţeri de Miliţie, trecut în rezervă în 1956 (Cosma 1994);
2362. SCHRAFT, Simion – fost muncitor, plutonier major la D.R.S.P. Bucureşti (Jela 2001; Solomovici 2004: 597);
2363. SCHREINER, Ludovic – din mai 1945 agent de poliţie la Poliţia oraşului Sighet (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);
2364. SCHULLER, Lucian – în 1948 menţionat ca agent de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4144);
2365. SCHULMAN, ? – locotenent, anchetator al Securităţii din Focşani în anii ’50 (Jela 2001; Solomovici 2004: 597;
2366. SCHVARTZ, Vera – în 1946 impiegată în centrala M.A.I., propusă spre avansare la funcţia de şef de birou (v. M.Of. nr. 65 din 18 mart. 1946, partea I-a, p. 2429);
235
2367. SCHWARTZ, Ana – în mai 1948 definitivată în funcţia de dactilografă şefă în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315);
2368. SCHWARTZ, Andrei – la 1 aprilie 1948 angajat comisar ajutor de poliţie la Biroul Siguranţă al Comisariatului de Poliţie Războieni (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5133);
2369. SCHWARTZ, Ilie – din mai 1945 agent în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 17 Poliţie (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517)
2370. SCHWARTZ, Mauriciu – fost croitor, după august 1944 încadrat la Chestura de Poliţie Timişoara ca agent, până în 1946 (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12859; M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1946, partea I-a, p. 1349); menţionat ulterior ca plutonier major al D.R.S.P. Bucureşti (Jela 2001; Solomovici 2004: 597);
2371. SCHWARTZ, Mendel – în nov. 1947 numit agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Tulcea (M.Of. nr. 257 din 6 nov. 1947, partea I-a, p. 9880);
2372. SCHWARTZ BERCOVICI, Ghizela – după război impiegată la Direcţia Penitenciare a M.A.I., în sept. 1946 transferată la Penitenciarul Braşov (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433);
2373. SEGAL, Bubi – anchetator al Securităţii din Dorohoi (Jela 2001; Solomovici 2004: 598);
2374. SEGAL, Ilie – angajat în august 1948 comisar-ajutor de poliţie, clasa a 4-a de salarizare (M.Of. nr. 188 din 16 aug. 1948, partea I-a, p. 6710);
2375. SEGAL, Iosif – din 1 aprilie 1948 comisar-ajutor de poliţie în D.P.S. a D.G.P. (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2630);
2376. SEGAL, Luiza – şefă de birou în D.G.S.P. de la înfiinţare (1948) şi anchetator la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-1952) (C. Lupu 2011; Jela 2001; Solomovici 2004: 599; Niculae 2004: 32; Cosma 1994: 48);
2377. SEGAL, Marcel – între aprilie 1945 şi septembrie 1946 comisar-ajutor în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (în M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10433;Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65), după alte surse prezent şi în iulie 1946 la Chestura Poliţiei municipiului Iaşi (Solomovici 2003: 31);
2378. SEGAL, Nathan (uneori ortografiat şi “Segall”) – din 1 aprilie 1945 comisar-ajutor al Poliţiei oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); între 1946 şi 1 dec. 1947 cu acelaşi grad la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de poliţie Suceava (M.Of. nr. 292 din 17 dec. 1947, partea I-a, p. 11158; M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7083; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923);
2379. SEGAL, Şandor (n. Sender SEGAL) – din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049); din sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă în cadrul Serviciului Judeţean Botoşani (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10927); posibilă identitate cu “Sendor (Aleks.)” cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 895);
2380. SEGAL, Sigmund – în iunie 1945 încadrat agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Buzău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4708);
2381. SEGALL, Ionaş – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2382. SEGALL, I. L. Iulius – numit în martie 1948 comisar ajutor la Poliţia oraşului Botoşani prin decizie a ministrului Afacerilor Interne (v. M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2278), în luna mai a aceluiaşi an transferat la Poliţia Dorohoi (M.Of. nr. 111 din 15 mai 1948, partea I-a, p. 4358);
2383. SEIDMAN, Mandi – în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
236
2384. SEMAN, Iosif – după război comisar-ajutor la Comisariatul de Poliţie Brad, în mai 1948 transferat la Poliţia Bistriţa (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4266);
2385. SENATER, Moise – din 1 aprilie 1945 şef de poliţie la Inspectoratul de Poliţie Suceava, câteva luni mai târziu detaşat secretar al Chesturii de Poliţie Iaşi, în 1946 comisar-ajutor în cadrul Serviciului de Siguranţă al Poliţiei Dorohoi, apoi promovat chestor şi transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie Sibiu (martie 1947); în ianuarie 1948 transferat la Comisariatul de Poliţie Săveni, la Biroul Siguranţă; ulterior maior, director adjunct al D.R.S.P. Bucureşti (1948-1952); în 1959 locotenent-colonel, şef adjunct al Direcţiei Regionale M.A.I. Bucureşti (decizia nr. 3700 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049; M.Of. nr. 60 din 13 martei1 1947, partea I-a, p. 1896; M.Of. nr. 238 din 14 oct. 1946, partea I-a, p. 11082; M.Of. nr. 9 din 12 ianuarie 1948, partea I-a, p. 239 şi nr. 66 din 19 martie 1948, partea I-a, p. 2412; Arhiva Operativă M.A.I., Ordine şi Instrucţiuni 1959, DJ nr. 3617, vol I., f. 2; A.M.I., fd. D.M.R.U., inv. nr. 7346, dosar nr. 1/1948, ff. 13-16; Banu 2008: 325; Deletant 1995b: 58; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Solomovici 2004: 599 şi 2003: 207);
2386. (?) SEP, Martin – între 1945 şi 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa 26 Poliţie (M.Of. nr. 29 din 5 febr. 1947, partea I-a, p. 869)
2387. SEPEANU, Nina – din 1 oct. 1945 şefă adjunctă de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 253 din 5 nov. 1945, partea I-a, p. 9718);
2388. SEPEANU, Teodor Alexandru (n. 23.10.1914 la Bucureşti, fiul lui Vasile (Basil) şi Frida – 1985 Bucureşti) – locotenent-colonel de Armată, ofiţer de carieră (demis în 1941, după ce s-a descoperit ajutorul pe care îl acordase unor evrei), după război şef de poliţie în Corpul Detectivilor, transferat de la D.G.P. la D.P.S., apoi ofiţer în S.S.I. până în 1948; ulterior director al D.R.S.P. Bucureşti (1948-1950), şeful serviciului Inspecţii în Direcţia Generală a Penitenciarelor din M.A.I. pentru câteva luni în 1950, apoi exclus din partid, demis şi chiar degradat, angajat ulterior la Ministerul Energiei Electrice, condamnat în 1953 în cadrul proceselor unor torţionari din pentitenciarele epocii staliniste, eliberat în 1957, semnatar în 1971 al unei cereri de reabilitare, ulterior cu evoluţie necunoscută; potrivit caracterizării secţiei de cadre a D.G.S.P din 19 aprilie 1948, “a avut în trecut înclinaţii spre afaceri. Îi plăceau chefurile şi femeile, pe care numai în parte a izbutit să le lichideze” (ASRI, fond “P”, dosar nr. 26979, vol. 23, ff. 242-248 şi fond “D”, dosar nr. 10985, f. 157); decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3871) (M.Of. nr. 96 din 25 apr. 1946, partea I-a, p. 4242; vol. 24, f. 119; ACNSAS, fond D, dosar 19, vol. 1, f. 127 şi vol. 2, f. 44-49, 62, apud C.P.A.D.C.R. 2006: 268 (n.33); Banu 2008: 325; Deletant 1995b: 58; Solomovici 2004: 138-9, 597 şi 2003: 180, 207, 250-4)320;
2389. SERCUS, David – în 1947 era chestor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 155 din 10 iulie 1947, partea I-a, p. 5807; M.Of. nr. 249 din 28 oct. 1947, partea I-a, p. 9614;
2390. SEVIANU, Igor (n. Igor HERŞCOVICI, fiul lui Mihai şi Pierette, zis “Gugu”) (31.X.1924-18.II.1960) – membru al grupului de evrei care au jefuit maşina Băncii de Stat a R.P.R. la 28 iulie 1959; membru P.C.R./P.M.R., locotenent de miliţie (1948-1951, exclus pe motive disciplinare), la momentul arestării inginer la o întreprindere de stat, condamnat, executat la 18.II.1960 (Solomovici 2005 şi 2001II: 111; Goma 2005: 4, 5)321;
2391. (?) SEVICI, Sava – încadrat în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a în iunie 1945 (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2392. SFAB, Vasile – fost şofer, plutonier operativ la DRSP Bucureşti;
320 V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/SEPEANU%20TUDOR%20ALEXANDRU.pdf
321 Vezi fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici%20executati/S/Sevianu%20Igor/index.php.
237
2393. SICHERMAN, Iosif (n. 20.II.1914, Slatina, U.R.S.S.) – locotenent, activist al comitetului judeţean P.M.R. Maramureş (din 1949) comandant al penitenciarului Sighet (febr. 1949 – mai 1950), apoi locţiitor al comandantului penitenciarului Gherla între august 1952 şi 30 noiembrie 1958 (Fürtös 2007: 404 n. 14; Jela 2001; Solomovici 2004: 599);
2394. SIEGLER, Simon (uneori ortografiat Zigler) – locotenent-major, fost avocat, şef de birou şi referent la secţia Probleme Speciale a D.G.S.P. din 1948; anchetator a D.G.S.P. în procesul “grupului Pătrăşcanu”322 din 1954 (Jela 2001; Solomovici 2004: 599; Ioniţoiu 2006: 34; Goma 2007: 118; Cosma 1994: 48)323;
2395. SIGNER, Alfred – încadrat detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P. în mai 1945 (M.Of. nr. 118 din 28 mai 1945, partea I-a, p. 4380); transferat începând cu 1 iulie 1945 la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
2396. SILER, Nina – în 1947 comisar-ajutor în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10922);
2397. SIMION, Ionel (n. ISAC) – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1952);
2398. SIMON, Jean – din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar la Comisariatul de Poliţie Bacău (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2399. SIMON, Jack – în anii ’50 cu grad de maior, anchetatpr la Direcţia a III-a a Securităţii; implicat în dosarul “Danga” de urmărire informativă a lui Aurel Decei şi în anchetarea lui Nicolae Steinhardt (O. Ionel 2012: 156; Opriş 2006: 66);
2400. SIMON, Titu (n. 2.IV.1927 Braşov) – membru de partid din 1945, după absolvirea Şcolii de Ofiţeri M.A.I. (1947-1949) încadrat ca ofiţer de armată în 1949, iniţial la diverse unităţi militare din ţară (Craiova, Slatina, Caracal, Bucureşti, etc.) apoi recrutat în Direcţia de Informaţii a Marelui Stat Major, secretar de partid al Direcţiei, detaşat la Agenţia Economică a României de la Frankfurt am Main (1955-1960), trecut în rezervă în 1975 cu grad de colonel (şi urmărit informativ după suspiciunea că ar fi dorit să emigreze în Israel) (Solomovici 2004: 281 şi 599-600 şi 2001II: 43, 453-6, 464-85, respectiv Dan C. Mihăilescu 2008: 10); autor în 1992 al cărţii Pacepa, quo vadis; evreu autodeclarat în interviul acordat cotidianului Ziua sub titlul articolului “Faţa Nevăzută a lui Pacepa” din 23 noiembrie 2005324;
2401. SIMOVICI, ? – comandantul lagărului Salcia în anii ’60 (Jela 2001);
2402. SIN Aaron, ? – anchetator la Securitatea Suceava, emigrat în Israel în 1964 (Caţavencu 2007; Solomovici 2004: 566);
2403. SIN HERŢEL, Iancu – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2404. SIN IANCU, Froim zis “Finkelstein” – din 1 aprilie 1945 comisar în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2405. SIN IOSUP, Leon – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2406. SIN REBECA, Sulim A. – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2407. SIN ŞMIL, Pincu H. – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
322 În care au mai fost inculpaţi Harry Brauner, Herbert (Belu) Zilber, Lena Constante, Emil Calmanovici (toţi condamnaţi pe viaţă, amnistiaţi în 1964 cu excepţia lui Calmanovici, care a murit în 1956 după 45 zile de greva foamei), Jacques Berman şi Remus Koffler (executat, ca şi Pătrăşcanu, în aprilie 1954) (Levy 2002: 125)
323 Cu menţiune şi la http://www.memoria.ro/?location=view_article&id=1359.
324 V. transcrierea la http://stiri.kappa.ro/actualitate/23-11-2005/fata-nevazuta-a-lui-pacepa-83291.html.
238
2408. SINGER, Carol – din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2409. SINGER, ? – medic, şeful dispensarului medical al Securităţii din Timişoara în anii ’50;
2410. SINGHER, Carol – angajat în 1947 ca agent de poliţie la Serviciul Siguranţă al Inspectoratului Reginal de Poliţie Craiova (M.Of. nr. 233 din 9 oct. 1947, partea I-a, p. 9077);
2411. SLOCIVER, Avram – originar din Cernăuţi, după război avansat succesiv până la gradul de comisar şef la Prefectura Poliţiei municipiului Bucureşti (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313), emigrat la sfârşitul anilor ’50 în Israel (v. şi Trebici 2011, care îi ortografiază numele în forma “Zloczover”);
2412. SMIRNOV, Leon Constantin – general-maior M.A.I., evreu originar din U.R.S.S., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1954);
2413. SNITZER, N. Ioan – în 1947 comisar la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Suceava (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923);
2414. SPELMAN, Janos – în mai 1948 ministrul de Interne îi prelungea angajarea temporară în cadrul D.G.P. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4264);
2415. SZOBOVICS, Gabriela – în noiembrie 1945 numit impiegată în cadrul Inspectoratului regional de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10171)
2416. SOLOMON, Andrei Ioan – maior M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1953);
2417. SOLOMON, Aron – angajat în aprilie 1948 ca informator diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 85 din 10 aprilie 1948, partea I-a, p. 3232);
2418. SOLOMON, Avram – fost contabil; în 1947 comisar-şef la Prefectura Poliţiei Capitalei, repartizat pentru misiuni de Siguranţă (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7086); ulterior maior, şef de serviciu în cadrul D.R.S.P. Bucureşti (30 august 1948 – ?) (Deletant 1995b: 58; Solomovici 2004: 600);
2419. SOLOMON, Dezideriu (fiul lui Mozses-Zsigmond şi Reghina) (2.VI.1919 Sibiu – 1975 Braşov) – între 1959 şi 1964 şef de serviciu în cadrul regionalei Braşov/Stalin (unde în 1959 este avansat la grad de maior, iar în 1961 locotenent-colonel); trecut în rezervă la 1.10.1964 cu grad de lt.-col (v. dosarul său la CNSAS325);
2420. SOLOMON, Ghizela – în 1948 angajată definitiv ca impiegată la Poliţia Iaşi (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5627)
2421. SOLOMON, Ionel (n. Isac LEIBU (n. 20 febr. 1917 Bucureşti) – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2422. SOLOMON, Herşcu – din iunie 1945 agent de poliţie la Poliţia oraşului Focşani; în sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320);
2423. SOLOMON, Herşcu – după august 1944 comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei; concediat în 1948 pentru “grave greşeli” (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1909; M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4145);
2424. SOLOMON, Lupu – în iunie 1947 numit informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 146 din 30 iunie 1947, partea I-a, p. 5335);
2425. SOLOMON, Marcu – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2426. SOLOMON, ? – căpitan, comandantul Inspectoratului de Miliţie din Roman;
325 La http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/SOLOMON%20DEZIDERIU.pdf
239
2427. SOLOMON, ? – fost plutonier de jandarmi, brigadier la lagărele Peninsula şi Coasta Galeş în 1950-1953;
2428. SOLOMOVICI, Dolfi (fiul lui Herman şi Liza) (1.VI.1935 Ştefăneşti, Botoşani – 1990 Bucureşti) – între 1957 şi 1961 în cadrul regionalei Suceava – locotenent din 1959, lt.-major în 1961; trecut în rezervă la 31.1.1961326;
2429. SONN, Emeric – după război comisar la Poliţia oraşului Lugoj, în mai 1948 transferat la Chestura de Poliţie Arad (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4265);
2430. SONCA, Ervin – în 1954 locotenent major de Securitate, co-autor al referatului din 1954 privindu-l pe Gheorghe Rădulescu (Arhivele Statului, fd. 95, Dosar 12402, apud Tănase 2010);
2431. SORIN, H. Iulian – (n. Iulius H. SILBERSTEIN327) (n. 13.III.1926, Galaţi) – autodeclarat supravieţuitor al “rebeliunii legionare” din ian. 1941, după 23 august 1944 membru al Forţelor de Luptă Patriotice, la sfârşitul anilor ’40 elev la Şcoala de Ofiţeri M.A.I., în 1958 maior, apoi avansat colonel; încadrat iniţial la Direcţia I a Securităţii, şeful serviciului Învăţământ din direcţia Cadre a M.A.I., ulterior infiltrat inspector general la Departamentul Cultelor timp de 25 ani (Solomovici 2005b, 2003: 121, 122-4; vezi şi Mihăilescu 2008:10, respectiv Niculae 2004: 33328), pensionat în 1986, ulterior “plasat” lângă fostul rabin-şef Moses Rosen, iar din 1997 până în 2006, secretar general al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, ba chiar şi preşedinte interimar F.C.E.R. în vara lui 2005; decorat în 2009 de către preşedintele Băsescu cu Ordinul “Meritul Cultural” in grad de Mare Ofiter (!);
2432. SORIN, Sira – Sara (soţia lui Iulian Sorin) (d. 2003) – secretara organizaţiei de partid la Securitatea Bucureşti în anii ’50 (neplauzibil, “cafegiul” Gheorghe Florescu (în Mihăilescu 2008: 10) menţionează numele Gisela Iulian ca soţie a lui Iulian Sorin, discordant faţă de surse evreieşti precum necrologul din Realitatea Evreiască329);
2433. SOROCEANU, Isidor – după augusat 1944 încadrat ca prim-gardian la Penitenciarul Doftana, în oct. 1945 transferat la Penitenciarul Suceava (M.Of. nr. 243 din 24 oct. 1945, partea I-a, p. 9340);
2434. SPAZIERER, Alfons – în 1948 numit informator în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1863);
2435. SPITZER, Clara (n. 1918 Timişoara) – după război şefă de atelier în centrala Ministerului Artelor (şi Informaţiilor), la Direcţia Administrativă (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123); din 1949 pe aceeaşi funcţie în centrala M.A.I., ulterior fotografă la Decorativa, Casa Scânteii, etc. (v. M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6310);
2436. STAB, Iacob – între 1945 şi 1947 informator al Prefecturii Poliţiei Capitalei, repartizat la Oficiul de Control al Pâinii (M.Of. nr. 29 din 5 febr. 1947, partea I-a, p. 869)
2437. STAERMAN, N. – în 1949 locotenent la Biroul municipal de Securitate Iaşi (A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258);
2438. STARK, Desideriu – în nov. 1949 sublocotenent la biroul de Securitate din Caransebeş (Fl. Banu 2008: 327);
2439. STARK, Emeric – din toamna lui 1944 şi până în iunie 1945 comisar D.G.P. (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706);
2440. STAUBER, Leopold – din iunie 1945 gardian public clasa a III-a pe lângă Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
326 V. http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/SOLOMOVICI%20DOLFI.pdf
327 Românizarea numelui în baza deciziei nr. 127.590 a ministrului Justiţiei din 20 dec. 1946 (v. M.Of. nr. 3 din 3 ianuarie 1947, partea I-a, p. 54.
328 Vezi şi inventarul de resort la Arhivele Naţionale, la http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/Culte%20final.pdf, p.3.
329 Ex. http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr266_267/pagina22.pdf, sau http://www.fcer.jewishfed.ro/public_html/downloads/realitatea/RE330-331.pdf (p.21), sau http://www.fcer.jewishfed.ro/public_html/downloads/realitatea/RE352-353.pdf (p.6) .
240
2441. STĂNESCU, Heinz (n. Heintz ROTTENBERG330) (19.IX.1921 Viena – 13.V.1994 Franţa) – simpatizant al sioniştilor în perioada interbelică, în timpul războiului deţinut în mai multe pennitenciare şi lagăre de muncă; după 23 august 1944 angajat comisar la Chestura Poliţiei Brăila, biroul Siguranţă ca şef al birourilor locale Speculă şi Sabotaj, cu grad de comisar (1945-1947); transferat la Bucureşti, avansat comisar-şef şi încadrat la Direcţia Generală a Poliţiei – Corpul Detectivilor ( aprilie 1947 – 1948); căpitan (iar din 1950 maior), şef al serviciului Culte din Direcţia I Informaţii externe a D.G.S.P. (1948-1952); demis disciplinar pentru hărţuire homosexuală în 1952 şi trimis pentru 12 luni normator la colonia de muncă Bicaz, eliberat în 1953 şi menţinut ca informator, apoi angajat asistent la catedra de limbă şi literatură germană a Facultăţii de Filologie din Bucureşti (1953-1976), unde promovează succesiv şi obţine titlul de doctor în 1969; în aceeaşi perioadă critic literar la Neuer Weg; refugiat în Germania în 1976331;
2442. STEIER, Iosif (cu variantele Ştaer, Stayer) – iniţial brigadier la torţionar la Piteşti în timpul reeducării (Jela 2001; Solomovici 2004: 600);
2443. STEIMBERG, Solomon – în iunie 1945 încadrat ca şef de secţie în centrala D.G.P.; în 1952 maior M.A.I., la un moment dat chiar şef-adjunct al Direcţiei a X-a Administraţie şi Contabilitate, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II; v. şi M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4707; Solomovici 2004: 600);
2444. STEIN, Ladislau (1925-2009) – ofiţer al Securităţii Oradea în anii ’50 (Kovacs 2006; Jela 2001; Solomovici 2004: 600);
2445. STEIN, Pavel – între 1945 şi 1946 gardian publşic la Chestura de Poliţie Timişoara (ulterior pensionar) (M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7491);
2446. STEIN, Zoltan – în iunie 1948 angajat agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Tg. Mureş (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5133);
2447. STEI(N)FELD, Adalbert – începând cu 1 februarie 1948 comisar-ajutor la Poliţia Sighet (M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1948, partea I-a, p. 1515);
2448. STEIBERG, David – după august 1944 detectiv în cadrul D.G.P., transferat la 1 iulie 1945 la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 157 din 14 iulie 1945, partea I-a, p. 5982);
2449. STEINBERG, ? – comandant militar al oraşului Bacău după 23 august 1944 (A.N.I.C. inventar 3059, secţia Administrativ-Politică a C.C al P.C.R., u.a. nr. crt. 6 din 5 sept. 1944, p. 15 în inventarul online);
2450. STEINBACH, Jean – în oct. 1947 angajat ca informator diurnist la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 247 din 25 oct. 1947, partea I-a, p. 9563);
2451. STEINBERG, Aurică – după război încadrat comisar-ajutor la Direcţia Poliţie Administrativă (M.Of. nr. 111 din 15 mai 1948, partea I-a, p. 4357), în 1948 era comisar-ajutor D.G.P. la Predeal, este detaşat de la Direcţia Siguranţă la Direcţia Poliţiei Administrative, iar ulterior transferat la Casa de Credit şi Ajutor a M.A.I. (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1911; M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5228);
2452. STEINBERG, David – după război agent de poliţie, în mai 1948 promovat comisar-ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă din D.G.P. (M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4142);
2453. STEINBERG, Samy – numit în mai 1945 detectiv clasa a II-a în centrala D.G.P., ulterior avansat agent de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, unde în mai 1948 este avansat ca agent principal de poliţie (M.Of. nr. 108 din 16 mai 1945, partea I-a, p. 3957; M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4313);
330 V. decizia Ministrului Justiţiei nr. 102.370 din 18 nov. 1947 în M.Of. nr. 270 din 21 nov. 1947, partea I-a, p. 10338.
331 Dosarul ACNSAS, P 013978; R 48661, vol. 1-4; I 210846, vol. 1-4; D 013381, vol. 1-13, 23-36, apud Totok şi Binder 2010. Vezi şi Deletant 1995b: 57, iar pentru o descriere amănunţită Petcu şi Bodeanu 2010: 56ş.u.
241
2454. STEINBERG, Soomon – în 1947 era inspector administrativ delegat la D.P.S. (M.Of. nr. 270 din 21 nov. 1947, partea I-a, p. 10314);
2455. STEINER, Tiberiu – în 1948 era comisar-şef de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Inspectoratului regional de Poliţie Timişoara (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2632);
2456. STEINER, ? – anchetator al Securităţii din Satu-Mare în 1948-1950 (Jela 2001);
2457. STERESCU, Pavel (n. Paul STERNSTEIN, după alte surse Sternshein) – originar din Timişoara, după război elev la şcoala de ofiţeri a M.A.I. (coleg cu Iulian Sorin, Victor Ranga ş.a.), după absolvire locotenent major (1950), şeful serviciului 1 Contrainformaţii Interne la Direcţia Regională Banat a Securităţii; propus la 30 ian. 1951 în funcţia de locţiitor politic al D.R.S.S. Timişoara; trecut în rezervă în anii ’60 cu grad de colonel; (A.N.I.C., fd. C.C al P.C.R., secţia Administrativ-Politică, dosar nr. 3/1951, f. 10; Solomovici 2003: 121);
2458. STERN, Adalbert – subdirector al Biroului de Securitate Baia Mare în prima jumătate a anilor ’50, ulterior, cu grad de lt.-col., locţiitor al şefului Direcţiei Regionale M.A.I. Regiunea Autonomă Maghiară (Arhiva Operativă M.A.I., Ordine şi Instrucţiuni 1959, DJ nr. 3617, vol I., f. 3; Ioniţiu 2008:88, Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 509, n.4, Solomovici 2004: 600 şi Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24)
2459. STERN, Beni – angajat la 1 aprilie 1948 comisar la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Sighet (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9595), unde a activat şi după reorganizarea D.G.S.P., menţionat cu grad de căpitan (Vischi şi Ivanciuc 2003);
2460. STERN, Eugen – locotenent şi locţiitor al şefului Serviciului judeţean Someş al D.R.S.P (în anii ’50), apoi maior (1953), ulterior transferat la Regionala Maramureş a Securităţii (Ioniţiu 2008:88, Solomovici 2004: 601; Duţu et al. 2002: 12; Kovacs 2006; Cosma 1994: 83, 180, 185);
2461. STERN, Iţic – din aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dorohoi (decizia nr. 3694 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2462. STERN, Ladislau Vasile (fiul lui Samuel şi Sara) (4.VIII.1914 Diosig, Bihor – 1985 Cluj) – în 1947 comisar ajutor la biroul de Siguranţă al Comisariatului de Poliţie din Episcopia Bihorului; în 1948 încadrat în cadrul D.R.S.P. Oradea Mare, în 1949 cu grad de locotenent, în cadrul biroului raional Carei; în 1950 transferat la D.R.S.P. Cluj, unde este avansat la grad de lt.-maj. în 1952 şi respectiv căpitan în 1954; trecut în rezervă la 30 septembrie 1954332 (v. şi M.Of. nr. 292 din 17 dec. 1947, partea I-a, p. 11158, respectiv M.Of. nr. 162 din 16 iulie 1948, partea I-a, p. 5933);
2463. STERNBERG, Sidonia – în 1946 numită gardian la Penitenciarul Constanţa (M.Of. nr. 158 din 11 iulie 1946, partea I-a, p. 7238);
2464. STERNBERG, Valeria – între toamna lui 1944 şi august 1945 informatoare în cadrul Serviciului Controlului Străinilor din M.A.I. (M.Of. nr. 189 din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350);
2465. (?) STOIANOVICI, Sofia Alexandra – profesoară civilă la Şcoala de ofiţeri de Securitate de la Băneasa până în 1960;
2466. SBICIUC, Ioan (fiul lui Simion şi Rosalia) (15.XII C-lung Moldovenesc, SV – 2006 Suceava) – între 1955 şi 1968 în cadrul regionalei Suceava, în 1966 avansat la gradul de lt.-maj.; trcut în rezervă la 1.10.1964333;
2467. STOKKER, Andrei – în 1955 locotenent-major la D.P.L.C., prezent în anii ’50 la Penitenciarul din Sighetu Marmaţiei (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 510-511, 514);
2468. STOLCZ, Mihail – încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099); în iulie 1948 definitivat în funcţie (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5967);
332 V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/STERN%20VASILE.pdf
333 V. http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/SBICIUC%20IOAN.pdf
242
2469. STRAUBER, Malca (fiica lui Bernard) – locotenent, profesoară la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până în 1959 (Cosma 1994);
2470. STRAUSS, Francisc – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a CC al PCR (1955, 1962);
2471. STRAUT, Alexandru – din 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Chestura de Poliţie Arad (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);
2472. STREISFELD, Bercu – după război comisar la Poliţia oraşului Roman (M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5076; M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3077);
2473. STREITMAN, David – numit în mai 1945 şef de serviciu în centrala D.G.P (M.Of. nr. 108 din 16 mai 1945, partea I-a, p. 3957), ulterior menţionat ca director al Direcţiei Poliţiei Administrative M.A.I.;
2474. STROESCU, Ion (n. Isidor SELINGER) (uneori cu numele de serviciu “Mircea Zelea”) (1913-1995) – venit din serviciul de informaţii al partidului în conducerea S.S.I. în 1945 (şeful Direcţiei Coordonare), apoi în D.G.S.P.; din a doua jumătate a anilor ‘50 activist de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 103/1956; (C. Lupu 2011; Ioniţoiu 2006: 44; Banu 2007: 18 ed. electronică; Şinca 2006);
2475. (?) STUPINEANU, Lucian (n. STAPPNAU, după alte surse Stapman(n)334; ocazional cu nume de serviciu “Stănescu”) (fiul lui Teodor şi Maria) (19.II.1914 Olteniţa – 21.IV.1953 Văcăreşti) – fost avocat originar din Olteniţa, colonel, organizator al Forţelor de Luptă Patriotice după 1944, director general al Serviciului Special de Informaţii (instituţia precursoare a viitoarei D.I.E.) (1945-1947); secretar general la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (sfârşit 1946 – ianuarie 1948); arestat în martie 1948 suspect de spionaj în favoarea Occidentului, decedat în penitenciar în 1953 (Banu 2007: n. 59; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 341 şi 342 n.1; M.Of. nr. 40 din 18 febr. 1948, partea I-a, p. 1381);
2476. SUFRIN, C. Alexandru – din mai 1945 agent în cadrul Serviciului Siguranţă al Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);
2477. SULARIU, Vasile Simion – locotenent-colonel M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1954);
2478. SUMER, Ştrul – din aprilie 1945 agent în cadrul Biroului de Siguranţă Iaşi (Arhiva C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4048 [cota S.R.I.], ff. 63-65);
2479. SUSTER, F. Dumitru – în nov. 1947 numit agent de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Botoşani (M.Of. nr. 257 din 6 nov. 1947, partea I-a, p. 9881);
2480. SZACSKO, Alexandru (n. Şandor) – locotenent-colonel, şeful Direcţiei VII Tehnică a DGSP (1948-1951), ulterior cu funcţie necunoscută în cadrul Securităţii (v. fişa sa de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (dosar 2/1956);
2481. SZASZ, Adalbert (fiul lui Gergely şi Vilma) (10.II.1920 Praid, Mureş – 1980 Tg. Mureş) – în 1952 sublocotenent de securitate în cadrul regionalei Braşov, în 1954 locotenent, din 1962 căpitan în cadrul direcţiei regionale Mureş / Regiunea Autonomă Maghiară, unde ocupă funcţia de şef de secţie (1962-1963) şi locţiitor de şef secţie (în 1963); trecut în rezervă la 31 iulie 1963335;
2482. (?) SZEKELY, Iuliu – locotenent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2483. SZEKELY, Sara (13.XII.1930 Hodosa, Ciuc – 26.XI.2011 Cluj) – plutonier, translatoare de limbă rusă la Securitatea din Cluj între 1953 şi 1960; mama ziaristei Andrea Ghiţă;
334 Pintilie (2003: 416) menţionează că mama lui Stupineanu ar fi fost armeancă.
335 V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/SZASZ%20ADALBERT.pdf
243
2484. (?) SZINTE, Iosif (fiul lui Ioan şi Irma (20.IV.1925 Braşov – 2009 Braşov) ofiţer în cadrul relgionalei de securitate Braşov/Stalin între 1950 şi 1964 (avansat maior în 1964); trecut în rezervă la 30 sept. 1964336;
2485. ŞEHTER, Emil (n. SECHTER) – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2486. ŞERBAN, Carol – în iunie 1945 numit agent de poliţie la Poliţia oraşului Miercurea Ciuc (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
2487. ŞILING, ? – locotenent la Securitatea din Târgu Lăpuş în 1958 (Vischi şi Ivanciuc 2003);
2488. ŞINŞINOVICI, Alexandru – în febr. 1948 angajat informator diurnist în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1638);
2489. ŞIPOŞ, Emeric – şeful Inspectoratului de Miliţie Bihor (1950-1951) (Kovacs 2006);
2490. ŞIŞMAN, Afanasie – ilegalist, coleg de detenţie cu Al. Nicolschi, aflat pe lista transmistă de către sovietici lui Emil Bodnăraş în 1945-1946, a “cetăţenilor sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România”; în anii ’50 ofiţer de Securitate la Galaţi (A.M.R., fond 333, dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea 2010: 286, n. 158; Burcea & Stan f.a., p.8; Solomovici 2003: 128);
2491. ŞMILOVICI, Herman (1919-2005) – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.M.R. (1955), a locuit până la sfârşitul vieţii pe Şos. Olteniţei nr. 55, înmormântat în sept. 2005 într-un cimitir evreiesc din Bucureşti;
2492. ŞMIL, M. Moise – în 1948 era comisar ajutor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P., de unde demisionează în luna iunie a aceluiaşi an (M.Of. nr. 40 din 18 febr. 1948, partea I-a, p. 1388; M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5133);
2493. ŞMILOVICI, L. – în 1949 sublocotenent la Biroul de Securitate din Piatra Neamţ (la Biroul municipal de Securitate Iaşi (A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258)
2494. ŞMILOVICI, ? – ofiţer D.R.S.P. Oradea, participant la eradicarea rezistenţei anticomuniste din Munţii Bihorului (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; un anchetator Şmilovici este menţionat şi în Ioniţoiu 2006: 43; Solomovici 2004: 601);
2495. ŞMILOVICI, M. Severin – în 1948 încadrat agent de poliţie la Comisariatul de Poliţie Fălciu (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011), o lună mai târziu transferat la Chestura Poliţiei Iaşi (v. M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1860);
2496. (?) ŞTEŢCOVICI, Grigore – căpitan, şeful serviciului Contrasabotaj la Direcţia V Cercetări Penale a D.R.S.P. (1948-1952);
2497. ŞTRUL, A. Mauriciu (n. Mór ŞTRUL, fiul lui Saul şi Toni) (uneori cu numele de serviciu “Stroe”) (14.IV.1911, Sărmaş, Mureş – ?) – de formaţie jurist; în 1942 internat într-un detaşament de muncă obligatorie pentru evrei337; membru de partid din toamna lui 1944; judecător de contravenţie şi şef al Biroului Judiciar al Poliţiei Populare Târgu Mureş (nov. 1944 – mai 1945); subinspector de poliţie la Inspectoratul Regional de Poliţie Tg. Mureş (1945-1946); prim-chestor al Serviciului Judeţean Mureş al Siguranţei (1946-1948); după reorganizarea Siguranţei în Securitate, locotenent-colonel şi şef al D.R.S.P. Galaţi (1948-1951); şef al D.R.S.S. Ploieşti (1951-1956, din 1954 cu grad de colonel), ulterior al raionalei Vrancea; în 1959 propuse spre avansarea la grad de general-maior; unul din cei mai notorii torţionari securişti din perioada stalinistă (cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 6/1957 şi 47/1961, vol. I; A.S.R.I., fond “D”, dosar 10985, f. 411; Arhiva Operativă M.A.I., Ordine şi Instrucţiuni 1959, DJ nr. 3617, vol I., f. 3; M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127 şi nr. 96 din 25 apr. 1946, partea I-a, p. 4147; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919; N. Ioniţă
336 V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/SZINTE%20IOSIF.pdf
337 Părinţii, soţia şi cei doi copii ai săi au murit în lagărul de muncă obligatorie de la Auschwitz (N. Ioniţă 2010: 49, n. 115).
244
2010: 48-51; Dobre et al. 2006: 219; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţiu 2008:88 şi 2006: 32, 34; Jela 2001: 275; Goma 2007: 118; Solomovici 2004: 601 şi 2001II: 43 şi 2003: 207, 208 ş.u.; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 505; Deletant 1995b: 59; Cosma 1994: 51; menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 186);
2498. ŞTRULOVICI, Arthur – funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la Secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2499. ŞVEŢ (SCHWETZ), Ovsei / Avsic (fiul lui Naum) – ilegalist basarabean, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1356); voluntar în Brigăzile Internaţionale în războiul civil din Spania (Sugarman f.a., p. 110); după război încadrat începând cu 1945 ca locotenent-colonel activ în Forţele Armate (Decretul Regal nr. 2067 din 20 oct. 1947 în M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); chestor de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (până în 1948) (M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4744;
2500. TAILLER, Dan (n. Teiler?) – în 1955 căpitan la D.P.L.C., prezent la pentitenciarul din Sighetu Marmaţiei (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 510-511, 514);
2501. TANENŢAP, Gavrilă (Tannenzapf?, n.n.) – din mai 1945 agent în cadrul Serviciului Siguranţă al Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);
2502. TANNER, Emil – în 1947 numit comisar la Poliţia Zalău, din luna septembrie a aceluiaşi an însărcinat cu atribuţii de Siguranţă la Serviciul Judeţean Sălaj; în dec. 1947 transferat la Comisariatul de Poliţie Şimleul Silvaniei, în mai 1948 la Comisariatul de Poliţie Baia Mare, în iunie 1948 fiind comisar-ajutor la Serviciul de Siguranţă Fălciu (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6671; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; M.Of. nr. 104 din 7 mai 1948, partea I-a, p. 4144; M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5227);
2503. TĂSLĂOANU, Iancu – după război încadrat la Poliţia oraşului Huşi; în sept. 1947, cu grad de comisar-ajutor, însărcinat cu atribuţii de Siguranţă la Serviciul Judeţean Huşi (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10927);
2504. TEIŞANU, Eugen (n. TAIS, uneori ortografiat şi Theis) – după unele surse de formaţie medic ORL-ist (tatăl său ar fi fost proprietarul fabricii de produse chimice “Carniol” din Bucureşti), încadrat în Siguranţă cu grad de comisar la 1 august 1947, preluat ca şef de birou în D.G.S.P. (1948-?), în 1949 cu grad de locotenent, la un moment dat menţionat şi la Şcoala de ofiţeri de Securitate de la Băneasa, apoi ca medic la Policlinica Vitan338, Bucureşti, iar în anii ’70 angajat la Staţia de Verificare şi Întreţinere a Aparaturii Medicale din Bucureşti (M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7226; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10920; Kuller 2008c: 191; Jela 2001, Solomovici 2004: 602; Wexler & Popov 2002II: 825; Cosma 1994: 45, 67, 70, 122);
2505. TENKER, Gherşin – din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2506. TEPFENHARDT, Antoniu – din 1947 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4355);
2507. TERDIMAN, Alfons – în octombrie 1945 numit secretar al Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
2508. TESLER, Ladislau (uneori ortografiat TESSLER) (fiul lui Simion) (n. 4.X.1919 Făgăraş) – alt evreu maghiarofon care în actele oficiale se declara “de origine etnică maghiară”, deşi în adolescenţă fusese sionist şi chiar cursant horticultor la ferma “Hercules” a comunităţii evreieşti
338 V. http://ntrs.nasa.gov/archive/nasa/casi.ntrs.nasa…/19740018482_1974018482.pdf, respectiv http://www.freepatentsonline.com/4234794.html.
245
din Timişoara (1935-1937); după război ofiţer de securitate cu grad de locotenent-colonel în 1956, apoi colonel în 1967; membru al comitetului orăşenesc de partid Făgăraş (1946-1949) şi activist al secţiei organizatorice a comitetului judeţean de partid Făgăraş (1948-1949), secretar şi respectiv preşedinte al comisiei de verificare a membrilor de partid la judeţeana Dorohoi (1949-1950), membru al comitetului regional de partid Hunedoara (1956-1958) şi al comitetului raional Brad (1959-1960), şeful biroului cadre la D.R.S.P./D.R.S.S. Timişoara cu grad de lt.-maj. (1950-1952), locţiitor al şefului Direcţiei XI Administrativă a D.G.S.S. (apr.-sept. 1952), şefrul serviciului Construcţii şi locţiitorul şefului Direcţiei Administrative şi Gospodărie a M.S.S., ulterior a M.A.I. (1952-1953, 1953-1955), ulterior director al Trustului Aurului Gura Barza / Brad (1955-1960), anchetat disciplinar în 1960, apoi locţiitor de şef de serviciu în Direcţia Economică a D.G.P.C.M. (apr.-nov. 1960); locţiitor al comandantului pentru probleme de spate la Penitenciarul Văcăreşti (1960-1968). (A.S.R.I. d.p. nr. 1862; Arachelian 2010; Banu & Banu 2008: 207, n. 44; Solomovici 2004: 602-3; Pelin 2005, menţionat şi ca Tessler în Jela 2001)
2509. TOKATLIAN, Leon (fiul lui Garabet) – evreu armean născut în Bulgaria, şeful catedrei de limbi străine la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa în anii ’50 (Cosma 1994: 45);
2510. TOMESCU, Cecilia (f. FROIMOVICI339) (n. 20 ian. 1924 Bucureşti) – în iunie 1947 numită informatoare în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 146 din 30 iunie 1947, partea I-a, p. 5335, când încă nu îşi schimbase numele);
2511. TOMESCU, Mauriciu (n. FROIMOVICI, fiul lui Nathan, care îşi românizează în aceeaşi formă numele în 1947) (n. 19.VIII.1921 Bucureşti) – în mai 1948 definitivat în funcţia de comisar-ajutor de poliţie în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 110 din 14 mai 1948, partea I-a, p. 4315; M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7247);
2512. (?) TUCŞEK, Coloman – din iunie 1945 comisar la Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2513. TURKIS(C)HER, Marcel (fiul lui Iancu şi Sofia) – şef de birou la Direcţia V Cercetări Penale a D.G.S.P. (1948-) (Goma 2007: 109, 118; Solomovici 2004: 603; Cosma 1994: 48); fiul său, Vladimir (n. 1952, Bucureşti), a solicitat şi reobţinut cetăţenia română în 2009 (ordinul M.J. nr. 907 din 16 martie 2009, publicat în M.Of. nr. 192 din 27 martie 2009); căs. cu Anita, tatăl lui Vladimir şi Claudia Semo;
2514. ŢANDĂRĂ, Franţ (n. 1930) – fost infractor de drept comun, ulterior brigadier la Canal, apoi torţionar la M.I. în anii ’50340 (menţionat şi în C.P.A.D.C.R. 2006: 186);
2515. UNTERFORT, Iacob (n. 1913 Rădăuţi) – ilegalist, aflat pe lista cominiştilor categoria “A” a Siguranţei în 1941; din aprilie 1945 comisar-ajutor de poliţie la Poliţia oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048); îndepărtat din serviciu după doar două luni pentru “grave abateri” (M.Of. nr. 131 din 12 iunie 1945, partea I-a, p. 4922);
2516. UNTERFORT, Mozes – din aprilie 1945 agent de poliţie la Comisariatul de Poliţie Siret (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048);
2517. URSEANU LINDENBERG, Dolfy – după august 1944 comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, post din care deisionează în ianuarie 1948 (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 536);
2518. VAGNER, Irina – după război impiegată la Poliţia Zalău, cu atribuţii de Siguranţă din 1 dec. 1947 (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12);
2519. VARDAN, Maximilian (n. Maximilian-Erich WEICHHERZ341, uneori transcris şi “Weischertz”) (25.II.1919 Lugoj – 14.VIII.1987) – evreu germanofon, membru de partid din 1943; în iunie
339 V. M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7250, respectiv decizia M.J. nr. 91.793 din 20 ian. 1947 în M.Of. nr. 242 din 20 oct. 1947, partea I-a, p. 9415.
340 Pe baza unui megainterviu cu el, Doina Jela a scris cartea Drumul Damascului (1999, Humanitas).
246
1945, când încă nu îşi românizase numele, încadrat comisar-şef la Inspectoratul Regional de Poliţie Timişoara (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706; M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4145); în 1948 maior de Securitate, şeful serviciului Contrasabotaj în cadrul Direcţiei II, menţionat şi în memorialistica dedicată Canalului (dosar V/15 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
2520. VECSLER, Lupu – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2521. VEINBERG, David – după august 1944 impiegat la Poliţia Huşi până în sept. 1945, când demisionează (M.Of. nr. 198 din 1 sept. 1945, partea I-a, p. 7712);
2522. VEINER, Ana – după război impiegată la Poliţia oraşului Roman; din sept. 1947 însărcinată cu atribuţii de Siguranţă (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321);
2523. VEIS, N. Petre – în iunie 1945 numit comisar-ajutor în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2524. VIENER, Arcadius (uneori ortografiat, eronat, “Biener”) – comisar de poliţie la Poliţia oraşului Rădăuţi (1945-1946), apoi şef de serviciu la Preşedinţia Consiliului de Miniştri; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Crucea “Serviciul Coroanei” clasa I-a (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4048; M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3862);
2525. VISTIG, P. Eugen (n. WISTING) (fiul lui Petre şi Ioana) (12.VIII.1913 Sascut, Bacău – 1998 Buhuşi, Bacău) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1268, doc. 5); după război încadrat cu grad de comisar şef la Chestura Poliţiei Constanţa, Biroul de Siguranţă, la 1 aprilie 1945; în 1947 chestor la conducerea Serviciului Judeţean de Siguranţă Tulcea; după transformarea D.P.S. în D.G.S.P. directorul D.R.S.P. Craiova cu grad de maior (1948-1951); locţiitor de şef de direcţie în cadrul regionalei Sibiu (1951-1952) şi apoi Argeş (1952-1953); ulterior şeful regionalei Argeş, cu grad de lt.-col. (1953-1956); stagiu de perfecţionare în U.R.S.S. (1956-1957); apoi revenit la regionala Argeş şi respectiv şeful Regionalei Galaţi a Securităţii (avansat la grad de colonel în 1958), unde i-a succedat în funcţie lui Mauriciu Ştrul; trecut în rezeră la 31.10.1969; cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (32/1955) şi referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 98/1956 şi 39/1957; (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706 şi nr. 118 din 28 mai 1945, partea I-a, p. 4379; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10923; v. şi Dobre et al. 2006: 218; I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Ioniţiu 2008:88; Goma 2007: 118; Deletant 1995b: 59; Cosma 1994: 51)342;
2526. VOICULESCU, Ervin (n. Erwin WEINBERG(ER) (după alte surse, inclusiv documente oficiale, WOLOCH343), fiul lui Franz) – în august 1945 încadrat comisar-şef la Direcţia Poliţiei de Siguranţă, apoi avansat chestor; ulterior colonel (în anii ’50) şi şef al Direcţiei Controlului Străinilor şi Paşapoartelor în cadrul Comandamentului General al Miliţiei (până în 1952), comandant al Şcolii de ofiţeri de Securitate de la Băneasa (oficial “Şcoala de Ofiţeri M.A.I. nr. 2”) (1948-1960), apoi critic cinematografic, ulterior emigrat în SUA via Israel (I.R.I.R. & Caţavencu 2004; Goma 2007: 118; Troncotă 2006: 70; Dobre et al. 2006: 82; Banu 2007: 13 în versiunea online; Niculae 2004: 34; Solomovici 2003: 120, 196; Oprea 2002: 178, n. 233; Levy 2002: 147; Cosma 1994: 50, 76; M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1948, partea I-a, p. 277, M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919; M.Of. nr. 189 din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350; etc.);
341 V. dosarul nr. 5/607/947 de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei şi solicitarea de schimbare a numelui în M.Of. nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3516.
342 V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/VISTIG%20EUGEN.pdf
343 V. de ex. M.Of. nr. 189 din 21 august 1945, partea I-a, p. 7350.
247
2527. VOICULESCU WOLOCH, I. Pepi – în septembrie 1945 numit şef adjunct de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 200 din 4 sept. 1945, partea I-a, p. 7774); probabil rudă a mai celebrului colonel (v. supra);
2528. VOINOVSCHI, Adalbert – din 1945 şef de secţie gardieni publici la Poliţia Satu Mare (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5672);
2529. VOLF, Mihai (n. 21.I.1937 Voineşti, Iaşi) – din 1964 cu grad de lt.-maj. în cadrul regionalei Bacău, în 1988 încă cu grad de colonel şi ocupând funcţia de şef grupă în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Iaşi, încă în viaţă în oraşul Iaşi în 2010344;
2530. WAISS, Gabriela (WEISS) – în 1952 sergent M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, respectiv III, v. u.a. 3/1952 vol. I, respectiv II);
2531. WALTER, Alexandru (n. Samoil) – după război încadratca agent de poliţie clasa a III-a la Chestura de Poliţie Cluj; în 1947, cu grad de agent, transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 182 din 11 august 1947, partea I-a, p. 7085; M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 983; M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10171); ulterior şef de serviciu la D.R.S.P / raionala de Securitate Cluj (1949-1961);
2532. WALTER, Magda – în 1947 era şefă de birou în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 155 din 10 iulie 1947, partea I-a, p. 5807);
2533. WALTER, Paul (fiul lui Ichil) – (Cosma 1994: 44-83)
2534. WEBER, Emeric – maior de Miliţie, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1979);
2535. WEBER, ? – şeful Securităţii din localitatea Făget (jud. Timiş) în anii ’50;
2536. WECHTER, Daisy – în 1948 era impiegată în cadrul D.P.S. din D.G.P.
2537. WEIGNER, Jacob – locotenent, director adjunct al Serviciului Judeţean Turda al D.R.S.P. Cluj începând cu 1948;
2538. WEIHEIM, Ioan – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I, apare în aceklaşi dosar şi sub numele “Weinhein”);
2539. WEINER, Capel – după război agent de poliţie la Chestura de Poliţie Iaşi; în 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă şi transferat la Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi (M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8318; M.Of. nr. 275 din 27 nov. 1947, partea I-a, p. 10485);
2540. WEINFELD, Arnold – în iunie 1945 numit comisar în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 144 din 29 iunie 1945, partea I-a, p. 5467);
2541. WEINSTEIN, Marcella – în febr. 1948 angajată informatoare diurnistă în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 46 din 25 febr. 1948, partea I-a, p. 1637);
2542. WEINTRAUB, Julieta – din 1 aprilie 1948 încadrată ca agent de poliţie în centrala Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9594), considerată însă demisionată pentru neprezentare la post (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11026);
2543. WEISS, G. Eugen – angajat în 1948 în D.G.P. şi repartizat ca medic la Spitalul M.A.I. (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5790);
2544. WEISS, Eugen – încadrat în iunie 1945 în D.G.P. ca agent de poliţie clasa a III-a (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);
2545. WEISS, Gheorghe – în martie 1948 numit comisar-ajutor în cadrul Serviciului Siguranţă al Inspectoratului Regional de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1912);
2546. WEISS, E. Hertz – din aprilie 1945 agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2547. WEISS, Iacob – comisar la judeţeana Bârlad a Siguranţei (1945-1948), apoi locotenent în cadrul aceluiaşi serviciului judeţean al D.G.S.P. (Zahariuc 2009: 158, 164, 167);
344 V. şi http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/VOLF%20MIHAI.pdf
248
2548. WEISS, Iosif – în 1945 era gardian public la Comisariatul de Poliţie Şimleul Silvaniei; demis “pentru grave greşeli în serviciu” (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9546);
2549. WEISS, Isidor (în unele documente oficiale ortografiat şi VAIS, repsectiv VEISS) (n. 16.III.1910 Moineşti, jud. Bacău, fiul lui Iţic-Haim şi Estera) – angajat în iunie 1945 cu grad de comisar la Poliţia oraşului Bârlad; în sept. 1947 însărcinat cu atribuţii de Siguranţă; între 1948 şi 1951 în cadrul Serviciului Judeţean Vaslui al D.R.S.P. Iaşi, între 1951 şi 1953 căpitan în cadrul secţiei raionale Călăraşi, D.R.S.S. Ialomiţa, între 1953 şi 1957 maior în cadrul D.R.S. Bucureşti, apoi transferat la direcţia regională Bacău (secţia tehnic-operativă), unde este trecut în rezervă în 1959 cu grad de lt.-col ofiţer (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; Banu 2009: 419, n.5; Cosma 1994: 51345);
2550. WEISS, Leib – în 1947 lucrător calificat în D.G.P., repartizat la D.P.S. (M.Of. nr. 267 din 18 nov. 1947, partea I-a, p. 10197);
2551. WEISS, Ludovic Andrei (n. Ladislau WEISZ; fiul lui Mauriciu) (în alte documente ortografiat WEISZ) (n. 1912) – membru P.C.R. din 1945, an în care este încadrat comisar-ajutor la Poliţia Satu Mare (1 mai 1945); directorul Regionalei / Serviciului Judeţean Satu Mare a(l) Siguranţei/Securităţii (1946-1950), apoi, cu grad de locotenent-colonel, transferat la Direcţia V Anchete Penale; anchetator al lotului Pătrăşcanu în 1954 (când era încă maior); ulterior funcţionar în cadrul Ministerului Comerţului Exterior; decorat în 1964 cu “Steaua R.P.R.” cls. IV-a; după reabilitarea post mortem a lui Părăşcanu în 1968, ar fi emigrat în Israel, după alte surse ar fi trăit până în anii ’80 la Cluj (A.S.R.I., fond “P”, dosar 40002, vol. 203, ff. 101-2; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10925; Jela 2001: 306-7; Solomovici 2004: 52, 217, 606-8, 2003: 254-5 şi 2001II: 43; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 24; Budea 2005; Ioniţiu 2008:88; Kovacs 2006);
2552. WEISS, Vintilă (în unele documente românizat “VAIS”) – originar din Bacău, după august 1944 chestor de poliţie la serviciul Control Paşapoarte, demis la 1 aprilie 1948, arestat în 1950 într-un scandal de spionaj; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3872; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10919; M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4495; Pelin 2008, 2006b; Solomovici 2004: 603-6; Rădulescu 2010, Troncotă 2006: 174);
2553. WEISSBLATT, Bernard – în sept. 1948 era agent de poliţie în cadrul Direcţiei Siguranţă a Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 203 din 2 sept. 1948, partea I-a, p. 7303);
2554. WEISSMAN, Paula – în martie 1948 era dactilografă în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 66 din 19 martie 1948, partea I-a, p. 2414);
2555. WELTMAN(N), ? – evreu originar din Caransebeş, după război ajunge ofiţer de miliţie la Bucureşti (I. Lungu 2009: 252);
2556. WESTFRIED, Stela – numită la 15 febr. 1948 dactilografă în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1863);
2557. WEXLER, Ana – după război şefă de birou cu o gradaţie la Subsecretariatul de Stat al Aerului din cadrul Ministerului de Război (M.Of. nr. 172 din 27 iulie 1946, partea I-a, p. 8009);
2558. WEXLER, Betti – în iunie 1945 încadrată şefă de birou în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4708);
2559. WEXLER, Samuel – din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (decizia nr. 3697 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
345 V. şi fişa de cadre la http://www.cnsas.ro/documente/cadrele_securitatii/VAIS%20ISIDOR.pdf
249
2560. WIDONI, Alfred – locotenent-colonel de Securitate în anii ’60-’70, cunoscut pentru rolul său în dosarul Paul Goma (Jela 2001346);
2561. WIEGNER, Ebner Iacob – din 1948 comisar de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Turda (M.Of. nr. 124 din 31 mai 1948, partea I-a, p. 4743);
2562. WILDER, Heinrich – în iunie 1945 încadrat agent de poliţie clasa a III-a la Chestura Poliţiei Brăila (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1945, partea I-a, p. 4706), demis însă o lună mai târziu (M.Of. nr. 166 din 25 iulie 1945, partea I-a, p. 6352);
2563. WILHELM, Iulius (n. Julius) (ortografiat în alte documente şi “WILIAN” / “VILIAN” / “VILIAM” – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 16); voluntar în Brigăzile Internaţionale în războiul din Spania (1936-1939); după război încadrat iniţial în noiembrie 1945 ca agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Dej; în 1947 menţionat în documente oficiale cu grad de comisar ajutor de poliţie la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Piatra-Neamţ; în 1948 plutonier major la Serviciul judeţean Someş al D.R.S.P. Cluj, menţionat de alte surse şi la Serviciul judeţean Someş al D.G.S.P.; în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763; M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6308; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8320; M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10170; Sugarman f.a.: 111; Cosma 1994: 83; Solomovici 2004: 582);
2564. WINCLER, Viorica – anchetator la Direcţia Cercetări Penale a Securităţii (C. Lupu 2011; Niculae 2004: 32);
2565. WINKLER, Avram (fiul lui Elias) – profesor la Şcoala de ofiţeri de Securitate de la Băneasa până în 1959 (Cosma 1994);
2566. WINOGOŢKI, Gusti – din 1947 informator în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10558);
2567. WITZLING, Isac – după război comisar-şef în cadrul Prefecturii Poliţiei Capitalei, la Circa ) Poliţie; destituit pentru lare de mită în aprilie 1948 (M.Of. nr. 101 din 19 apr. 1948, partea I-a, p. 3994; M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4517);
2568. WITZMAN, Leon – în noiembrie 1945 demis din funcţia de comisar-ajutor din cadrul Comisariatului Special de pe lângă Societatea Română de Radiodifuziune pentru neprezentare la post (M.Of. nr. 250 din 1 nov. 1945, partea I-a, p. 9630);
2569. WITZMAN, Mendel – fost frizer, angajat al D.R.S.P. Bucureşti ca lucrător calificat încă de la înfiinţare (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4495; Jela 2001; Solomovici 2004: 608);
2570. WOHL, Kain – funcţionar în cadrul Inpectoratului de Poliţie Bistriţa în 1948 (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 399);
2571. WOHL, Zoltan – la 1 mai 1945 încadrat ca agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Sighet; în noiembrie 1945 numit comisar la Detaşamentul de Poliţie Valea Vişeului (M.Of. nr. 259 din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9926), în sept. 1946 încadrat comisar la Poliţia oraşului Zalău (M.Of. nr. 222 din 25 sept. 1946, partea I-a, p. 10432; M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5673);
2572. WOLF, Iacob – între 1944 şi noiembrie 1945, când este destituit pentru “abuz de putere”, comisar în cadrul prefecturii Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 270 din 24 nov. 1945, partea I-a, p. 10273);
2573. WOLFF, Aurel – angajat în august 1948 comisar-ajutor de poliţie, clasa a 4-a de salarizare (M.Of. nr. 188 din 16 aug. 1948, partea I-a, p. 6710);
2574. WUMBRAND, Moses – din aprilie 1948 comisar-ajutor în cadrul Siguranţei (M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2630);
346 V. Şi memoriile lui Goma, http://www.romanimea.com/pdf/PaulGoma/LRP_Culoarea_si_Barbosul.pdf, p. 243.
250
2575. ZAHARIA, Mihai (fiul lui Mendel) – căpitan, admis în D.G.S.P. în 1949, ulterior profesor la Şcoala de ofiţeri de Securitate din Băneasa până la trecerea în rezervă în 1960;
2576. ZAKAR, Iosif – din iunie 1945 gardian public clasa a III-a pe lângă Chestura de Poliţie Oradea (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5127);
2577. ZALMAN, Marcu – în 1948 căpitan, şef de birou la Direcţia a II-a Contrasabotaj a D.G.S.P., iar de la jumătatea anilor ’50 şeful Serviciului VII din cadrul Direcţiei a II-a a Seurităţii; co-autor al referatului Securităţii din 1954 privindu-l pe Gheorghe Rădulescu, ulterior emigrat în Israel (Tănase 2010: 91, 94; Dobre et al. 2006: 78; Cosma 1994: 45, 68; Goma 2007: 118);
2578. ZALMAN ANTON, Maria – angajată în martie 1948 gardiană la Penitenciarul Caransebeş (M.Of. nr 56 din 8 martie 1948, partea I-a, p. 2062;
2579. ZALMANOVICI, Moise – în august 1948 comisar în centrala Siguranţei (M.Of. nr. 190 din 18 august 1948, partea I-a, p. 6747);
2580. ZAMEL, Aron – în 1947 comisar-ajutor la Serviciul Judeţean de Siguranţă Baia, apoi transferat la Comisariatul de Poliţie Paşcani, iar în iulie 1948 la Biroul de Siguranţă din acelaşi oraş (M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10927; M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 5999);
2581. ZAMFIR-VIANU, Laurian (n. Laurian RECHLER) (n. 23 martie 1915) – originar din Brăila, membru de partid din 1943, după război încadrat iniţial în Siguranţă, în 1945 director M.A.I., în 1947 inspector general D.P.S., în 1949 avansat lt.-col, apoi, succesiv, până la general-colonel, numit în 1952 şeful Direcţiei de Control al Străinilor şi Paşapoartelor (D.C.S.P.) din cadrul Comandamentului General al Miliţiei; decorat în 1947 de fostul suveran Mihai cu Ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 110 din 16 mai 1947, partea I-a, p. 3872; M.Of. nr. 135 din 17 iunie 1947, partea I-a, p. 4880 şi M.Of. nr. 249 din 28 oct. 1947, partea I-a p. 9614; M.Of. nr. 211 din 17 sept. 1945, partea I-a, p. 8078; M.Of. nr. 34 din 10 febr. 1949, partea I-a, p. 1185; Levy 2002: 147, 149, 151-4, 283n77; Niculae 2004: 34; Solomovici 2004: 54, 55; dosar Z/9 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
2582. ZAMŞA, Boris – evreu originar din Basarabia, ofiţer al Securităţii din Oradeala sfârşitul anilor ’50 – anii ‘60, după unele surse ofiţer KGB infiltrat, ulterior profesor de matematică la Liceul Mihai Eminescu” din Oradea (Jela 2001; Kovacs 2006);
2583. (?) ZDRAVCOVICI, (I.Gh.) Marcel – funcţionar civil în cadrul MAI, cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2584. ZEBACENSCI, Leopold – în febr. 1948 încadrat agent de poliţie la Poliţia Roman (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1011);
2585. ZEIDMAN, Adela – în 1948 dactilografă în cadrul D.P.S. (M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4493);
2586. ZEIDMAN, Solomon – în martie 1948 numit agent principal de poliţie în cadrul Direcţiei Poliţiei de Siguranţă a D.G.P. (M.Of. nr. 51 din 2 martie 1948, partea I-a, p. 1913);
2587. ZEILICOVICI, Iancu – în octombrie 1945 numit comisar în cadrul Poliţiei oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 231 din 10 oct. 1945, partea I-a, p. 8800);
2588. ZEITLER, Paul – în dec. 1946 încadrat ca informator diurnist la Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12861);
2589. ZELNESCU, Silvia – fostă funcţionară, plutonier-major la D.R.S.P. Bucureşti (Jela 2001);
2590. ZELTZER, Elias – din 1945 comisar la Poliţia oraşului Dorohoi, prezent în acelaşi post şi în 1948, foarte probabil preluat în D.R.S.P. (M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1946, partea I-a, p. 7489; M.Of. nr. 170 din 28 iulie 1947, partea I-a, p. 6640; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 707; M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2591. ZELŢER, Paul – originar din Dorohoi, încadrat iniţial cu grad de comisar la Poliţia oraşului Dorohoi în aprilie 1945; ulterior comisar-şef al Serviciului Judeţean de Siguranţă Bacău, din 1948 locotenent şi şeful Serviciului Judeţean Bacău al D.R.S.P. Iaşi, din 1949 cu grad de căpitan,
251
transferat la Biroul din Iaşi (A.N.I.C., fond Neoperativ, dosar nr. 2417, ff. 220-231; A.C.N.S.A.S, fond Documentar, dosar nr. 4080 (cota S.R.I.), f. 258; M.Of. nr. 208 din 10 sept. 1947, partea I-a, p. 8321; M.Of. nr. 286 din 10 dec. 1947, partea I-a, p. 10927; M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5076; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 366, I.R.I.R. & Caţavencu 2004, Solomovici 2004: 608 şi 2001II: 43);
2592. ZETTEL, Ilie – din 1 aprilie 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Suceava (decizia nr. 3699 din 30 apr. 1945 a ministrului Afacerilor Interne, v. M.Of. nr. 110 din 18 mai 1945, partea I-a, p. 4049);
2593. ZIEGLER, Iosif – după război comisar-ajutor la Poliţia Baia-Mare, din 1 dec. 1947 la Biroul Siguranţă din acelaşi oraş (M.Of. nr. 2 din 2 ianuarie 1948, partea I-a, p. 12; M.Of. nr. 134 din 12 iunie 1948, partea I-a, p. 5076);
2594. ZIGLER, Ştefan Alexandru – căpitan de Securitate, cu dosar de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al PCR (1979);
2595. ZIGLER, Iosif – în 1947 era comisar ajutor la Comisariatul de Poliţie din Baia Mare (M.Of. nr. 245 din 23 oct. 1947, partea I-a, p. 9502; M.Of. nr. 24 din 30 ianuarie 1948, partea I-a, p. 706);
2596. ZILBERMAN, Iulita – după război şefă de birou la Poliţia oraşului Bacău, pensionată pe caz de boală în aprilie 1946 (nr. 96 din 25 apr. 1946, partea I-a, p. 4242);
2597. ZILBERMAN, Uşer – în 1947 era gardian la Penitenciarul Craiova (M.Of. nr. 34 din 11 febr. 1947, partea I-a, p. 1052);
2598. ZILBERSTEIN, Monel – angajat în iulie 1945 ca agent de poliţie la Chestura II Poliţie de pe lângă Prefectura Poliţiei Capitalei (M.Of. nr. 171 din 31 iulie 1945, partea I-a, p. 6539);
2599. ZOLER, Avram – angajat în mai 1945 ca informator diurnist în cadrul Poliţiei oraşului Botoşani (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3895);
2600. ZOMER, Hedviga – în 1952 funcţionar civil în cadrul M.A.I., cu referat de cadre la secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (nr. inv. 62 vol. I, v. u.a. 3/1952 vol. I);
2601. ZSIGMEN, Stefan – din mai 1945 gardian public clasa a III-a la Poliţia oraşului Dej (M.Of. nr. 119 din 29 mai 1945, partea I-a, p. 4425);
2602. (?) ZSIGMOND, Iosif – În 1945 numit agent de poliţie clasa a III-a la Poliţia oraşului Sfântu Gheorghe; din 1947 comisar la Poliţia oraşului Tg. Mureş (M.Of. nr. 82 din 7 apr. 1948, partea I-a, p. 3077; M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5246);
2603. ZUH, Carol – în noiembrie 1945 încadrat în M.A.I. la Serviciul Lagăre al D.G.P., pe postul de gardian public la Centrul de internare Oradea (M.Of. nr. 275 din 30 nov. 1945, partea I-a, p. 10416);
252
MASS MEDIA & SISTEMUL EDITORIAL-TIPOGRAFIC
2604. ABEL, Nathan (1930-2010) – director general adjunct la sectorul Radio din cadrul Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor în anii ’50, ulterior şef de direcţie în cadrul Comitetului pentru Radiodifuziune şi Televiziune (anii ’60);
2605. ALBALA, Radu (fiul lui Iacob şi Ana-Erna (n. Teodoru)) (20.II.1924 Bucureşti – 10.V.1994 Bucureşti ) – publicist, scriitor, traducător; avocat (1947-1949), redactor la Ed. C.C. al U.T.M. / Tineretului (1949-1951), redactor şi traducător la E.S.P.L.A. şi C.L.D.C. (1951-1959, exclus), redactor la Ed. Litera (1963 – anii ’80); căs. cu Mia, sora Lidiei Iliesiu;
2606. ALBULESCU, Horia (n. Alfred HOFFMAN) (1929-1995) – redactor muzical la Radiodifuziune (1950-1960), ulterior cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române (1960-1975) şi la Opera Română (1975-1984) (Kuller 2008a: 200);
2607. ALMULY, Nora – redactor şef al ziarului Muncitoarea după 1944, decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R. 1949” cls. IV-a;
2608. ALPERIN, Samuel (n. HALPERN) – şeful secţiei crainici la Societatea Română de Radiodifuziune după război, ulterior în cadrul Direcţiei Cinematografie din Ministerul Informaţiilor (v. M.Of. nr. 160 din 16 iulie 1947, partea I-a, p. 6098; M.Of. nr. 290 din 14 dec. 1946, partea I-a, p. 12912) ;
2609. ANDRONIC, H. Iosif (n. BERCOVICI) (1897 Dorohoi – 1991 Bucureşti) – publicist, redactor la Flacăra, Viaţa Românească şi alte reviste în anii ’50-’70 (YIVO f.a.); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
2610. ANTIP, Felicia (n. Felicia Rene SOLOMON, fiica lui Moriţ (alias Moise) şi Clara (n. Revici)); căs. Lazarovici, iar din 1954 Antip) (28.I.1927 la Focşani – 16.II.2013 Bucureşti) – soţia generalului (ziarist militar) Constantin Antip (1925-2011, cu care are doi copii: Florin şi Igor Antip); redactor la Agerpres (1950-1963), la revista Lumea (1963-1971) şi la Radio (“Tribuna României”) (1971-1984); decorată în 1964 cu Medalia Muncii; a locuit până la sfârşitul vieţii în Bucureşti, pe str. Londra;
253
2611. APOSTOL, Melita (în documentele P.C.R. frecvent ortografiat şi Melitta) (n. SCHÄRF, soţia lui Gheorghe Apostol până la începutul anilor ’60, când au divorţat) – fostă ilegalistă, după război pe un post de conducere în M.A.E. (v. Constantiniu 2003, passim), apoi director general al Direcţiei Generale a Radiodifuziunii din cadrul Consiliului de Miniştri (1954-1958), ulterior ziaristă, decorată cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a III-a în 1948, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a în 1949 (decretul nr. 873 al M.A.N. din 20 august 1949), respectiv cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); fiica sa şi a lui Gheorghe, Sanda (n. 30.VII.1952, Bucureşti), a emigrat în timpul regimului comunist şi trăieşte în oraşul Holon, în Israel;
2612. ARBORE, N. Hantz (n. STERNSCHUSS347) (18.XI.1912 Focşani – 5.IX.1988 România) – în tinereţe sionist, apoi ilegalist comunist, voluntar în războiul civil din Spania şi membru al P.C.S. (exclus în 1939 pentru necinste), după război angajat la Editura P.C.R., exclus din partid în 1947 pe motive disciplinare, reprimit în 1957 (dosar C.C.P. nr. 1013/1068 din 27.V.1947; dosar A/91 Colecţia “ilegalişti decedaţi”) (Sugarman f.a.: 108); în 2004 încă în viaţă în Bucureşti, locuind pe str. Anghel Saligny;
2613. ARDELEANU, Ştefan (n. SALZBERGER) (n. 1925) – ziarist comunist la Dobrogea Nouă (Constanţa, 1949-1953), apoi la Înainte şi Cuvântul Libertăţii (Craiova), cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954), începând cu 1996 vicepreşedintele Comunităţii Evreilor din Craiova;
2614. ARNO, Ed (n. 1916, Cernăuţi) – grafician, fost deportat în Transnistria (1942-1944), autor de caricaturi politice la Scânteia (1945-1948), redactor-şef al revistei pentru copii Licurici (1948-1951); colaborator al publicaţiilor Scânteia Tineretului, România Liberă, Magazin, Urzica, Scânteia pionierului, ş.a. (D. Niţă & Al. Ciubotariu, Istoria benzii desenate româneşti, cap. „Socialism şi BD (1948-1989)” (Bucureşti: Vellant, 2010); v. şi H. Kuller 2008a: 39-40 şi 432, unde apare ca “B. Arno”);
2615. ARSENE MARIA, Artur (n. Arthur LEIBOVICI348, pseudonimul fiind preluat de la soţia sa, Maria Arsene) (18.X.1907 Bucureşti – 1975) – publicist, ilegalist, în perioada interbelică funcţionar comercial şi apoi lucrător în portul Constanţa, după război redactor la România Liberă (1944-1947), Frontul Plugarilor (1947-1952) şi Flacăra (1952-1967) (v. dosarul său de la C.C.P., nr. 1181/862 din 5.IX.1957);
2616. ASZODY, Ion (n. László ASZÓDY) (16.X.1908 Arad – 24.XI.1976) – scriitor şi publicist, membru de partid, între “evreii maghiari” din “prim-planul vieţii culturale şi intelectuale comuniste” (Vágó 1981: 123, n.26); în sept. 1947 numit de ministrul Justiţiei membru al Consiliului Director al Asociaţiei Editorilor din România (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8019); director adjunct al S.C.S. “Editura de Stat” (1948-1950), în perioada 1950-1951 director adjunct în cadrul Editurii pentru Literatură (viitoarea E.S.P.L.A.) (Pienescu 2008: 156), redactor la Flacăra (1952-1969) şi Korunk (1957-1969) şi autor la Editurile Ştiinţifică şi Politică; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
2617. BACIU, Camil(lo) (n. Camillo KAUFMAN) (1926 Galaţi – 2005 Paris) – de profesie inginer; a activat ca scriitor şi redactor la Flacăra în anii ’50-’60; stabilit în Franţa în 1967, un timp prezent în Israel, publicist;
2618. BANTEA, Marcela (soţia generalului Eugen Bantea) – profesoară de limba engleză şi redactor la Editura Ştiinţifică în anii ’60;
347 V. citarea dosarului său nr. 5/821/046 de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei în M.Of. nr. 185 din 12 aug. 1946, partea I-a, p. 8703.
348 V. decizia ministrului Justiţiei de schimbare a numelui nr. 13196 din 13 febr. 1947 în M.Of. nr. 58 din 11 martie 1947, partea I-a, p. 1842.
254
2619. BARBIERI, G. Lucian – redactor la ziarul Munca, decorat cu ordinul Medalia Muncii prin decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 757 din 7 dec. 1964;
2620. BARBU, Morel (n. Jules Morel BURĂCH349) (n. 6.VII.1921 Iaşi) – după război “lector” (i.e. cenzor) în cadrul comisiei de cenzură instituite în cadrul Ministerului Propagandei / Informaţiilor / Artelor şi Informaţiilor (Carol Neumann apud Solomovici 2003: 379), iar între iunie 1948 şi februarie 1949 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5463; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
2621. BART, Raul – după august 1944 crainic la secţia sportivă a Radiodifuziunii, rămas în Australia în 1956, după Olimpiada de la Melbourne (Solomovici 2001I: 391, 207);
2622. BECEANU, Barbu (n. Baruch CALMANOVICI) (17.II.1910 Piatra Neamţ – 3.III.1989 Ierusalim) – după război ziarist în presa comunistă din Bucureşti, în anii ’50 angajat al Uniunii Scriitorilor; cumnatul lui Radu Mănescu (căs. cu sora acestuia, Lili (1920 Focşani – 2011 Kiriat Nordau, Israel), ulterior recăsătorit cu Coca şi emigrat în Israel);
2623. BEER, Harry – după război redactor la ziarul local Zori noi din Suceava, ulterior în presa comunistă din Bucureşti (În slujba patriei, Viaţa capitalei ş.a.) până în 1969; emigrat în Israel, stabilit în Toronto, Canada, unde a continuat activitatea jurnalistică în publicaţia de limbă română Observator sub pseudonimul “Horia Ursu”, în prezent cu numele său real (Zăicescu 2011: 7; Cernica 2007);
2624. BENEŞ, Lazăr – originar din Bârlad, ilegalist, deţinut la penitenciarul Târgu Jiu, în perioada interbelică la Jurnalul de dimineaţă, după război în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012); director al revistei bilunare Lumina din Bârlad (ian. 1945 – aug. 1947), apoi la Steagul Roşu din acelaşi oraş, ulterior colaborator la diverse publicaţii comuniste şi corespondent la Iaşi al Scânteii (I.N. Oprea 2007: 141 ş.u., 178, 179; Levant 2006c; Hangiu 1996: 278);
2625. BERAM, Elena (n. Hellene MARCOVICI) (1922 – 15.VIII.2012 Bucureşti) – redactor la mai multe edituri de stat în deceniile postbelice; îngropată la Cimitirul Giurgiului;
2626. BERNSTEIN, Elvin (pseudonim publicistic “B. Elvin”; fiul lui Herman (proprietarul unei rafinării de ţiţei) şi Rela (n. Braunstein)) (24.VIII.1927 Moineşti – IX.2011 Bucureşti, cimitir Giurgiului) – debutează în presă la Ecoul în sept. 1944, în anii ’50 redactor la E.S.P.L.A. şi colaborator al revistei Teatrul; ulterior, până în 1989, redactor la Editura Tineretului, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, secretar literar al Teatrului de Comedie din Bucureşti (anii ’60), respectiv editor al revistei Caietul Teatrului Naţional (1969-1989); după 1989 co-editor al revistelor Arc şi Litere şi redactor-şef al ediţiei de limbă română a Lettre internationale;
2627. BINES, Carol (n. 9.VI.1931, Ştefăneşti, Botoşani) – sociolog, redactor la Contemporanul între 1955 şi 1971, când emigrează în Israel; fiica sa (şi a Reizlei Bines), Miriam Aharonov (n. 5.XII.1958, Bucureşti), a reobţinut cetăţeania română în 2009 (ordinul M.J. nr. 2457/11.09.2009; M.Of. nr. 642 din 30.09.2009);
2628. BRATIN, Titu (n. BRAUNSTEIN) – director de programe al Societăţii Române de Radiodifuziune în 1945;
2629. BĂLEANU, Avram Andrei (n. 13.I.1931 Bucureşti) (fiul lui Ion (român) şi Ileana) – redactor-şef la Tânărul leninist (1951-1954), doctorat în Filosofie la Leningrad (1956), şef de secţie la Scânteia (1956-1969), unde, în ediţia din 24 mai 1964 vitupera de pildă “Cine sut rinocerii? Fasciştii şi Garda de Fier!”, ulterior director adjunct la Teatrul de Comedie din Bucureşti (1969-1984), respectiv director adjunct al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (1984-1985), autor
349 Pentru schimbarea numelui vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 103.728 din 10 oct. 1945 în M.Of. nr. 255 din 7 nov. 1945, partea I-a, p. 9828.
255
ocazional la Ed. pentru Literatură Universală şi la revistele Gazeta literară şi Teatrul, emigrat în Germania via Israel350 (Solomovici 2004: 565; Kuller 2008a: 433);
2630. BĂLUŞ, Laurian (n. 1924, zis “Luci”, n. SEGAL) – după război cu atribuţii în domeniul cenzurii (Carol Neumann apud Solomovici 2003: 379), între aprilie 1948 şi februarie 1949, în timpul studenţiei, consilier de presă în centrala Ministerului Informaţiilor (la Direcţia presă), apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123); după absolvirea facultăţii medic dermatolog în Bucureşti, emigrat la sfârşitul anilor ’60 în Israel, apoi stabilit la Roma, consacrat ca medic dermatolog; sora sa, Angela, a fost căsătorită cu inginerul Theodore Yaron (n. 1924 Sibiu), stabilit în S.U.A.;
2631. BÂRLĂDEANU, Daniel (1926 – XI.2009 Bucureşti, cimitirul sefard) – în anii ’50 colaborator la mai multe cotidiane, apoi consacrat la Flacăra, unde a fost inclusiv secretar de redacţie (‘60’-’80), după Revoluţie autor al mai multor cărţi351; posibilă relaţie de rudenie cu Victor Bârlădeanu;
2632. BÂRLĂDEANU, Victor (17.XII.1928 Bucureşti – 5.I.2007 Bucureşti) – corector la Graiul nou (ziarul de limbă română al trupelor sovietice din Bucureşti) (1946-1947), redactor la secţia culturală a ziarului Scânteia (1947-1949), corespondent al ziarului la Moscova (1949-1955), începând cu anii ’60 activ mai ales ca criitor (membru U.S.R. din 1949), după 1989 membru fondator şi secretar general al Asociaţiei Culturale de Prietenie România-Israel; fii săi au emigrat în Israel în anii ’80;
2633. BERNSTEIN, Paul (1928 Cernăuţi – 2003) – absolvent de medicină, stabilit în Bucureşti în 1946, a lucrat “mai bine de 50 de ani” în cadrul “oficiului de relaţii internaţionale” al Radiodifuziunii (Kuller 2008a: 68)352 (N.B. nu figurează în Dicţionarul Editurii Casa Radio din 2009);
2634. BIANU, Gheorghe (n. BERGMAN) – fost membru P.S.D., după 1945 funcţionar în sistemul editorial-tipografic, în anii ’60-’70 traducător, al diverse edituri (Ed. Ştiinţifică, Dacia, Minerva, etc.), alături de soţia sa Rozalia; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 137/1955);
2635. BLAZIAN, Henri Paul (n. Herşcu ISRĂILOVICI, fiul lui Martin şi Clara (n. Blasbalg)) (15.III.1902 Bucureşti – 20.X.1962 Bucureşti) – în perioada interbelică redactor la România literară, Rampa, Curierul artelor, Dreptatea, Năzuinţa, Progresul literar, etc., membru al primei redacţii la Societatea Română de Radiodifuziune în anii ’30; după război reâncadrat la S.R.R. (sept. 1944 – iunie 1945), publicist la E.S.P.L.A., colaborator aproape zilnic la Era nouă (1944-1947), apoi inspector general-şef, iar ulterior reîncadrat consilier tehnic la Ministerul Artelor (şi Informaţiilor) (1947-1952); în ian. 1947 numit membru în Consiliul Superior al Muzeelor de pe lângă Ministerul Artelor; cu fişă sub numele “Henry Blejan” la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (ff. 11-12, dosar 64/1954);
2636. BLUMENFELD, Marcel – membru P.S.D., ulterior P.M.R.; în 1945 numit de ministrul Muncii consilier biblioteci la Oficiul “Muncă şi Lumină” (M.Of. nr. 11 din 15 ian. 1945, partea I-a, p. 276); în sept. 1947 numit de ministrul Justiţiei membru al Consiliului Director al Asociaţiei Editorilor din România, din partea Editurii P.S.D.; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 8/1964, vol. II; (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8019);
2637. BOZ, Lucian (fiul lui Mendel şi Clara (n. Sapina)) (9.IX.1908 Hârlău, Iaşi – 14.III.2003 Sydney, Australia) – critic literar şi publicist, activ mai ales în perioada interbelică (redactor şi
350 V. şi http://www.bebra-wissenschaft.de/autoren-und-herausgeber/autor/428-Avram_Andrei_Baleanu.html.
351 Menţionat şi de către Adrian Păunescu ca fost coleg la Flacăra (la http://www.jurnalul.ro/opinii/editorial/odihneste-te-dan-barladeanu-528780.html), respectiv Solomovici (2003: 329).
352 Menţionat şi la http://www.artline.ro/Suspiciuni-la-adresa-Radioului-public-3925-1-n.html.
256
colaborator, inter alia, la Ulise, Facla, Contemporanul, Zodiac, Discobolul, Jurnalul, Viaţa românească, Adevărul, Dimineaţa); membru al Rezistenţei Franceze (arestat şi deţinut la Drancy între 1939 şi 1944), revenit în ţară, redactor şi traducător la A.R.L.U.S. (1945) (L. Constantin 2009: 17), apoi corespondent al Jurnalului de dimineaţă la Paris, unde va fi şi române în 1947; continuă să activeze ca ziarist, membru al diasporei anticomunist, stabilit definitiv în Australia; căs. cu Cora (n. Costiner, 1914-2005);
2638. BRATEŞ, Teodor (n. FÄRBER?) – redactor la Radiodifuziune (1949-1958), realizator TVR (1960-1990), redactor adjunct al departamentului de ştiri, rămas în memoria colectivă prin intoxicările şi diversiunile propagate în timpul “Revoluţiei” din decembrie 1989, o “trompetă-mitralieră a Revoluţiei”353; în prezent redactor cu rubrică permanentă pe teme economice la revista Realitatea Evreiască;
2639. BRĂNIŞTEANU, Bucur (n. BRAUNSTEIN) – fiul mai celebrului ziarist interbelic B.(eno) Brănişteanu-Braunstein (1874-1947); după 1944 membru de partid, redactor la Cotidianul (suplimentul de prânz al României Libere), în octombrie 1947 angajat secretar onorific al Biroului de Presă al Prefecturii Poliţiei Capitalei; în anii ’50-‘60 redactor la Scânteia Tineretului, respectiv redactor şef la Steagul Roşu, ulterior emigrat în Israel şi stabilit definitiv în S.U.A., la New York; căs. cu Beatrice (n. Kertesz), tatăl Lianei Bradin; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 2/1959
2640. BRĂTESCU, I. Florin (n. Fredrich BERGHER) (n. 28.V.1904 Mălin, Suceava) – primul crainic al Televiziunii Române (începând cu 1957), ulterior realizator în cadrul aceleiaşi instituţii (1960-1992), iar apoi, ca gest de recunoştinţă pentru adăpostirea lui Dan Voiculescu în timpul evenimentelor din decembrie 1989, numit primul director al postului TV Antena 1; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2641. BRUCĂR, O. Milu – redactor la Scânteia Tineretului, decorat prin Decretul nr. 696 din 6 noiembrie 1964 cu Medalia Muncii clasa a III-a;
2642. BRUMARU, Zamfir (n. BRUMMER, fiul lui Samoilă) – unul din principalii cenzori în literatura românească de după război, cadru didactic la catedra de marxism-leninism a Facultăţii de Litere din Bucureşti în anii ’40-’50, ulterior director general adjunct al Agerpres în anii ’60; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
2643. “BRUNEA-Fox, F.” (n. Filip BRAUNER, zis “Fifi”) (18.I.1898 Roman, Neamţ – 12.VI.1977 Bucureşti) – în perioada interbelică, folosind pseudonimele “Filip Brunea”, “Fox”, “Felix”, “Mac”, “Polomac”, “Pan”, etc., redactor la Dimineaţa (1925-1937), Adevărul (1932-1937) şi colaborator la Clopotul, Adam, Zodiac, Cuvântul Liber, Jurnalul, Reporter, Curierul Israelit şi Torţa; după 1944 traducător şi colaborator la: România liberă, Scânteia, Viaţa Românească, Flacăra, Magazinul, Viaţa militară, Contemporanul, Unirea / Revista cultului mozaic;
2644. BURLACU, Emil (n. 18.VII.1934, Osoi, Iaşi) – absolvent al Institutului “Maxim Gorki” din Bucureşti (1959), ziarist la Agerpres (1959-1965), respectiv redactor la Radiodifuziune (1965-1991); ulterior traducător de limba rusă şi participant la reuniuni literare organizate sub egida Realităţii Evreieşti;
2645. CANARACHE, Ana (n. Ana BRAUER, zisă “Nica”; sora lui Alexandru Graur) – filolog, traducător la diverse edituri în anii ’60-’70, coautoare a unor dicţionare, autoare a unor articole în Limba română (revista condusă de fratele ei) (Kuller 2008a: 435; Groza/Graur 2009: 7);
2646. CASSVAN, Lazăr (Eliezer) (fiul Sarinei-Sara, ilegalistă) – în anii ’50 redactor la E.S.P.L.A., ulterior publicist, critic literar şi cinematografic (e.g. Mituri şi legende din lumea filmului (Ed. Eminescu, 1976), O lume de celuloid (1979), Unora le place filmul (Ed. Eminescu, 1981), etc.);
2647. CÂMPEANU, Roger (15.XI.1929 – 4.II2000) – jurnalist şi prozator; secretar general de redacţie la, succesiv, Contemporanul, Lumea şi România Literară;
353 Etichetă atribuită de jurnalistul Grigore Cartianu în volumul Crimele Revoluţiei (2010).
257
2648. CELARU, Anton (n. Iosif FAIERSTEIN) (1919 Huşi – 29.VII.2010 Israel) – cunoscut ca scriitor şi traducător idiş, dar şi fost redactor şi chiar redactor şef la cotidianul C.D.E. Unirea (ulterior Viaţa nouă);
2649. CERBU, Traian (n. HIRSCH?) – în sept. 1947 numit de ministrul Justiţiei membru al Consiliului Director al Asociaţiei Editorilor din România, din partea Editurii “Cartea Rusă”; în 1949 revenise în centrala inisterului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8019; M.Of. nr. 43 din 21 febr. 1949, partea I-a, p. 1359);
2650. CERNEA, Aurel [alias] (1915-1987) – ziarist la România Liberă, menţionat şi în presa craioveană354 (Kuller 2008a: 435; Solomovici 2003: 329); incinerat;
2651. COJOCARU, Iacob – redactor la România Liberă în anii ’50-’60, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963;
2652. COLIN, Vladimir (n. Jean, fiul lui Lazăr, care îşi schimbase numele COHN în Colin, şi al Ellei (n. Pauker)) (1.V.1921 Bucureşti – 6.XII.1991 Bucureşti) – activist al C.C. al U.T.C. şi editor al publicaţiilor comitetului la Editura C.C. al U.T.C. (1945-1946), redactor la Radiodifuziune (1946-1947), apoi la Revista Literară (1947-1948), secretar general de redacţie la Flacăra (1948-1950), autor de poezie proletcultistă355, câţiva ani autor de literatură SF, pentru a reveni în presă în 1958 ca simplu redactor (1958-1990), iar apoi secretar general de redacţie (1970-1990) la Viaţa Românească; premiat în 1949 de către Ministerul Artelor şi Informaţiilor pentru una din cele mai bune traduceri din limba rusă ale anului; menţionat de Raportul Final al C.P.A.D.C.R. ca făcând parte din activiştii de partid responsabili cu cenzura în presă” (p. 491);
2653. COMŞA, Ioan (fiul lui Aron Comşa şi Otilia (n. Garfunkel)) (26.XI.1912 Bucureşti – 2006 Bucureşti) – jurist şi publicist; avocat pledant la Institutul Central de Statistică (1944-1947) iar în paralel redactor al publicaţiilor Rumanian Press Review pentru Misiunea Militară (1944-1945) şi Politică Americană la Bucureşti (1945-1947), apoi documentarist la Biblioteca Americană din Bucureşti (1947-1950), planificator şi muncitor la Cooperativa “Micii muncitori meşteşugăreşti” (1952-1953), ulterior redactor la editurile Medicală (1956-1973), E.S.P.L.A. (1957-1961), pentru Literatură Universală (1961-1970) şi Minerva (1970-1973), după 1989 secretar al Asociaţiei “Amicii Statelor Unite” (Istrate 2006; Kuller 2008a: 436);
2654. CORBU, Nicolae [alias] – membru de partid, de la sfârşitul anilor ‘40 redactor la Scânteia, în anii ’60-’70 redactor-şef adjunct al ziarului, autor ocazional la Contemporanul şi Lumea; a locuit pe str. Londra nr. 15; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2590); încă în viaţă în 1996 în Bucureşti, angajat într-o dispută cu Ion Coja pe tema Holocaustului în Dilema şi Vremea; emigrat în Israel, unde în anii ’90 i se menţionează câteva articole în publicaţia de limbă română Ultima oră (Buzatu, Cheptea şi Cîrstea 2011: 409 n. 17; Kuller 2008a: 436; C.P.A.D.C.R. 2006: 633, 664; Niculescu-Mizil 2003: 10, 11, 81; Solomovici 2003: 329); fiica sa, Irina, de formaţie psiholog, este angajată a TVR, în 2011 şefa Direcţiei Relaţii Publice;
2655. CORNESCU, N. Alexandru (n. Alfredo HIRSCHFELD356, ulterior ebraizat COREN, publicând după 1990 cu numele Cornescu-Coren) (6.VIII.1920 Galaţi – 2009) – după august 1944 redactor la Veac Nou (ziarul A.R.L.U.S.), apoi redactor şi chiar secretar general de redacţie la România Liberă timp de aproape două decenii (împreună cu soţia sa, Gina), după 1990 profesor la Universitatea “Valahia” din Târgovişte, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955); decorat cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973)
354 V. http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_07.html.
355 V. de ex. textul cântecului „În noaptea lui august” (pe muzică de Dumitru Bughici) – „Poporul gemea şi-n vremea restriştii / Visând roşii sori luptasu comuniştii / Şi-n august cu cei din soare-răsare / Pornirăm cântând la lupta cea mare…” (apud P. Brâncuşi 2005: 105-6).
356 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 106069 din 17 oct. 1945 în M.Of. nr. 258 din 10 nov. 1945, partea I-a şi în M.Of. nr. 251 din 2 nov. 1945, partea I-a, p. 9686.
258
2656. COSAŞU, Radu (n. Oscar RÖHRLICH, fiul lui Isac şi al Melaniei (n. Wasserman)) (n. 29.X.1930, Bacău) – redactor la Scânteia Tineretului (1948-1950), militar în termen (1950-1952), dar continuând să publice atât la cotidianul menţionat (v. articolul din 3 ian. 1952 “Noi, ostaşii, iubim cartea”, în care declamă: “De când am început citi ‘Aşa s-a călit oţelul’ nu mă mai pot despărţi de cărţile sovietice. Ele mă învaţă cum să trăiesc.”), cât şi la Ziarul de Armă al unităţii sale militare, revenit la Scânteia Tineretului şi totodată membru al C.C. al U.T.M. între 1953 şi 1958357, când va fi simultan demis de la redacţie şi exclus din C.C. urmare a susţinerii tezei sale privind “adevărul integral”, ulterior redactor la revista Cinema (1968-1988) şi colaborator al revistei Teatrul; debut literar în 1952 cu volumul “Servim Republica Populară Română”; după 1989 co-fondator şi redactor la Dilema (1993-2004);
2657. CROITORU, Avram (fiul Bertei, n Löbel) (n. 23.VII.1930) – ziarist la Scânteia (1949-1956), iar din 1956 până la pensionare la revista Albina (ed. de Ministerul Culturii); ulterior redactor la Realitatea Evreiască (2002-2009);
2658. CUNEA, Sorin (n. Paul COHN (cf. fişei de la Securitate), respectiv Şaul-Sorin Cunea (cf. propriilor declaraţii) (8.X.1927 Bacău – 27.VII.2007 München, Germania) – redactor la Viaţa capitalei, Steagul roşu, apoi la TVR (1956-1964), emigrat în Israel în decembrie 1965, secretar de redacţie la revista de limbă română Lumea Magazin din Israel (1966-1968), apoi stabilit în Germania, unde îşi dobândeşte notorietatea prin emisiunea sa “Radio Magazin” de la postul de radio Europa Liberă (1968-1992); căs. cu Draga Creţer, cu un fiu – Gadi Cunea; cf. fostului general Nicolae Pleşiţă, ar fi fost recrutat de Securitate;
2659. DAMIAN, Liviu – în anii ’50-‘60 lector de carte [i.e. cenzor] la Ed. Ştiinţifică; ulterior emigrat în Israel (M. Stănesu 2011; Kuller 2008a: 436); a nu se confunda cu poetul omonim din R. Moldova;
2660. DAVID, Naftuli (alias N. David) – începând cu 1949 cadru didactic (ajunge conferenţiar) la Facultatea de Filologie din Bucureşti (din grupul impus de comunişti care a înlocuit toată echipa lui George Călinescu) şi respectiv şeful secţiei/redacţiei culturale a Radiodifuziunii în anii ’50 (coordonator al teatrului radiofonic);
2661. DAVIDESCU, E. Elena – în anii ’60 merceolog la Editura Politică; decorat cu Medalia Muncii Decretul Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2662. DEZSU, Malvina – în anii ’60-‘70 corespondent Scânteia la Berlin;
2663. DEZSU, Stefan – în anii ’60-‘70 corespondent Agerpres la Berlin; fiul său şi al Malvinei, Andrei (n. 25.VIII.1953, cetăţean israelian), a reobţinut cetăţenia română în 2008 (Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2573/07.10.2008; M.Of. nr. 710 din 20.10.2008);
2664. DOLGU, Gabriela – în anii ’60 redactor la secţia Externe de la Contemporanul, ulterior emigrată în Israel (menţionată ca evreică de Kuller 2010: 191 şi Solomovici 2003: 329);
2665. DONA, Henri (n. Henric NATANSOHN358, fiul lui Nathan şi Pesia; căs. cu Rozalia; fiică: Irina Zamfir) (n. 21 febr. 1921 Botoşani) – redactor-şef adjunct la România Liberă începând cu 1946, şeful catedrei de Ziaristică de la Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti, la jumătatea anilor ’50 director general adjunct al Radiodifuziunii, apoi redactor-şef la Flacăra din anii ’60 până în 1973 (când va fi înlocuit de Adrian Păunescu), apoi la Arhiva Naţională de Filme (ultima menţiune în 1977); în 1953 menţionat în documentele partidului ca director general adjunct al Radiodifuziunii; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
357 Şi nu 1956 (aşa cum apare în multiple menţiuni, chiar şi în unele documente ale Securităţii), în cadrul aceleiaşi şedinţe a Comitetului în care au fost sancţionaţi Ion Brad, Fred Mahler, Domokos Geza, Camenco Petrovici, Dumitru Popescu, Asztalis Ostvan şi Ion Farcaş. Pentru detalii, v. Fondul C.C. al U.T.C., Secţia Organizatorică, dosarele nr. 7/1958 (ff. 39-61, 84-87, 95-257) şi nr. 8/1958 (ff. 40-87 şi 33-137).
358 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 79902 din 13 august 1946 în M.Of. nr. 244 din 21 oct. 1946, partea I-a, p. 11288.
259
2666. DORIAN, Emil (n. Isidor LUSTIG, fiul lui Herman şi Ernestina) (16.II.1892359-1957), medic şi poet – după război membru fondator (are cuvântul de deschidere al congresului de constituire al organizaţiei naţionale) şi secretar general al C.D.E. Bucureşti, redactor la Unirea (1945-1947, responsabil al secţiei culturale); autor al poeziei omagiale “Închinare lui Stalin” (v. textul reprodus integral în Negrici 1996: 28-9) (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 93-34);
2667. DRĂGUŞANU, Sidonia (fiica generalului Leon Drăguşeanu şi a Matildăi (n. Demetrescu (1886-1974)); zisă “Sidi”) (4.VIII.1908 Bucureşti – 3.V.1977 Bucureşti) – un timp soţia lui Miron Radu Paraschivescu; prozatoare, redactor-şef la Femeia şi Căminul (1945-1949), redactor la România liberă (1948-1959), apoi redactor şi redactor-şef la E.S.P.L.A. (1951-1955), colaboratoare la diverse publicaţii sub multiple pseudonime;
2668. DUMBRĂVEANU, Aurel (n. Avram BERMAN360) (n. 23.VI.1901, Burdujeni, SV) – colaborator al mai multor publicaţii în perioada interbelică (Adevărul literar şi artistic, Lupta, Dreptatea, Timpul, Capitala, Cuvântul, etc.), după august 1944 membru de partid, angajat pentru câţiva ani la cotidianul România Liberă;
2669. DUMITRACHE, Florin (n. Zalman) (n. Galaţi – d. 2009) – tehnoredactor şi redactor la Contemporanul, apoi în presa din Ialomiţa, iar ulterior la Revista cultului mozaic361; cunoscut şi sub pseudonimul “Florin Z. Florin” (inclus şi în C.S.I.E.R./Kuller 2008: 439 şi Solomovici 2003: 329);
2670. DUMITRESCU, Beno (n. DOLLINGER) – în anii ’50 activist U.T.M. şi redactor la Scânteia Tineretului (coleg de redacţie cu Teşu Solomovici, Mihail Lupu, etc.), ulterior emigrat în Israel;
2671. ESCHENAZY, Z. Ilie (n. Iţic ESCHENAZY, fiul lui Iosif, la 23 ian. 1907, Craiova) – ilegalist (membru P.C.d.R. din 1926), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 2007); după război redactor la ziarul Amicii URSS, apoi angajat la institutul de istorie a partidului până la pensionare, în 1961; decorat în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.”, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
2672. ESCHENAZY, Victor (1928, Craiova – IV.2010, Bucureşti) – ziarist la Scânteia pentru câteva luni (1949-1950)362 (inclus şi în Kuller 2008a: 438);
2673. EŞANU, Vl. Eugen – angajat al Televiziunii, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2674. FAUR, Dan (n. Avram Alfred FECHNER, fiul lui Iacob şi Ernestina (n. Iacobsohn)) (8.I.1911 Calafat – 20.V.1961 Bucureşti) – publicist şi traducător, după august 1944 membru de partid, redator la Editura Tineretului (din subordinea C.C. al U.T.C.) (1945-1946), ulterior redactor/colaborator la Viaţa românească, România liberă, Tribuna poporului, Victoria, Înainte, Frontul Plugarilor, etc., , autor al unor poezii vădit proletcultiste şi elogioase la adresa sovieticilor precum “Tatar Bunar”, “Povestea unui bob de lacrimă”, sau “Turbina vie”, ulterior consacrat ca autor de literatură pentru copii;
2675. FAUR, Sanda (n. FAERŞTEIN, orig. din Huşi) (sora scriitorului Anton Celaru) – după război membru P.C.R. şi C.D.R., redactor şi şefa secţiei culturale la ziarul Unirea, din anii ’60 redactor la Flacăra, publicistă la diverse edituri, după 1989 redactor la revista Realitatea Evreiască;
2676. FAERSTEIN, B. Iosif – menţionat la începutul anilor ’60 ca redactor la cotidianul Informaţia Bucureştiului, decorat cu ordinul Muncii clasa III-a prin Decretul nr. 478 din 12 aug. 1963;
2677. FĂRCĂŞAN, Sergiu (n. Sergiu FINKELSTEIN) (n. 23.X.1924 Bucureşti, fiul lui Meyer şi Elisa (n. Schapp)) – după august 1944 se înscrie în partid şi debutează în presa timişoreană, colaborator la Studentul Român (1945-1947), apoi, timp de două decenii, redactor la Scânteia, unde se
359 Cf. unor documente din perioada războiului, data naşterii ar fi 3 febr. 1891 (v. Kuller 2008a: 23).
360 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 103.196 din 8 oct. 1945 în M.Of. nr. 251 din 2 nov. 1945, partea I-a, p. 9686.
361 V. şi necrologul săi la http://www.fcer.jewishfed.ro/public_html/downloads/realitatea/RE326-327.pdf, p. 20.
362 V. http://varstapatru.blogspot.com/2009/11/victor-eschenazy.html
260
consacră ca un veritabil “cerber” al dogmaticii staliniste în literatură, un “ideolog comunist intratabil” (Ştefănescu 2005); ulterior se consacră în suplimentul cotidianului Scânteia ca scriitor de gen SF; emigrat la începutul anilor ’70 în Israel, stabilit din 1973 în Saskatoon, Canada (v. şi C.P.A.D.C.R. 2006: 491, 664);
2678. FÂNTÂNARU, Ion (n. Jacques GOLDENBERG, fiul lui Moritz) – originar din Brezoi, ziarist la Graiul nou (oficiosul de limbă română al trupelor sovietice din România la acea vreme) (1946-1958) şi apoi la Scânteia, decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; ulterior ziarist local la Craiova;
2679. FELEA, Ion (n. Iancu (după alte surse Israel) FELER363, fiul lui Leon; uneori menţionat cu prenumele Iosif) (n. 28.I.1900, Paşcani – 23.III.1989 România) – fost ziarist interbelic la Lupta, după august 1944 la Libertatea, membru P.S.D. până în 1948 (în facţiunea “unionistă”, procomunistă), apoi P.M.R.; şef de birou în Oficiul de Studii al Ministerului Muncii (1945-1948); redactor la Contemporanul, deputat în Marea Adunare Naţională (1948-1952); ulterior angajat la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.M.R şi redactor la revista Presa noastră în anii ’50; decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul Tudor Vladimirescu cls. I-a;
2680. FELEA, ? – fiul lui Ion Felea; membru de partid şi redactor la Agerpres; exclus şi demis pentru sionism (v. Solomovici 2003: 276);
2681. FINŢEANU, Iuliu (n. Iulius FICHMAN) (1876-1979!) – cunoscut librar interbelic din Bucureşti, după război la librăria Cioflec, după august 1944 director tehnic al librăriei Editurii “Cartea Rusă”, apoi responsabil al Librăriei Ştiinţifico-Medicale, emigrat în anii ’60 în Israel;
2682. FISCHMAN, A. Solly – redactor la Televiziune încă de la înfiinţare, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2683. FLOREA, Z. (n. Zanel FRÜHMAN) – redactor al secţiei culturale la România Liberă după război, apoi funcţionar la Ed. pentru Literatură Universală, emigrat în Israel şi stabilit definitiv în Germania (Solomovici 2004: 399; Marinescu 2010);
2684. FLORESCU, Titu (n. BLUMENFELD) – secretar general la ziarul Universul (1948-1953);
2685. FOCŞA, Madu [alias] – în anii ’50 ziarist la România Liberă, coleg cu Sonia Palty (care îl menţionează în memorii) şi Catrinel Oproiu;
2686. FRIEDBERG VĂLUREANU, Ulrich (fiul lui Moritz) (zis “Uli”) – redactor la România Liberă începând cu anii ’50 şi până după 1989, apoi stabilit în Israel, redactor-şef al ISRO-Press; decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963;
2687. FRIMU, ? – ziarist la România Liberă în cadrul secţiei culturale la începutul anilor ’50, ulterior emigrat în Israel (Solomovici 2004: 399);
2688. FRUNZĂ, Eugen (fiul lui Alexandru şi Susana (n. Rosenkranz)) (21.VIII.1917 Mährisch Schönberg, Austria) – scriitor, publicist, traducător, colaborator în timpul războiului la ziarul Bucovina din Cernăuţi (1941-1944), în septembrie 1944 instalat de sovietici prefect al judeţului Rădăuţi (1944-1946), director al cotidianului Lupta poporului din Suceava (1946-1947), şeful secţiei agrare la Scânteia, editor al suplimentului Scânteia satelor (1947-1950), apoi redactor-şef la Albina, respectiv redactor la Flacăra şi Contemporanul (1950-1955) şi secretar al Uniunii Scriitorilor (1953-1955), membru al comitetului de redacţie la Tânărul scriitor (1955-1957), colaborator la Gazeta literară, Iaşul literar, Luceafărul, Munca, Scânteia Tineretului, Viaţa militară, Viaţa românească, etc.; autor de literatură proletcultistă stridentă – v. volumele Sub steagul vieţii (1950), Zile slăvite (1951), 600 de milioane de oameni liberi (1955), Liberi şi stăpâni (1956), Ţară minunată (1956) ş.a.;
2689. FRUNZĂ, Mihail (n. FRUCHTMAN) (12.VIII.1914 – 1.XII.1975) – membru de partid din 1944, din 1948 şeful sectorului Ştiinţă în secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., detaşat
363 V. şi M.Of. nr. 156 din 9 iulie 1946, partea I-a, p. 7172.
261
pentru studii la Moscova, apoi redactor şef adjunct la Lupta de Clasă în anii ‘50, ulterior director în cadrul Editurii Politice, la începutul anilor ’70 consilier juridic la Ministerul Justiţiei; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a (dosar F/117 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
2690. GALL, Matei (n. Mátiás GÁL, fiul lui Adalbert şi Ana) (n. 8.I.1920, Deva) – evreu maghiarofon, ilegalist, deportat pentru activitate comunistă la Vapniarka şi Râbniţa în timpul războiului, ulterior redactor la Zori noi (Deva, sept. 1944 – 1945), activist de partid şi apoi funcţionar în Prefectura Cluj (1945-1949), funcţionar M.A.E. (1949-1955), redactor la Agerpres (1955-1965), colaborator la Lumea, Neuer Weg, Flacăra şi alte publicaţii, emigrat în 1969 în Israel (părinţii lui încă din 1949), apoi, după o perioadă în Italia, stabilit în Germania, la Frankfurt am Main364 (Vago 1981: 123);
2691. (?) GALLOTSIK, W. Vilhelm – în anii ’60 şef de birou la Editura Politică; decorat cu Medalia Muncii Decretul Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2692. GELLES, Emil365 – de formaţie inginer, director general al Societăţii Române de Radiodifuziune (martie – iulie 1945), apoi redactor la Ed. Cartea Românească (e.g. autorul cărţii Energetica Atomică, din 1946); emigrat în Israel la o dată necunoscută, ulterior stabilit în S.U.A., unde în anii ’60-’70 a activat ca traducător;
2693. GEORGESCU, Victor (n. Sandu VAISMAN, 1919, fiul lui Haim şi Raşela) – redactor la Frontul Plugarilor (1946-1953), ulterior reporter 1, redactor, şef de secţie, secretar general de redacţie şi chiar redactor-şef la revista Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor, în prezent internat la căminul comunităţii evreieşti din Bucureşti şi blogger amator sub pseudonimul “Pompiliu Sterian”;
2694. GHIMEŞAN, Ion – menţionat ca redactor şef al variantei franceze Roumanie nouvelle a publicaţiei tetralingve pentru străinătate în anii ’50 (Solomovici 2003: 88, unde e indicat ca evreu), ulterior director în cadrul Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea, respectiv autor publicat la Ed. Tineretului şi E.S.P.L.A.;
2695. GIROVEANU, S. Irma – în anii ’60 redactor principal la Editura Politică; decorat cu Medalia Muncii Decretul Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2696. GOLDSTEIN, Ţicu (n. 7.X.1929 Bucureşti, fiul lui Lazăr şi Surica (n. Tobias)) – redactor la Radiodifuziune (1955-1973), apoi, până în 1989, sociolog la Institutul de Igienă din Bucureşti, iar ulterior redactor la Realitatea Evreiască, traducător şi publicist; căs. cu Velea (n. König), cercetător la Institutul de Geriatrie “Ana Aslan”;
2697. GRUMBERG, R. – între cenzorii activi în România în anii ’60 (Mocanu 2003 apud T. Urian 2004);
2698. GRÜNFELD, M. Andrei – în anii ’60 şef de birou la Editura Politică; decorat cu Medalia Muncii Decretul Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2699. GURIAN, Sorana (n. Sara GURFINCHEL, fiica lui Isac şi Ghitlea) (18.XI.1913 Comrat, Tighina – 10.VI.1956 Paris) – în perioada interbelică stabilită la Iaşi, colaboratoare la Adevărul literar şi artistic, Rampa şi Revista Fundatiilor Regale, în 1938 prezentă în Franţa, apoi revenită în România, cochetează cu cinematografia, convertită la creştinism sub influenţa monseniorului Vladimir Ghika, devine simpatizant al mişcării comuniste, urmărită de Gestapo în timpul războiului, după august 1944 numită de Comisia Aliată de Control la conducerea ziarului Universul, în paralel translatoare de limbă rusă pentru Comisie şi colaboratoare la
364 V. stenograma interviului luat de Toma Roman Jr. La http://tismaneanu.wordpress.com/2009/05/29/infrangerea-unui-idealist-matei-gall-si-secta-comunista/. Pentru o mărturie a sa despre deportare, vezi http://www.inshr-ew.ro/marturii/gall.html.
365 V. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Index:Conducerea_Societ%C4%83%C5%A3ii_Rom%C3%A2ne_de_Radiodifuziune.
262
Radiodifuziune, membru de partid, se stabileşte în Italia în 1949 urmare a căsătoriei cu un cetăţean italian, de care divorţează, ulterior încearcă să se stabilească în Israel, dar după câteva luni pleacă şi rămâne definitiv în Franţa (D.G.L.R.; Durnea 2002; Solomovici 2003: 315-8);
2700. HALMOŞ, Ştefan – în anii ’50 redactor la Scânteia Tineretului (menţionat între pubnliciştii evrei în Kuller 2010: 191 şi 2008: 442; Solomovici 2003: 328-9);
2701. HERA, Florin (fiul lui Saul) (n. 22.VI.1925, Roman) – în anii ’50 încadrat în aparatul diplomatic, apoi transferat la Radio ca redactor-şef adjunct al redacţiei emisiunilor pentru străinătate (’60-’70), autor ocazional la Lumea, Magazin istoric şi Contemporanul în anii ’70-’80, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
2702. HERVIAN, Dinu (n. Duţu HERŞCOVICI366) (13.XII.1913 Moineşti – 15.III.1974) – editor la ziarul local Cuvântul nostru din Moineşti, apoi membru P.C.R. şi în conducerea C.D.E., redactor şef la Frontul Plugarilor (1944-1948), inspector la Direcţia Litere a Ministerului Artelor (1946-1948), director general adjunct la Agerpres (1948-1956), corespondent Agerpres în China (1956-1958), secretar general al Asociaţiei Ziariştilor Români (1958-1964)367; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 62/1956;
2703. HIRSCH, Suzi – redactor la E.S.P.L.A. la sfârşitul anilor ’50, ulterior traducătoare la diverse edituri de stat (Ştiinţifică – 1961, pentru Literatură Universală – 1965, 1966, 1969, Minerva – 1977, Univers – 1978, Eminescu – 1981, 1983, etc.);
2704. HOLBAN, Sorin (fiul lui David şi Lia) (n. 6.II.1933 Iaşi – 11.I.2004) – din 1950 redactor la Informaţia Bucureştiului, apoi redactor-şef la Jurnalul de umor şi divertisment, iar din 1966 director la Jurnalul de Bucureşti (D.G.L.R., Kuller 2010: 191 şi 2008: 443; Solomovici 2003: 329); consacrat mai ales ca publicist;
2705. IACOBOVICI, Rozalia – membru de partid, în anii ’50 şefa redacţiei de limbă maghiară a Ed. Didactice şi Pedagogice (v. Nastasă, Varga şi Andreescu 2003b: 436, 439 şi 440);
2706. IAROVICI, Eugen – în 1945 membru al subsecţiei Foto a secţiei Propagandă şi Artă a A.R.L.U.S., ulterior, până în anii ’70, fotograf la mai multe periodice centrale, membru al Comitetului de Conducere al Asociaţiei Artiştilor Fotografi (Catalan 2009: 87-8; C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 443; Solomovici 2003: 329);
2707. IONESCU, I. Mia-Blanche – redactor TVR, decorată cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2708. IONESCU-FAVIER, Suzanne – traducător şi redactor la diverse edituri în anii ’60-’80 (Meridiane, Sport-Turism ş.a.);
2709. IOSEFOVICI, Isidor (fiul lui Isac) – redactor la România Liberă în anii ’50-‘60, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963;
2710. IOSUB, L. David – redactor la ziarul Munca, decorat cu ordinul Medalia Muncii prin decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 757 din 7 dec. 1964;
2711. IOSUB, “Gică” Gheorghe (d. 2005 Israel) – după august 1944 redactor la cotidianul local din Iaşi, Opinia, apoi transferat la România Liberă, unde devine şef al secţiei de probleme externe (Solomovici 2004: 398-9; Kuller 2010: 191, 2008a: 443 şi 2008b: 33)368;
2712. IRŞAI, Emeric C. – angajat al Televiziunii, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2713. IRŞAI, Elvira – soţia lui Emeric, redactor la Televiziune în anii ’60;
366 V. şi revendicarea sa de către comunitatea evreiască locală la http://romanianjewish.org/ro/?page_id=729.
367 V. Şi http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_11.html, http://en.wikipedia.org/wiki/Dinu_Hervian
368 Menţionat şi în presa online din Israel, v. http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=625%3Abd-454&Itemid=59.
263
2714. IUREŞ, Ştefan (fiul lui Ichil Juster şi Netta (n. Lupu), n. 7.V.1931 Iaşi) – poet reprezentant al realismului socialist şi publicist (v. volumele Cuvânt despre tinereţe, Urmaşii lui Roaită, sau În preajma lui Lenin), corespondent special al Scânteii Tineretului (1949-1966), redactor la Amfiteatru (1966-1974) şi Viaţa studenţească (1974-1976), din 2002 în redacţia Ed. Hasefer iar din 2006 chiar director al editurii;
2715. IUSTER, I. Herman – redactor la Scânteia Tineretului, decorat prin Decretul nr. 696 din 6 noiembrie 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a;
2716. JIANU, Ionel (n. Ionel STARK, fiul lui Leon) (23.X.1905 Bucureşti – 18.III.1993 Paris) – publicist şi traducător; după război director al revistei Lumină şi coloare (1945-1947), inspector în cadrul Direcţiei Generale a Teatrelor din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (ian. – oct. 1950), şeful secţiei de artă plastică a E.S.P.L.A. (1951-1958), responsabil în cadrul Editurii Meridiane (1958-1960) şi profesor la Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu”(1954-1961); emigrat în iulie 1961, stabilit la Paris, unde înfiinţează şi conduce editura de artă ArtEd; fratele lui Virgil Stark şi al arhitectei Leta Stark (D.G.L.R., Kuller 2008a: 216, Simuţ 2008b: 13; M. Popa 2003; Eliade 1990: 219);
2717. JURIST, Eduard (fiul lui Mozes şi Isabela) (22.II.1928 Chişinău – d. Bucureşti) – redactor la Editura de Stat (1947-1948), la 1 dec. 1947 încadrat cenzor la Serviciul cenzurii Presei din Direcţia Presă a Ministerului Informaţiei (M.Of. nr. 2888 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11029), apoi şef de secţie la emisiunile pentru copii şi tineret la Radiodifuziune;
2718. JUSTER, Solo (Solomon) (n. 1922) – redactor la Narodnaia Rumania (redacţia publicaţiilor pentru străinătate) între 1952 şi 1957, când demisionează (inclusiv din partid); emigrat în Israel împreună cu soţia sa, Mariana, în 1960, activând ca publicist;
2719. KAMERLING, Paul (n. Pinkas Kamerling) – director de personal la Societatea Română de Radiodifuziune după război (menţionat şi de Nicolae Steinhardt);
2720. KATZ, Iosif – directorul adjunct al E.S.P.L.A. în prima jumătate a anilor ’50 (v. Pienescu 2008: 156, 158, inclus şi în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 445), ulterior publicist şi traducător la diverse edituri;
2721. KIRSCHEN, Leonard (n. 5.IX.1908, Brăila, fiul lui Petre Eduard şi Mina, d. 1983) – ziarist, în 1941 refugiat la Ankara, după 1944 corespondent la Bucureşti al Associated Press, arestat şi condamnat în 1950 pentru înaltă trădare, apoi în mod suprinzător eliberat şi emigrat în Anglia în 1960, într-un probabil schimb de spioni, ulterior reangajat corespondent al Associated Press la Geneva (v. pentru detalii legate de legăturile sale cu lumea activităţii de informaţii Pelin 2006; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 592-3; Solomovici 2003: 434; Cosma 1994: 104; Adrian Niculescu, f.a.369);
2722. LANDES, G. Hugo – în mai 1947 numit de ministrul Comunicaţiilor membru al Comisiei Permanente de Radio (M.Of. nr. 104 din 8 mai 1947, partea I-a, p. 3660);
2723. LAZAROV, Valeriu (fiul lui Avram Lazarov (fiul lui Leon şi Rebecca) şi Elza (n. Lessner)) (20.XII.1935 Bârlad370 – 11.VIII.2009 Madrid) – angajat încă din 1956, ca operator, la Televiziune, unde promovează treptat până la funcţia de director de film, emigrează în 1970, apoi producător TV în Spania;
2724. LEIBOVICI, Braha (zisă “Beatrice”) (1928 Moineşti – 2008 Bucureşti) – ziaristă în perioada comunistă la diverse cotidiane, după 1989 colaboratoare la Realitatea Evreiască (inclusă în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 446);
2725. LEIBOVICI, Sabina – în anii ’50 tehniciană la Agerpres (Antip 2012);
369 http://www.scribd.com/doc/24747926/Romani-Si-Evrei-in-Exilul-Romanesc-Adrian-Niculescu
370 Revendicat însă şi de comunitatea evreilor din Piatra Neamţ, v. http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_08.html.
264
2726. LEIBOVICI, L. Samoil – angajat al Televiziunii, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2727. LEMNARU, Oscar (n. Oscar HOLTZMAN, fiul lui Solomon, orig. din Brăila) (1.II.1907 Bucureşti – 17.V.1968 Bucureşti) – ziarist încă din perioada interbelică la Curierul şi apoi la Dreptatea, unde deţinea rubrica “Perna cu ace” (1944-1947), lansat imediat după 23 august 1944 într-o violentă campanie de “demascări” ale unor “duşmani ai poporului” precum: Mircea Eliade371, Emil Cioran, Paul Sterian, sau Horia Stamatu; căs cu Rozita (“Zita”) Filderman, originară din Focşani;
2728. LEREA, Haralambie [alias] (1920 – 1.IX.2005 Bucureşti, cimitirul sefard) – ziarist timp de decenii, în presa comunistă centrală (în anii ’60-’70 la revista Cutezătorii, în anii ’80 la Săptămâna), după 1989 colaborator la Curierul Naţional şi al Muzeului Naţional al Petrolului din Ploieşti, ş.a. (Kuller 2008a: 446; Deleanu 2005: 14);
2729. LEWIN, ? – maior, fost ofiţer în Armata Roşie, şef cenzură pentru presă în 1944-1945 (comanda de facto comisia instituită pe lângă Ministerul Propagandei)372;
2730. LIMAN, Horia (n., cf. actelor oficiale, Herman LEIBELSOHN373, după alte surse LEHMAN) (22.X.1912 Bucureşti – 22.VII.2002 Elveţia) – în perioada interbelică redactor la Zodiac, Discobolul, Vremea şi Lumea Românească, după august 1944 redactor la Revista Muncii (1944-1945), redactor şef adjunct la Scânteia (1945-1946) şi apoi redactor şef la Contemporanul (1946-1957), apoi din nou redactor la Scânteia, iar ulterior corespondent Agerpres la Geneva, unde “defectează”, solicitând şi obţinând azil politic (1965/1970), ulterior activând ca publicist; fiul său, jurnalistul şi publicistul Adrian Mac Liman374 (n. 12.VIII.1944), stabilit la Madrid, este Marele Maestru al Marii Loji Confederale a Spaniei şi preşedinte al Centrului Iberic pentru Studii Masonice (C.I.E.M.) din Madrid375;
2731. LITTMAN, I – între cenzorii activi în România în anii ’60 (Mocanu 2003 apud T. Urian 2004);
2732. LIVIANU, Dorel (10.X.1907 Bucureşti – 2.IV.1997 S.U.A.) – cântăreţ de muzică uşoară, deportat pentru scurt timp în timpul războiului într-un lagăr de muncă din Transnistria, angajat al teatrului Baraşeum din Bucureşti (1939-1945), emigrează în Israel în 1945, se întoarce în România în 1947, este angajat în cadrul Radiodifuziunii, emigrează definitiv în 1967, ulterior stabilit în SUA; căs. cu Mella Silberstein (1939), tatăl pianistului David B.(ogdan) Livianu; după unele surse ar fi fost spion al Securităţii în perioada petrecută în Israel (v. Solomovici 2004: 64-66 şi Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a:581);
2733. LOVINESCU, Maria Hermina (zisă “Mia”, n. STRUMSCHI, fiica lui Pincas şi Clara (n. Gewelb); recăs. Grimberg) (10.V.1916 Constanţa – 2.II.1999 Ierusalim) – redactor în cadrul Radiodifuziunii (29 mai 1945 – 26 sept. 1960), emigrată în Israel la 24 aprilie 1962; a fost prima
371 A se vedea de pildă articolul „Se reîntoarce în ţară” din 11 octombrie 1944, în care Lemnaru declamă: „Mircea Eliade vrea sa se intoarca in tara. Fireste ca noi nu-l putem opri, dar nici «bine ai venit» nu-i putem spune, pentru o mie de binecuvantate motive: 1) A reprezentat in Criterion (societate culturala din Romania interbelica – n.n.) huliganismul, orientand prin scris si prin scris si prin viu grai lumea spre obscurantism. 2) A reprezentat in strainatate hitlerismul romanesc. (…) Poate ar fi mai bine sa plece in India. Ne miram, de altfel, ca, obisnuit cu tehnica fachirica, n-a intrat inca in pamant de rusine”
372 Un oarecare Lewin, profesor de ebraică, este menţionat şi de A.L. Zissu în declaraţia în faţa organelor de anchetă din 4 ian. 1952 (v. Solomovici 2001II: 104).
373 V. pentru românizarea numelui, decizia nr. 87535 din 20 sept. 1948 a ministrului Justiţiei (în M.Of. nr. 224 din 27 sept. 1948, partea I-a, p. 7850);
374 V. http://www.romanianvip.com/2008/11/un-roman-universal/ şi http://www.adevarul.ro/exclusiv_adevarul/Dosarul-ultrasecret-defectorilor-Scanteia_0_44996573.html
375 V. http://www.google.ro/#sclient=psy&hl=ro&lr=lang_ro&tbs=lr:lang_1ro&q=adrian+liman%2C+mason&aq=f&aqi=&aql=&oq=&gs_rfai=&pbx=1&fp=92e9dcaadb7149b1
265
soţie a dramaturgului Horia Lovinescu376 (între 1946 şi 1955, împreună cu care a avut o fiică, Ana Maria, apelată „Anca” (n. 1952, în prezent sub numele Anat Epstein în Israel)) şi s-a recăsătorit în 1958 cu Mihai Ghimpu (Moisă Grimberg, v. infra);
2734. LOVINESCU, Tania (n. Aneta Tiana GOLDENBERG, fiica lui Herman şi Rebeca (n. FELDMAN)) (9.XII.1924 Ploieşti) – publicistă, poetă şi prozatoare; angajată a Radiodifuziunii (1949-1953), funcţionară în cadrul Institutului Român de Relaţii Culturale cu Străinătatea (1953-1955), apoi în cadrul Consiliului Naţional al Femeilor din R.P.R./R.S.R. (1955-1967), respectiv redactor la revista Agricultura socialistă (ulterior Satul socialist) (1967-1975); colaboratoare la România liberă, Albina, Contemporanul, Magazin, România literară, etc.; emigrată în 1989 în Israel, ulterior revenită în România; căs cu Sergiu Lovinescu (n. Laufer), decedat;
2735. LUPAŞCU, Paul (LUPOVICI) – ziarist la Scânteia (coleg de redacţie cu Alexandru Ioanid) în anii ’50, ulterior emigrat în Israel, colaborator la Viaţa noastră, se pare încă în viaţă în 2001 (Solomovici 2001II: 116);
2736. LUPU, Mihail – menţionat de Solomovici ca fost U.T.M.-ist şi redactor la Scânteia Tineretului în anii ’50; în prezent încă în viaţă, în Minneapolis, S.U.A.;
2737. LUPU, Natan “Naţi” – în anii ’50 redactor la România Liberă (Antip 2012);
2738. LUPU, Riana (soţia lui Natan Lupu, v. supra) – în anii ’50 redactor la secţia ştiri externe a Agerpres (Antip 2012);
2739. LUSTIG, Oliveriu (cunoscut ca Oliver Lustig, fost deţinut în lagăr şi autor de literatură pe tema Holocaustului) (fiul lui Edmund şi Iolanda (n. Herman)) (n. 4.XI.1926 Şoimeni, Cluj) – în prezent g-ral maior (r), fost jurnalist militar, redactor-şef adjunct al revistei M.Ap.N. Apărarea Patriei (1956-1986), decorat în 2007 cu ordinul naţional “Steaua României” în grad de cavaler, dar şi în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; tatăl lui Adrian Lustig şi socrul realizatoarei TVR Eugenia Vodă;
2740. MAJTENY, Erick (n. Erick MANN) (19.IX.1922 Timişoara – 22.VI.1982 Bucureşti) (tată german, mamă evreică) – “jurnalist semievreu de limbă maghiară” cf. fostului său amic şi coleg evreu Ioan Gärtner377; ilegalist, în 1942 internat în lagărul de la Târgu Jiu; după război membru de partid, ziarist în Timişoara, la Drapelul Roşu (1946-1948), transferat la Bucureşti, redactor la revista Ifjumunkas (1949-1954), la Ed. Tineretului (1952-1953) şi la ziarul Elore (1953-1954, 1964-1982), secretar al Uniunii Scriitorilor din România (1955-1956), ulterior colabortor al revistelor Igaz Szo (1957), Muvelodes (1958-1959) şi Utunk (1963); cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 133/1955);
2741. MALCAŞ, Sorina – în perioada comunistă angajată la Ed. Politică (Solomovici 2001I: 239), în prezent în Israel, membră a Cercului Cultural [al vorbitorilor de limbă română] din Haifa378;
2742. MARCOVICI, Aron (zis “Relu”) – redactor la România Liberă până în anii ’60, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963; eigrat ulterior în Israel, unde şi-a ebraizat numele în forma Doron Midroni;
2743. MARCUSON, Gavril (fiul lui Leibiş şi Eveline (n. Weisselberg)) (1913 – IV.2008 Bucureşti) – absolvent al liceului “Spiru Haret” din capitală (1931), simpatizant comunist, după război activist de partid, în 1949 instructor în cadrul sectorului Ştiinţă al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar 51/1949, ff. 118-121), apoi activist în cadrul secţiei Istorie; ulterior angajat în învăţământ, respectiv, timp de decenii, redactor succesiv la editurile Pentru Literatură, Univers şi Ştiinţifică şi Enciclopedică până la
376 Acesta s-a recăsătorit ulterior cu Dana (n. Crivăţ), prima din cele trei soţii ale lui Radu Beligan şi a adoptat-o pe fiica acesteia, Anamaria Beligan.
377 V. http://www.bjt2006.org/jour_ig.html.
378 V. şi http://www.isro-press.net/Portal/index.php?view=article&catid=78%3Abuna-dimineata-israel&id=246%3Abuna-208&tmpl=component&print=1&page=&option=com_content&Itemid=59.
266
sfârşitul regimului comunist; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (v. şi Goldstein 2008: 18; Kuller 2008a: 448);
2744. MARIAN, B. Eugen (n. 21.VI.1921) (fiul ziaristului interbelic Barbu Marian (n. Burăh Grossman) şi al Charlottei, n. LÖBEL) – redactor la Tribuna Poporului (1944-1946), apoi la Timpul şi Rampa, o scurtă perioadă redactor la studiourile “Alexandru Sahia”, iar ulterior redactor la redacţia emisiunilor pentru străinătate a Radiodifuziunii (1954-1989) (v. şi Solomovici 2001II: 6);
2745. MAXIM, Mihail (n. Mauriciu STAHL379; în alte documente ale partidului Mihaiu Maxim) (15.IV.1923 Bucureşti – 1981) – din 1946 director al Editurii Tineretului (a C.C. al U.T.C. / U.T.M.) până la sfârşitul anilor ’50, ulterior director în cadrul Ministerului Culturii, respectiv al Fondului de Stat al Cărţii; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (89, respectiv 83/1956) (v. şi Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 110; Kuller 2008a: 257, 448);
2746. MAXY, Liana (11.II.1923 Charlottenburg, Germania – 25.II.2002 Tel Aviv, Israel) – fiica lui M.H. Maxy (v. infra) şi a Mellei; absolventă a Facultăţii de Teatrologie a I.A.T.C., colaborator la România Liberă (1945-1971) şi la Unirea; în 1947 numită membru al Comitetului de Lectură de pe lângă Direcţia Generală a Teatrelor din cadrul Ministerului Artelor (M.Of. nr. 295 din 20 dec. 1947, partea I-a, p. 11281); între aprilie 1948 şi februarie 1949 secretar de presă (cenzor) în centrala Ministerului Informaţiilor, apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134); ulterior secretar de redacţie la Secolul 20, şef de rubrică la Cultura Poporului / Îndrumătorul cultural, redactor la E.S.P.L.A., emigrată în Israel în 1971, unde continuă să colaboreze cu multiple publicaţii de limbă română; decorată cu ordinul Meritul Cultural clasa I-a prin decretul nr. 1078 din 22 noiembrie 1967;
2747. MIHAILOVICI, Emanuel (1928 Suceava – 2000) – “după război a lucrat la Radio aproape trei decenii” (Kuller 2008a: 265), din 1983 angajat al T.E.S. din Bucureşti;
2748. MIHĂILEANU, Ion (n. Mordha “Marcu” BUCHMAN) (n. 1.VII.1921 Iaşi) – membru U.T.C. din 1945 şi P.C.R din 1946; după august 1944 redactor responsabil la Tânărul muncitor, membru al activului central al C.C. al U.T.M. (din 1948); asistent la catedra de limbă română a Facultăţii de Fiklosofie a Universităţii Bucureşti (din anul universitar 1948/1949); din 1951 redactor responsabil adjunct la Scânteia Tineretului, ulterior redactor şef adjunct la Contemporanul timp de două deceni (’50-’70), ocazional scenarist şi traducător; tatăl regizorului Radu Mihăileanu, stabilit în 1980 în Franţa (via Israel); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 44/1956 (inclus şi în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 449; pentru schimbarea numelui v. decizia M.J. nr. 39.605 din 15 apr. 1946 în M.Of. nr. 95 din 24 apr. 1946, partea I-a, p. 4119);
2749. MIHĂILEANU, Veronica – soţia lui Ion Mihăileanu [v. supra] – în conducerea Editurii Tineretului în anii ’50-’60, ulterior publicistă şi traducătoare alături de soţul ei, împreună cu care emigrează în Franţa via Israel (v. şi Solomovici 2001I: 239);
2750. MIRCU, Marius (n. Israil MARCUS; fiul lui Alter Gherşin Marcus (croitor) şi Simelia (n. Herşcovici, după alte surse Herşcu); fratele lui Solomon Marcus, Olga Isser şi Moritz Marcus, alias Marcel Marcian) (9.VI.1909 Bacău – 4.IX.2008 Israel) – publicist, în perioada interbelică ziarist şi membru P.C.d.R., în timpul războiului funcţionar la Centrala Evreilor, după 23 august 1944 angajat în biroul lui Dej de la partid, apoi în redacţia revistei Licurici (1947-1949), redactor la Viaţa capitalei (1949-1951), marginalizat, ulterior angajat la Şcoala Tehnică de Librari (1952-1956), redactor la revista Filatelia (1956-1969), respectiv director al Muzeului de Istorie a Evreilor din Bucureşti (1982-1987); emigrat în 1987 în Israel, unde a activat ca publicist (în 1989 a publicat la Bat Yam cartea Ana Pauker şi alţii);
379 V. decizia nr. 69618 din 8 iulie 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 236 din 13 oct. 1947, partea I-a, p. 9206.
267
2751. MIRODAN, Alexandru (n. Alexandru Zissu SALŢMAN, fiul lui Herman şi Netty (n. Thierer)) (5.V.1927 Budeasa, Argeş – 10.III.2010 Tel Aviv, Israel) – absolvent al cursurilor în regim seral ale Universităţii de marxism-leninism din Bucureşti (1946), cu diverse articole publicate la Tinereţea, Tânărul Muncitor, Scânteia Tineretului, România Liberă, Scânteia, Contemporanul, secretar de redacţie la Gazeta literară (1954-1956), redactor la Scânteia (1956-1957) şi la Teatrul (1957-1959), secretar literar al Teatrului de Comedie Bucureşti din 1961; “un alintat al regimului comunist” cf. Solomovici 2004: 440; emigrat în 1977 în Israel, unde a activat ca muzeograf şi publicist (directorul revistei Minimum); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 163/1972;
2752. MLADOVEANU, Sorin (n. Sorin REMY, fiul lui Şimon) – critic literar, co-autor al Problemele literaturii noi din R.P.R. (1952), redactor, cronicar cinematografic şi chiar secretar general de redacţie la Scânteia în anii ’50-’60, decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a, emigrat în anii ’70 şi stabilit la Paris;
2753. MOGLESCU, V. (Willy) (1924-1998) – publicist, critic teatral; secretar de presă şi apoi inspector al Direcţiei Teatrelor, apoi la cea Literară din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1949-1952), apoi transferat ca redactor la E.S.P.L.A. (1952-1957), ulterior dedicându-se publicisticii (Kuller 2008a: 269-70);
2754. MOHR, Felicia (n. Finca BANDEL) (n. 14.II.1930) – după război reporter şi crainic al Radiodifuziunii (v. B. Marian(-Mehr) 2005: 15), în prezent membră a C.E. Bucureşti, poetă şi scriitoare, membră a “salonului literar” al comunităţii;
2755. MOLHO, Eva (n. Eva ROSENBERG, fiica Anuţei) – soţia medicului Morico Molho, ziaristă la România Liberă după război; emigrată în Israel alături de soţul ei (Solomovici 2004: 400); sora lui Teodor Coman (n. Rosenberg), căs. cu Lidia Alcalay;
2756. MOLLING, V. Ernest – în anii ’60 redactor la Editura Politică; decorat cu Medalia Muncii Decretul Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2757. MONTAUREANU, Virgil (n. 1902) – înainte şi inclusiv după război directoul Editurii Cultura Poporului (Solomovici 2001 I: 239, menţiune şi în Sebastian 1996: 33, n. 22; Kuller 2008a: 449); în sept. 1947 numit de ministrul Justiţiei membru al Consiliului Director al Asociaţiei Editorilor din România, din partea Socec (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8019); căs. în 1931 cu Maria Schein; emigrat în anii ’60 în Israel, unde îşi continuă activitatea publicistică;
2758. NĂMOLARU, Victor (n. Aron ZALMAN380) (d. 2009) – redactor la Flacăra – Piatra Neamţ, apoi la Scânteia în anii ’60 şi respectiv, timp de 27 de ani, redactor şef adjunct la Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate (în subordinea Ministerului Culturii) (1972-1989); în 1984 menţionat într-o notă internă a Securităţii ca informator381 (ceea ce ar putea explica emigrarea sa pripită din 1990, imediat după schimbarea regimului în România); redactor şef al ziarului local israelian Ecoul Nahariei (1993-1998), apoi corespondent la Bună dimineaţa, Israel;
2759. NĂVODARU, Petre (n. Peter Avram FISCHER, la 21.III.1913, d. nov. 1988) (socrul lui Paul Goma) – ilegalist (membru de partid din 1933), cu dosar personal la Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1891); după august 1944 redactor la cotidianul pro-comunist Era Nouă şi la Scânteia382, în 1946-1947 redactor la ziarul Universul, respectiv director adjunct al editurii omonime; în sept. 1947 numit de ministrul Justiţiei în funcţia de vicepreşedinte al Asociaţiei Editorilor din România, din partea Editurii de Stat (M.Of. nr. 202 din 3 sept. 1947, partea I-a, p. 8019); în 1948 iniţial numit consilier de legaţie M.A.E. la Legaţia R.P.R. din Oslo şi Helsinki (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 532), iar din iunie director general adjunct
380 Singura menţiune disponibilă pe un website evreiesc la http://www.alpas.net/Uli_Old/Massmed/Namolaru.htm
381 V. http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1161307-dosarul-presa.htm
382 A se vedea spre exemplu articolul său din 1 nov. 1947, „Naţionalizarea băncilor – condiţie a construirii României democratice”.
268
al Editurii de Stat (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5142); apoi exclus din partid urmare a implicării sale în “dosarul Pătrăşcanu”, după 1957 director adjunct la Direcţia Centrală de Statistică (şeful departamentului Studii Demografice) şi ulterior publicist la diverse edituri; în 1961 propus pentru decorare într-un raport al Direcţiei Treburilor Cancelariei P.M.R. (Goma 2007; Balaş 2008: 413, 424; Solomovici 2004: 184; Tismăneanu 1991: 141);
2760. NEGREA, Henriette (1922-2005, Bucureşti) – funcţionară la E.S.P.L.A. la începutul anilor ’50;
2761. NEUMANN, Carol [a nu se confunda cu “spaniolul” omonim, inginer, v. supra] – conform propriilor memorii, în 1945 angajat la Agerpres, ulterior la comisia de cenzură instituită în cadrul Ministerului Propagandei; din iunie 1948 secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor, la Direcţia Presă (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, pp. 5463-4);în anii ’50 se reînscrie la Facultatea de Medicină, profesând ulterior ca medic (apud Solomovici 2003: 379, 380-1);
2762. NIŢESCU, Lionel – ziarist începând cu anii ’50, timp de două decenii în redacţia Flacăra, unde contribuie la dezvoltarea cultului personalităţii lui Ceauşescu prin articole precum “Patria, cabinet de lucru al preşedintelui” (1981); inclus între divrşi publicişti evrei de H. Kuller (2010: 191; 2008: 450);
2763. OBREA, Eugen(iu) (n. Edgar OBERST) (d. 2002 Tel Aviv, Israel) – ziarist, membru de partid, după război redactor la organul de presă a C.D.E., Unirea, unde înfiera zelos sionismul, în anii ’60 publicist la diverse edituri comuniste şi la revista Lumea, emigrat (probabil în anii ’80) în Israel, unde, sub pseudonimul Eugeniu Obrea, a scris la periodicele Ultima oră, respectiv Orient Expres şi Tribuna Magazin din Tel Aviv383 (Kuller 2010: 191; Solomovici, 2004: 135, 139 şi 2003: 329; Ioniţoiu 2006);
2764. OIŞTEANU, Valeriu “Valery” (n. OIGENSTEIN) (n. 3.IX.1943 Karaganda, Kazahstan) – fiul lui Mihail Oişteanu (Oigenstein) şi al Bellei, nepotul lui Leonte Răutu şi fratele lui Andrei Oişteanu; publicist; redactor la Radiodifuziune între 1967 şi 1972, când rămâne în străinătate – în 1974 inclus într-o listă de persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973, care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
2765. OLARU, Tudor (n. Iosif GERBER, fiul lui Adolf şi Alice (n. Einhorn, 1897-1980)) (1920 – 2008 Canada) – fost ilegalist, un timp coleg de celulă cu Nicolae Ceauşescu, concomitent însă informator al Siguranţei (motiv de excludere din partid în timpul detenţiei, ulterior reprimit), membru al secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al U.T.C. şi şef al secţiei Propagandă la ziarul Scânteia (1945-1948), în anii ’50 adjunctul lui Al. Drăghici la D.G.S.S., în anii ’70 reangajat ca şef de secţie la Scânteia, decorat cu Ordinul Muncii cls. III-a şi ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a în 1964, respectiv cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1971; căs. cu Sonia, tatăl lui Gheorghe şi Donca;
2766. OLLERER, I. Iosif – angajat al Televizunii în anii ’60, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2767. OPREA, I. Armand – la începutul anilor ’60 redactor la Lupta de clasă, decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963;
2768. OPRESCU, Adolf – din 1956 angajat al Televiziunii, din 1965 corealizator al “Teleenciclopediei” (inclus în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 450);
2769. ORNEA, Zigu (n. Zigu ORENSTEIN, fiul lui Marcu şi Şeila (n. Mendelovici)) (27.VIII.1930 Frumuşica, Botoşani – 14.XI.2001 Bucureşti) – funcţionar administrativ la Botoşani (1949-1951), redactor la E.S.P.L.A. (1955-1959), îndrumător la Centrul de Librării şi Difuzarea Cărţii (1959-
383 V. şi anunţul morţii sale din presa electronică din Israel la adresa http://www.isro-press.net/Portal/index.php?view=article&catid=78%3Abuna-dimineata-israel&id=269%3Abuna-231&tmpl=component&print=1&page=&option=com_content&Itemid=59.
269
1962), secretar şi bibliograf principal la Institutul de Ştiinte Economice (1963-1966), în anul 1960 menţionat ca redactor la redacţia de critică a E.S.P.L.A., apoi redactor la Editura Meridiane (1966-1969) si redactor-şef la Editura Minerva (1969-1989); după 1990 director al Editurii Meridiane, director al Ed. Hasefer, consilier la Fundaţia Culturală Română, membru fondator şi redactor la Dilema;
2770. PALTY, Sonia (n. FOLLENDER, căs. PARASCHIV, nume ulterior ebraizat în Israel; fiica lui Alfred (cineast) şi Czika (n. Schulman)) (n. 11.VI.1928, Bucureşti) – fostă deportată în Transnistria, din 1947 ziaristă la România Liberă (sub pseudonimul “Stela Gheorghiu”)şi Universul (sub pseudonimul “Adina Bontaş”), în anii ’50 în conducerea Federaţiei Naţionale a Tineretului Democrat din România (F.N.T.D.R.) şi activistă a C.C. al U.T.M., exclusă în 1951, apoi încadrată la Ministerul Industriei Chimice şi şefă planificare la şantierul Popeşti-Leordeni; emigrată în Israel în 1961, ulterior publicistă;
2771. PANCU-IAŞI, Octav (14.IV.1929 Iaşi – 16.IV.1975 Bucureşti) (fiul lui Vasile Pancu şi Raşela (n. Marcu)) – imediat după absolvirea liceului redactor la Radiodifuziune (1947-1958), redactor în domeniul cinematografic (1952-1962), apoi autor de literatură pentru copii, iar ulterior redactor la revista Cutezătorii (1967-1969) (D.G.L.R.; Kuller 2008a: 288; O. Sava 2009: 14; Casa Radio 2009: 232); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
2772. PECHER, Iacob (5.XI.1908 – 30.XII.1983) – ilegalist, membru de partid din 1932; în decembrie 1947 numit director al agenţiei RADOR (Agerpres 2008: 114, Anexa 2) (dosar P/49 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 66/1973;
2773. PELTZ, Isac (12.II.1899 Bucureşti – 19.VIII.1980 Bucureşti) (fiul lui Natan şi Estera (n. Rotenberg)) – în perioada interbelică scriitor şi ziarist, după război (în afara intervalului 1951-1954, când a fost deţinut pe colaboraţionism şi crime împotriva umanităţii384) redactor la Drapelul (1944-1948) şi la Era nouă (1946-1948), respectiv colaborator la România literară (1957-1963), Steagul roşu, Informaţia Bucureştiului, Munca, Gazeta literară, Flacăra, Revista cultului mozaic ş.a.; politicianul postdecembrist Radu F. (Feldman) Alexandru afirmă că ar fi nepotul (dinspre tată) al lui I. Peltz (v. Solomovici 2003: 97);
2774. PETRUŞA, V. Erika – regizor TVR în anii ’50-’70, decorată cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2775. PHOEBUS, Al. Eugen – după război redactor al secţiei culturale la România Liberă, apoi la Editura Politică, autor al unor lucări pe teme de politică internaţională; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 61 din 25 febr. 1963;
2776. POPPER, Armand (d. 1976) – de profesie medic; ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 29); după august 1944 asistentul lui L. Pătrăşcanu la Ministerul Justiţiei [exact perioada românizării a zeci de mii de nume alogene prin decizie ministerială, n.n.], membru fondator al C.D.E. în iunie 1945, apoi directorul editurii “Cartea Rusă” în anii ’50, ulterior autor la Editura Didactică şi Pedagogică (inclus în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 451);
2777. PREDA, Eugen (“Mister Radio”, n. E. GLOTTER) (29.XI.1929 Bacău – 27.VII.2000 Bucureşti, “Filantropia”) – redactor (1950-1953), redactor-şef adjunct la redacţia de actualităţi politice (1953-1957), şeful secţiei emisiuni pentru străinătate (1958-1965), redactor-şef adjunct la redacţia emisiunilor politice interne a Radioului (1965-1969), redactor-şef al redacţiei de actualităţi a TVR (1969-1973), după 1989 Director General al Radiodifuziunii (1990-1994), ulterior, până la deces, directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania (CSIER); înmormântat la cimitiru evreiesc “Filantropia” din Bucureşti;
384 V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/P/P%2005.%20Pavelca%20-%20Petcut/Peltz%20Isac/index.php.
270
2778. RADIAN, S. Mînzu – publicist şi jurnalist, autor al lucrării Itinerar coreean (1958), în anii ’60 redactor la revista Magazin, în anii ’70 publicist comentator pentru România Liberă, decorat cu ordinul “Steaua R.S.R.” (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973) (Kuller 2010: 191; Solomovici 2003: 329);
2779. RADNEV, Manase (1931 – 2009 Bucureşti, Cimitirul Giurgiului) – regizor; în anii ’50 redactor la Contemporanul şi Informaţia Bucureştiului, din 1958 redactor de emisiuni de teatru la TVR, iar din 1968 realizator al unor emisiuni publicistice; colaborator al revistei Magazin Istoric; după 1990 realizator al unor emisiuni şi filme documentare despre Holocaust;
2780. RALIAN, Antoaneta (n. Antoinette STEIN, fiica lui Leon (director de bancă) şi Peppy (n. Rosenblatt)) (n. 24.V.1924 Bucureşti385) – coordonatoare a traducerilor din limbi străine în cadrul Direcţiei Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice şi Difuzării Cărţii de pe lângă Consiliul de Miniştri (1950-1961), ulterior redactor în cadrul Editurii pentru Literatură Universală (transformată în Ed. Univers) (1961-1982, pensionată);
2781. RATEŞ, Nestor (n. Nathan STESSEL, ulterior Rothenstein, 7.IV.1933, Moineşti) – redactor Constructorul (câteva luni în 1958), apoi la Agerpres (1958-1971), angajat al F.C.E.R. (1971-1973), apoi emigrat în Israel, ajuns în SUA în 1976, unde se angajează corespondent al postului de radio Europa Liberă, ulterior unul din cei mai cunoscuţi crainici ai postului, ajuns chiar director al Serviciului românesc la München şi Praga (1989; 1994-2002);
2782. RAŢIU, B. Ludovic (n. ROTH) (n. 14.IX.1915), de profesie medic, membru P.C.d.R. din 1937, după august 1944 angajat la Radio, unde ocupă inclusiv postul de director al studioului Regie al Radiodifuziunii (1952 – anii ’60);
2783. RAUSSER, M. Mircea (frecvent ortografiat şi RAUSER) – absolvent al liceului “Laurian”, fost deportat la Moghilev (unde i-au murit ambii părinţi); director tehnic în TVR încă de la înfiinţare (1956); decorat cu Medalia Muncii în 1964, respectiv cu cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967; căs. cu Lia; fratele lui Vasile Rausser; aparent încă în viaţă;
2784. RĂDUCANU, Corneliu (n. Cornel ROSENSTEIN386, fiul lui Isidor şi Flora) (n. 27.VIII.1923 Brăila) – de la sfârşitul anilor ’40 activist al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (fişă în dosarul 103/1953), redactor la mai multe publicaţii comuniste (1947-1957), redactor la Agerpres (1957-1963), apoi la Lumea (1963 – anii ‘80), unde ocupă un timp chiar postul de redactor-şef); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; soţul regizoarei şi coregrafei Miriam Răducanu (n. Tausinger, şefa primei şcoli de coreografie din România, în 1949-1950);
2785. REDLINGHER, Ladislau (soţul artistei Alma Redlingher, n. Polak; fiul lui Oscar Redlingher; pentru scurt timp, se pare, socrul lui Dinu Patriciu) – ilegalist, în anii ’50 lector la Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov”, iar până în anii ’70, redactor la Ed. Enciclopedică; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a;
2786. REICH, ? – inginer, directorul tehnic al Societăţii Române de Radiodifuziune în 1945;
2787. ROBOTOS, Imre (Emeric) (18.X.1911 Nyirmártonfalva, Austro-Ungaria – 13.X.2001 Budapesta, Ungaria) – în perioada interbelică jurnalist la Oradea, în timpul războiului internat într-un lagăr de muncă obligatorie, după 1945 membru de partid, între “evreii maghiari” din “prim-planul vieţii culturale şi intelectuale comuniste” (Vágó 1981: 123 n.26); absolvent al Academiei “Ştefan Gheorghiu” (1953), redactor responsabil 81947-1951) şi apoi redactor-şef (1951-1956) al principalului cotidian de limbă maghiară din România, Romániai Magyar Szó [trad. “Cuvântul maghiar din România”, redenumit Elöre (trad. “Înainte”) din 1953], profesor de marxism-leninism la Universitatea “Bolyai” din Vluj (1948-1953), responsabil cu publicaţiile de
385 Revendicată şi de comunitatea evreilor din Roman (v. http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_03.html#i29).
386 V. dosarul de schimbare a numelui nr. 5/1917/945 de la Direcţia Judiciară a Ministerului Justiţiei.
271
limbă maghiară în cadrul E.S.P.L.A. (1956-1958), apoi revenit în Oradea ca funcţionar şi scriitor, pensionat în 1968, emigrat şi stabilit în Ungaria în 1996; ROBOTOŞ, Emeric – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a CC al PCR (1953) (Györffi 2010; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 51, 56, 71, 83, 126-128, 171);
2788. ROMAN, Carol (n. ROSENTHAL) (n. 23.II.1932 Bucureşti) – din 1950 angajat la Scânteia Tineretului şi în paralel student al Facultăţii de Ziaristică la Ascademia “Ştefan Gheorghiu”, apoi redactor la acelaşi ziar, ulterior redactor la Revista femeilor şi Informaţia (în anii ’80), publicist, încă în viaţă în 2011 şi considera cel mai longeviv ziarist în viaţă din România;
2789. ROSMAN, Marcel – angajat al Radiodifuziunii (critic muzical) până în 1952, ulterior arestat (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 591-2);
2790. ROTHENARI, K. – între cenzorii activi în România în anii ’60 (Mocanu 2003 apud T. Urian 2004);
2791. RUDICH, Maier (fiul lui Şrul (alias Israel) şi Roza) (7.VI.1913 Buzău – 1991 Israel) – publicist; în perioada interbelică redactor, sub pseudonimul “Mircea Radu”, la Zorile, Timpul, Semnalul, etc., după război secretar de presă la Ministerul (Artelor şi) Informaţiilor, în cenzură şi redactor la Agerpres, până în 1951, când este arestat şi condamnat pentru sionism; eliberat în 1954, emigra în Israel în 1959, unde activează ca poet şi publicist; căs. cu Silvia, n. Heller (Kuller 2008a: 328; Solomovici 2003: 331 şi 2001II: 101; YIVO f.a., “Romanian Literature”);
2792. RUNCAN, “Julieta” Agneta (n. Agneta ROSENBERG, căs. Szekely) (15.VII.1920 – 30.XI.1980) – fostă ilegalistă (din 1939) şi secretară particulară a lui Ştefan Foriş, după război responsabila secţiei Reţeaua Locală la Scânteia, din sept. 1944 până în 1958, când este demisă, cf. referatului orgnizaţiei de bază de partid a ziarului, pentru “comportament antipartinic atunci când din însărcinarea partidului însoţea un element revizionist din strănătate” (v. Levant, 2006);
2793. RUPEA, Radu – publicist, în 1970 menţionat la Săptămâna (Solomovici 2003: 329; Kuller 2008a: 453);
2794. RUSSU, E. Gheorghe (d. nov. 2008, Israel) – ziarist la România Liberă timp de decenii începând cu sfârşitul anilor ’40, un timp şeful secţiei Sport, apoi secretar general adjunct al redacţiei, ulterior emigrat în Israel387 (v. şi Solomovici 2004: 399); decorat cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a V-a (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973); fiul său, Victor, a lucrat mult timp la o televiziune din Tel Aviv;
2795. RUSU, I. Hareta – în anii ’60 şefă de secţie la Editura Politică; decorată cu Ordinul “Muncii” clasa a III-a prin decretul nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2796. RUSU, Victor (n. 30.VI.1922 Botoşani – 17.VIII.2011 Bat Yam, Israel) – redactor la ziarul local Clopotul din Botoşani (1944-1946), apoi la Scânteia (îl “perie” pe Stoica Chivu într-un articol din 21 oct. 1946, v. Solomovici 2003: 202) şi respectiv Veac Nou (ziarul A.R.L.U.S) în anii ’50, redactor-şef la Revista Cultului Mozaic (1964-1978), emigrat în 1978 în Israel, unde colaborează cu revista Minimum, dar şi, cvasipermanent, cu revista din România a F.C.E.R., Realitatea Evreiască (unde semna de pildă seria “Amintiri de la ‘Revista cultului mozaic’”);
2797. SAMOILĂ, ? (n. Samuel RUBENSTEIN ?388) – fratele Elenei şi cumnatul lui Teohari Georgescu; director administrativ la Scânteia (1944-1945), respectiv purtător de cuvânt la Tribunalul Poporului în timpul proceselor de război (Buzatu 2008: 407; Deletant, 2001: 34-5, n. 22; 1999:23, n. 2);
387 V. http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=625%3Abd-454&Itemid=59. V. De asemenea anunţul decesului său la http://www.isro-press.net/Portal/index.php?view=article&catid=116%3Abd-2009-2009&id=758%3Abd-463&tmpl=component&print=1&page=&option=com_content&Itemid=59.
388 Puţin credibil, numele indicat ca de naştere Rubenstein (în Pinay 1962, poziţia 32 la secţiunea “D Rumania”) nu poate fi admis decât în ipoteza în care întreaga familie Rubinstein şi-ar fi schimbat numele în Samoilă la un moment premergător căsătoriei Elenei cu Teohari Georgescu.
272
2798. SAMSON, A. P. (n. Samson P. ABRAMOVICI) (n. Tecuci, sept.1907) – fost ziarist interbelic la Lumea, Lupta, Jurnalul; membru fondator al Uniunii Ziariştilor Profesionişti în 1919; după război secretar general de redacţie la Momentul şi respectiv Cotidianul (1944-1947) (inventariat în Kuller 2008a: 454);
2799. SANIELEVICI, S. – din 1945 unul din traducătorii de la Ed. Cartea Rusă-A.R.L.U.S. (L. Constantin 2009: 18 n. 27), în 2003 încă în viaţă, traducător la diverse alte edituri;
2800. SANDU, R.M. August – menţionat la începutul anilor ’60 ca redactor la cotidianul Informaţia Bucureştiului, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 478 din 12 aug. 1963;
2801. “SAVIN, Tudor” (n. Hirsch ŞMIL389, fiul lui Lazăr şi Eti; în acte “Semilian”) (n. 29.VIII.1904 Brăila) – originar din Brăila, debutează în presă în 1940, remarcat prin diatribele împotriva lui Iuliu Maniu din Scânteia390 (1945-1948), cotidian la care conduce secţia economică; membru U.T.M., autor al mai multor publicaţii la editura “Cartea Rusă”; arestat şi condamnat pentru spionaj, ulterior emigrat în Israel, unde va publica Bezna, apărută la ed. Minimum în 1990 (Rădulescu-Zoner et al. 1995: 117, 129, 247; Kuller 2010: 191, 2008: 454; Solomovici 2003: 202, 329 şi 2004: 560; Leibovici-Laiş 2003: 10); fratele ziaristului şi scriitorului S. Semilian (v. infra);
2802. SAVIN, “V.” (n. Villy AUCHBERG391) (n. 16 sept. 1920 Târgovişte) – membru U.T.C. în ilegalitate; după război translator la Direcţia Radio a Ministerului Informaţiilor (1947-1949), secretar responsabil de redacţie la ziarul Unirea / [din 1951] Viaţa nouă al C.C. al C.D.E. (Solomovici 2003: 178, 329), apoi redactor la mai multe publicaţii comuniste (Kuller 2010: 191); conform dosarului său de la C.C.P., “întrucât a avut purtare proastă la cădere, C.C.P. i-a recomandat să muncească serios pentru a putea fi primit în partid. Întrucât avea şi slăbiciuni burgheze (mahalagisme, preocupări materiale exagerate), în 1951 hotărârea a fost reconfirmată” (dos. nr. 1274, deschis 18 iunie 1948);
2803. SĂVEANU, I. Roza – corector-şef la România Liberă, decorată în 1973 cu ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973); soţia publicistului Simion Săveanu?;
2804. SĂRĂŢEANU, Leon (zis Leonaş, n. ZELŢER392) (22.XI.1919 Bucureşti – 2001) – membru fondator al C.D.E. în iunie 1945, director la Momentul şi Cotidianul (1944-1947), apoi timp de câţiva ani redactor la România Liberă, ulterior şef de secţie şi redactor şef adjunct al redacţiei emisiunilor pentru străinătate (R.E.P.S.) în cadrul Radiodifuziunii, corespondent special la Geneva, Paris, Londra (1953-1978);
2805. SCHARFSTEIN, Jacob – fost secretar contabil la C.E. Bucureşti, după război funcţionar la Editura “Cartea Rusă” la sfârşitul anilor ’40393;
2806. SCHÄFFER, Flaviu – funcţionar al Direcţiunii Culturale, apoi al celei a Presei (organul de cenzură) din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (la Direcţia Literară), apoi al D.G.P.T. (1948-1950-?), responsabil de controlul pe teren al cărţilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5463-4; fond D.G.P.T., dosar 7/1948 Arhivele Naţionale, apud Corobca 2008b);
2807. SCHINDERMAN, Lazăr – fotograf al AGERPRES în anii ‘50, ulterior redactor în presa craioveană (Duţu et al. 2002: 337; FEDROM f.a.);
2808. SCHNAPP, Saul (fiul lui Oliem) – inginer, după august 1944 director guvernator (i.e. administrator) al ziarului România Liberă şi membru în conducerea Uniunii Evreilor Români din Vechiul Regat; membru al Oficiului Industrial al Geamului (1947-1948) (M.Of. nr. 232 din 8 oct.
389 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 22767 din 4 dec. 1945 în M.Of. nr. 286 din 13 dec. 1945, partea I-a, p. 10901.
390 Spre exemplu, în articolul „Istoria unei figuri ‚istorice’ (28 nov. 1945), Savin îl acuză pe Maniu drept „complice cu imperiul habsburgic, cu Hitler şi Antonescu, având intenţia de vânzare a Ardealului”.
391 Vezi decizia nr. 79460 din 12 aug. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 193 din 21 aug. 1946, partea I-a, p. 9138.
392 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 95883 din 19 sept. 1945 în M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10200.
393 Menţionat în autobiografia înaintată de scriitorul Isac Peltz organelor comuniste, v. http://talusa1946.forumculture.net/t1477-peltzv.
273
1947, partea I-a, p. 9058), apoi director al Centralei Industriale a Sticlei şi Ceramicii Fine (1948-1949) (M.Of. nr. 183 din 10 aug. 1948, partea I-a, p. 6629); ulterior director al Societăţii “Slova” (care se ocupa de topirea tipăriturilor cenzurate în Bucureşti); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; emigrat la sfârşitul anilor ’70 în Israel;
2809. SCHWARTZ, Ida – membru în prima echipă de cenzori împuterniciţi de comisia de cenzură din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale în 1945 (încadrată în luna mai ca şefă de birou), subordonată direct Comisiei Aliate de Control (1944-1946) (Corobca 2008: 15, n.7; 2008b, n. 6; M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904), în dec. 1947 promovată şefă de secţie la Direcţia Presă (M.Of. nr. 288 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11029; M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1948, partea I-a, p. 1088); ulterior menţionată cu prenumele “Irina” şi în calitate de director al şcolii în care erau instruiţi “lectorii” cenzori (Lupu Mindirigiu 1999, apud Solomovici 2003: 379, 381);
2810. SEMILIAN, Solomon (n. Solomon ŞMIL394, fiul lui Lazăr şi Eti) (2.IX.1902 Brăila – 12.XII.1968 Bucureşti) – ziarist în perioada interbelică în Brăila, apoi în Bucureşti; după război iniţial secretar de redacţie la cotidianul Voinţa Poporului din Băila, ulterior funcţionar în Ministerul Artelor (şi Informaţiilor) până în 1950, când este arestat şi condamnat pentru spionaj în favoarea Marii Britanii şi S.U.A.395; îşi ispăşeşte pedeapsa la Penitenciarul Jilava (1952-1964);
2811. SERAFIN, George – din anii ’50 ziarist, membru al Uniunii Ziariştilor, din 1966 până în anii ’80 redactor-şef adjunct la revista Lumea (v. şi Solomovici 2003: 329, pentru menţiunea identităţii);
2812. SEVER, Alexandru (n. Solomon ZILBERMAN, fiul lui Natan şi Maria (n. Leibu)) (22.I.1921 Moineşti, Bacău – 13.V.2010 Beer Sheva, Israel) – redactor la Editura P.M.R. (1949-1950), apoi la E.S.P.L.A. (1950-1958), concediat, ulterior publicist, dramaturg, emigrat în Israel în 1990; triplu distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie (1976, 1982 şi 1986);
2813. SEVIANU, Monica (n. ALFANDARI, numită ABRAHAM după primul soţ) (1923-1977) – fostă ilegalistă, soţia lui Igor Sevianu [v. infra], aflată în Palestina între 1946 şi 1948 (după unele surse militar în Irgun), apoi revenită în România, ziaristă în presa comunistă, membră a celebrului grup de evrei care la 28 iulie 1959 a jefuit o maşină a Băncii de Stat a R.P.R., iniţial condamnată la muncă silnică pe viaţă, ulterior cu pedeapsa comutată la 25 ani muncă silnică, graţiată în cadrul amnistiei generale din 1964, apoi emigrată în Israel, unde a murit în 1977; bunica maternă a regizoarei Irene Lusztig (Solomovici 2005 şi 2001II: 111, Goma 2005: 4);
2814. SILVESTRU, Leonte (1925-1987) – ziarist, redactor şef la De strajă patriei (1952-1954); incinerat la Crematoriul “Cenuşa”;
2815. SIMION, Ernest – în 1946 era director tehnic al Societăţii Naţionale de Editură şi Arte Grafice “Dacia Traiană” (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-a, p. 10575);
2816. SLOCEVER, Mayer – membru în prima echipă de cenzori împuterniciţi de comisia de cenzură din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale în 1945, subordonată direct Comisiei Aliate de Control (1944-1946) (Corobca 2008: 15, n.7; 2008b, n. 6), ulterior menţionată cu prenumele “Irina” şi în calitate de director al şcolii în care erau instruiţi “lectorii” cenzori (Lupu Mindirigiu 1999, apud Solomovici 2003: 379, 381);
2817. SOARE, Iulia (n. Lilly SONNENFELD, fiica lui Adolf şi Iulia Sofia (n. Laki)) (5.VII.1920 Galaţi – 23.VII.1971 Bucureşti) – prozatoare şi traducătoare; între 1946 şi 1954 redactor la Ed. P.M.R. (viitoare Politică), E.S.P.L.A. şi Ed. Meridiane, pensionată pe caz de boală, ulterior activând ca prozatoare
2818. SOCIANU, Horia (12.VI.1926 – 9.VIII.2009 Arlington, VA, S.U.A.) – în anii ’50 traducător în cadrul Editurii Ştiinţifice, emigrat în anii ’60, stabilit în S.U.A., unde a colaborat la posturile de
394 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 108.934 din 25 oct. 1945 în M.Of. nr. 259 din 12 nov. 1945, partea I-a, p. 9938.
395 V. fişa sa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/S/S%2005.%20Sciglie%20-%20Semo/Semilian%20Solomon%20I/index.php.
274
radio Vocea Americii şi Europa Liberă, specializat în problematica României comuniste (inventariat în Kuller 2008a: 456, Cajal & Kuller 2004);
2819. SOCOR, G. Emanoil (17.III.1881 Iaşi – 1951 Bucureşti, zis “Emil”) – agent Komintern, în tinereţe ziarist local din Iaşi, tatăl lui Matei Socor (v. infra), după unele surse implicat în celebrul atentat de la Senat din perioada interbelică, în anii ’30 director la cotidianul stângist Dimineaţa; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu; după august 1944 director la Curierul şi preşedinte al comisiei de epurare din cadrul Sindicatului Unic al Ziariştilor, viitor U.S.A.S.Z., într-o campanie care a prefigurat “procesul ziariştilor” iniţiat în mai 1945; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
2820. SOCOR, E. Matei (15.IX.1908 Iaşi – 30.V.1980 Bucureşti) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1934; în martie 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu; unul din cele mai grăitoare exemplificări ale aserţiunii fostului profesor muzicolog Petre Brâncuşi: “Cominterniştii […] pătrunseseră în mai toate posturile de conducere din instituţiile muzicale, inclusiv din Radiodifuziunea Română, precum şi în serviciile de cadre, unde tăiau şi spânzurau” (2006: 142); numit dirijor permanent al orchestrei Radiodifuziuni în sept. 1944; în 1945 numit de ministrul Muncii consilier pe probleme de muzică la Oficiul “Muncă şi Lumină”; secretarul subsecţiei Radiofonie la înfiinţarea A.R.L.U.S. (1946); director general al Societăţii Române de Radiodifuziune (1946-1949) şi respectiv preşedinte al Comitetului pentru Radioficare şi Radiodifuziune (1949-1952)396, preşedinte al Uniunii Compozitorilor (1952), semnatar al unor materiale pro-comuniste în revista Muzica397; autor al celor două imnuri naţionale ale R.P.R. “Zdrobite Cătuşe” (1948-1953) şi “Te slăvim, Românie” (1953-1977) şi al unor multiple piese omagiale dedicate lui Stalin, partidului comunist şi liderilor săi, ca de ex. “Viers pentru Stalin”, “Salut Moscovei!”, “Cântarea României”, “Îţi mulţumim, partid iubit”, sau „Steagul partidului” (P. Brâncuşi 2006: 122, 150, 166-7 şi 2005: 105, 111; O.L. Cosma 2006; S.D. Pop 2007: 7); fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946), în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (decret nr. 873 din 20.VIII.1949), în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971), iar în 1979 cu ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979); tatăl analistului politic Vladimir Socor (Jamestown Foundation);
2821. SOLOMON, Petre (15.II.1923 Bucureşti – 15/28.X.1991, Bucureşti) (fiul lui Alexandru şi Zoe (n. Grill)) – emigrat în Palestina în 1944, revenit în ţară în august 1946, redactor la ziarul C.D.E., Unirea (1946-1948), redactor şi traducător la Editura “Cartea Rusă” (1946-1948), apoi la Agerpres (1948-1952), marginalizat în 1952, se dedică activităţii de poet şi traducător şi autor ocazional la revista Teatrul; căs. cu artista plastică Yvonne Hasan; tatăl regizorului Alexandru Solomon;
2822. SOLOMON, Ştefan (1908-1962, Bucureşti) – membru de partid, în ani ’50 directorul editurii Scânteia, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (136/1955) şi referat de
396 După august 1944, Societatea Română de Radiodifuziune (1936-1948) a parcurs din punct de vedere nominal şi organizatoric următoarele forme: Societatea Română de Radiodifuziune Naţională (1948-1949); Comitetul pentru Radioficare şi Radiodifuziune (1949-1953); Direcţia Generală Radio în cadrul Ministerului Culturii (1953-1954); Direcţia Generală a Radiodifuziunii de pe lângă Consiliul de Miniştri (1954-1958); Comitetul de Radiodifuziune şi Televiziune (1958-1973), etc.
397 În primul număr al revistei Muzica din 1950, care avea pe copertă portretul lui Stalin, Matei Socor enunţa în “Cuvânt înainte” că trebuie pornită o luptă deschisă împotriva influenţelor cosmopolite ale ideologiei imperialiste și militat pentru eliminarea formalismului și cosmopolitismului în arta muzicală”, idee reluată mecanic şi la fel de propagandistic şi în nr.1/1953, unde Socor semnează articolul “În întâmpinarea Congresului”, care urma să se desfăşoare sib semnul “luptei împotriva manifestărilor formalismului, impresionismului, atonalismului, împotriva cosmopolitismului, ploconirii în faţa artei burgheze decadente” (apud P. Brâncuşi 2006: 115, 141).
275
cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1956;
2823. SOLOMOVICI, Teşu (n. Herşcu SOLOMOVICI, fiul lui Iancu (zis “Bucureşteanu”) şi Fina) (n. 1.I.1934, Focşani) – activist U.T.M. şi redactor (sub pseudonimul “Teşu Milcoveanu”, ocazional şi “Al. Nichita”) la Scânteia Tineretului (1953-1954), ulterior (cu o scurtă marginalizare după evenimentele din 1956 din Ungaria) la Gazeta Literară (din 1957), Munca (şeful secţiei cultură, numit în funcţie de Ecaterina Abraham-Borilă) şi Flacăra; emigrat în Israel în 1964; căs. cu Marta; după decembrie 1989 redactor, şef de editură, publicist şi corespondent al mai multor ziare din România;
2824. SPIEGEL, Eduard – redactor la Contemporanul, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 549 din 6 iunie 1967;
2825. SPINA, G. (n. George SCHNEIDER) (n. 1896) – după august 1944 ziarist la Libertatea, autor de versuri proletcultiste la Veac Nou, membru al facţiunii procomuniste din P.S.D.; membru al Comisiei de Epurare a personalului Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 72 din 28 martie 1945, partea I-a, p. 2336); din 1945 în a prim-consilier de presă în centrala Ministerului Informaţiilor, ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255; M.Of. nr. 105 din 12 mai 1945, partea I-a, p. 3805); director general adjunct al director general al Direcţiei Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice şi Difuzării Cărţii de pe lângă Consiliul de Miniştri (1950-1952), ulterior arestat; decorat în 1947 de către fostul rege Mihai cu Ordinul “Meritul “Cultural” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 192 din 21 aug. 1947, partea I-a, p. 7543) (Carol Neumann apud Solomovici 2003: 380, 248; L. Constantin 2009b: 20; Kuller 2008a: 365-6);
2826. STARCK, Otto (fiul lui Jean şi Rebeca (n. Davidsohn)) (n. 11.XI.1930 Bucureşti) – redactor la Ed. C.C. al U.T.M. / Tineretului (1950-1954), apoi la Radiofuziune, publicist, emigrat în Israel în 1984, membru al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română;
2827. STEINBERG, Ada – după război, timp de două decenii, traducător al Ed. Cartea Rusă, “între cei mai activi” (L. Constantin 2009: 17), cu titluri precum Muzica sovietică în plin avânt (1951), Torentul de fier (1951), etc.
2828. STELEA, C. Beatrice – la începutul anilor ’60 redactor la Lupta de clasă, decorată cu ordinul Muncii clasa a II-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963;
2829. STIEBER, Cleo – iniţial crainică a Radiodifuziunii, începând cu 1958 crainica Televiziunii Române alături de Florin Brătescu (i-a succedat la TVR Marianei Zaharescu, tot evreică) (inclusă şi în Kuller 2008a: 458, cu numele “Stiber”);
2830. STARK, N. Alexandru (6.XII.1931 Târgovişte – 29.X.1992 Paris) – reporter al Radiodifuziunii (1949-1959), transferat la TVR (1958-1960), în anii ’60 corespondent la Moscova, colaborator la Flacăra, Scânteia, Scânteia Tineretului, România Liberă, în anii ’70-’80 realizator de emisiuni la TVR, după 1989 angajat la MAE şi ulterior corespondent guvernamental la Paris; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2831. STERNLIEB, Idel – în iulie 1945 numit de către ministrul propagandei membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (M.Of. nr. 147 din 5 iulie 1945, partea I-a, p. 5649);
2832. STILLER, A. Aristina (1915 – II.2009, cimitirul evreiesc Giurgiului Bucureşti) – redactor la Contemporanul, decorată cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 549 din 6 iunie 1967;
2833. STRUJAN, Sorin Paul (n. WEINSTAIN, fiul Reginei)398 (1923 Piatra Neamţ – 6.X.2011 Bucureşti) – jurnalist; redactor Agerpres până la sfârşitul anilor ’60, apoi la Lupta de clasă (articole în 1971), ulterior redactor la Ed. Politică; soţul activistei Fani Strujan;
398 V. şi http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_08.html.
276
2834. STUTMAN, N. Idel – în anii ’60 redactor principal la Editura Politică; decorat cu Medalia Muncii Decretul Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2835. SUHAIA, S. Sara – ilegalistă (membru de partid din anii ’30), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1251), după război activistă de partid, în anii ’50 redactor la Editura de Stat pentru Literatură Politică şi doctorandă la una din şcolile superioare de partid (C. Lupu 2011; Opriş 2004), ulterior şefă de secţie la Editura Politică; decorată cu ordinul “Meritul Cultural” clasa a IV-a prin decretul nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2836. SZABO, Eva (soţia colonelului de Securitate Eugen Szabo) – redactor la Scânteia în anii ’50-’60;
2837. SZEKELY, Sara (n. Charlotta Szekely Iacobovici, la 3.XI.1910; zisă “Şari”) – membru de partid din 1935, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); în 1947 încadrată prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); deputată supleantă de Braşov, din partea Uniunii Populare Maghiare (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748); instructor în cadrul sectorului Evidenţa Carnetelor şi Documentare al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., apoi inspector de cadre la Radiodifuziune în anii ’60; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (11/1954);
2838. SZEJELY, Suzana – din 1948 consilier la Direcţia Administrativă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 193 din 21 august 1948, partea I-a, p. 6943);
2839. ŞELMARU, Florica (22.IV.1916 – 9.I.1982) – soţia lui Traian Şelmaru, după august 1944 membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948), membru de partid din 1945, în luna mai a aceluiaşi an (când încă mai purta numele “Florence Terner”399) încadrată ca şefă de secţie la Direcţia Presei în Ministerul Propagandei, ulterior ziaristă la România Liberă (în echipa condusă de N. Bellu, ocupând funcţia de redactor şef-adjunct) până în anii ’50, cu dosar de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1955), apoi corespondentul ziarului Scânteia la Moscova, ulterior membru al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale şi traducătoare la diverse edituri din ţară, în anii ’70 redactor la ziarul Munca; decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. a IV-a iar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; incinerată la crematoriul Cenuşa;
2840. ŞERBU, I.(gor) (n. Izu SCHECHTER, fiul lui Şaie şi Rebeca (n. Solomon)) (n. 1.X.1934, Bârlad) – redactor la Contemporanul şi Viaţa studenţească (în perioada 1952-1958), emigrat în Israel în 1966, unde îşi continuă activitatea jurnalistică la mai multe publicaţii de limbă română; membru al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română;
2841. ŞMILOVICI, Max – din 1 decembrie 1947 şef de birou în centrala Ministerului Informaţiilor, ulterior al Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 288 din 12 dec. 1947, partea I-a, p. 11029);
2842. ŞTEFAN, I.M. (n. Alexandru Sergiu ŞRAGHER, fiul lui Henri şi Iulia (n. Mandel)) (1.II.1922 Bucureşti – 22.X.1992 Bucureşti) – scriitor şi jurnalist; redactor la Jurnalul de dimineaţă (1946-1947), secretar de redacţie la Studentul român (1947-1948), redactor la Agerpres (1948-1950), la Editura Tehnică (1950-1951), şeful Serviciului Presă din Ministerul Construcţiilor (1951-1961), funcţionar la Centrul de Documentare pentru Construcţii şi Arhitectură (1961-1969), redactor la Magazin istoric (1969-1973);
2843. TACCIU, Elena-Esther (n. ROSENBERG, fiica lui Solomon şi Mera (n. Stashun) (6.XII.1933 Fălticeni) – scriitoare şi critic literar, după absolvirea liceului redactor la Editurile U.T.M. / Tineretului şi pentru Literatură (1953-1955), apoi studentă, ulterior profesoară în învăşământul liceal; membru al U.S.R. pensionară din 1982; emigrată în 1990 în Israel;
2844. THALER, Felicia – în 1949 referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658); în anii ’50 redactor la secţia (viitoarea redacţie) Buletin Special a Agerpres;
399 V. M.Of. nr. 120 din 30 mai 1945, partea I-a, p. 4461.
277
2845. (?) TITREA, I. Boris – redactor la Scânteia Tineretului, decorat prin Decretul nr. 696 din 6 noiembrie 1964 cu Medalia Muncii clasa a III-a;
2846. TOMA, A. Sidy (Sara) (24.II.1891 – 15.VI.1976 Bucureşti) – soţia lui Alexandru şi mama lui Sorin Toma, membru de partid din 1945, redactor la Scânteia în anii ’40-’50, membru în C.C. al U.F.D.R. (1948-?), cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951) (dosar T/62 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a; incinerată la crematoriul Cenuşa”;
2847. VASERMAN, N. Henrieta – la începutul anilor ’60 redactor la Lupta de clasă, decorată cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963;
2848. VERONA, Sergiu (fiul lui Haim) – în peroada războiului deportat în Transnistria, după război activ în domeniul cenzurii presei (cf. fostului său coleg de birou, Carol Neumann, apud Solomovici 2003: 379; 2004: 400), în anii ’50-‘60 redactor la Agerpres, cu facultatea absolvită la Moscova şi doctorat la Academia “Ştefan Gheorghiu”, autor al unor articole şi cărţi pe probleme de politică internaţională, în anii ’70 cadru didactic şi cercetător la Institutul de Ştiinţe Politice şi de Studiere a Problemei Naţionale din cadrul Academiei “Ştefan Gheorghiu” şi redactor la revista Lumea, stabilit în 1986 în circumstanţe incomplet elucidate în S.U.A., unde a activat ca analist de politică internaţională, specializat în spaţiul ex-sovietic;
2849. VITNER, Carol – încadrat iniţial în iunie 1948 ca translator interpret-şef la Direcţia Culturală, dar transferat rapid ca lector la Direcţia Presă (organismul instituţional de cenzură) din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1949), responsabil de controlul pe teren al cărţilor (M.Of. nr. 148 din 30 iunie 1948, partea I-a, p. 5463-4; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134; A.N.I.C., fond D.G.P.T., dosar 7/1948, apud Corobca 2008b);
2850. UŞER, Mandi – membru în prima echipă de cenzori împuterniciţi de comisia de cenzură din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale în 1945 (Corobca 2008: 15, n.7);
2851. VEITH, F. Iulia – în anii ’60 redactor la Editura Politică; decorat cu Medalia Muncii Decretul Preşedintelui Consiliului de Stat nr. 729 din 24 octombrie 1969;
2852. WALD, Elena I. – responsabilă montaj în TVR începând cu 1956, decorată cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 27 din 26 ian. 1967;
2853. WEISER, Mircea – regizor al Televiziunii încă de la înfiinţare (1956);
2854. WEISSGLAS, I. James Immanuel (14.III.1920 Cernăuţi – 28.V.1979 Bucureşti; fiul lui Isak) – traducător şi poet germanofon, deportat în Transnistria (1942-1944), stabilit în Bucureşti în 1945, secretar tehnic şi corector la editura Europolis (1945-1948), documentarist, apoi translator principal la România Liberă, traducător de limbă germană la diverse edituri sub pseudonimul “Ion Iordan” şi publicând poezii la revista de limbă germană Neue Literatur; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul nr. 33 din 27 ian. 1973) (v. şi Kuller 2008a: 416);
2855. WEISSMAN, Iancu – avocat, la sfârşitul anilor ’40-începutul anilor ‘50 la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă (în autobiografia de la Securitate a lui Isac Peltz400);
2856. WILNER, Carol – din 1947 şef de serviciu în centrala Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 134 din 16 iunie 1947, partea I-a, p. 4860);
2857. ZAICIK, Olga (căs. Spitzer) (fiica lui Manase Zayczyk şi Jona (n. Landau)); în numeroase documente cu numele ortografiat românizat “Zaicic”) (n. 8.XI.1921 Łódź, Polonia) – traducătoare, stabilită în România în 1927; după război redactor, succesiv, la Editura de Stat (1948-1951), E.S.P.L.A. (din 1959 şef de secţie), Ed. pentru Literatură Universală (din 1965) şefa secţiei de literaturi romanice) şi Ed. Univers (1970-1976, pensionată); colaboratoare la Secolul 20, România literară, Cahiers roumains d’etudes litteraires, etc.;
2858. ZALIS, Henri (n. 25.V.1932, Bucureşti) (fiul lui Iancu şi Sally (n. Rosman)) – cunoscut mai degrabă ca istoric şi critic literar; fost redactor la ziarul sindicatelor, Munca (1949-1953), Viaţa
400 V. http://talusa1946.forumculture.net/t1477-peltzv.
278
Militară (1953-1955, sub pseudonimul Horia Zamfir), redactor şi apoi corector la Gazeta literară (1955-1958, 1959-1962), colaborator frecvent la revista Teatrul, unde semna articole precum “Despre dogmatism în critica dramatică”401, “Cerinţele epocii şi eroul revoluţionar”402 sau “Valori realist-socialiste în dramă”403, apoi angajat al Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, ca bibliotear (1963-1967), documentarist (1967-1972), redactor (1973-1979), cercetător (1979-1987); semnatar al unor articole în Săptămâna, Tribuna, Cronica, suplimentul literar-artistic al Scânteii Tineretului şi Ateneu (sub pseudonimele “Horia Zamfir, Radu Zamfir şi Radu Rotaru); delatorul lui Paul Goma în scandalul pe marginea revistei Viaţa Românească a U.S.R.; căs. cu Marilena (d. 2011), medic pediatru;
2859. ZINCĂ, Haralamb (n. Harry Isaac ZILBERMAN, fiul lui Iosif şi Carolina (n. Sielberman)) (4.VII.1923 Roman – 28.XII.2008 Bucureşti) – cunoscut publicului mai degrabă ca autor de romane poliţiste şi de spionaj, în perioada sa publicistică de început în rândurile proletcultiştilor; bibliotecar al A.R.L.U.S. (1945-1946), activist de partid responsabil în secţia Cultură şi Arte (1946-1948), apoi activist sindical (1948-1950), apoi redactor-şef adjunct la Tânărul scriitor şi Luceafărul, respectiv redactor la Viaţa Românească în anii ’50, secretar responsabil de redacţie la Gazeta literară (1962-1967), ulterior directorul Casei Scriitorilor (din 1967); căs. cu Stela, tatăl actorului şi regizorului Andrei (Abraham) Zincă;
Operate în profunzime şi în anvergură, asemenea contabilizări confirmă factual şi verificabil percepţii prima facie subiective precum cea exprimată de Leonte Răutu (el însuşi evreu, de altfel) într-o şedinţă din 1960 a B.P. al P.M.R.: “în sistemul editorial erau peste 40% evrei” (apud Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 644).
În fapt, aprecierea lui Răutu pare chiar o subestimare; în anii ‘50, în arhitectonica instituţională a primilor ani de comunism în România, sectorul presă-tipărituri a fost unul din cele mai aglomerate în evrei. Practic, toate editurile de acoperire naţională (de profil generalist) erau conduse de evrei: Ed. P.M.R. (viitoare “pentru Literatură Politică”, ulterior “Politică”) – Barbu Zaharescu, apoi Jack Podoleanu, din 1952 avându-l ca director adjunct pe Leonte Tismăneanu, iar din 1964 condusă de Valter Roman; Editura de Stat (1948) – Al. Toma (Moscovici), avându-i ca adjuncţi pe Petre Năvodaru (Fischer) şi Ion Aszody; Cartea Rusă – Ilca Melinescu (ulterior directoare şi la Ed. pentru Literatură Universală), iar apoi Armand Popper; Scînteia – ştefan Solomon; E.S.P.L.A. (fosta Fundaţie Regală pentru Literatură şi Artă) – Al. Toma (secondat de Iosif Katz); Ed. Cultura Poporului – Virgil Montaureanu; Editura Tineretului – Mihail Maxim (Stahl); Editura în limbi străine – Paul Luchian (plus ambii directori adjuncţi Gh. Wolf(f) şi Gh. Fodor); Ed. Tehnică – Carol Neuman(n); Ed. pentru Literatură – Radu Lupan (Leibovici), Ed. Academiei R.P.R. – Al. Graur (1955-1974); iar la nivelurile ierarhice imediat inferioare, se regăseau în diverse funcţii: S. Iosifescu şi Vera Călin (Ed. pentru Literatură), Veronica Mihăileanu (Ed. Tineretului), R. Albala, B. Elvin, L. Cassvan, D. Hîncu, M. Aderca, Al. Sever, H. Negrea, I. Soare (Sonnenfeld), R. Joil, I. Weissman, I. Jianu (Stark), Z. Ornea, S. Drăguşanu (toţi la E.S.P.L.A.), O. Zaicik (Ed. de Stat); L. Redlinger (Ed. Enciclopedică), Sorina Malcaş, Ana Pauker (după 1956) la Ed. Politică), Beti Caragiale (Ed. Ion Creangă); Fl. Mugur (Cartea Românească), P. Solomon (Cartea Rusă), etc.
Cvasiidentic, majoritatea covârşitoare a serviciilor/direcţiilor de presă din ministere era condusă de evrei: R. Hillard (M.A.E.), L. Almosino (Poştă şi Telecomunicaţii), E. Boldan (Învăţământ), Al. Buican (Arnoldi) (M.A.E.), C. Baltazar (Industrie Alimentară), L. Demetrius (Informaţiilor), succedată de M. Rudich, I.M. Ştefan (Şragher) la Ministerul Construcţiilor, etc.
Chiar şi la jumătatea anilor ’50, aşadar după “epurările” din 1952, conducerea centrală a organelor de cenzură era în continuare dominată autoritar de evrei: şeful D.G.P.T., directorul Iosif
401 V. Teatrul, an II, nr. 4 (aprilie), 1957, pp. 44-47.
402 V. Teatrul, an IV, nr. 3 (martie), 1959, pp. 21-24.
403 V. Teatrul, an III, nr. 6 (iunie), pp. 20-25.
279
Ardeleanu (Adler), ambii adjuncţi ai săi, Raia Vidraşcu şi Horia Panaitescu (Witzling), plus cel puţin 2 din cei 5 directori – Moise Rosenzweig şi Florentina Molho Moraru. Lor li se adaugă în primii zece ani postbelici: Siegfried Alperin, Gherghina Ardeleanu (Adler), Paul Cornişteanu, (?) Gh. Gonda (Zsille), Nicolae Hodoş, Alice Horovitz, Joseta Stănescu, Eugen Schileru şi Al. I. Ştefănescu – membri ai Comisiei de Cenzură instituite la 2 mai 1945 în cadrul Ministerului Propagandei; Radu Mănescu (Mintzer, şeful Direcţiei Generale a Editurilor, Industriei Poligrafice şi Difuzării Cărţii, 1950-1952) şi adjunctul său, G. Spina (Schneider); Ana Naum (şefă adjunctă a E.P.D.); iniţial Petre Năvodaru (Fischer), iar din august 1948 Andrei Lăzărescu (Lazarovici) (membru al Comitetului Director al Editurii de Stat); M. Slocever, Ida Schwartz, L. Mindirigiu, Mandi Uşer, F. Schäffer, C. Vitner, M. Cohn, Salvador Molho, Matei Wolf, Dolores Bancic, Carol Neumann, mr. Lewin, S. Schnapp, Vl. Colin (Cohn), E. Stănescu (Fischel), I. Bercu, S. Verona, J.M. Baruch, L. Băluş, (?) C. Gutter, K. Rothenari, R. Grumberg, H. Cajal, I. Littman, etc. – între zecile de cenzori din Ministerul Propagandei, apoi Ministerul Artelor (şi Informaţiilor), iar în final D.G.P.T.;
În aceeaşi primă decadă postbelică, Agerpres era condusă de facto de directoarea adjunctă Stela Moghioroş, secondată de D. Hervian şi avea estimativ în redacţie de 2 ori mai mulţi evrei decât români: P. Solomon, Y.N. Goldenberg, F. Antip (Solomon), Z. Brumaru, S. Strujan, R. Lupu, Stela Ivănescu (Bally), Sabina Leibovici, F. Thaler, H. Liman, S. Verona, Felea, M. Rudich, N. Rateş, I.M. Ştefan, L. Schinderman, etc.
În sectorul de presă propriu-zisă (domeniu predilect de suprareprezentare a evreilor indiferent de ţară şi regim), în toate redacţiile principalelor ziare de tiraj naţional de profil social-politic, majoritatea evreiască era covârşitoare. Astfel, în decada 1945-1954 activau de pildă (aproape toţi semnând sub nume românizate, după cum se poate constata):
 la Scânteia (estimativ 90% evrei între redactori şi colaboratorii cvasipermanenţi pe perioada analizată) – Miron Constantinescu ((?) M. Kohn, director 1945-1949), Sorin Toma (Moscovici, redactor şef 1947-1960), S. Brucan (Bruckner), Şt. Voicu (Rotenberg) şi H. Liman (Lehman) (redactori-şef adjuncţi), I. Ardeleanu (Adler), P. Cornea, S. Moghioroş (Radosoveţkaia), H. Obedeanu (Lazarovici), L. Răutu (Oigenstein), T. Savin, V. Roman (Neuländer) (1946), Tr. Şelmaru (Terner), V. Bârlădeanu, Al. Buican (Arnoldi), Paul Solomon, Avram Croitoru, E. Frunză, V. Eschenazy, P. Lupaşcu, S. Mladoveanu (Remy), Tudor Olaru (Gerber), S. Fărcăşan (Finkelstein), V. Russu, N. Corbu, Sidy Toma, etc.;404
 la Contemporanul (într-o proporţie identică celei de la Scânteia) – I.N. Bălănescu (Rosenzweig), S. Alterescu (Ierusalim), S.R. Bratu (Barasch), I. Călugăru (Croitoru), M. Cremene, D. Hîncu, R. Lupan (Leibovici), T.G. Maiorescu (Mayer), M. Marcian (Marcus), J. Popper, E. Suter şi Ion Vitner, I. Ardeleanu (Adler) (după perioada de la Scânteia), N. Moraru (Şafran), M. Cruceanu, V. Silvestru (Moscovici), E. Spiegel, I. Şerbu (Schechter), A. Stiller, Al. Buican (E. Arnoldi), O. Crohmălniceanu (Cahn), I. Felea (Feller), M. Breazu (Mendelovici, v. infra), H. Liman (Lehman) (din 1946), I. Mihăileanu (Buchman), etc.;
 la Scânteia Tineretului – practic întreaga redacţie – Milu Brucăr, I. Sava-Segal, B. Titrea, Herman Juster, T. Solomovici, H. Zalis, R. Cosaşu (Röhrlich), George Radu Bogdan, B. Dumitrescu (Dollinger), Şt. Iureş (Juster), C. Roman (Rosenthal), M. Breazu (Mendelovici), M. Lupu, Şt. Halmoş, soţii Mihăileanu (Bruchman), Al. Mirodan (Salţman), etc.;
 la România Liberă (probabil peste 85%) – N. Bellu (Schor), S. Alterescu (Ierusalim), J. Popper, E. Schileru, N. Moraru (Şafran), A. Arsene Maria (Leibovici), Al. Cornescu (Hirschfeld), H. Dona (Natansohn), F. Şelmaru, Ani Stanciu, Frimu, Z. Florea (Frühman), S. Săveanu, V. Silvestru (Moscovici), Gh. Rus(s)u, S. Palty, N. Lupu, L. Sărăţeanu (Zeltzer), S. Schnapp, Tr. şi
404 Practic, exceptând cazul controversat al lui Miron Constantinescu, în redacţia Scânteii din primii ani postbelici cu greu pot fi identificaţi doi români: Pavel Chirtoacă, respectiv Nestor Ignat.
280
F. Şelmaru (Terner), A. Dumbrăveanu (Berman), I. Weissglas, E. Molho, E. Phoebus, A. Marcovici, I. Cojocaru, U. Friedberg, I. Iosefovici, etc.
 în rest, deşi poate în proporţii poate nu atât de spectaculoase, evreii ocupau poziţii-cheie în redacţiile Flacăra, Lupta de clasă, Frontul Plugarilor, Muncitoarea, Graiul Nou, Presa Noastră, Era Nouă, Universul, Veac Nou, Munca, etc., ducând proporţia cumulată de evrei în toate publicaţiile centrale de profil generalist ale statului comunist undeva în jurul a cel puţin 50%, adică fiecare al doilea redactor, aceasta în contextul – se cuvine repetat – al unei ponderi a minorităţii evreieşti de doar 1% în populaţia României în prima jumătate a anilor ’50!
Şedinţa din 2 septembrie 1953 a conducerii secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. cu redactorii-şefi ai ziarelor centrale oferă o altă mostră a “evreizării” covârşitoare a aparatului propagandistic din perioada stalinistă: din cei 12 participanţi la întrunire, 10 erau evrei: L. Răutu, şeful secţiei Propagandă şi Agitaţie; Ion Mihăileanu (Buchman) (Scânteia Tineretului), Silviu Brucan (Scânteia); Horia Liman (Lehman) (Contemporanul); Marcel Breazu (Bresliska) (România liberă); Henri Dona (Radiodifuziune); Ecaterina Borilă (Abraham) (Viaţa sindicală); Dinu Hervian (Agerpres), Aurel Baranga (Urzica); Leon Sărăţeanu (R.E.P.S. din cadrul Radiodifuziunii) (v. stenograma în A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 81/1953, ff. 1-4).
Cât priveşte radioul şi televiziunea, nivelul ierarhic al poziţiilor ocupate şi ponderea evreilor în cele două instituţii în primii 10-15 ani postbelici doboară probabil orice record:
 toţi şefii sucesivi ai Radioului din primii zece ani postbelici – E. Gelles (1945), N. Moraru (de facto între 1945 şi 1946), Matei Socor (1946-1952) respectiv Melita Apostol (ca director general al direcţiei de resort din cadrul Consiliului de Miniştri în perioada 1954-1958);
 directorii generali adjuncţi Iosif Petre (1945-1946), Al. Graur (1949-1952) şi Laurenţiu Profeta (1949-1953, v. infra),
 T. Bratin – director de programe, P. Kamerling – şeful direcţiei personal, Reich – directorul tehnic, L. Raţiu – directorul studioului Regie, L. Sărăţeanu – redactorul-şef adjunct al R.E.P.S., N. David – şeful secţiei culturale (din 1949, succedându-i lui Al. Graur),
 între redactori, crainici, consilieri şi reporteri ai radioului şi/sau televiziunii, respectiv funcţionari din aparatul central de stat cu atribuţii în materie: Siegfried şi Samuel Alperin, H. Aramă, V. Lazarov, T. Brateş, Vl. Colin, R. Bart, D. Livianu, A. Giroveanu (Engelberg, v. infra), Marcel Rosman, R. Bart, Israil Bercovici, Paul Bernstein, Adolf Wald, Edith Silvian, Henrich Carasso, Margit Rudich, Stefania Perlmutter, Melita Mayer, Marceal Holban, Igor Block, Bernard Bereanu, Eugen Preda (în acea perioadă un simplu redactor), Idel Sternlieb, Cleo Stieber, Al. Stark, S. Cunea (Cohn), Ernest Halpert, Hugo Landes, S. Alterescu, M. Florea (Forschmidt), Boris Marcu, N. Stroe (Nacht)405, Octavian Sava, O. Pancu, H. Albulescu (Hoffman), Ada Brumaru, Alexandru Fermo, Adolf Oprescu, Dusi Mura (v. infra), V. Porumbacu, Heinrich Carasso, E. Jurist, Fl. (Legrel) Mugur, F. Mohr, A. Margul-Sperber, Maria Lovinescu (Strumschi/Grinberg), Tania Lovinescu (Goldenberg), O. Starck, M. Petroveanu, Ţ. Goldstein, E. Mihailovici, H. Negrin, Willy Savin, Albet Clain, M. Rausser, Andrei Brădeanu, Solly Fişman, E. Irsai, Mia-Blanche Ionescu, Samoil Leibovici, I. Ollere, Carol Petala, Elena Wald, Erika Petruşa, etc., etc., etc.
În sfârşit, situaţia din presa centrală nu era nicidecum discordantă faţă de cea din presa locală. La Iaşi spre exemplu, în 1948, angajaţii ziarului “democrat” Opinia erau în integralitate evrei: Janeta Benditer (viitoarea profesoară universitară), A. Mircea (Meerovici), Sandu Zonenreich, Leonte Zilberman, Jean Leibovici, Coca Orenstein, Sama Manas şi David Schwartz (v. Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie, 1879-1950, dosar 628/1948, ff. 30-31); în acelaşi an, al deplinei instaurări a comunismului în România, redacţia ziarului local Lupta Moldovei, deţinut până atuncia, alături de tipografia aceluiaşi trust, de viitorii “culturnici” Mihail Novicov şi Ihil
405 A continuat mulţi ani după 1944 emisiunea “Ora veselă” la Radio; decorat cu titlul de “Artist emerit al poporului” prin Decretul nr. 508 din 1954 al Prezidiului M.A.N.
281
Benditer, se compunea din Leonard Zăicescu (Zilberman), Levensohn, Iosif Nathansohn, Leon Kleinstein, Leo Klep, Max Damscher, Bercu Croitoru şi Sache Braunstein (idem, ff. 34-35), plus Jacob Popper (v. infra); iar din cele 7 tipografii care fiinţau în oraşul Iaşi la sfârşitului anului 1945, cel puţin 6 din ele erau conduse/deţinute de evrei: “Progresul” (Milca A. Grimberg), “Lucrătorii asociaţi” (Pincu Herş, Simon Şmilovici, Michel Israel şi Leila Beila Schwartz), “Victoriei” (Segal Nisem, Iancu Braer şi Marcu Solomon), “Moldova Liberă” (Mihail Novicov (Neuman) şi Ihil Benditer), “Manolos” (Isac Weisbuch) şi “Munca grafică” (Leib Marcu), singura incertitudine remanentă fiind cea referitoare la identitatea lui Alexandru Terek, proprietarul tipografiei de pe strada Mârzescu nr. 8 (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie, 1879-1950, dosar 470/1945, ff. 85, 139, 160 şi 173);
Concluziv şi oarecum redundant ca precizare, ponderea şi poziţia ierarhică a evreilor în sistemul editorial-tipografic şi în mass media primilor ani de comunism, cei ai cruntei terori staliniste, rivalizează şi, în mod posibil mai ales din perspectiva poziţiilor decizionale ocupate, pare chiar să depăşească ponderea şi influenţa evreilor din aparatul administrativ-politic al aceleiaşi perioade.
EDUCAŢIE ŞI CERCETARE
(sectoarele ideologizate)
2860. AGAGIAN, Hermina (1915 – XI.2009, Bucureşti, cimitirul sefard) – asistentă la catedra de economie politică a I.P.B. (?-1953-1954-?);
2861. ALTERESCU, Sara (n. Sara Moiseevna FAINBOIM) – evreică basarabeancă, fostă spioană în favoarea U.R.S.S. în perioada interbelică (condamnată în instanţă), deţinută împreună cu Ana Pauker, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 885); după război membru P.C.R./P.M.R. şi în anii ’50 şefă de lucrări (cumul) la catedra de marxism-leninism, Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a; în viaţă în 1994, intervievată fiind de Robert Levy (v. I.P.B. f.a., p. 45; Levy 2002: 51, 59, 203, 223, ş.a.; dosarul de la C.C.P. nr. 380/1062 din 9.IV.1947);
2862. APOSTOL, Pavel (n. Pavel ERDÖS406) (n. 16.XI.1920 Arad) – evreu maghiarofon, instalat în locul lui Lucian Blaga la Universitatea din Cluj, profesor de filosofie şi marxist dogmatic (încadrat în 1949 ca profesor adjunct de materialism didactic şi istoric la Facultatea de M;uzică a Institutului de Artă din Cluj), membru al Academiei “Ştefan Gheorghiu”, prorector al I.C.P.C.D. şi director L.A.P.I.; turnător la Securitate, sub numele de cod “Şerban”, al lui Lucian Blaga şi al ginerelui acestuia, Tudor Bugnariu (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 712; Tismăneanu 2011c; Kuller 2008a: 431; M. Roşca 2003: 151; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 403, 716, 719; Verdery 1995: 151-2);
2863. AUSCHI, Arthur – şef de lucrări la cabinetul de marxism-leninism al Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1951) (I.P.B. f.a. p. 41);
406 V. M.Of. nr. 273 din 28 nov. 1945, partea I-a, p. 10381.
282
2864. AVRAM, L. (n. Leibu) – cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative din Bucureşti, menţionat în memoriile lui Aurel Sergiu Marinescu (2010);
2865. BANU, Ion (n. Ionel BLAU407) (16.VI.1913 Bucureşti – 12.V.1993 Bucureşti); profesor de istoria filosofiei la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti şi autor la Revista de filosofie; cf. Breviarului Bibliografic consacrat evreilor din România, “[î]n ultimii ani de viaţă s-a apropiat de comunitatea evreiască, susţinând interesante prelegeri cu teme iudaice” (Kuller 2010: 190, 2008: 51-2 şi 2005: 10; FEDROM 2008: 86, poziţia 24); incinerat;
2866. BARATH, Eugen (n. BRATYNKA) – membru de partid; în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public asistent de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Economico-Juridico-Administrative a Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1259); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1963;
2867. BARTFELD, Leo – în ianuarie 1949 numit de către ministrul Învăţământului Public profesor univ. de materialism didactic şi materialism istoric la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 778);
2868. BĂLĂNESCU, N. Ion (n. Marcu ROSENZWEIG) – cf. unor surse nepot de unchi al lui Mihail Roller (v. Slama Cazacu 2005-2006: 23), după război membru de partid, profesor la Universitatea Bucureşti (C.I. Parhon), implicat în epurările din 1948-1949, şi publicist la Contemporanul408; în anii ’50 – ’60 profesor cercetător la Institutul de Psihologie al Academiei R.P.R. şi autor al unor articole în Revista de psihologie; emigrat în Israel în 1969, ulterior în Marea Britanie, împreună cu fiul său, violonistul Alexander Bălănescu;
2869. BÁNYAI, László “Ladislau” (n. BAUMGARTEN) (17.XI.1907 Baia de Criş – 3.VI.1981 Bucureşti) – evreu maghiarofon; ilegalist; profesor la Facultatea de istorie (1946-1957) şi chiar rector al Universităţii din Cluj (1952-1956), apoi profesor de istorie la Universitatea Bucureşti (1957-1958), colaborator la Era Socialistă, Lupta de clasă, Korunk, director adjunct al Institului de Istorie “Nicolae Iorga” (1958-1967); autor al unor lucrări precum “Lupta mişcării muncitoreşti transilvănene pentru făurirea statului naţional unitar” (Lupta de clasă, 1968), “Contribuţia maselor populare din Transilvania la eliberarea ţării de sub jugul fascist [23 August 1944 – 25 octombrie 1944]” (Cumidava, 1969); “Partidul Comunist Român în fruntea luptei comune a oamenilor muncii români şi maghiari împotriva dictaturii militaro-fasciste şi a cotropirii horthyste. MADOSZ-ul în anii 1940-1944” (An. Ist., 1971) “Lupta comună a oamenilor muncii români şi maghiari împotriva dictaturii militaro-fasciste şi a cotropirii horthiste (1940-1944)” (Împotriva fascismului, 1971), etc.; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 15/1959, respectiv fiţă de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie, dosare anexe nr. 136/1955 şi 139/1955;
2870. BELLU, Elena (n. Helena LÖWY, fiica lui Eugen şi Johana) – originară din Ardeal, ilegalistă, condamnată pentru activităţi comuniste în perioada interbelică, după război profesor de filozofie la Universitatea Bucureşti, din 1974 la Institutul Politehnic Bucureşti, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (135/1955), profesoară de marxism-leninism, apoi de materialism dialectic la Facultatea de Chimie din Bucureşti în anii ’60, autoare a unor articole de filosofie politică marxistă în Revista de filozofie; soţia lui Nicolae Bellu (v. supra), cu care va avut doi copii: Ioana şi Andrei; încă în viaţă în Bucureşti în primăvara lui 2011, locuind în continuare în locuinţa de pe str. Crângului;
407 Schimbarea numelui în baza deciziei nr. 97.246 din 30 sept. 1946 a ministrului Justiţiei (publicată în M.Of. nr. 234 din 9 oct. 1946, partea I-a, p. 10914).
408 V. inter alia art. “Problema frumosului în artă: Răspuns la ‘Datoria criticii’ (art. d-lui prof. G. Călinescu)”, Contemporanul, nr. 108, 8 oct. 1948,.
283
2871. BENARI, Lenormanda (zisă “Alice”; uneori cu numele de familie ortografiat şi “Benary”) (15.VIII.1903 – 4.IV.1987 România) – în timpul războiului profesoară la liceul patricular pentru fete (evreice; înfiinţat alături de soţia savantului Kreindler) şi la Şcoala de Arte pentru evrei din Bucureşti (1942-1944), membru de partid cu stagiu recunoscut din 1942, după război membru în conducerea Uniunii Patrioţilor şi a U.F.A.R., membru al C.C. al U.F.D.R. (din febr. 1948), activistă P.C.R./P.M.R., în anii ’50 şef de Direcţie în cadrul Ministerului Învăţământului Public şi profesor universitar; decorată în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a (Kuller 2008a: 433; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 151, 154, 157, 166, 477; Solomovici 2001I: 390 şi 2003: 55; Miliţia Spirituală 2011; Ioniţoiu 2006:141; Goma 2008:162; Şt. Mihăilescu 2006: 380; Slama-Cazacu 2005-2006: 23; Hasan 2010: 1; dosar B/105 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
2872. BENDITER, Ichil (fiul lui Efraim şi Haia Perla (n. SCHWEMER)) (n. 20 iunie 1919) – fost ilegalist, internat în lagărul de muncă de la Vapniarka, după august 1944 co-proprietar (alături de Mihail Novicov) al tipografiei “Moldova liberă” din Iaşi şi funcţionar al Comisiei Interimare din cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, membru de partid din 1945, ulterior profesor de marxism-leninism la Facultatea de Filosofie a Universităţii Iaşi (actuala U.A.I.C. Iaşi) (1948-1949), apoi profesor (inclusiv decan) la Facultatea de Ştiinţe Juridice (ulterior de Drept) (1955-1982); emigrat în 1983 în Israel; încă în viaţă, autor, sub nume ebraizat Yehiel Benditer, al cărţii Vapniarca, memorială a deportării din timpul războiului;
2873. BENDITER, Janeta (n. ORNSTEIN)409 (12.III.1917-1980) – soţia lui Ichil Benditer [v. supra], fostă deportată în Transnistria, după august 1944 redactor la ziarul “democrat” Opinia din Iaşi; membră de partid din 1944, profesoară la catedra de marxism-leninism a Facultăţii de Ştiinţe Juridice a Universităţii Iaşi (actuala U.A.I.C. Iaşi) (1948-1951, în 1949 cu grad de conferenţiar), apoi obţinând titlul doctoral la şcoala de partid de la Bucureşti, ulterior profesor de istorie (cu grad de prof. univ. în 1978) la Facultatea de Istorie-Geografie a Universităţii Iaşi (1954-1979) şi redactor la revista filialei Iaşi a Academiei, Studii şi cercetări ştiinţifice; decorată în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
2874. BENJAMIN, Lya (n. 16.V.1931, Târnăveni) (fiica lui Alexandru; căs. cu Harry KULLER) – cunoscută publicului larg doar ca figură venerabilă a comunităţii evreieşti din România după 1990 (implicată în proiecte comunitare precum C.S.I.E.R., editura Hasefer, “comisia” Wiesel”, etc.), partea din viaţă de dinainte de 1989 cvasideplin obscurată: absolventă a facultăţii de istorie a Universităţii de Stat a Uralului “A.M. Gorky” din Sverdlovsk (în prezent Ekaterinburg) în anii ’50, ulterior istoric marxist la, inter alia, “Academia ‘Ştefan Gheorghiu’”, (co-)autoare a unor lucrări precum “Biblioteci muncitoreşti în perioada interbelică” (în Revista bibliotecilor, 1971) sau Imagini ale unui trecut glorios. Din istoria mişcării muncitoreşti a P.C.R. (Ed. Didactică şi Pedagogică, 1974), decorată chiar în 1964 cu Ordinul Muncii” cls. III-a.
2875. BENKO, Samuilă – în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public preparator de marxism-leninism la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1260);
2876. (?) BERCEANU, Vera (n. 1925) – soţia inginerului specialist în aeronautică Lucian Berceanu şi mama lui Radu Berceanu – asistentă la cabinetul/catedra de bazele marxism-leninismului, Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1954), ulterior cu câteva traduceri la diverse edituri;
2877. BEREANU, Bernard (Moise) (n. 1924) – oficial simplu profesor universitar de matematică, dar prezent cu dosar de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1947), urmare a încadrării sale în 1946 ca translator la Direcţia Radio a Ministerului Informaţiilor (v. Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 137/1953 şi M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12877); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA,
409 V. http://www.romanianjewish.org/ro/carte2/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_05_30.html.
284
fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 495); tatăl lui Vladimir Bereanu, realizator TV la Sofia;
2878. BICHMAN, A. Eliza – cercetător la Institutul de Ştiinţe Pedagogice Bucureşti, calitate în care publica articole precum “Educarea dragostei şi a devotamentului faţă de claaa muncitoare şi faţă de partid în cadrul predării istoriei” (coautor C-tin Dinu, Revista de Pedagogie X:4:63-76, 1961) sau “Educaţia ateist-ştiinfifică în cadrul predării istoriei in şcoală” (Studii. Revista de Istorie, sub egida Institutului de Istorie li Filozofie al Academiei R.P.R. (1961); din anii ’70 până după 1990 autoare a unor lucrări în domeniul istoriei; decorată în 1967 (Decretul 604 din 26 iunie) cu Medalia Muncii;
2879. BIER, H. – menţionat într-un grup de cadre didactice şi studenţi ai Şcolii Superioare de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov” în 1949 de către istoricul G. Catalan (2007);
2880. BORGEANU, Alexandru (n. Berl (zis Bernard) LÖWINSOHN, fiul lui Ştrul şi Hene) (15.VIII.1922 – 3.I.2006 Bucureşti, cimitir Giurgiului) – mai puţin cunoscut comparativ cu frate său, Constantin; cadru didactic universitar, autor în anii ’60-’80 al unor articole şi studii în Analele Universităţii Bucureşti, seria Filozofie, precum “Modelul marxist-leninist al claselor sociale şi realitatea contemporană a socialismului” (1983),
2881. BORGEANU, Constantin (n. Iţic (zis Izu) LÖWINSOHN, fiul lui Ştrul şi Hene) (d. 2006) – profesor de filosofie (conferenţiar în 1953, şeful catedrei de filozofie în 1973) şi membru titular şi chiar prorector al Academiei “Ştefan Gheorghiu” în anii ’60-‘80; fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (103/1953); decorat în 1964 cu “Ordinul Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orînduirii sociale şi de stat” clasa a III-a;
2882. BERCOVICI, Levin (var. Lewin Bercovich) – profesor, venit, ca atâţia alţii, din URSS în 1944, şef de cadre la Universitatea Bucureşti (singura sursă C.D. Niculae 2004: 34);
2883. BOLDAN, V. Emil (n. Emil BERENŞTEIN410, fiul lui Vili şi Paulina (n. Lebeanu)) (15.I.1909 Focşani – 1997) – preşedintele Casei de Credit a profesorilor, scriitorilor şi artiştilor evrei din România (1945-1948), redactor-şef al revistei Gazeta Învăţământului (1948-1953), decanul Facultăţii de Filologie a Universităţii Bucureşti (1953-1954), rectorul Institutului de Limbi Străine din Bucureşti (1954-1955), secretar general al Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (1960-1968)411; decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a prin Decretul nr. 635 din 13 oct. 1964
2884. BRILL, Janeta (n. IANCU) (soţia medicului Şuli Brill) – fostă ilegalistă; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1509); după război membru de partid, cercetător la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.M.R./P.C.R., profesor de istoria mişcării muncitoreşti la “Academia Ştefan Gheorghiu” şi autoare de studii social-politice apărute la Ed. Politică în anii ’50-’70 (pensionată cu grad de conferenţiar); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 4/1957; emigrată în anii ’80 în Israel; intervievată de Robert Levy în 1991;
2885. BURSTEIN, I. (Israel) – membru de partid, în anii ’50-’70 şef de departament în cadrul Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R./R.S.R., profesor la Academia de Ştiinţe Economice, respectiv autor al unor articole în revista Probleme Economice;
2886. BYCK, F. Jacques (19.X.1897 – 10.X.1964 Bucureşti; cimitirul “Filantropia”) – filolog şi lingvist, membru de partid, din 1945 profesor la catedra de limbă română la Universitatea Bucureşti / C.I. Parhon, în paralel membru al Consiliului Director al Universităţii Muncitoreşti
410 Românizarea numelui în baza deciziei nr. 17090 din 26 febr. 1947 a ministrului Justiţiei (în M.Of. nr. 51 din 3 martie 1947, partea I-a, p. 1622).
411 Pentru modul în care superviza conformarea la “canonul literar proletcultist”, v. Simuţ 2008: 13
285
din Bucureşti (M.Of. nr. 39 din 17 febr. 1947, partea I-a, p. 1235); decorat cu ordinul Muncii Clasa a III-a prin Decretul nr. 635 din 13 oct. 1964;
2887. CAMPUS, Eliza (n. Elsa EŞCHENAZI) (1908-2004) – evreică sefardă, fosă studentă a lui Nicolae Iorga, încadrată în 1949 ca şef de lucrări, predând istorie contemporană universală, la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, din 1951 cu grad de conferenţiar; din 1959 până la pensionare, la sfârşitul anilor ’70, cercetător la Institutul de istorie “Nicolae Iorga” al Academiei R.P.R.;
2888. CÂMPEANU, Pavel (n. Benjamin KATZ412) (29.II.1920 Bucureşti – 18.XI.2003 Bucureşti) – fost ilegalist (membru U.T.C. din 1935), fost coleg de celulă cu N. Ceauşescu (în 1941 la Jilava, din 1942 la Caransebeş), amic al lui Silviu Brucan; după război activist al secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. şi conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1955), doctor în ştiinţe sociale (titlul obţinut la “A.A. Jdanov”), coordonator al teatrului radiofonic (1960-1967), apoi şef al Oficiului de studii şi sondaje al Radioteleviziunii (1967-1980), până când cade în dizgraţia regimului urmare a emigrării fiului său, Gheorghe Florescu (stabilit la New York, apoi la Washington, via Israel), şi este pensionat; consecutiv, în anii ’80 îşi dezvoltă o reputaţie de critic al regimului413; se deplasează în S.U.A. pentru o intervenţie chirurgicală, dar revine în ţară; după 1989 profesor de jurnalism şi ştiinţe politice, analist şi publicist şi, fireşte, membru G.D.S.; decorat, inter alia, prin Decretul nr. 380 din 1967 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a, iar prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a (?); fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. (dosare anexe nr. 11/1954, nr. inv. 43); după Revoluţie publicist (în special memorialistică) şi membru fondator al G.D.S.; fiul său, Gheorghe, s-a căsătorit cu Olga Bogdan (fostă Bănulescu-Bogdan, fiica ambasadorului Corneliu Bogdan şi a Emiliei, n. Milco), ambii locuind în S.U.A., Gheorghe fiind unul din cei care în 2010 i-au acuzat prompt de antisemitism pe Ion Cristoiu şi Eugenia Vodă; fiica sa, Vera Câmpeanu (căs. cu artistul plastic şi profesorul Nicolae Şaptefrati de la Universitatea Naţională de Arte, împreună cu care are o fiică, Nadia, căs. Mekina), este membru în conducerea Fundaţiei Accept şi militantă a drepturilor homosexualilor;
2889. CÂMPINA, T. Barbu (n. FRI(E)DMAN) (1923-1959 Bucureşti) – ilegalist, absolvent al “Colegiului pentru studenţii evrei” din Bucureşti, în 1946 membru fondator A.R.L.U.S. (subsecţia Învăţământ Superior); în octombrie 1948 numit şefă de secţie în cadrul Direcţiei Interioară a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8214) apoi istoric medievist care spre exemplu îl ipostazia pe Vlad Ţepeş în conflictul său cu boierii ca pe un precursor al marxismului414, cu grad de conferenţiar din 1950, şef de secţie (1952-1955) şi director adjunct (1956-1959) la Institutul de Istorie al Academiei Române şi redactor responsabil al revistei Studii şi materiale de istorie medie (1956-1959), articolul său “Cercetări cu privire la baza socială a puterii lui Ştefan cel Mare (în vol. Studii cu privire la Ştefan cel Mare, 1956, pp. 11-111) obţinând Premiul de Stat al R.P.R. (Kuller 2008a: 100; Solomovici 2004: 567, Pleşa 2006: 165-6, n.5, etc.);
2890. CERNEA, Mihail (n. Moshe CATZ, fiul lui Marcu-Leib şi Seindel (n. Faerstein)) (n. 14.X.1931 Iaşi) – sociolog, membru de partid, cadru didactic la “Academia ‘Ştefan Gheorghiu’” în anii ’60, membru al Comitetului Naţional de Sociologie, cercetător şi şef de sector (1962-1973) în cadrul Institutului de Filozofie al Academiei R.S.R., angajat în 1974 de Banca Mondială (probabil după emigrarea via Israel); membru corespondent al Academiei Române (din 1991); autor şi coautor al
412 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 44016 din 6 mai 1947 în M.Of. nr. 149 din 3 iulie 1947, partea I-a, p. 5611.
413 Scrie sub pseudonim lucrările The Syncretic Society, The Origins of Stalinism şi The Genesis of the Stalinist Order, difuzate în S.U.A, ş ii se deschide un dosar de urmărire informative cu numele de obiectiv “Pavo”. 414 V. Kurt W. Treptow, Vlad III. Dracula: The Life and Times of The Historical Dracula, Bucureşti: Portland, Oregon: Center of Romanian Studies, 2000, pp. 18 ş.u., 44.
286
lucrărilor Lupta dintre materialism şi idealism în istoria filozofiei din România: activitatea P.M.R. de răspândire a filozofiei marxist-leniniste în ţara noastră (1963), Despre dialectica construirii socialismului (1964), Socialismul şi progresul (1967), Contribuţii la sociologia culturii de masă (1970), etc., autor de articole în Revista română de sociologie, Cercetări filozofice, Revista de filozofie ş.a.; activ în S.U.A. ca sociolog şi antropolog, sub numele “Michael M. Cernea”;
2891. CERNEA, Stela (n. Stela JAVETZ, fiica Evei) (23.XII.1933 Bucureşti – 1968 Bucureşti) – soţia (prima a) lui Mihail Cernea, la rândul ei sociolog; membru U.T.M. din timpul liceului şi de partid din 1956; autoare a cărţilor Sociologia burgheză contemporană şi problema claselor (1962) şi Structuralismul funcţionalist în sociologia americană (1970, postum) şi a unor articole în Revista de filozofie;
2892. CLARIAN, Marc (n. Marcu GRÜNBERG) (n. 28.I.1913 jud. Neamţ) – absolvent de medicină şi drept, angajat în anii ’50-’80 la Editura Academiei R.P.R./R.S.R., unde publică diverse materiale în domeniul ştiinţelor juridice (pentru nume, v. decizia nr. 108.946 din 25 oct. 1945 ăn M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9713);
2893. COTER, Carol – asistent la catedra de marxism-leninism a I.P.B. (1950-?) (I.P.B. f.a., p. 45);
2894. CRIŞAN, Ionel (n. Ionel KIRSCHEN415) (7.I.1911 Brăila – 20.XI.1988 România) – membru de partid din 1944, fost şofer al Anei Pauker (cf. memoriilor fostului activist P. Ţugui (2004: 272)), în ianuarie 1948 încadrat în centrala M.A.E. cu rang de consilier de legaţie, ulterior instalat de Mihail Roller director adjunct al Bibliotecii Academiei R.P.R.; adjunctul lui Barbu Lăzăreanu, împreună cu care editează Glose şi comentarii de istoriografie literară (Bucureşti, Ed. Academiei R.P.R., 1958); co-autor (alături de Ion Barbosa) al lucrării Marx şi Engels in limba romînă: 1871 – 1944 (idem, 1956); emigrat în Israel, ulterior stabilit în Brazilia; recunoscut ca evreu în Kuller 2010: 190; probabilă identitate cu a.) “Ionel Crişan” – condamnat pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 27 februarie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8) şi respectiv b.) “Ion Crişan” – inclus între rusofilii asimilaţi din Basarabia în Watts 2011: 196 n. 2) (v. şi C. Lupu 2011);
2895. CSEHI, Iuliu (n. Gyula KLEIN) (26.XI.1910 Satu Mare – 21.VI.1976 Cluj) – maghiarofon, fost deportat într-un lagăr de muncă obligatorie (1943-1944), membru de partid din 1945, profesor la Oradea (toamna 1944 – 1945), redactor la diverse publicaţii din Oradea (1945-1947), director de studii la Universitatea Bolyai din Cluj (1947-1952), profesor de liceu la Aiud (1952-1954), apoi revenit ca profesor de literatură şi estetică la Universitatea Babeş-Bolyai până la pensionare; între “evreii maghiari” din “prim-planul vieţii culturale şi intelectuale comuniste” (Vágó 1981: 123, n.26); membru al filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor; autor al lucrărilor Clasa muncitoare şi literatura în 1963, respectiv Studii (1973), dedicată originilor literaturii socialiste în România (H. Kuller 2008a: 115-6; T. Mózes 1997: 156; Vágó 1981: 123, n.26)416;
2896. CUŞNIR MIHAILOVICI, E. Clara-Claudia (15.V.1903 – ?) – originară din Basarabia; veche ilegalistă, membru P.C.d.R. din 1923, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 82); director (1951-1953) şi apoi director adjunct (1953-1955) pentru muncă ştiinţifică la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice al C.C. al P.C.R., ulterior director al Muzeului de Istorie al Partidului până la pensionare în 1965; decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, în 1953 cu Ordinul Muncii cls. I-a, în 1963 prin decret individual (nr. 385 din 26 iun. 1963) cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a II-a, iar în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. I-a (Decret nr. 38/27.I.1979);
415 V. decizia nr. 79.458 din 12 aug. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 191 din 19 aug. 1946, partea I-a, p. 9027.
416 Asumat şi de Comunitatea Evreilor din Satu Mare, v. http://www.jewishcomunity.ro/index.php?page=content&p=2.
287
2897. DAN, Clara (n. Clara Agneta HERTZ) (1924 Cluj – 2007) – soţia lui Pavel Dan (Davidovics, v. supra); activistă de partid, cercetătoare la Institutul de Filozofie al Academiei Române şi autoare în revista Cercetări filozofice (v. e.g. art. “Despre dialectica generalului şi a individualului” (nr. 4/1955)); autoare în volumul Dialectica materialistă. Metodologia generală a ştiinţelor particulare (coordonat de C.I. Gulian sub egida Institutului de Filozofie în 1963) şi a capitolului “Empirisme et realisme de Marx a Piaget” (în Epistemologie et marxisme, Paris, 1972); emigrată în 1975 în Israel-S.U.A. împreună cu fiul său, Peter (n. 1947, Cluj) (şi probabil şi fiica, Marika), care între timp s-a stabilit la New York (P. Dan 2011, Fred Simescu 2011; comunicare personală P. Dan, dec. 2011);
2898. DAVID, Ludovic (n. Ludwig) – ilegalist, după război activist de partid, conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti în prima jumătate a anilor ’50; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 113);
2899. DAVIDSOHN, Isac “Jan” (25.XI.1907 Sireţel, Iaşi – 24.XI.1984 Iaşi) – ilegalist, dar cu stagiu recunoscut doar din 1947; din 1948 profesor de materialism didactic şi istoric la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Iaşi (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 778), unde a ocupat timp de trei decenii funcţia de şef de catedră; în paralel predând aceeaşi discplină la Facultatea de Ştiinţe Juridice; decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
2900. DEUTSCH, Robert (n. 1934) – fiul activistei Olga Deutsch de la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. (’50), reprezentant al valului de istorici marxişti din deceniile consecutive războiului, student la Moscova (coleg cu Ion Iliescu), unde absolvă în 1957 Universitatea Lomonosov (1957), cercetător la Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.R., consilier la Ministerul Învăţământului în anii ’60 (consilierul lui Mircea Maliţa), din 1967 redactor la Magazin Istoric şi profesor la Universitatea din Craiova, în 1972 rămas în R.F.G. unde fusese trimis ca bursier, după 1989 implicat în celebrul scandal “Megapower”;
2901. DUNĂREANU, Isabela (uneori ortografiat Izabella) – activistă de partid, cadru didactic la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti în anii ’50; în anii ’60 funcţionară la secretariatul general al Consiliului de Miniştri; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (1952); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;
2902. ECKSTEIN SZEPSI, Tiberiu – în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public preparator de Drept Internaţional la Facultatea de Ştiinţe Economico-Juridico-Administrative a Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1259);
2903. EŞANU, Leon (30.VI.1935 Iaşi – 21.XII.2009; Iaşi), istoric cercetător la Institutul de Studii Istorice şi Social Politice (sub tutela C.C. al P.M.R./P.C.R.) (1956-1990), soţul jurnalistei Martha Eşanu (n. Faibiş);
2904. FEUERŞTEIN, Iosif – ilegalist, lector la catedra de bazele marxism-leninismului, Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1954);
2905. FALCON, Herman (n. Herman FRAIER417, zis “Hempi”) (fiul lui Ianoş) (20.IV.1923 Piatra Neamţ – 22.VIII.1995) – evreu maghiarofon, activist de partid şi lector la Şcoala Superioară de Partid “Ştefan Gheorghiu” în anii ’50-’70 (promovează până la gradul de prof. dr.); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 100/1956; decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a, iar în 1971 prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a;
2906. FELEKI, Carol (n. FELDMAN) (n. 6.XI.1907) – ilegalist, la începutul anilor ’50 şeful sectorului Ştiinţă şi Învăţământ Superior la Universitatea “Bolyai” din Cluj şi redactor-şef la ziarul Făclia din Oradea, ulterior responsabil al Institutului de Istoria Partidului, filiala Cuj
417 V. M.Of. nr. 36 din 13 febr. 1947, partea I-a, p. 1132.
288
(Solomovici 2004: 577; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a) (dosar F/36 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);’;
2907. FERENBAC, Iosif (uneori ortografiat şi “Ferenbach”) – membru de partid din 1945; după război încadrat controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 191 din 20 august 1947, partea I-a, p. 7537); în ianuarie 1949 numit de către ministrul Învăţământului Public, cu grad de conferenţiar, profesor de marxism-leninism la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 778); în anii ’50-’60 funcţionar la Direcţia centrală de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniştri, cadru didactiv (din 1952) la Institutul de Ştiinţe Statistice şi redactor şef al revistei Revista de statistică, autor al mai multor publicaţii în domeniu;
2908. FISCHBEIN, Efraim (20.I.1920 Bucureşti – 22.VII.1998 Tel Aviv, Israel) – din 1949 lector la catedra de psihologie educaţională în cadrul Universităţii Bucureşti (şef de catedră între 1959 şi 1975), în paralel şef de departament în cadrul Institutului de Psihologie al Academiei (echipa lui R. Floru), iar apoi Şeful departamentului de psihologie educaţională din cadrul Ministerului Învăţământului; emigrat în Israel, unde a continuat să predea la Universitatea din Tel Aviv;
2909. FISCHER, Iancu – din 1949 numit asistent la catedra de filologie modernă a Facultăţii de Filologie din cadrul noului institut “C.I. Parhon” (M.Of. nr. 28 din 3 febr. 1949, partea I-a, p. 1019);
2910. FLODA, Liviu (n. Adolf I. LEIBOVICI418) (16.VIII.1913 Brăila – 1997 Bucureşti) – după război membru de partid, ziarist (1945-1947), conferenţiar suplinitor la Academia Comercială din Bucureşti şi profesor de istoria formelor sociale la Şcoala Superioară de Muzeografie din Bucureşti (1947-1948), iar în paralel inspector general în centrala Ministerului Artelor / şi Informaţiilor; ulterior pe diverse posturi administrative al mai multe întreprinderi din Bucureşti, semnatar al unor articole la Jurnalul de dimineaţă şi Libertatea; doctor în economie (1946) cu teza “Bugetul de stat în economia socialistă a Uniunii Sovietice); emigrat în Israel, apoi stabilit în S.U.A. în 1963, din 1964 colaborator şi corespondent al postului de radio Europa Liberă, cu pseudonimul “Andrei Brânduş” (Kuller 2008a: 148); decorat în 1947 de către fostul rege Mihai cu Ordinul “Meritul “Cultural” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 192 din 21 aug. 1947, partea I-a, p. 7543);
2911. FLOREA, Z. (n. Zanel FRÜHMAN) – cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative din Bucureşti, menţionat în memoriile lui Aurel Sergiu Marinescu (2010);
2912. FLORIAN, Radu-Henri (1927-1997) – conform propiilor declaraţii supravieţuitor al pogromului din Iaşi, după război membru de partid şi comunist convins, din 1949 până în 1990 cadru didactic de marxism-leninism şi apoi socialism ştiinţific la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, autor la Lupta de clasă (ulterior Era socialistă, unde îl înfiera de pildă pe C. Noica) şi Revista de filozofie, autor al mai multor cărţi de teorie politică marxistă, după schimbarea de regim director al Institutului de Teorie Socială al Academiei Române, redactor-şef la Societate şi cultură şi holocaustolog; până şi un biograf evreu admite, că “[a] plătit totuşi, în unele probleme, tribut dogmatismului” (Kuller 2008a: 149); potrivit altui autor evreu, V. Tismăneanu, Florian nu l-ar fi acceptat ca doctorand, ba mai mult, “nu ştiu ce l-a apucat, […] a devenit subit agitat, a început să se răstească furios, să-mi reproşeze că în bibliografie aveam nume de gânditori burghezi, toţi aceşti Aroni, Berlini şi alţii ca ei…”419;
418 V. M.Of. nr. 27 din 3 febr. 1945, partea I-a, p. 750 şi M.Of. nr. 77 din 3 aprilie 1945, partea I-a, p. 2748 şi respectiv decizia nr. 106.064 din 17 oct. 1945 în M.Of. nr. 248 din 30 oct. 1945, partea I-a, p. 9592;
419V. http://www.contributors.ro/cultura/politologie-si-conformism-in-%E2%80%9Eepoca-de-aur%E2%80%9D-cazul-ovidiu-trasnea/.
289
2913. FLORU, Robert (n. Robert M. FAIER420) (n. 27.V.1922 Bucureşti) – de la sfârşitul anilor ’50 director al Institutului de Psihologie al Academiei R.P.R.; emigrat în anii ’70, stabilit în Franţa, continuând să activeze în domeniul psihologiei; menţionat ca evreu de Kuller (2010: 190; 2008: 439) şi Solomovici (2003: 88));
2914. FONI, Iancu – în ianuarie 1949 numit de către ministrul Învăţământului Public, cu grad de conferenţiar, profesor de marxism-leninism la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 778);
2915. FUCHS, Simon (1907 Tg. Mureş – 1972) – evreu maghiarofon, de profesie mecanic, membru al comitetului judeţean Mureş al P.C.R. în 1945, absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii “Bolyai” din Cluj şi în paralel ziarist în presa comunistă locală din Târgu Mureş şi Cluj, ulterior istoric de partid scriind în limba maghiară, specializat în mişcarea muncitorească din perioada interbelică (v. cărţile Dobrogeanu-Gherea, a marxi eszmék hazai úttörője (1970), A kommunista párthoz vezető úton (1957), Lenin művei Erdélyben a két világháború között (1970), Marx művei Erdélyben (1968), etc.) (v. şi Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 811; Kuller 2008a: 158);
2916. GÁLL, E. Ernö (în unele documente de partid cu prenume românizat “Ernest”) (4.IV.1917 Oradea – 17.V.2000 Cluj) – membru P.C.d.R. din 1938, profesor şi scriitor, între “evreii maghiari” din “prim-planul vieţii culturale şi intelectuale comuniste” (Vágó 1981: 123, n.26), fost deportat în lagărul de muncă de la Buchenwald (familia sa ar fi murit la Auschwitz), din 1948 conferenţiar (filosofie marxistă, ulterior sociologie) şi prorector al universităţii “Bolyai” din Cluj, în anii ’50 între redactorii publicaţiei de limbă maghiară Korunk, autor ocazional la Lupta de clasă; membru în prezidiul Academiei “Ştefan Gheorghiu” din 1970; membru corespondent al Academiei din 1974; propus pentru decorare într-un raport al Direcţiei Treburilor a Cancelariei C.C. al P.M.R. în 1961 (Opriş 2005); coordonatorul tezei de doctorat a lui Virgil Ioanid (Kuller 2008a: 440; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 816 ş.a.; Solomovici 2004: 344; Mozes 1997: 156; Vágó 1981: 123, n.26);
2917. (?) GERARD, Adina – cadru didactic la catedra de economie politică a I.P.B. între 1950 şi 1955, ulterior traducătoare la diverse edituri;
2918. GERO, Estera – din anul universitar 1948-1949 asistentă de marxism-leninism la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Babeş” din Cluj (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 779);
2919. GLASER, Edwin (fiul lui Karol) – jurist (drept internaţional), în mai 1948 prezent cu rang de consilier de legaţie în centrala M.A.E. (v. M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 112); în anii ’50-’60 redactor la revista Studii şi Cercetări Juridice, apoi consilier în cadrul M.A.E., ulterior cadru didactic la Facultatea de Drept până în anii ‘80, cu fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (29/1957); autor şi coautor al unor articole în Lupta de clasă şi Magazin istoric în anii ’60-’70; decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a şi în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a (inclus în Kuller 2008a: 440);
2920. GOLDBERGER, Max – asistent la catedra de economie politică a I.P.B. condusă de Valter Roman (1950-?) (I.P.B. f.a. p. 45);
2921. GORUN, Jeana (n. Ida GOLDENBERG) (1914 – V.2007 Bucureşti) – cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative din Bucureşti, menţionată în memoriile lui Aurel Sergiu Marinescu (2010);
2922. GRAUR, Alexandru (n. Alter BRAUER-ROSENFELD421) (9.VII.1900 – 10.VII.1988 Bucureşti) – ilegalist, membru de partid din 1938, în timpul războiului membru fondator şi
420 V. decizia nr. 91985 a ministrului Justiţiei din 16 sept. 1946 în M.Of. nr. 217 din 19 sept. 1946, partea I-a, p. 10230.
421 Fratele său, Constantin Graur, n. Abraham Brauer Rosenfeld (1880-1940), a fost membru fondator al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România în 1919, iar între 1930 şi 1936 director de redacţie la ziarele Adevărul şi Dimineaţa (avându-l ca director administrativ pe Emil (Şmil) Pauker, ceea ce ar putea explica circumstanţial poziţia ambelor ziare faţă de procesul comuniştilor de la Craiova, din 1936), ambele deţinute de bancherul evreu Aristide Blank prin intermediul Societăţii de Editură “Cultura Naţională”. N.B. Parantetic se cuvine poate menţionat că în perioada interbelică, redacţiile cotidianelor
290
director al Liceului Evreiesc din Bucureşti); după război membru fondator al A.R.L.U.S. în 1944 (şi totodată secretarul subsecţiei istorie-filologie), profesor la Liceul “Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (sept. 1944 – dec. 1945), membru al Comisiei de Epurare a salariaţilor Societăţii Române de Radiodifuziune (1945-1946), şeful secţiei culturale (1947-1949) şi apoi director general adjunct în cadrul Comitetului pentru Radioficare şi Radiodifuziune (adjunctul lui Matei Socor) (1949-1952), profesor (din 1946) şi şeful catedrei de filologie clasică a Facultăţii de Filosofie şi Litere în cadrul la Universitatea Bucureşti (1952-1964), apoi şeful catedrei de lingvistică generală (1964-1970), decan al Facultăţii de Filologie (1954-1956), director al Editurii Academiei R.S.R. (1955-1974, apoi pensionat), preşedinte al Societăţii de Studii Clasice (1958-1988), preşedintele secţiei de Ştiinţe Filologice, Litere şi Arte a Academiei (1974-1988); cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (din 1955); membru corespondent (din 1948) şi apoi titular (din 1955) al Academiei R.P.R.; tatăl jurnalistului sportiv Dumitru Graur, respectiv soţul Neagăi Graur (soţia activistului Mihai-Bujor Sion, decedat într-un accident de avion); decorat la aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea P.C.R. cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
2923. GRINDEA, Dan (n. Daniel GRÜNBERG422, fiul lui Sami şi Liza (n. Kaufman)) (23.II.1924 Galaţi – 27.XII.2004 New York) – debut în presă în Tribuna poporului cu articolul-interviu “Ne vorbeşte o artistă a Uniunii Patrioţilor – Dina Cocea” (nr. 53, 6 nov. 1946), ulterior economist, profesor de economie politică la Academia “Ştefan Gheorghiu în anii ’50-’60, cercetător la Institutul de Finanţe, apoi la Institutul Agronomic “N. Bălcescu”, remarcat prin studiul Venitul naţional în Republica Socialistă România (1967), stabilit în 1975 în S.U.A. (probabil via Israel), în 1990 numit de M. Isărescu consilier al guvernatorului B.N.R.;
2924. GROSU, Mitu (n. M. GROSMAN) – de profesie tehnician dentar, impus în 1949 la catedra de istoria literaturii române a Facultăţii de Filologie (în echipa lui Ion Vitner, care îi înlocuieşte pe toţi colaboratorii lui George Călinescu) (v. M.Of. nr. 28 din 3 febr. 1949, partea I-a, p. 1019), avansează până la gradul de lector în 1956, când este transferat ca director în cadrul E.S.P.L.A.; emigrat în Israel în anii ’70, încă în viaţă, la Ierusalim, eseist;
2925. GROSU, Petre (n. Salman GRÜMBERG, 18.II.1900 – 1.III.1980 Bucureşti) – ilegalist (cu stagiu recunoscut din 1920, deţinut la Doftana), apoi activist al secţiei de Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., ulterior director adjunct la Institutul de Istorie al Partidului (1952-1954), responsabil pentru problemele muzeului “Lenin-Stalin” (1954-1962) şi lector nesalarizat al C.C. al P.M.R; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); (A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. – secţia Prpagandă şi Agitaţie, dosar nr. 66/1953, f. 1; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 422; fd. I.S.I.S.P., inventar 1889-1956, nr. inv. 3231; dosar G/154 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); incinerat;
2926. GRÜN, Ana – asistentă la catedra de marxism-leninism a I.P.B. (1953-?);
2927. GRÜNBERG, Ludwig (12.XI.1933 Buzău – 8.I.1995 Bucureşti) – profesor, timp de câteva decenii, de marxism, ulterior filosofie, la A.S.E. Bucureşti423 (I.I.C.C.M.E.R. 2011; Solomovici 2003: 390);
2928. GRÜNWALD GRANCEA, Petre – asistent la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1953);
Adevărul (tiraj mediu 140.000 exemplare) şi Dimineaţa (250.000) erau compuse în cvasi-totalitate din evrei cu vădite şi adesea radicale simpatii stângiste, ambele fiind suspendate în 1937 de guvernul Goga-Cuza ca “ziare jidovite”. O contribuţie majoră a avut-o indubitabil articolul “Cine sunt?” apărut în ziarul competitor Universul din 6 ianuarie 1937 (an LIV, nr. 5, p. 7), care inventaria câteva zeci de ziarişti ai celor două cotidiane amintite, cu pseudonimele sub care semnau, juxtapuse numelor lor native.
422 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 72.980 din 23 iulie 1946 în M.Of. nr. 172 din 27 iulie 1946, partea I-a, p. 8014.
423 V. şi http://www.romanian-philosophy.ro/ro/index.php?title=Ludwig_Gr%C3%BCnberg.
291
2929. HAIMOVICI, D. Mendel (1906-1973) – în viaţa publică profesor universitar de matematică la Iaşi şi membru titular al Academiei Române; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. III-a;
2930. HARTSTEIN, Dan – în anii ’50 lector cumul la catedra de Economie Politică din cadrul I.P.B. (I.P.B., f.a., p. 57);
2931. HAUPT, Gheorghe Carol (cu prenumele nativ “Georges”; fiul lui Mathe) (n. 1928) – absolvent al Facultăţii de Istorie de la Leningrad la începutul anilor ’50, apoi cooptat cercetător în echipa lui M. Roller la Institutul de Istorie a Partidului, responsabil cu începuturile mişcării muncitoreşti-socialiste (1880-1920); rămâne în Franţa în 1958 şi ulterior emigrează în Israel; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosarele 30/1947 şi 137/1955) (v. şi Kuller 2008a: 195);
2932. HERŞCOVICI, Bradu – funcţionar în Ministerul Învăţământului şi/sau în învăţământul superior în anii ’50 (v. Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 477);
2933. HESCHER, Sorana – asistentă la catedra de economie politică a I.P.B.(1950-1954-?, posibilă schimbare de nume consecutivă căsătoriei) (I.P.B. f.a. pp. 41, 52);
2934. HUTIRA, Ervin (fiul lui Eugen) – membru de partid; în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public preparator de economie politică la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1259); ulterior jurist (drept comercial), redactor la Lupta de Clasă în anii ’60, prorector al Academiei Ştefan Gheorghiu în anii ’70; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954) şi cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 44/1957; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
2935. IOANID, Virgil (n. Virgiliu N. IŢICOVICI424) (17.XII.1927 Bucureşti – 2002) – membru U.T.C. din 1942 şi P.C.R. din 1945; în 1948 secretar al C.C. al Uniunii Naţionale a Studenţilor din România; în 1951 şef adjunct al Secţiei Învăţământ Superior a C.C. al U.T.M.; şef de lucrări la catedra de marxism-leninism (ulterior socialism ştiinţific) a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1957); redactor-şef la revista Ştiinţă şi Tehnică în anii ’50-’60; funcţionar superior la Ministerul Învăţământului şi Culturii (1957-1962); ulterior cadru didactic la Institutul de Construcţii Bucureşti; după decembrie 1989 secretar de stat la Ministerul Protecţiei Mediului în guvernul Petre Roman; ulterior şef al unui departament de studii sociale al administraţiei prezidenţiale în primul mandat prezidenţial al lui Ion Iliescu, iar între 2001 şi 2002 preşedinte al Fondului Român de Dezvoltare Socială (numit tot de către Iliescu); tatăl lui Radu Ioanid425, muzeolog la Muzeul Holocaustului din Washington D.C. (1990-2000) şi autor al multiple lucrări despre Holocaust, emigrat în SUA în 1987 împreună cu soţia sa Anca Manuela;
2936. IONESCU-GULIAN, Constantin Henri (22.IV.1914 Bucureşti – 21.VIII.2011, cimitir Filantropia) – numit, elocvent, “un Roller al filosofiei” de către V. Tismăneanu426; profesor universitar (la Universitatea Bucureşti) de filosofie marxistă începând cu 1948 (şeful catedrei de Istoria Filosofiei între 1953 şi 1975), director al Institutului de Filosofie al Academiei R.P.R./R.S.R. (1954-1967), preşedintele secţiei Filozofie – Psihologie – Drept a Academiei Române (1967-1992), membru titular al Academiei R.P.R. din 1955, din 1970 membru în prezidiul Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice “Ştefan Gheorghiu”, decorat (individual, prin Decretul nr. 320/25 iulie 1964) în 1964 cu Ordinul Muncii cls. II-a, autor al unor lucrări precum Introducere în etica nouă (1946), Marxism şi structuralism (1976), etc.427;
424 V. decizia nr. 84.712 din 29 august 1946 a ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 203 din 3 sept. 1946, partea I-a, p. 9699).
425 V. http://www.newspad.ro/Elena-Ceausescu-la-proba-metroului-Sic-ca-nu-merge,315485.html.
426 V. http://tismaneanu.wordpress.com/2010/09/15/un-roller-al-filosofiei-c-ionescu-gulian/.
427 V. menţiunea sa şi în revista comunităţii evreieşti din România, la adresa http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr231_232/pagina10-11.pdf. , sau pe situl F.C.E.R., la http://www.romanianjewish.org/ro/realitatea_evreiasca_04_02.html.
292
2937. GULIAN, Edith (n. 7.IX.1922 Bucureşti) – soţia filosofului marxist Ionescu-Gulian; psiholog, angajată în acelaşi institut al Academiei R.P.R. cu soţul său şi redactor la revista Probleme de Psihologie, rămasă în Occident (Marea Britanie) în 1977;
2938. IONIŢĂ, Cecilia (n. WOLFSOHN) – soţia fostului general Ion Ioniţă (1924-1987), ministru al forţelor armate şi vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri; ilegalistă la Iaşi, arestată în 1940, după august 1944 activist în cadrul judeţenei de partid Ilfov, apoi redactor la Editura Ştiinţifică timp, iar ulterior, în anii ’70-’80, istoric la Institutul “Nicolae Iorga” şi respectiv; decorată prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
2939. IOSIFESCU, P. Silvian (n. Samson JOSIFOVICI, în actul de identitate schimbat “Sylvain Iosifescu”; fiul lui Pincu şi Tonia) (21.I.1917 – V.2006, Cimitirul Sefard Bucureşti) – fost ilegalist, după război critic literar, redactor la Scânteia (până în 1949), E.S.P.L.A şi profesor la Facultatea de Litere (ulterior Filologie) a Universităţii Bucureşti (iniţial conferenţiar la catedra de istoria literaturii române, apoi profesor şi şeful catedrei de Teoria Literaturii) în anii ‘50, cel care i-a cenzurat pe Eminescu, Alecsandri, Cârlova şi Vlahuţă de toate pasajele care nu concordau cu doctrina comunistă; decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a prin Decretul nr. 635 din 13 oct. 1964;
2940. JÄGER, Leon – originar din Rădăuţi, în anii ’50 redactor la revista Probleme Economice (condusă de Mircea Oprişan) (Trebici 2011); menţionat cu numele “Iegher” şi de Solomovici (2001II: 17) într-un “grup de tovarăşe şi tovarăşi evrei” precum Simion şi Ina [de fapt Ana, n.n.] Bughici, Nicolae şi Fanny Goldberger, Ida Felix, etc.; probabil aceeaşi persoană cu “Yager”, menţionat de Moses Rosen (1990: 87) ca membru în conducerea F.C.E.R la începutul anilor ’50;
2941. KANDEL, Mauriciu – în perioada interbelică profesor de geografie, în timpul războiului cadru didactic la liceul “Cultura B”, după război profesor universitar de istorie la Universitatea Bucureşti până în anii ’70 (în 1977 cu grad de conferenţiar) (Kuller 2008a: 444; Cajal & Kuller 2004: 643);
2942. KALLÓS, Nicolae (n. 11.XI.1926 Oradea) – fost internat în lagărele de la Auschwitz şi Buchenwald în timpul războiului; după revenirea în ţară profesor de materialism istoric şi şeful catedrei de Filosofie de la facultatea de Filosofie a Universităţii (Babeş-)Bolyai din Cluj-Napoca (încadrat în febr.. 1949 cu grade de preparator începând cu anul universitar 1948/1949), autor al unor cărţi precum Sociologie, politică, ideologie (1975), Mică enciclopedie de politologie (coautor Ovidiu Trăsnea, 1977), sau Măiestria politică a Partidului Muncitoresc Român (1964, coautor Trofin T. Hăgaz); după 1989 a ocupat inclusiv funcţia de preşedinte al comunităţii evreieşti din Cluj;
2943. KATZ, Ana – cadru didactic la I.P.B. în anii ’60-’70, predând materialism dialectic, apoi Filozofie, cu grad de lector în 1962, respectiv conferenţiar în 1974 (I.P.B., f.a., pp. 70, 96);
2944. KATZ, Sim(i)on – în 1948 director al Centralei Industriale a Zahărului şi Produselor Zaharoase (M.Of. nr. 170 din 26 iulie 1948, partea I-a, p. 6167); în anii ’50 funcţionar în cadrul C.S.P., respectiv conferenţiar la catedra de organizarea şi planificarea întreprinderilor din cadrul I.P.B.;
2945. KRAFT, Vladimir – încadrat în 1950 cu grad de asistent la catedra de organizarea şi planificarea întreprinderilor din cadrul I.P.B., iniţial cu normă de bază, ulterior pentru scurte perioade cu normă cumul, partajată cu activitatea de funcţionar în cadrul C.S.P, promovează în cadrul catedrei la grad de şef de lucrări în 1958 şi de conferenţiar în 1972;
2946. LAUFER, Matias – în 1950 şef de lucrări la catedra de marxism-leninism din cadrul I.P.B. (I.P.B. f.a. p. 45);
2947. LÁNYI, Gabriel – evreu maghiarofon, membru de partid, în anii ’50 redactor-şef adjunct al revistei Probleme economice, emigrat în Israel la începutul anilor ’60, unde activează ca redactor la Revista Familiei, periodic de limbă română din Tel Aviv (Trebici 2011; Tandet-Ron 2002:7);
293
2948. LĂZĂREANU, Barbu (n. Baruch (după alte surse Bernard428) LEIZEROVICI, zis “Bubi”; fiul lui Herşcu şi Eti-Ita) (5.X.1881 Botoşani – 19.I.1957 Bucureşti) – istoric literar şi publicist, în perioada interbelică şi a războiului redactor la principalele periodice comuniste (România Muncitoare, Socialismul) sau de orientare nedisimulat stângistă (Adevărul şi Dimineaţa); cu dosar de cadre în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 23); salvat de la internarea într-un lagăr de muncă (în calitate de comunist) de către regina-mamă Elena, după război co-fondator (alături de I.C. Frimu) şi prim rector al Universităţii P.C.R. (viitoarea “Academie”) “Ştefan Gheorghiu” (1946-), membru în prezidiul şi director al Bibliotecii Academiei R.P.R. (1948-1957); decorat în 1946 şi încă o dată în 1947 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” (în grad de Cavaler II, respectiv I); înmormântat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din actualul Parc “Carol” din Bucureşti;
2949. LĂZĂRESCU, Laetiţia – în 1948 numită şefa secţiei de Istorie Naţională din cadrul Institutului de Istorie al R.P.R. (M.Of. nr. 210 din 10 sept. 1948, partea I-a, p. 7470);
2950. LEB, E. – menţionat într-un grup de cadre didactice şi studenţi ai Şcolii Superioare de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov” în 1949 de către istoricul G. Catalan (2007);
2951. LEHR, Lia – istoric, asistentă la Universitatea Bucureşti /Institutul “C.I. Parhon” (din anii ’50), redactor la Studii şi materiale de istorie medie, ulterior angajată a Institutulu de Istorie al Academiei R.P.R./R.S.R. şi autoare la revista Studii. Revista de Istorie; se pare încă în viaţă în Bucureşti (inclusă în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 446);
2952. LERN, Ghizela (LEIBOVICI) 18.V.1924 – 27.III.1989) – ilegalistă; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946; M.Of. nr. 136 din 12 iunie 1941, partea I-a, p. 3317); membră de partid formal din 2 august 1945 (dosar L/39 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); profesor la Academia de învăţământ social-politic “Ştefan Gheorghiu”, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
2953. LEUCHTER, Gavril – în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public asistent de economie politică la Facultatea de Ştiinţe Economico-Juridico-Administrative a Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1259);
2954. LIVADĂ, Marcela (fiica lui Beni şi Estera) – membru P.M.R. Bucureşti, absolventă I.S.E.P., în septembrie 1949 menţionată într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 200), ulterior profesoară de economie, timp de decenii, la A.S.E. Bucureşti;
2955. LIVEANU, Vasile (n. Izidor OLIVENBAUM) (21.IV.1928-1987) – originar din Iaşi, istoric marxist specializat în istoria mişcării muncitoreşti, iniţial la Universitatea Bucureşti (cu grad de asistent în 1949-1952, când încă nu-şi românizase numele), apoi angajat la Institutul de Istorie a P.M.R., ulterior la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei (v. şi Kuller 2008a: 240), pensionat în anii ‘80; între lucrări: “Din lupta Partidului Comunist Romîn pentru unitatea clasei muncitoare” (Studii. Revista de Istorie 12(4), 1959), Din Istoria Luptelor Revoluţionare din Romînia (1960), Relaţii agrare şi mişcările ţărăneşti în România, 1908-1921 (1967);
2956. LÖRENCZ, Ernest – în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public preparator de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Economico-Juridico-Administrative a Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1259);
2957. LUPU, Z. Nathan (fiul lui Zisu şi Dora-Hava (n. Dobriş)) (1921-1983, Bucureşti) – istoric, din grupul de istorici marxişti impuşi după război la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, pensionat în anii ’70 cu grad de conferenţiar; căs. cu Roza (n. David; sora lui Iancu David şi Fani
428 V. de ex. dosarul său depus în 1943 şi inventariată la Casa de Retrageri şi Pensiuni a Ziariştilor, sau: http://www.jewish-romania.ro/media/personalitati-9-6.pdf ;
294
Strujan), tatăl lui Ilie Lupu (S.U.A.) şi Rodica Kishinevski (Hadera, Israel, văduva lui Gheorghe Chişinevschi);
2958. MANHEIM, Gheorghe (n. 9.IX.1924, Poeni, Cluj) (fiul lui Anton şi Malvina) – şef de lucrări la catedra de marxism-leninism la începutul anilor ’50, ulterior funcţionar la Întreprinderea “Romîno-Export”, în 1959 exclus din partid, arestat, condamnat pentru subminarea economiei naţionale (în 1965 încă deţinut la penitenciarul Jilava);
2959. MANU, Cornel (n. Herman KATZ429) (n. 14.I.1920 Bucureşti) – activist de partid, lector la catedra de marxism-leninism a Facultăţii de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti în anii ‘50, cu fişă de cadre la secţiile Organizatorică şi Propagandă-Agitaţie ale C.C. al P.C.R. (1954);
2960. MARCOVICI, Alfred – în anii ’50-’60 activist de partid în cadrul Expoziţiei Permanente (dedicate iniţial lui Stalin) sub egida Institutului de Istorie a Partidului, ulterior I.S.I.S.P.;
2961. MARCU, Iancu – în perioada 1953-1955 conferenţiar la catedra de economie politică a I.P.B. (I.P.B. f.a., pp. 53, 55);
2962. (?) MARIAN, Maria (fiica lui Iosif şi Elisabeta (n. Solomon)) (n. 24.III.1930 Câmpulung Muscel) – promovează până la gradul de conferenţiar la catedra de ştiinţe sociale a Şcolii Superioare de Partid şi la Facultăţile de Medicină şi Construcţii din Bucureşti (1953-1981), ulterior, urmare a emigrării fiului, bibliotecară (1981-1985); din 1992 directoare a editurii Universal Dalsi, în paralel prozatoare;
2963. MINEI, Nicolae (n. Norbert Nori GLÜCKLICH, uneori cu prenumele Marbert, cf. fişei de cadre, cu varianta Aurel GLÜCKNER cf. jewish.ro) (1922-2000) – istoric-activist la I.S.I.S.P. şi redactor şef al revistei Magazin Istoric (1969 – anii ’80) cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (întocmită 1956, unde i se ortografiază eronat numele) (inclus şi în Kuller 2008a: 449);
2964. MORGENSTERN, Ernest (zis “Titi”) – cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative din Bucureşti, menţionat în memoriile lui Aurel Sergiu Marinescu (2010);
2965. MOSCOVICI, Laura – în iunie 1948 numită de ministrul Învăţământului Public secretar al comisiei de disciplină pentru personalul administrativ, tehnic şi de serviciu la Universitatea Bucureşti (M.Of. nr. 129 din 5 iunie 1948, partea I-a, p. 4907);
2966. MUNTEANU, Nora Zizi (13.XI.1919 – I.1989) – membră de partid din 1944, redactor la Viaţa Românească în anii ’50, co-autoare a studiului Imagini ale unui trecut glorios. Din istoria mişcării muncitoreşti a PCR (1974) şi a unor articole de istorie marxistă în revista Magazin istoric, decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; ulterior emigrată în Irael; cf. unor surse, aflată lângă Nicolae Labiş la momentul accidentului fatal al acestuia;
2967. MURA, Dusi (27.IX.1914 Timişoara – 19.XII.2009 Santa Monica, CA, S.U.A.; căs cu Jani Mura (d. 1954)) – pianistă şi muzicolog, potrivit lui D. Popovici (2010), “dintre cei mai duri muzicieni stalinişti” (2010: 262); după război consilier muzical la Radiodifuziune şi profesor la Academia de Muzică “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti; emigrată în 1970 în Israel, unde predă la Academia de Muzică din Ierusalim; recăsătorită cu Jack Mirovitz şi stabilită în S.U.A.430;
2968. MUŞAT, Saşa (n. Abraşa-Saşa GLANZSTEIN, fiul lui Iosif (“Ioji”) Glanzstein şi Florica (n. Iacobovici)) (26.VIII.1924 – 18.II.1960 Jilava) – văr primar cu Florica Bodnăraş (tatăl acesteia, Leon, era fratele lui Ioji, tatăl lui Saşa Muşat); membru P.C.R./P.M.R., activist al comitetului orăşenesc Bucureşti al partidului, asistent la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (la momentul arestării), membru al grupului de evrei care au jefuit o maşină a Băncii de Stat a R.P.R. la 28 iulie 1959, condamnat şi executat în 1960 (Solomovici 2005 şi 2001II: 111, Goma 2005: 4,
429 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 51642 din 29 mai 1947 în M.Of. nr. 181 din 9 aug. 1947, partea I-a, p. 7074.
430 V. şi necrologul din Los Angeles Times, la adresa http://www.legacy.com/obituaries/latimes/obituary.aspx?n=dusi-mura&pid=137720662.
295
Tismăneanu 2003: 92, n. 11); potrivit Mirei Moscovici (fiica lui Ilie Moscovici), Muşat ar fi fost de fapt implicat în asasinarea lui Mihail Sebastian (v. Solomovici 2003: 315431);
2969. NATANSOHN, Iosif (fiul lui Nathan şi Pesia; fratele lui Henri Dona) – fost ilegalist, arestat în anii ’30 (Solomovici 2001 I: 194-5), după război profesor de marxism-leninism, respectiv materialism didactic la Facultatea de (Istorie şi) Filosofie a Universităţii din Iaşi432; autor al unor articole în Revista de filozofie, respectiv al volumului Sociologie (Iaşi, 1974); căs. cu Nuţa;
2970. NĂDEJDE, Lila – nepoata pictorului Francisc Şirato, pentru care a fost de câteva ori şi model; membru de partid şi membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948) (v. Şt. Mihăilescu 2006: 378, 380); funcţionară la Direcţia Teatrelor din Ministerul Culturii, ulterior cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei R.P.R.; autoare a câtorva articole în revista Studii şi cercetări de istoria artei (v. de ex. art. “Teatrul popular de păpuşi în secolul al XIX-lea”, an VII, 1960, pp. 202-203, respectiv “Tema haiducească în teatrul popular”, ibid., an VI, nr 2, 1959, pp. 195-209);
2971. NEGREA, Arnold (n. Arnold LÖBL) (d. 1996 Ierusalim) – originar din Făgăraş, în anii ’30, după absolvirea studiilor universitare la Berlin şi Basel, devine membru al reţelei Ajutorul Roşu, iar din 1941 secretarul organizaţiei de partid Turda; la sfârşitul lui 1944 numit secretar al organizaţiei P.C.R. Turda, din 1946 până în 1962 profesor de economie politică la Universitatea Bolyai (până în 1959), apoi la universitatea unificată Babeş-Bolyai, şeful catedrei de economie politică (1956-1959), ocupând şi funcţia de director de studii al Universităţii, ulterior, până la sfârşitul anilor ’60, decan al Facultăţii de Istorie şi Filologie; recenzor al cărţii lui Pavel Dan, Despre limitele şi contradicţiile utilizării tehnicii în capitalism (în Korunk, sub titlul “Könyv a technikai fejlődés korlátairól a kapitalizmusban”, 1958) respectiv director al întreprinderii de comerţ exterior din Cluj; emigrat după pensionare în Israel împreună cu soţia sa, Zita (n. Weinberger);
2972. NEMENS, Beatrice – asistentă la catedra de marxism-leninism al Institutului Politehnic Bucureşti (1953-1955?);
2973. NEUMAN, Charlotte – asistentă la cabinetul de marxism-leninism al Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1951) (I.P.B. f.a. p. 41);
2974. ONESCU, Marcu (n. ORNSTEIN (cf. rabinului Al. Şafran, “Oxenberg”)) (n. 1903) – în timpul războiului (1941-1944) unul din conducătorii Colegiului pentru studenţii evrei din Bucureşti (informal, liceul se numea chiar “Colegiul Onescu”), la sfârşitul anilor ’40 adjunct al lui Mihai Roller la secţia Istorie a C.C. al P.M.R, iar între 1948 şi 1960 profesor la Facultatea de Ştiinţe Juridice din Bucureşti (a locuit pe str. Plevnei nr. 1);
2975. ORDENTLICH, Carol – în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public asistent de Ştiinţe Penale la Facultatea de Ştiinţe Economico-Juridico-Administrative a Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1259);
2976. ÖSTREICHER, Clara – asistentă la catedra de marxism-leninism al Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1955, apoi transferată la “altă unitate socialistă” cf. broşurii istorice a Institutului);
2977. PUNI, Simion – din anii ’50 activist al secţiei Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 11/1954), profesor de filosofie marxistă, respectiv autor de cărţi şi articole în materie în anii ’60-’70433;
431 V. şi http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-10-19/cateva-intrebari-despre-evreul-interzis.html.
432 V. Fişa sa personală pe saitul Universităţii la adresa http://iec.psih.uaic.ro/anuare/aratafisatest.php?letter=N&id=7547.
433 V. de exemplu, Unitatea socialistă a poporului român (Ed. Academiei R.S.R., 1968), Bazele materiale şi spirituale ale unităţii socialiste a naţiunii române (Ed. Politică, 1969), “Aspecte ale procesului de omogenizare a societăţii noastre socialiste” (Revista de filosofie nr. 7/1970, pp. 753-63), Forţele motrice ale dezvoltării noastre (Ed. Politică, 1974), sau “Schimbări esenţiale în structura de clasă a societăţii noastre în ultimele trei decenii” (Revista de filosofie marxistă nr. 3/1974, pp. 405-19).
296
2978. RACHMUTH, “Ion” (n. Israel Rachmuth, fiul lui Leiser) (9.I.1911 Bazane, Suceava – 30.IX.1990 Bucureşti) – economist, traducătorul primei ediţii în Limba română a Capitalului (lui Marx), membru corespondent al Academiei Române (1955), profesor la Academia Ştefan Gheorghiu, apoi director prim-adjunct la Institutul de Cercetări Economice al Academiei R.P.R. (din 1958) şi redactor-şef al revistei Revue roumanine des sciences sociales. Série sciences économiques; incinerat la crematoriul “Cenuşa”; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954, 1955); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a;
2979. RADIAN, Mircea – activist de partid şi lector la Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov” în anii ’50 (Inclus şi în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 451);
2980. RADIAN, Sanda (n. Rica BRALOVER, fiica lui Solomon şi Ernestina (n. Şmilovici)) (13.XII.1929 Bucureşti – 13.VII.1991 Bucureşti) – filolog, critic şi istoric literar, lector la catedra de istoria literaturii române a Facultăţii de Filologie din Bucureşti (1955-1961) şi autor ocazional la revista Teatrul, în anii ’60-’70 redactor la editurile E.S.P.L.A., Tineretului şi Albatros; colaboratoare la Viaţa românească, Gazeta literară, Limbă şi literatură, România literară, etc.; verişoară primară a Ninei Cassian (mamele lor, Ernestina şi Jana Şmilovici, fiind surori);
2981. RAUSSER, Vasile Luş (6.VI.1924 Burdujeni, Suceava – 16.IX.1989 Bucureşti) (uneori ortografiat şi “Rauser”) – în anii ’50-’70 profesor de economie marxistă la A.S.E. şi redactor, iar apoi chiar redactor-şef al revistei Probleme economice; fratele lui Mircea Rausser (v. supra) (inclus şi în Kuller 2008a: 452)434;
2982. RAUSSER, Ira – soţia lui Vasile, la rândul ei redactor la revista Probleme economice în anii ’50 (Trebici 2011);
2983. RIZESCU, M. Ion(el) (n. RIESENBERG) (n. 1919 Galaţi) – lingvist şi filolog, profesor la Institutul de Lingvistică, autor de articole în revista Limba Română în anii ’60; coautor al ediţiei 1982 a Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române; cu fişă de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 35/1963) (menţionat ca evreu în Kuller 2010: 190, 2008: 452 şi C.E. Galaţi435);
2984. ROLLER, Mihail436 (Şapse) (6.V.1908 Buhuşi – 1958 Bucureşti) – ilegalist (membru de partid din 1936,după alte surse din 1926), relativ necunoscut înainte de întoarcerea sa în România din Uniunea Sovietică437, unde se refugiase în anii ’40; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 83); după război vicepreşedinte al Academiei Române devenite în 1948 Academia R.P.R., şef-adjunct al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. (1945-1955), director în cadrul Institutului de Studii Româno-Sovietice (1948-21.VI.1955), profesor şi şef al catedrei de Istoria României la Academia Militară (1948-1955), director-adjunct al Intitutului de Istorie a Patridului (viitorul I.S.I.S.P.) (1955-1958), deputat M.A.N. (1948-1952-1957); în calitate de preşedinte al Comisiei de Învăţământ din cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie, însărciantă cu redactarea manualelor unice, a coordonat elaborarea infamului “Manual unic de istorie a R.P.R.”, o istorie grosolan falsificată a românilor în 1948, repudiată oficial după doar câţiva ani; a murit, în circumstanţe incomplet accidentate (unele voci susţin teoria sinuciderii, altele pe cea a unui atac cerebral); iniţial înmormântat în fostul complex “Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism” din actualul
434 V. şi necrologul său la http://www.fcer.jewishfed.ro/public_html/downloads/realitatea/RE326-327.pdf, p. 20.
435 La http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_04.html.
436 Fiul rabinului din Buhuşi (cf. memoriilor lui Moses Rosen, 1990: 93) şi totodată cel “datorită” căruia cuvântul “român” a devenit peste noapte “romîn”.
437 Singura menţiune notabilă aparţinând Poliţiei, care l-a reţinut alături de alţi 20 de ilegalişti (între care şi Nicolae Ceauşescu, Matei Socor şi Scarlat Callimachi) în cadrul unei descinderi din seara de 20 sept. 1934 în locuinţa lui Petre Enache de pe str. Foişor nr. 9 din Bucureşti (v. E. Nicolae 2011: 156). După alte surse, ar mai fi fost reţinut de două ori, eliberat însă de fiecare dată din lipsă de probe.
297
Parc Carol din Bucureşti, apoi deshumat şi incinerat la crematoriul “Cenuşa”; decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;
2985. ROMAN, Aurel (n. ROSMAN438) (n. 2.VIII.1919 Bucureşti) – profesor de istorie la şcoala de partid “A.A. Jdanov”, ulterior director adjunct şi apoi director (cu grad de conferenţiar) al Institutului de Istorie din Bucureşti afiliat Academiei R.P.R., unde predă istorie contemporană (1949-1956, 1956-1957), redactor responsabil al revistei Studii a Institutului până în 1956, când, în contextul demascării abuzurilor lui M. Roller, îşi pierde funcţia urmare a denunţării sale ca plagiator (v. L. Pleşa 2006: 174); consacrat prin lucrări precum Din istoria luptelor revoluţionare ale muncitorilor textilişti de la fabrica de postav “Buhuşi” (1917-1944) (Ed. Ştiinţifică, 1959) (menţionat ca evreu în Kuller 2010: 190);
2986. ROSENZWEIG, D. (Didi) (fiul lui Herş şi Rifca) – istoric, specializat în Revoluţia Franceză şi perioda napoleonică, respectiv istoria Angliei, parte a grupului de istorici marxişti impuşi după război în învăţământul universitare de specialitate din Bucureşti; asistent (1949-1955) şi apoi letor la Facultatea de Filologie din Bucureşti; emigrat în Israel împreună cu soţia sa, Elise (n. Davidsohn, 1924-1978), recăsătorit cu Dorina, încă în viaţă la Ierusalim, în vara lui 2011;
2987. ROTH, Andrei (n. 1927) – din anul universitar 1948-1949 preparator de materialism didactic şi istoric la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Babeş” din Cluj (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 779); în anii ’50 secretarul organizaţiei de bază a partidului din cadrul catedrei de filosofie-istorie a acelaşi universităţi;
2988. RUSSU, Valter (n. RABINOVICI439) (n. 30 mai 1912 Piatra Neamţ) – în 1949 în Ministerul Învăţământului Public, delegat cu conducerea Direcţiei I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658 – când încă nu îşi românizase numele); în 1950 conferenţiar la catedra de economie politică a I.P.B. (I.P.B. f.a. p. 41);
2989. SABĂU, Oliver – conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1953), apoi şeful Direcţiei Propagandă din Ministerul Agriculturii, cu fişă de cadre la secţiile Relaţii Externe (1954), respectiv Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955);
2990. SALZBERGER, Oscar – în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658); ulterior şef de lucrări la catedra de economie politică a I.P.B. (1950-?);
2991. SĂVULESCU, Alice (n. ARONEANU) (29.X.1905 Olteniţa – 1.II.1970 Bucureşti) – directoare adjunctă şi apoi directoare a Institului de Biologie Bucureşti, soţia fitopatologului Traian Săvulescu; comunistă convinsă (la sfârşitul anilor ’30 i se refuzase postul de ministru al Sănătăţii din cauza originii etnice), membru în conducerea U.F.A.R. (1944-1948), decorată cu “Ordinul Muncii” cls. III-a în 1951; fişă de cadre la secţiile Propagandă-Agitaţie (1955), respectiv Relaţii Externe ale C.C. al P.C.R. (4/1952);
2992. SCHATTELES, Tiberiu (n. Tibor Schatteles) – evreu maghiarofon din Timişoara, absolvent al Liceului Izraelit din localitate, de la sfârşitul anilor ’40 funcţionar superior în cadrul Camerei de Comerţ Exterior, unde ocupă inclusiv funcţia de şef de sector (agricultură), apoi transferat la Institutul de Cercetări Economice din Bucureşti; rămas în Occident în 1973, trece prin Italia şi Marea Britanie şi se stabileşte definitiv în Canada, continuând să publice în domeniul teoriei economice; căs. cu Agnes (n. Borgida), stabilită în Ottawa, Ontario, Canada;
2993. SCHECHTER, Felix – profesor la catedra de economie politică a I.P.B. (1953-?) (I.P.B. f.a., p. 52);
2994. SCHLESINGER, Ernest – în a doua jumătate a anilor ’50 lector cumul la catedra de organizarea şi planificarea întreprinderilor din cadrul I.P.B., probabil cu jumătate de normă la C.S.P. (I.P.B. f.a., p. 57, 62);
438 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 13197 din 13 febr. 1947 în M.Of. nr. 39 din 17 febr. 1947, partea I-a, p. 1242.
439 V. cererea sa de schimbare a numelui menţionată în M.Of. nr. 48 din 26 febr. 1949, partea I-a, p. 1463.
298
2995. SCHMIDT, Bernard – din anul universitar 1948-1949 profesor de economie politică la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Babeş” din Cluj (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 779);
2996. SCHOR, Felix – în 1953 membru de partid şi profesor de istorie a artelor la şcoala medie din Iaşi; conform unui referat de partid, “studiază material sovietic recent şi se străduieşt să interpreteze ştiinţific problema artei” (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 42/1953, ff. 29-33);
2997. SCHREIBER, Albert (d. 1973, Bucureşti) – avocat originar din Iaşi, simpatizant comunist încă din perioada studenţiei; după război acuzator în cadrul Tribunalului Poporului Iaşi (M. Carp 1948 IIA: 122, 127); ulterior consilier al Anei Pauker; din 1948 membru al Comisiei Superioare de Coordonare Legislativă a Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 154 din 7 iulie 1948, partea I-a, p. 5687; M.Of. nr. 66 din 19 martie 1948, partea I-a, p. 2416); în anii ’50 profesor de Teoria Statului şi Dreptului la Facultatea de Drept din Bucureşti, fondator şi autor la revista Justiţia Nouă; incinerat;
2998. SCHWEFELBERG, W. Anatol (uneori redactat Anton) – cadru didactic la Institutul Politehnic Bucureşti în anii ’50, ulterior director în cadrul Ministerului Energiei Electrice (’50-’70), cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.M.R. (întocmit 1955); decorat în 1972 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. II-a;
2999. SILVESTRU, Alice – soţia lui Valentin Silvestru; asistentă la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti la începutul anilor ’50 (I.P.B. f.a. p. 41);
3000. SOSNER, Coman – în ianuarie 1949 numit de către ministrul Învăţământului Public, cu grad de conferenţiar, profesor economie politică la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 778);
3001. STANCIU, Ilie (n. Ilie ŞAPIRA) – din 1948 instructor al sectorului Învăţământ Public din cadrul secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R., în anii ’50 conferenţiar la catedra de istoria literaturii române (condusă de Ion Vitner) a Facultăţii de Filologie Bucureşti;
3002. ŞERBĂNESCU, Ioan (uneori ortografiat “Ion”) (n. Iosif C. BERCU, zis “Şeri”; şi-a românizat numele abia spre sfârşitul anilor ‘50) (29.X.1923 – 26.V.2010, Bucureşti, cimitirul sefard) – după război cenzor al presei scrise (v. memoriile colegului său de birou, apud Solomovici 2003: 379), din iunie 1948 secretar de presă la Direcţia presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, membru în C.D.E. şi în conducerea redacţiei bisăptămânalului Unirea, autor în 1950 al broşurii sub egida C.D.E. “Sionismul. Ideologia burgheziei evreeşti, armă otrăvită a imperialismului”; în anii ’50 redactor-şef la Lupta de clasă şi profesor de marxism-leninism, ulterior de socialism ştiinţific la Institutul Politehnic Bucureşti (1956-1978); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 35/1979; după 1989 colaborator al C.S.I.E.R şi autor al unor studii pe tema everilor din România şi a Holocaustului; decorat cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963;
3003. ŞTEFANIU, Alfred (uneori ortografiat şi Sztefaniu) (n. 21 aug. 1917) – membru de partid din sept. 1944, şef de lucrări / lector (cumul) la catedra de economie politică a I.P.B. începând cu 1950 (I.P.B. f.a. p. 41, 52) (dosar Ş/25 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3004. ŞTIRBU, Solomon (n. STERNBERG440) (n. 2.VI.1920 Oradea) – fost comerciant de produse agricole, după 1946 profesor şi şeful catedrei de istorie la Institutul de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov” în anii ’50; se remarcă printr-un studiu care susţine “uneltirile agenţilor burgheziei engleze împotriva răscoalei conduse de Tudor Vladimirescu”;
3005. ŞUGAR-KOVACS, Elisabeta – activist de partid şi lector la Şcoala Superioară de Ştiinţe Sociale “A.A. Jdanov” în anii ’50 (C. Lupu 2011; Opriş 2004, corob. cu Catalan 2007);
440 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 8534 din 1 febr. 1947 în M.Of. nr. 29 din 5 febr. 1947, partea I-a, p. 894.
299
3006. THALER, Iacob (n. 1909, Rădăuţi – 1955 Bucureşti) – fost ilegalist (“comunist categoria A” pe lista Siguranţei în 1941), asistent la catedra de marxism-leninism a Institutului Politehnic Bucureşti (1950-1953); decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, iar în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
3007. TERTULIAN, Nicolae (n. Nathan WEINSTEIN, fiul lui Marcu şi Clara) (n. 12.III.1929, Iaşi) – eseist şi critic literar; cf. C.P.A.D.C.R. (care, precum în mai toate cazurile, nu-i menţionează nici lui numele real), unul din “intelectualii desemnaţi de partid să supravegheze ‘frontul ideologic’” (p. 75), cel care îl ataca drept “reacţionar” pe profesorul Vianu în chiar timpul cursului (Vianu avea să fie eliminat de la catedra de Estetică a Facultăţii de Litere în 1947, fiind reintegrat în mediul universitar în 1955); coordonator al secţiilor ideologice la Contemporanul (1948-1954), redactor şef de secţie la Viaţa românească (1954-1969), cadru didactic la catedra de Estetică a Facultăţii de Filozofie a Universităţii Bucureşti (1969-1977), cercetător la Institutul de Istoria Artei (1977-1980); autor în revistele stabilit din 1982 în Franţa, via Israel;
3008. TRUTZER, Tiberius (27.VIII.1921 Beliu, Arad – 18.IX.2009 Bucureşti, cimitir Giurgiului) – în 1949 era referent conducător de serviciu în Ministerul Învăţământului Public, la Direcţia I.C.D. (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 658); în anii ’50 profesor la Facultatea de Pedagogie a Universităţii Bucureşti, din 1960 şef de secţie la Institutul de Ştiinţe Pedagogice al Ministerului Învăţământului; soţia sa, Paraschiva (n. Rosner, d. dec. 2008) fusese ziaristă în Cluj până în 1949, ulterior transferată la Bucureşti;
3009. USCHERSOHN, Heinrich (în actul de identitate de fapt Hainerich, zis si “Henri” şi respectiv “Puiu”, fiul lui Isidor) (6.II.1912 Buzău – 27.II.2009 Bucureşti, Cimitirul Evreiesc Giurgiului) – imediat după război profesor de marxism, apoi materialism didactic, mai întâi la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti / “C.I. Parhon” până în 1966, apoi la Institutul Politehnic Bucureşti, până la pensionare (1975); soţia sa, Sabina (n. Calman, 17.VI.1912, Craiova) (zisă şi “Suzana”) a decedat la Bucureşti, la 14.XII.2006;
3010. VAIDA, Aurel (n. Avram GOLDEMBERG, a.k.a. sub pseudonimul literar Goldemberg-Vaida) (30.I.1910 Iaşi – 17.XII.1965 Bucureşti) – ilegalist şi atentator în perioada interbelică; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1190); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); decorat de M.A.N. în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, după război secretar economic al Ministerului Industriei şi Comerţului (din febr. 1948), ulterior director de muzeu la Institutul de Istorie al Partidului, semnatar al unor articole la Flacăra, Contemporanul, Scânteia, Steaua, Viaţa românească, Veac nou, etc., scriitor proletcultist incurabil441 (ca membru al U.S.R. a participat activ la excluderea unor scriitori în 1955) şi ocupând diverse funcţii de conducere la mai multe edituri comuniste;
3011. VAIMBERG, Solomon (20.X.1930 Galaţi – 5.X.2000 Bucureşti) – din anii ’50 până în anii ’90 profesor de limba rusă la catedra/facultatea de profil a Universităţii Bucureşti (actuala Catedră de Filologie Rusă); căs. cu Irina, tatăl Liviei, soţia fostului şef-rabin (2007-2011) al României, Shlomo Sorin Rosen;
3012. VAGO, Bela – în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public asistent de istorie modernă şi contemporană la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1261);
3013. VEINER, Pascu (WEINER) – activist de partid, implicat în denunţarea şi recunoaşterea manifestanţilor anti-comunişti din 8 noiembrie 1945 (v. memorialistica unor multipli participanţi), în 1948 numit de căre Ministerul Comerţului director al întreprinderii naţionalizate “Industria Fierului”, apoi şef de lucrări la catedra de economie politică a I.P.B. (1950-1953),
441 V. lucrările sale Aviva, fiica ghetoului (1947), Prăbuşirea Doftanei (1947), Micul patriot (1950), Şcolarul roşu (1950), În ţara constructorilor comunismului (1953), etc.
300
ulterior angajat al Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R./R.S.R, coautor, alături de Ion Iliescu şi Petre Rotaru, al volumului Eficienţa economică a investiţiilor şi a tehnicii noi din 1972; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.29/1959, vol. I; inventariat şi de C.S.I.E.R. în Kuller 2008a: 460;
3014. VIANU, “Alexandru” Sami (n. Samy MOSCOVICI442) (19.III.1916 Iaşi – 1993) – simpatizant comunist în ilegalitate, după război istoric marxist, cu doctorat în URSS, la Iaşi (i-a predat de exemplu şi istoricului Ioan Scurtu), ulterior şi la Bucureşti; co-fondator al C.S.I.E.R. în anii ’70;
3015. WALD, Henri (în unele documente “Heinrich”) (31.X.1920 – 10.VII.2002) – ilegalist (membru de partid din 1943), redactor la Tribuna Poporului (1944), licenţiat în Filosofie la Universitatea Bucureşti cu dizertaţia “Mentalitatea mic burgheză”; inspector la serviciul de studii al Direcţiei Evidenţă din cadrul Direcţiei Generale a Controlului Economic de pe lângă Consiliul de Miniştri (1947-1948); profesor de gândire politică marxistă la Universitatea Bucureşti (1948-1962), redactor şef la Analele Româno-Sovietice (1948-1952), şeful secţiei de economie la Tânărul Leninist (1952-1954), şeful catedrei de logică a Institutului de Filosofie al Academiei (1954-1972), înmormântat la cimitirul evreiesc “Filantropia” din Bucureşti;
3016. WALD, B. Lucia (n. 1.X.1923, Iaşi) – lingvistă443, cadru didactic la Universitatea Bucureşti (încadrată în 1949 ca asistentă la cateda de filologie modernă, v. M.Of. nr. 28 din 3 febr. 1949, partea I-a, p. 1019); decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
3017. WEIGEL, Egon (fiul lui Arthur şi Emma; frecvent ortografiat şi “Weigl”) (n. 18.IV.1901 Hamburg – 4.VI.1979 Hamburg) – neurolog, refugiat în 1933 în România din Germania, cabinetul său fiind una din casele conspirative ale comuniştilor; după război, instalat profesor, coordona direct operaţiunea de epurare a studenţilor anticomunişti din Universitatea Bucureşti; martor al acuzării în procesul lui Belu Zilber; sora sa, Helena, fusese soţia scriitorului Bertold Brecht; căs. cu Lili Eleonora Revesz (v. infra), apoi recăsătorit cu Irina Herşcovici; a avut doi copii, Sanda şi Vladimir; emigrat/repatriat împreună cu familia în Berlinul de Est în 1961, apoi stabilit în oraşul natal, Hamburg; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 92/1970;
3018. WEISZ, Tiberiu – în febr. 1949 încadrat prin decizia ministrului Învăţământului Public preparator de marxism-leninism la Facultatea de Filosofie a Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1260); la sfârşitul anilor ’50 conferenţiar la catedra de marxism-leninism a Universităţii Babeş din Cluj;
3019. ZAHARESCU, Vladimir (fiul lui Barbu şi Betty Zaharescu) – istoric la I.S.P.S.P. (de pe lângă C.C. al P.C.R.), publicist la Editurile Politică şi respectiv Militară în anii ’60-’70, ulterior emigrat în Israel împreună cu soţia şi fiica sa Zoya, în prezent research fellow la Universitatea Ebraică din Ierusalim;
Similar celorlalte inventarieri, nici cea de mai sus nu îşi propune, fireşte, un caracter exhaustiv. Scopul ei rămâne unul pur orientativ pentru suprareprezentarea majoră a evreilor în domeniul educaţional al României de după război, în special în sectorul ştiinţelor social-umaniste,
442 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 4048 din 20 ian. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1947, partea I-a, p. 1031. Pentru surse evreieşti v http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr240/pagina14.pdf, p. 14, respectiv http://www.acum.tv/articol/50260.
443 Între materialele ei publicate în revista Cum vorbim, articolul “Să învăţăm de la Lenin” postulează: “Să studiem si să ne însuşim marxism-leninismul, materialismul dialectic şi istoric […] Să studiem principalele opere ale lingviştilor sovietici, în primul rând ale lui N. I. Marr şi I. I. Mescianinov […] fundamentul filozofic al lingvisticei sovietice, ca şi al celorlalte ramuri de cercetări, îl constituie conceptia marxist-leninistă. Aportul lui Lenin în acest domeniu, ca continuator al lui Marx si Engels, e dintre cele mai importante.” [subl. n. în text] (Cum vorbim, an I, nr. 5, august 1949, p. 13.
301
considerat vector-cheie de acţiune în modificarea mentalităţilor colective prin îndoctrinare asiduă, într-un efect concertat cu cel al propagandei din palierele mediatic şi social-cultural. Trei cazuri, altele decât notoriile instituţii “Ştefan Gheorghiu şi A.A. Jdanov”, a căror menţiune pare superfluă, se conturează ca reprezentative din această perspectivă, constituindu-se în posibile puncte de pornire ale unor studii de caz:
 catedra de istorie a literaturii române din cadrul Facultăţii de Filologie (fostă Litere) a Universităţii Bucureşti: în 1949, după eliminarea profesorului George Călinescu, noua echipă didactică impusă de comunişti conţinea, dintr-un total de 15 cadre didactice, cel puţin 10 (adică 2/3) evrei – I. Vitner (şeful catedrei), Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Cornea, S. Iosifescu, Vera Călin, Savin Bratu, E. Boldan, M. Cruceanu, Naftuli David şi Vicu Mândra444; la 6 ani distanţă, în anul universitar 1955-1956, ponderea se păstrase aproape intactă, cu cel puţin 8 din cele 14 cadre didactice de grad superior (i.e. profesori, conferenţiari şi lectori) evrei: prof. I. Vitner, conferenţiarii Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Cornea, S. Iosifescu, Ilie Stanciu (Ilie Şapira), respectiv lectorii Mitu Grosu (Grossman), Vicu Mândra (Mendelovici) şi Sanda Radian (Bralover);
 la catedra de marxism-leninism din cadrul Institututului Politehnic Bucureşti (institut în cadrul căruia examenul de admitere consta în acei ani din trei probe – limba rusă; marxism-leninism; proba de specialitate), în anii 1950-1955, peste 85% din cadrele didactice erau evrei: profesorul Paul Luchian (şeful catedrei între 1953 şi 1954), conferenţiarii Alexandra Sidorovici-Brucan (şefă adjunctă a catedrei), fostul croitor Bercu Feldman, Pavel Câmpeanu (B. Katz), Paul Cornea, Ludovic David, Oliver Sabău şi Ion Şerbănescu (Iosif Bercu), lectorii / şefii de lucrări Sara Alterescu, Arthur Auschi, Iosif Feuerstein, Virgil Ioanid, Cornel Manu (Katz) şi Gh. Manheim, asistenţii Septimiu Ijacu, Vera Berceanu, Carol Coter, Isabela Dunăreanu, Ana Grün, Petre Grancea (Grünwald), Beatrice Nemens, Charlotte Neuman, Clara Östreicher, Alice Silvestru, Iacob Thaler, etc.;
 la simpla lectură a principalelor nume implicate în materie şi a tezelor susţinute de acestea, ansamblul multiplelor instituţii de educaţie şi cercetare istorică445 (cu istoria componentă crucială în definirea şi modelarea identităţii colective a unei naţiuni) risca să fie considerat din greşeală ca aparţinând altei ţări decât România; scrierea istoriei în acei ani, în fapt rescrierea şi mutilarea ei în cheie marxist-leninistă, devenise monopolul unor persoane şi personaje precum Barbu Zaharescu (Zuckerman, director I.S.I.S.P. 1954-1955), N. Goldberger (director I.S.I.S.P. 1958-1970), Mihai Roller (cu al său Manual de Istorie pe cât de fantasmagoric în falsificări, pe atât de grobian în manipulare), Ivan Rab, I. Rachmuth, S. Muşat (Glanzstein), L. Banyai (Baumgarten), M. Oişteanu (Oigenstein), Clara Cuşnir-Mihailovici, Gh. Haupt, A. Rosen, M. Constantinescu (Kohn), A. Vianu (Moscovici), Aurel Roman, Leon Eşanu, S. Fuchs, N. Minei (Gluecklich), Solomon Ştirbu, D. Rosenzweig, Zizi Munteanu, Nathan Z. Lupu, Lia Lehr, Janeta Brill, B. Câmpina (Friedman), E. Bantea, Mauriciu Kandel, E. Stănescu (A. Fischel), Vlad Zaharescu (Zuckerman), Lya Benjamin, I. Felea (Feller), E. Campus, etc.
Spicuind aleator printr-o multitudine de organigrame, state de plată şi diverse alte liste oficiale subsumate ca domeniu de activitate sau referinţă sferei educaţiei-cercetare în “epoca Gheorghiu-Dej”, concluziile generalizează cifrele menţionate în cele 3 exemple sus-expuse; exemplu posibil al diferenţierii etnice a înclinaţiei spre a studia în U.R.S.S., într-un referat al Ministerului Învăţământ din septembrie 1949, cuprinzând datele unor studenşi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S., din cele 27 persoane înscrise, cel puţin 13 (adică aproape
444 Alături de – probabil – românii D. Nanu, Zoe Dumitrescu (-Buşulenga), Paul Georgescu, G.C. Nicolescu şi respectiv Viorica Huber (căs. cu Adrian Rogoz (n. Sommer), redactorul-şef al suplimentului „Colecţie de poveşti ştiinţifico-fantastice” între 1955 şi 1974).
445 Institutul de Istorie a Partidului (din 1966 I.S.I.S.P), Institutul de Istorie al Academiei R.P.R., facultăţile de istorie ale universităţilor din ţară, Institutul de Studii Sud-Est Europene, Instititul de Istorie Militară, etc.
302
jumătate) erau evrei (pentru detalii, v. Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 199-201), iar exemplele, şa cum menţionam, pot fi extinse asupra întregului sector educaţie-cercetare în primele două decenii de comunism.
În esenţă, asemenea potenţiale studii de caz confirmă empiric multiple opinii aparent subiective care de-a lungul timpului au reclamat suprapo(pu)luarea sistemului educaţional la vârf cu evrei, precum un raport oficial din arhiva Cancelariei P.C.R “privind acţiunea antireligioasă a membrilor corpului didactic din Ministerul Învăţământului Public, datat 1950, care menţionează de pildă “mulţimea directorilor şi directoarelor de la şcolile primare şi secundare, de naţionalitate evreiască, cât şi mulţimea funcţionarilor, copleşitoare, de la Ministerul Învăţământului, cu atitudini provocatoare la adresa corpului didactic de naţionalitate română […]” (apud Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 477). Mai grav însă, şi regretabil totodată, reflexe bine deprinse şi fixate în acea perioadă neagră, concertate cu acelaşi gen proxim de presiune politică, fie el şi de o anumită diferenţă specifică, par să se manifeste până şi în istoriografia timpului prezent, mai ales când obiectul cercetării acoperă, exclusiv sau marginal, istoria comunităţii evreieşti din România.
CULTURĂ ŞI ARTĂ
Vectorul cel mai insidios şi totodată eficace prin profunzimea şi durabilitatea efectelor scontate în modelarea acceptanţei civice a noului sistem social-politic, cultura a reprezentat o sferă predilectă de preocupare a autorităţilor staliniste şi, conex, de suprareprezentare spectaculoasă a evreilor. În anii ’50, între aceştia, ocupând poziţii privilegiate de autoritate şi influenţă şi constituindu-se în vectori ai proletcultismului – realismului socialist, se idientifică:
 în zona instituţională decizională în materie (Ministerul Artelor (şi Informaţiilor), apoi Comitetul pentru Artă, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, iar ulterior Direcţia Generală a Artelor din Ministerul Culturii) – Ion Pas (Schritter, ministru), E. Mezincescu (n. Mesinger, preşedintele Comitetului pentru Artă 1950-1952), Paul Cornea (şeful direcţiei generale Arte din Ministerul Culturii, 1953-1965), E. Luca (Birman), Şt. Gruia (Goldberger), I. Ianoşi (Steinberger), (?) P. Pojar (Glauber), E. Rodan (Rosenblatt), V. Silvestru (Moscovici), etc.;
 în teatre, la conducere – A. Baranga, Al. Finţi, B. Fredanov, I. Massoff, H. Deleanu, L. Demetrius, B. Lebli, J. Taub, R. Negreanu, T. Steriade, W. Siegfried, E. Luca (Leibovici) etc.;
 în cinematografie, sectorul producţiei a sute de filme propagandistice, de la conducerea O.N.C., apoi Direcţiei de specialitate din Ministerul Artelor şi Informaţiilor, apoi Direcţiei Generale, iar ulterior Comitetului de Stat pentru Cinematografie (N. Bellu (Schor) – preşedinte (1950-1953), E. Luca (Birman) – în conducere (1950-1952), M. Novicov (Neuman) – vicepreşedinte (1953-1954)) la cele câteva zeci de directori, diverşi funcţionari şi regizori de filme în favoarea regimului (V. Silvestru (Moscovici) – T. Posmantir (Cohn) – directorul adjunct al O.N.C. (1945-1949), regizorii Jean Mihail (Mihailovici), Mirel Ilieşiu, M. Săucan, Ion Barna, Doru Segal, Gabriel Barta, Nina Behar, A. Blaier, Al. Boiangiu, Pavel Constantinescu, Emanuel Cerbu, A. Feher, L. Bratu (Bergman), Dinu Negreanu şi funcţionarii şi criticii E. Suter (Witner), E. Voiculescu (Weinberger), Ernestine Pascal, L. Cassvan, Dolores Bancic, Lia Carabăţ, Maximilian Krauss, Wilmos Weber,
303
Isidor Simsa, Marcu Simionovici, Ernest Brecher, Tiberiu Kramer, Heinrich Kleinberger, Heinrich Kraid, Miki Oprescu, Edgard Elian, Arnold Grünberg, etc.446;
 în artele plastice, de la “icoane” pentru preaslăvirea principalilor lideri comunişti ai perioadei la înfierarea duşmanilor poporului în caricaturi – M. Breazu, I. Iser, M.H.Maxy, J. Perahim, R. Bogdan, E. Taru (Starck), P. Feier, Gh. Glauber, T. Krausz, etc.;
 în sculptură, între autorii de statui ale lui Stalin şi alte opere dedicate stalinismului şi liderilor săi – Elly Hette, E. Kaznovschi, Dorio Lazăr, Lelia Zuaf, Oscar Han, etc.;
 în muzică, în contextul în care “[d]ogmatismul comunist nu s-a mulţumit […] numai cu formulele realismului socialist [, ci a solicitat] aplicarea marxismului şi lingvisticii staliniste la creaţia muzicală” (Brâncuşi 2006: 134), între zeci de rapsozi neobosiţi care preaslăveau comunismul, pe Stalin şi pe Gheorghiu-Dej – M. Socor, Alfred Mendelsohn, M. Florea (Forschmidt), O. Varga (Wechsler), Th. Fuchs, L. Profeta, Anatol Vieru, Mauriciu Vescan (Wechsler), E. Cosma (Zwiebel), D. Bughici, Boris Marcu, Sergiu Natra, Adalbert Winkler, Hilda Jerea, E. Teger, Elly Roman (Goldberg), etc.;
 în învăţământul cultural-artistic – M. Novicov (Neuman), E. Schileru, Al. Finţi, M. Breazu, M. Breslaşu (Breslau), I. Ianoşi (Steinberger), George Rafael, B. Fredanov-Ghelerter, E. Negreanu (Grünberg), V. Kazar (Katz), T.G. Maiorescu (Mayer), etc.
 în literatură – de la activiştii de prim rang ai Uniunii Scriitorilor (Al. Toma (Moscovici), M. Breslaşu (Breslau), I. Călugăru (Croitoru), M. Davidoglu (Davidsohn), M. Marcian (Marcus), la proletcultişti exaltaţi şi apologeţi fanatici ai stalinismului (Maria Banuş, N. Cassian, Al. Jar, S. Bratu, I. Ludo, S. Fărcăşan, etc.) – aceasta în condiţiile în care în rândurile majorităţii române, cu greu pot fi identificate câteva nume (e.g. Mihai Beniuc) care să rivalizeze această pleiadă în osanalele închinate regimului.
Pilduitor, din cele 24 de nume avansate [extrem de selectiv de altfel, n.n., I.A.] de C.P.A.D.C.R. ca “armată de experţi în subtilităţi dogmatice [care] pândea orice şovăire ideologică” (C.P.A.D.C.R. 2006: 491), nu mai puţin de 16 (adică 62,5%) sunt cu certitudine evrei: 1.) Horia Bratu, 2.) J. Popper, 3.) Al. I. Ştefănescu, 4.) S. Damian, 5.) Savin Bratu, 6.) Sergiu Fărcăşan, 7.) Traian Şelmaru, 8.) Mihai Novicov, 9.) Eugen Campus, 10.) Ov. S. Crohmălniceanu, 11.). Ion Vitner, 12.) Sorin Toma, 13.) Vicu Mândra, 14.) Vladimir Colin, respectiv 15.) Eugen Luca [v. toţi listaţi supra sau infra]. Ca observaţie primară se cuvine precizat că raportul omite să precizeze identitatea acestora sau numele lor nativ şi, în plus, ignoră alţi câţiva “cerberi” ideologici de notorietate şi importanţă egale cu numele inventariate în documentul comisiei, cum ar fi de pildă V. Silvestru (Moscovici, ale cărui funcţii de-a lungul timpului îl fac mai important în domeniu decât oricare din numele menţinate de Tismăneanu et co.), Paul Cornea, Simion Alterescu, Eduard Mezincescu, Ion Ianoşi (Steinberger), Beate Fredanov-Ghelerter, etc.
O enumerare selectivă, dar mai extinsă şi riguroasă a celor mai notorii nume de astfel de evrei îi cuprinde pe:
3020. ADANIA, Alfons (fiul lui Samuel şi Frederica) (6.VI.1913 Bucureşti – 25.III.1979 Bucureşti) – publicist şi traducător; colaborator la Contemporanul, Gazeta literară, Magazin şi România liberă, cu comentarii, cf. D.G.L.R., “făcute după criterii ideologice, într-un stil mai apropiat de polemica politică, de unde o imagine oarecum deformată, tendenţioasă a realităţii artistice occidentale”; condamnat în martie 1953 la 5 ani închisoare pentru “legături în străinătate”,
446 Lista filmelor care rulau în cinematografele din Bucureşti în martie 1949 este pilduitoare pentru importanţa acordată de autorităţile comuniste cinematografiei ca vector propagandistic: la cinematograful „Fantasio” – Pirogorov; „F. Sârbu” – Matrosov; „Lia”, „Unirea”, „Mioriţa” şi „Milano” – Balada Siberiei; „Apolo”, „Triumf” – Cravata roşie; „Avrig” – Crucişătorul Vartag; „Vergu” şi „Odeon” – URSS de azi (v. B.I.R.E., nr 3 din 15 martie 1949, p. 4).
304
eliberat însă în iunie 1954447; se întoarce în ţară după o călătorie în S.U.A. în anii ’70 (Kuller 2008a: 30);
3021. AGRICOLA, Lidia (WEITH) (9.VII.1914 Baia Mare – 22.IV.1994 Baia Mare) – pictoriţă inclusă celor care după război “vor constitui nucelul dur al realismului socialist” (Şuşară 2006 şi 2008: 12), din cercul lui Vida Gheza, autoare a unor lucrări cu caracter strident propagandistic precum “Portretul Mariei Zidaru”, “V.I. Lenin la al VII-lea Congres al P.C.U.S.” (v. catalogul Expoziţia anuală de stat a Artelor Plastice, ed. de Ministerul Culturii, 1953, E.S.P.L.A.) ş.a. (Cr. Vasile 2008: 270; L. Robu 2008: 249);
3022. ALESSANDRESCU, Alfred (2.VIII.1893 Bucureşti – 18.II.1959 Bucureşti) – director adjunct (1926-1937) şi dirijor (1926-1940, când este marginalizat pentru motive rasiale) al Filarmonicii Bucureşti, după război membru de partid (din 1945), vicepreşedinte al Societăţii Compozitorilor, director muzical al Radiodifuziunii (1945-1947) şi dirijor permanent al Orchestrei Simfonice de Radio Bucureşti (până la deces); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 31/1956; pentru evreitatea sa, v. Realitatea Evreiască, nr. 282-283, sept.-oct. 2007, p. 12;
3023. ALTERESCU, A. Simion (n. Simon IERUSALIM, fiul lui Aron şi Clara) (3.V.1921 Constanţa – 1995 Israel) – teatrolog; redactor la România Liberă (1944-1946), secretar de redacţie la revista Lumea (1945-1946) şi la Radiodifuziune (1946-1947), redactor responsabil la Rampa (1946-1948), membru al Comitetului de Lectură de pe lângă Direcţia Teatrelor a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (din iunie 1948); inspector general în Ministerul Artelor şi Informaţiilor, la Direcţia Generală a Teatrelor (1948-1951); prim-redactor la Contemporanul (1948-1952); apoi la revista Teatrul în anii ‘50, responsabil ca reprezentant al partidului cu impunerea liniei dogmatice la revistă, profesor şi şef de catedră la Institutul de Teatru „I.L. Caragiale” (1949-1964), critic (cercetător ştiinţific) la Institutul de Istoria Artei, secţia de teatru-cinematografie (din 1951), exclus din partid în 1962 urmare a decoperirii legăturilor sale cu grupului implicat în jaful asupra maşinii Băncii de Stat a R.P.R. din 1959 (v. dosarul de la C.C.P. nr. 381/671 din 9.XI.1962); emigrat în Israel în 1987, unde a publicat ocazional sub semnătura “Simion Alterescu-Ieruşalmi”;
3024. ARAMĂ, Horia448 (4.XI.1930 Iaşi – 22.X.2007 Bucureşti) (fiul lui Iancu şi Roxana (n. Goldu), funcţionari) – absolvent al Şcolii de Literatură “Mihai Eminescu” din Bucureşti (1954), redactor la Radiodifuziunea Română (1950-1952) şi revistele Luminiţa şi Cutezătorii (1954-1967), colaborator la Viaţa românească, România literară, Contemporanul, Echinox, Luminiţa, Cutezătorii, etc., “convertit” treptat în scriitor de genul science fiction şi de literatură pentru copii;
3025. ARISTIDE, Mircea (n. Aristide Mircea Aime KLECKNER, fiul lui Heinrich) (31.V.1927 Bucureşti – 17.X.2002 Israel) – poet, prozator şi textier de muzică uşoară, angajat timp de decenii la Radiodifuziune, unde îndeplineşte inclusiv funcţia de secretar al studioului Umor între 1974 şi 1985, când se pensionează; căs. cu Constanţa; emigrat în Israel în 1987; implicat după 1989 în revendicarea clădirii în care fiinţează primăria Pancota, jud. Arad;
3026. ARGHIR, Sorin (n. Iancu ARONSOHN, Iaşi) (d. 2006 Israel) – publicist şi critic literar, după unele surse fost sionist; redactor la Viaţa Românească în anii ’50, apoi cenzor la E.S.P.L.A., emigrat în Israel;
3027. AUERBACH, Franz Iosif (5.III.1915 – 2002) – scenarist, regizor dramaturg; după august 1944 membru de partid, director succesiv al Teatrului de Operetă, Teatrul Poporului şi Teatrului din Ploieşti, ulterior al Teatrului Evreiesc de Stat (1955-1987), în anii ’50 cercetat disciplinar de
447 V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/A/A%2001.%20Ababei%20-%20Alexoaie/Adania%20Alfons/index.php.
448 V. http://www.jewish-romania.ro/media/personalitati-8-2.pdf şi http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr306_307/pagina25.pdf
305
C.C.P. (dosar nr. 1275/788 din 10.VIII.1954); decorat în 1967 cu ordinul “Meritul Cultural” cls. IV-a;
3028. AUERBACH, Vily (1929 – II.2011 Bucureşti) – în perioada comunistă inspector principal pentru biblioteci în cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă, apoi producător în cadrul studiourilor cinematografice Bucureşti (inclusiv în anii ’90), în ultimii ani aio vieţii redactor la Ed. Hasefer; socrul regizorului Tudopr Ţepeneag (fiul scriitorului Dumitru Tepeneag);
3029. BANCIC, Dolores (n. 1939, Franţa) – fiica lui Alexandru Jar şi Olga (Golda) Bancic, crescută practic în familia lui Gheorghiu-Dej, în anii ’50 cenzor al D.G.P.T., în anii ’60-’70 funcţionar în industria cinematografică, emigrată în Israel la începutul anilor ’80 (Solomovici 2003: 376, 379; Lustiger 1994: 466); încă în viaţă în toamna lui 2011, la Ramat Aviv;
3030. BANUŞ, Maria Edel (28.III./10.IV.1914 Bucureşti – 14.VII.1999) (fiica lui Max Banuş (fost director la Banca Marmorosch-Blank, d. 1923) şi Anetta (n. Marcus)) – ilegalistă, consacrată ca poetă vector al realismului socialist de sorginte jdanoviană, membru al Uniunii Scriitorilor şi al Uniunii Femeilor Democrate din România, decorată inter alia cu Premiul de Stat (1951) şi Ordinul Muncii cls. I (1964), colaboratoare a revistei Drumul femeii (1945-1946), autoare a volumelor proletcultiste Despre pământ (1954), Se-arată lumea (1956), Torentul (1957), Poezii (1957), a versurilor “Cantatei lui Stalin” (versuri Mihail Andricu), precum şi a piesei de teatru Ziua cea mare (1951), un elogiu al colectivizării satelor din România; pilduitor pentru oportunismul ei camuflat în patos proletar, la începutul anilor ’50 Maria Banuş avea să schimbe replica “Trăiască Regele!” din primele acte din Hamlet cu… “Trăiască Republica!” (Paraschivescu 1994: 396);
3031. BARNA, Ion – regizor şi critic cinematografic; regizor al peliculelor La tribunal (1962), Unchiul Vanea (1968), Ziariştii (1969), Oameni sărmani (1969), etc., autor al monografiei dedicate lui Serghei Eisenstein (1966) (indicat ca evreu în Kuller 2008a: 432; Geo Şerban 2005: 11);
3032. BARTA, Dora (probabil soţia lui Gabiel Barta, v. infra) – cineastă, între evreii care au făcut “mici concesii” proletcultiste regimului comunist (Kuller 2010: 191, Solomovici 2003: 328);
3033. BARTA, Gabriel (n. BARTEL) (22.X.1923 Cluj – 28.IV.1972 Petroşani) – regizor de filme (mai ales) documentare puse în slujba regimului comunist, între care Pământ, oameni şi apă (1954), Ceferiştii (1954), Gara (1965), Pâinea noastră (1968), etc. (indicat ca evreu în Kuller 2010: 191 şi Solomovici 2003: 328);
3034. BEHAR, Nina (d. 2003, Israel) – între cineaştii evrei “cu mici concesii” făcute regimului comunist (Kuller 2010: 191, Solomovici 2003: 328);
3035. BENIUC, Emma (n. Emma-Silvia FRIEDMAN) (24.IV.1917 – 1979 Bucureşti) – soţia originară din Basarabia a poetului proletcultist Mihai Beniuc (după precedentul mariaj cu Marcel Breslaşu [v. supra]), după unele surse agent G.R.U. încă din timpul războiului, după 1944 traducătoare de limba rusă la diverse instituţii şi publicaţii (iniţial la Ed. Cartea Rusă – A.R.L.U.S.), lector universitar la Iaşi (1946-1948), ulterior profesoară de literatură rusă la facultatea de filologie din Bucureşti; sinucisă, incinerată;
3036. BERCOVICI, Israil (zis “Asra”) (1921 Botoşani – 1988 Bucureşti) – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); în aprilie 1944, în Botoşaniul sub ocupaţie sovietică (cu primarul Carol Artbergher, alias Emil Ardeleanu, proclamând întregul judeţ “Republica Socialistă Sovietică Botoşani”, v. infra), angajat în administraţia locală, din 1945 prezent în Bucureşti, comunist convins, membru C.D.E.şi în conducerea organizaţiei Yidischer Kulturferband (IKUF), de limbă idiş şi orientare procomunistă, antisionistă (v. Kuller, 2008: 64), redactor (1946-1949) şi apoi redactor-şef al oficiosului organizaţiei amintite, IKUF-Bleter (1949-1953), redactor-şef al redacţiei de limbă idiş la Radiodifuziune (1953-1956), treptat distanţându-se de orientarea comunistă, secretar literar al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (1955-1982), respectiv redactor la Revista cultului mozaic (1969-1972);
306
3037. BERG, Lotte (n. Lucia BACINSKI, îşi schimbase deja numele în “Stephanovici” înaintea căsătoriei cu Gheorghe Flondor) (5.XII.1907 Cernăuţi – 12.IX.1981 Bucureşti) – evreică germanofonă, poetă şi traducătoare, stabilită în 1944 la Bucureşti; autoare proletcultistă în anii ’50-’60, un timp corector la Kultureller Wegweiser, versiunea în limba germană a Îndrumătorului cultural, ulterior dedicându-se traducerilor din şi în limba germană (Kuller 2008a: 433);
3038. BLAIER, Andrei (15.V.1933 Bucureşti – 1.XII.2011) – regizor şi scenarist, informator al Securităţii sub numele de cod “Brateş”; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (întocmită în 1980!);
3039. BOGDAN, George Radu (11.III.1920 Galaţi – 12.VIII.2011 Bucureşti) – critic şi istoric de artă marxist, redactor la Ecoul (1944-1945), apoi la Scânteia tineretului (1945-1948), inspector şef în Ministerul Artelor şi Informaţiilor (1948-1950), conferenţiar la Catedra de Istoria Artei – Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” (din 1951), şef de secţie la Muzeul Naţional de Artă, iar în anii ’60 cercetător principal şi şeful sectorului artă modernă şi contemporană la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, iar în anii ’70 ministru adjuct al Educaţiei şi Învăţământului (eliberat din fucnţie în 1977); verişorul lui Vladimir Colin;
3040. BOIANGIU, Alexandru (soţul Magdalenei Boiangiu) (10.8.1932 – 2008 Bucureşti) – regizor de filme la studiul cinematografic Sahia, autorul unor filme precum “Cetăţi ale industriei socialiste” (1960) sau “Puterea pâinii” (1961), după 1989 traducător al unor cărţi la Ed. Hasefer; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
3041. BRATU, Lucian (n. Lucian-Fred BERGMAN, fiul lui Mircea şi Erna (n. Simon)) (n. 14.VII.1924) – regizor de film, absolvent al Institutului Unional de Artă Cinematografică din Moscova (1955); autor de multiple producţii cinematografice propagandistice; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1980);
3042. BRATU, Horia [alias] – critic literar şi teatral, portavoce a realismului socialist, membru de partid şi U.S.R., cu doctorat la Moscova, în anii ’50-’60 colaborator cvasipermanent la revista Teatrul, cu articole publicate şi în Contemporanul, Viaţa românească ş.a.; emigrat în Israel, după unele surse stabilitîn anii ’70 la New York (între evrei în Kuller 2008a: 434);
3043. BRATU, Savin (n. Raul BARAŞ, fiul lui Filip şi Perla) (15.V.1925 Roman, Neamţ – 4.III.1977 Bucureşti) – scriitor şi teoretician literar apologet al stalinismului, identificat de C.P.A.D.C.R. ca reprezentant al cenzurii spaţiului publicistic, profesor la Facultatea de Filologie din Bucureşti, impus în 1950, în echipa lui Ion Vitner, colaborator succesiv la revistele Moldova Liberă (din Iaşi, 1945) Naţiunea, Revista literară, Gazeta literară, Tânărul scriitor, Viaţa românească, Contemporanul, debutant editorial cu broşura “Cum participă tineretul la întrecerile socialiste” (1949); între lucrările sale, volumul Eroul timpurilor noastre în proza din ultimii ani (1955) „îşi propune să discute, în lumina experienţei adânci, dezvăluite în dezbaterile Congresului Scriitorilor Sovietici, unele probleme ale creării eroilor pozitivi” şi postulează: “pentru scriitor, reflectarea forţelor organizatorice transformatoare ale partidului nu e numai firească, ci şi obligatorie”; căs. cu Bianca (n. Abramovici, 1923-1977);
3044. BRAUNER, Harry (1908 Piatra Neamţ – 1988 Bucureşti) – recunoscut ca folclorist marcant; după august 1944, până la arestarea sa din 1950 în cadrul “lotului Pătrăşcanu”, secretarul organizaţiei de partid de la Ministerul Artelor (şi Informaţiilor), directorul Institutului de Folclor (Decretul nr. 136 din 5/6 aprilie 1949) şi şef de catedră la Facultatea de Muzică a Institutul de Artă Bucureşti (Conservatorul); reabilitat în 1968; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 96/1968; (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 710; Kuller 2008a: 79; Solomovici 2004: 256);
3045. BREAZU, Marcel (n. Marcel HERŞCOVICI-BREAZU449) (25.V.1912 Bucureşti – 3.VII.1994 Bucureşti) – membru de partid din 1942, redactor-şef la Tânărul Muncitor după august 1944,
449 V. decizia nr. 108.937 din 25 oct. 1945 a ministrului Justiţiei (în M.Of. nr. 250 din 1 nov. 1945, partea I-a, p. 9665).
307
menţionat şi în conducerea publicaţiilor Naţiunea, Scânteia Tineretului şi Contemporanul (Kuller 2008a: 82), responsabil cu cenzura în literatură şi alte arte, din 1948, cadru didactic la catedra de materialism dialectic şi istoric a Facultăţii de Filosofie din Bucureşti; cercetător şi apoi director adjunct al Institutului de Filozofie al Academiei R.P.R. (1955-1966), ulterior profesor de estetică în cadrul Institutului de Arte Plastice, publicist la Contemporanul (v. art. “Impasul artei dezumanizate” din 14 iunie 1957); fratele lui Vicu Mândra (v. infra);
3046. BRECHER, Ernest – din iulie 1948 funcţionar în cadrul Societăţii Comerciale de Stat “Cinexfilm” (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5663);
3047. BRESLAŞU, Marcel (n. Mark BRESLISKA, după alte surse BRESLAU450) (6/20.IX.1903 Bucureşti – 20.IX.1966 Bucureşti) – membru de partid din 1942; în 1945, ca membru în conducerea C.G.M., numit membru al Comisiei de control şi cenzură a filmelor cinematografice înfiinţate sub umbrela Direcţiei Cinematografie a Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 112 din 21 mai 1945, partea I-a, p. 4198), respectiv emmbru al Comitetului de Lectură al Operei de Stat Bucureşti (din august 1947); ulterior şef al Departamentului Pedagogic (1948-1949) şi respectiv director general al Departamentului Învăţământ Artistic (1949-1950) din cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor, membru în colegiul de redacţie la Gazeta literară, revista Uniunii Scriitorilor (din 1954), secretar al organizaţiei de partid a Uniunii Scriitorilor (1953-anii ’60), profesor la catedra de istorie a literaturii dramatice la Conservatorul de Stat Bucureşti (1948), profesor la Institutul de Artă (viitorul IATC) (1949-1960), apoi rectorul aceleiaşi instituţii (1961-1966), redactor-şef al revistei Secolul 20 (1961-1966), decorat cu Premiul de Stat în 1957 şi 1962 şi cu “Ordinul Muncii” cls. I în 1963 (cu prilejul împlinirii a 50 ani); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
3048. BRUCKSTEIN, Ludovic (Arie Joseph-Leib) (27.VII.1920 Lucăceni, Satu Mare – 4.VIII.1988 Tel Aviv) – publicist şi scriitor; în anii ’50 în Sighetu-Marmaţiei, profesor de liceu, în anii ’60 secretar literar în cadrul secţiei de dramaturgie “de pe lângă Ministerul Culturii” (Laczko 2010:4), semnatar de articole la Viaţa Românească, Tribuna şi alte reviste, emigrat în 1972 în Israel; între creatorii evrei “cu mici concesii” în perioada proletcultistă (cf. Kuller 2010: 191, menţionat şi în Solomovici 2003: 328);
3049. BUGHICI, Dumitru (fiul lui Avram) (14.XI.1921 Iaşi – 12.VI.2008 Tel Aviv, Israel) – fratele violonistului Avram Bughici, membri ai unei cunoscute formaţii de familie de muzică “Klezmer”; studii la Conservatorul “Rimski-Korsakov” din Leningrad (1950-1955), apoi profesor la U.N.M.B., în anii ’70 angajat al T.E.S. din Bucureşti; emigrat în 1985 în Israel; inclus de muzicologul Petre Brâncuşi între autorii de cântec de masă “compus în ritm de marş” în perioada stalinistă; autor, inter alia, al compoziţiilor proletcultiste “Poem eroic în memoria lui Filmon Sârbu”451, “În noaptea de august” (versuri Vladimir Colin) şi “Evocare – Donca Simo”452 (P. Brâncuşi 2006: 166-7 şi 2005: 105, 105-6, 111; Strom 2002: 104 ş.u.);
3050. CAJAL, Mălina (n. Simelinne) (12.IX.1908 – 1989) – originară din Bacău, mătuşa prin alianţă a acad. Nicolae Cajal; poetă consacrată prin poezii pentru copii, dar simultan membră de partid şi autoare de literatură propagandistică (ex. co-autoare a versurilor pentru lucrarea vocal-simfonică Din lupta partidului (1951));
3051. CAMPUS, Iosif-Eugen (n. 5.II.1915 – încă în viaţă în 2008, la Haifa), redactor la Viaţa Românească şi alte reviste, unul din criticii de partid din presă şi literatură identificaţi de raportul
450 V. http://www.jewish-romania.ro/media/personalitati-8-8.pdf , identic în Sandache 2006: 12. În fapt, ambele nume sunt doar versiuni diferite – primul german, al doilea ceh – ale aceluiaşi toponim al oraşului polonez Wrocław, de la care este derivat şi numele românizat Breslaşu.
451 Filimon Sârbu (1916-1941) – ilegalist, executat la 19 iulie 1941 pentru sabotaj şi transformat postbelic în istoriografia comunistă în martir al mişcării muncitoreşti.
452 Altă „martiră” a mişcării comuniste, care în perioada postbelică a dat numele a sute de cinematografe, şcoli şi grădiniţe.
308
final al C.P.A.D.C.R., la un moment dat director al Şcolii Spaniole din Bucureşti; fiul său, Emanuel, a reobţinut cetăţenia română în 2008 (ordinul M.J. nr. 1731/2008);
3052. CARABĂŢ, Lia (1933 – X.2009 Bucureşti, cimitir Giurgiului) – soţia scenaristului şi profesorului Dumitru Carabăţ; în anii ’60-’80 redactoare la studioul cinematografic Animafilm;
3053. CARAGIALE, I. Betti (n. Betty ZILBERMAN, zisă “Biţi”) – originară din Roman, publicistă, redactor la Cravata roşie în anii ’60, ulterior redactor-şef în cadrul Editurii “Ion Creangă”; decorată cu ordinul “Meritul Cultural” clasa a V-a prin Decretul nr. 394 din 27 aprilie 1967; emigrată în Israel, activă în Centrul Cultural (de limbă română) din Haifa şi invitată cvasipermanentă a unor evenimente organizate de I.C.R. Tel Aviv; sora lui Haralamb Zincă (Hari-Isaac Zilberman);
3054. CARANFIL, Tudor (n. Martin KLARENFELD) (n. 14.IX.1931 Galaţi) – spre sfârşitul anilor ’50 redactor-şef la Informaţia Bucureştiului, de la sfârşitul anilor ’60 critic cinematografic, responsabil în cadrul televiziunii din 1971; tatăl regizorului Nae Caranfil (C.E. Galaţi f.a.; Solomovici 2003: 329; Kuller 2008a: 435);
3055. CASSIAN, Nina (n. Renée-Annie KATZ, fiica lui Iosef (n. Katz453, fiul lui Samuel şi Fany (Seidner)) şi Jana (n. Şmilovici)) (n. 27.IX.1924, Galaţi) – înscrisă în P.C.d.R. la 16 ani (1940), debutează în presă la Ecoul (oct. 1944, sub pseudonomul “Maria Venjamin”), scrie la România Liberă (1945-1947) şi la Rampa (1947-1948, sub multiple pseudonime), membru al Comitetului de Lectură de pe lângă Direcţia Teatrelor a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (din iunie 1948), apoi redactor-şef adjunct la Urzica şi laboratoare a Radiodifuziunii; exponentă emblematică a servilismului voluntar şi zelos faţă de regimul de teroare stalinistă, poetă proletcultistă notabilă a primei jumătăţi a anilor ’50454; căsătorită până în 1948 cu Vladimir Colin, ulterior cu ideologul cultural Al. I. Ştefănescu [v. infra]; rămasă în 1985 în SUA455;
3056. CĂLIN, Vera (n. KRANZDORF (a.k.a. Clejan), căs. RUSSO; fiica lui Herman) (n. 17.II.1921) – fostă ilegalistă (legătura de partid a lui L. Pătrăşcanu între 1943 şi 1944), impusă la Facultatea de Filologie (fostă Litere) în 1949, alături de Ion Vitner, Ovid. S. Crohmălniceanu, N. Tertulian ş.a. în locul colegilor lui G. Călinescu, într-un efort imbecilizant de ideologizare în cheie marxistă a întregii literaturii române, promovată până la gradul de profesor (1970); în paralel, redactor la Editura pentru Literatură şi colaboratoare ocazională la revista Teatrul; decorată în 1951 cu Medalia Muncii, emigrată în Israel în 1976, ulterior stabilită în S.U.A.;
3057. CĂLUGĂRU, Ion (n. Buium sin Ştrul Leiba CROITORU, fiul lui Ştrul sin Leiba Croitoru şi Ţipa) (14.II.1902 Dorohoi – 22.V.1956 Bucureşti) – ziarist asumat marxist în perioada interbelică (publicând, inter alia, la Vremea şi Cuvântul456), membru de partid cu stagiu recunoscut din 1942; după război membru fondator al sindicatului scriitorilor evrei (alături de Emil Dorian şi Ury Benador); în 1945 numit de ministrul Muncii consilier pentru presă şi revistă la Oficiul “Muncă şi Lumină”; redactor la diverse ziare controlate de comunişti (Scânteia, Contemporanul, Viaţa
453 V. cererea sa de schimbare a numelui în M.Of. nr. 169 din 28 iulie 1945, partea I-a, p. 1484 şi decizia M.J. de aprobare nr. 102.732 din 6 oct. 1945 în M.Of. nr. 233 din 12 oct. 1945, partea I-a, p. 8921.
454 Vezi spre exemplu poezia ei Ţara noastră-n sărbătoare: “Dîrz ostaşul sovietic/ Ne-a adus lumina/ Azi muncesc cu drag şi spor/ Cîmpuri şi uzina./ Ţara noastră-n sărbătoare/ Steaguri mari desface/ Ţie ţi le dăruim/ Stalin, steag de pace./ Stalin, ţara te slăveşte/ Marele tău nume/ Străluceşte neînvins/ Soare peste lume.” (apud http://www.roliteratura.ro/text/Mastile-ridicolului-II.html). Aceeaşi Nina Cassian a compus chiar şi cântecul “Horă pentru Stalin” (v. Ursache f.a.)
455 Deşi la 13 martie 1981 „liriza” în faţa lui Ceauşescu: „Tovarăşe secretar general, vă rog să-mi permiteţi să încep cu o mărturisire personală. Nu am făcut niciodată şi nu fac parte din nici un grup. Cum spuneam într-o poezie: «Aparţin comunismului cu tot ce am mai bun în mine,/ cu cele mai tinere idei ale mele,/ cu dragostea mea cea mai întemeiată,/ cu actele mele cele mai fecunde»” (v. http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/nina-cassian-catre-ceausescu-apartin-comunismului-cu-tot-ce-am-mai-bun-in-mine-cu-dragostea-mea-cea-mai-intemeiata-vezi/sumar-articol/2641415/#lifr)
456 Vezi dările anuale de seamă aşe Casei de Pensii şi Retrageri a Ziariştilor din perioada interbelică, acolo unde pare şi numele lui de naştere, confirmat şi de Solomovici I: 252.
309
Românească), în iunie 1948, membru în comitetul director al nou înfiinţatei reviste Viaţa Românească; considerat autoritate ideologică în domeniu, ales autor de prefeţe la cărţile Editurii “Cartea Rusă”, autorul nuvelei Oţel şi Pâine – o apologie a industrializării comuniste, considerat de istoricul literar Ana Stelejan ca fiind unul din primii agitatori propagandişti din Români şi pilon al “noii ordini din literatură”; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946), iar apoi, de mai multe ori, de autorităţile comuniste;
3058. CĂLUGĂRU-CĂPITĂNEANU, Titina (fiica lui Ştrul sin Leiba CROITORU şi Ţipa, sora lui Ion Călugăru; căs. Căpităneanu) (8.I.1911 Dorohoi – 1973 Bucureşti) – nume sonor în seria exponenţilor realismului socialist în artele plastice; membru de partid din 30 martie 1945, pictor, după august 1944 colaboratoare la Scânteia (cvasipermanent), Contemporanul, Gazeta literară, Informaţia, Arta plastică, din 1949 conferenţiar la Institutul de Arte Plastice “N. Grigorescu din Bucureşti”, din 1950 membru în conducerea Uniunii Artelor Plastice, co-autoare a cărţii Grafica sovietică (1950), un veritabil ghid normativ-prescriptiv al realismului socialist pentru graficienii şi pictorii români, în care artista decretează: “trebuie să ştim a învăţa de la artiştii sovietici cum să facem din arta noastră o artă activă, de luptă, cum să fim fermi pe poziţia luptei împotriva cosmopolitismului şi formalismului în artă”457; decorată de autorităţile comuniste cu premiul “Ion Andreescu” al Academiei R.P.R. în 1949, ordinul Muncii clasa a II-a în 1949, medialia “Cinci ani de la eliberarea de sub jugul fascist” în 1952 şi ordinul “23 August”; incinerată la crematoriul “Cenuşa” (Arhiva U.S.H.M.M., colecţia RG-25.012M, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 488/1943; M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 711; Kuller 2008a: 100; S. Ştefănescu 2009; Mândrescu 2004: 20-21; J.G.S.I.G.R. 1993: 11);
3059. CERBU, L. Emanuel (n. HIRSCH458) – de formaţie ziarist, din mai 1945 inspector în centrala Ministerului Propagandei (v., inclusiv pentru nume, M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904), ulterior director administrativ adjunct al Direcţiei Cinematografie în centrala Ministerului Informaţiilor, apoi Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255 şi nr. 292 din 17 dec. 1946, partea I-a, p. 12979); din 1947 membru al comisiei ministeriale pentru cenzura filmelor (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1947, partea I-a, p. 574);
3060. CONSTANTINESCU, Pavel (n. Paul IOSEFZON459, la 10.IV.1922, Odobeşti, Vrancea) – comandant pe şantierul Bumbeşti Livezeni (1944-1948), apoi cineast, aservit şi propagandist al regimului (v. spre exemplu articolul “O trecere în revistă a cinematografiei mondiale progresiste” din nr. 5 (iulie 1951) al revistei Cinema), ulterior emigrat în Israel, unde îşi ebraizează numele în forma “Paul ben Josef” (Solomovici 2001I: 409 şi II: 40, 42 şi 2003: 328; Kuller 2010: 191; ISRO nr. 275, 18 mai 2003)460;
3061. CORBU, Colette – în anii ’50-’70 regizor teatral şi redactor la Contemporanul; ulterior emigrată în Israel (Solomovici 2003: 329 ş.a.) (soţia lui Nicolae Corbu?);
3062. (?) CORNESCU, Traian – în 1945 numit director tehnic al Teatrului Naţional Bucureşti (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4523; M.Of. nr. 4 din 4 ian. 1947, partea I-a, p. 61);
3063. COSAŞU, Marga (n. Roza LEIBU) (n. 11.I.1916 Bucureşti) – după război, timp de decenii, traducător şi redactor la diverse edituri de stat (pentru nume vezi decizia M.J. nr. 95962 din 26 sept. 1946 în M.Of. nr. 236 din 11 oct. 1946, partea I-a, p. 10979);
457 T. Călugăru, „Figuri de mari graficieni sovietici” în E. Mezincescu, M.T. Vlad, T. Călugăru şi Gh. Şaru, Grafica sovietică (Bucureşti: Cartea Rusă, 1950), p. 89, apud Gh. Mândrescu 2004: 20, 21 n.5).
458 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 109035 din 25 oct. 1945 în M.Of. nr. 261 din 14 nov. 1945, partea I-a, p. 9978.
459 V. decizia nr. 89.533 din 9 sept. 1946 a ministrului Justiţiei (în M.Of. nr. 221 din 24 sept. 1946, partea I-a, p. 10416).
460 În nr. 7 („Cărbunele şi drumurile sale de fier”) al revistei Caietele Petro-Aqua (Petroşani 2009), autorul Tiberiu Svoboda îl menţionează drept comandant de brigadă pe Pavel Constantin (pp. 41, 42).
310
3064. COSMA, Edgar (n. Edgar-Aron ZWIEBEL461, fiul lui Clémance) (n. 2.III.1925 Bucureşti) – dirijor şi compozitor aservit regimului; şeful Orchestrei Cinematografice Bucureşti (1951-1959); compozitor al Cantatei anilor lumină (1960, pe versuri de Nina Cassian) şi al coloanei sonore a producţiilor cinematografice de propagandă Alarmă în munţi (1955, regie Dinu Negreanu), Dincolo de brazi (1957, regie M. Drăgan), Pasărea furtunii (1957, regie Dinu Negreanu) ş.a.; emigrat în 1960, stabilit la Paris, a continuat să profeseze ca dirijor şi compozitor în mai multe ţări vest-europene; unchiul compozitorului parizian Vladimir Cosma (fratele tatălui acestuia, Theodor);
3065. COSTIN, Jacques (n. J. GOLDSCHLÄGER, fiul lui David şi Rebeca) (13.IV.1895 Bucureşti – 22.XII.1971 Paris) – prozator avangardist, colaborator la Contimporanul în perioada interbelică, după război membru de partid, “demascat” alături de Dora Massini, Mihail Andricu, Miliţa Pătraşcu ş.a. în şedinţa publică din 7 aprilie 1959 (unul din “acuzatori” fiind compozitorul Alfred Mendelsohn), emigrează câteva luni mai târziu, stabilindu-se definitiv la Paris;
3066. CREMENE, Mioara (n. 6.IX.1923 Bucureşti) (n. Maria Elena Gorea, tatăl fiind român, iar mama, Erna Braunstein, fiica ziaristului interbelic B. Brănişteanu-Braunstein) – publicistă, scenaristă, redactor la Contemporanul (1947-1950), publicând şi la Ecoul (ulterior Tribuna Poporului) şi Rampa, ulterior redactor-şef adjunct la redacţia revistelor pentru preşcolari (ţinând de Ministerul Învăţământului), semnând ocazional articole şi la revista Teatrul, rămasă în timpul unor filmări de film în Germania în 1969, redactor la Gazeta literară (din 1964); ulterior rezidentă în Franţa şi respectiv Israel (1978), revenită în ţară după 1989, încă în viaţă în 2009 (Croitoru 2005:6; Muşat & Un 2009); căs. cu cineastul Sergiu Huzum, apoi cu Leon Cremene (n. Kramer);
3067. CROHMĂLNICEANU, Ovid S. (n. Moise CAHN, fiul lui Lazăr şi Esthera (n. Leibovici)) (16.VIII.1921 Galaţi – 30.IV.2000 Berlin) – exponent al realismului socialist impus în literatura română postbelică, menţionat de raportul final al C.P.A.D.C.R. ca făcând parte din “adevărata armată de experţi în subtilităţi dogmatice [care] pândea orice şovăire ideologică” în literatură (2006: 491); de formaţie inginer; redactor la Ecoul şi la Revista Literară (1944-1946), Contemporanul (1947-1951), redactor-şef adjunct la Editura Didactică şi Pedagogică (1951-1953), apoi redactor (1953-1956) şi respectiv redactor-şef (1956-1962) la Viaţa Românească, perioadă în care publică şi volumul său Pentru realismul socialist; ulterior, ca redactor-şef adjunct la Gazeta Literară (1963-1966); profesor universitar de limba şi literatura română la Facultatea (astăzi) de Litere din Bucureşti (1948-1991, pensionat); sesizează şi urmează oportunist schimbarea „liniei de partid” şi devine un treptat critic al formalismului dogmatic în literatură; emigrat în Germania în 1992, stabilit la Berlin;
3068. CRUCEANU, Mihail (fiul lui Mihail şi Ecaterina (n. Petroveanu)) (13.XII.1887 Iaşi – 7.VII.1988 Bucureşti) – poet şi prozator; înaintea primului război mondial profesează ca avocat şi profesor la Târgu Jiu, Craiova, Râmnicu Vâlcea şi Alexandria; participant la instaurarea autorităţilor bolşevice în Odessa, în 1917; ilegalist, casier general al Partidului Comunist în 1921, şi responsabil al ziarului Socialismul; arestat şi deţinut pentru activitate comunistă la Miercurea Ciuc, Caracal şi Târgu Jiu; după război (din sept. 1944) inspector general în Ministerul Învăţământului şi ocupând diverse alte funcţii în ierarhia comunistă; cadru didactic la catedrei de literatură română modernă la Facultatea de Litere/Filologie din Bucureşti după instalarea lui Ion Vitner în locul lui George Călinescu (1949-1957, pensionat); colaborator la Tânărul scriitor, Contemporanul, Gazeta literară, Viaţa românească ş.a. (inclus între mai mulţi autori evrei în F.C.E.R., C.S.I.E.R. şi Institutul “Elie Wiesel” 2008: 175, 187); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler I (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946);
461 V. decizia nr. 34357 din 9 aprilie 1947 a ministrului Justiţiei (în M.Of. nr. 91 din 22 aprilie 1947, partea I-a, p. 3165).
311
3069. DAMIAN, S. (n. Sami Druckmann, fiul lui Carol (etnic german) şi Pessia (n. Abraham)) (n. 18.VII.1930, Alba Iulia) – critic şi istoric literar, identificat de Raportul Final al C.P.A.D.C.R. între paznicii dogmei în literatură, redator la Contemporanul (1951-1954), Gazeta literară (1954-1968), România literară (1968-1973), redactor-şef la Luceafărul (1973-1974), emigrat în Germania (1976) via Israel, unde va conduce catedra de limba şi literatura română a Seminarului de Romanistică de la Universitatea Heidelberg (1976-1995), în prezent pensionar publicist;
3070. DAN, Tudor (n. Paul LEIBOVICI) – ilegalist, soţul Ecaterinei Dan (n. Finca Davidovici); din 1945 şeful subsecţiei Cinema a secţiei Propagandă a A.R.L.U.S.;
3071. DAVIDESCU, Jean (n. Jean DAVIDOVICI, fiul lui Haim şi Cerna (n. Alterescu)) (1917 – VIII.2007 Bucureşti) – funcţionar în industria cinematografică în periada comunistă (e.g. producător al filmului Două lumi şi o dragoste, 1947);
3072. DAVIDOGLU, Mihail (n. Moisă DAVIDZON462, fiul lui Mihail şi Clara (n. Kochen)) (11.XI.1910 Hârlău, Botoşani – 17.VIII.1987 Bucureşti) – promotor notabil al realismului socialist în dramaturgie463, membru al Comitetului de Lectură de pe lângă Direcţia Teatrelor a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (din iunie 1948), membru în conducerea Uniunii Scriitorilor în mandatul lui M. Beniuc, director la Ministerul Artelor (şi Informaţilor) (1945-1948), apoi preşedinte al comitetului pentru cultură din cadrul comitetului de partid al sectorului 1 Bucureşti; în anii ’50 prezent şi în colegiul de redacţie al revistei Teatrul;
3073. DELEANU, Harry-Horia (25.XII.1919-1998) (fiul lui Arnold şi Malvina (n. Feller)) – teatrolog, membru de partid, profesor la I.A.T.C. (’50-’70), redactor la revista A.R.L.U.S. Veac Nou (1945-1953), membru al Comitetului de Lectură de pe lângă Direcţia Teatrelor a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (din iunie 1948), redactor şef al revistei Teatru (1956-1958); autor în anii ’50 al unor varii lucrări de sorginte proletcultistă464; a continuat să publice şi după 1990, la Ed. Hasefer; fiul său, Radu (n. 26 ian. 1952 Bucureşti), care şi-a ebraizat numele în Israel în forma Delano, a solicitat şi reobţinut cetăeania română în 1009 (ordinul MJ nr. 407/30.01.2009; M.Of. nr. 70 din 5 febr. 2009);
3074. DEMETRIUS, Lucia (16.II.1910 Bucureşti – 29.VII.1992 Bucureşti) (fiica lui Demetrius Vasile (n. Ogea) şi Antigona (n. Rabinovici)) – fostă funcţionară la Uzinele Malaxa (1936-1938), după august 1944 traducător al Editurii Cartea Rusă, profesoară la Conservatorul Muncitoresc (1944-1949), apoi membru în noua conducere a Societăţii Scriitorilor din România, în iunie 1945 angajată ca funcţionară diurnistă la Serviciul de Presă al Ministerului Justiţiei (1945-1946), ulterior secretar cultural şi apoi prim-secretar de presă la Ministerul Informaţiilor / Artelor şi Informaţiilor (1946-1950), profesoară de artă dramatică la Conservatorul de artă dramatică (1944-1949), regizor de teatru exponent al realismului socialist la teatre din Sibiu, Braşov şi Bacău (1950-1952), colaboratoare la Scânteia, Cuvântul femeilor şi Contemporanul, respectiv la revista Teatrul în anii ’50-’60, etc.;
3075. DORIAN, Dorel (n. IANCOVICI465, fiul lui Mendel şi Tonia Margareta) (n. 6.V.1930, Piatra Neamţ) – dramaturg şi publicist; stabilit în 1945 (în timpul liceului) la Bucureşti; redactor al mai multor articole la presa comunistă centrală (Tinereţea – cu red. şef Paul Cornea, Revista elevilor, Tânărul muncitor, Scânteia tineretului) (1945-19489; student la Institutul Politehnic din Kiev, în U.R.S.S. (1948-1953); inginer pe şantierul termocentralei Paroşeni şi la Trustul Electromontaj Bucureşti (1953-1956); dramaturg proletcultist chiar şi în faza de declin a curentului (v. criticii şi
462 V. decizia nr. 61003 din 19 iunie 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 140 din 23 iunie 1947, partea I-a, p. 5107.
463 V. spre exemplu piesele sale Omul din Ceatal (1948, premiată de statul comunist), Minerii (1949), sau Cetatea de Foc (1950).
464 E.g. debutează în 1948 cu volumul Impresii literare sovietice, continuă cu Problemele realismului critic în literatură (1951), etc.
465 Şi-a românizat numele în baza deciziei nr. 45945 din 18 mai 1948 a ministrului Justiţiei (v. M.Of. nr. 116 din 21 mai 1948, partea I-a, p. 4510).
312
istoricii literari Ion Simuţ, Alexandra Andrei, Cornel Robu, Cosmin Ciotloş, etc.); redactor la Viaţa Studenţească (1956-1959, în perioada înfierării evenimentelor de la Budapesta); redactor la Ştiinţă şi Tehnică, apoi la Tehnium (1959-1974), iar ulterior la Magazin (1974-1990); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 51/1974; după 1989 membru marcant al comunităţii evreieşti din România, redactor şef al revistei Realitatea Evreiască (1995-1996), respectiv deputat reprezentant al comunităţii în parlament (1996-2000, 2000-2004);
3076. DRAGU, Victoria (n. Davidovici, căs. Dimitriu; fiica lui Paul Davidovici (v. supra) şi Etti (n. Benchas)) (n. 27.I.1944 Bucureşti) – poetă şi prozatoare; debut în 1960 în Scînteia tineretului; colaboratoare la Viaţa studenţească, Amfiteatru, România literară, Luceafărul, Viaţa românească; laureată a premiului pentru reportaj al revistei Viaţa studenţească (1961) şi Scînteia tineretului (1963);
3077. DUDA, Virgil (n. LEIBOVICI, fiul lui Carol şi Uca (n. Solomon); fratele lui Lucian Raicu) (n. 25.II.1939 Bârlad) – scriitor; jurist la Baia Mare şi Ploieşti (1961-1970), ulterior redactor şi producător la Studioul Cinematografic Bucureşti şi la casa de Filme 1 (1970-1987); emigrat în Israel în 1988, unde activează ca bibliotecar şi redactor la publicaţiile de limbă română Ultima oră şi Viaţa noastră;
3078. EISIKOVITS, Max (Mihály) (8.X.1908 Blaj – 12.I.1983 Cluj) – evreu maghiarofon, în perioada interbelică co-fondator (alături de Zeno Vancea) al “Conservatorului Muncitoresc” la Timişoara, apoi profesor la cel municipal, postbelic membru de partid şi comunist zelos, “dintre cei mai duri muzicieni stalinişti” (D. Popovici), director al Operei maghiare din Cluj (1948-1952), profesor de compoziţie (din 1946) şi rector al Academiei de Muzică din Cluj (1950-1953; l-a exmatriculat pe studentul anticomunist Mircea Istrate); autor al pieselor “Noi şi pâmântul”, “Balada tractorului”, “Salut Revoluţiei”, “Ne conduce partidul” (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 711; D. Popovici 2010: 262; Kuller 2008a: 131; P. Brâncuşi 2006: 122, 147, 150; O.L. Cosma 2006; L.G. Bratu 2008: 433 n. 12);
3079. ELIAN, Edgard – în iunie 1948 numit de ministrul Artelor şi Informaţiilor în conducerea Societăţii Comerciale de Stat “Cinexfilm” (M.Of. nr. 143 din 24 iunie 1948, partea I-a, p. 5342);
3080. ELIAD, Sandu (n. Solomon BERCOVICI466) (9.VI.1899 Botoşani – 1979 Bucureşti) – regizor şi respectiv ziarist în presa sub control evreiesc în perioada interbelică; în 1944 membru fondator A.R.L.U.S. şi bibliotecar al secţiei Propagandă şi Artă; din 1945 funcţionar la Confederaţia Generală a Muncii (M.Of. nr. 68 din 22 martie 1947, partea I-a, p. 2148); numit în 1948 director al Teatrului Confederaţiei Generale a Muncii, ulterior director şi regizor al teatrului Evreiesc de Stat din Iaşi şi colaborator ocazional la revista Teatrul din Bucureşti; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946) şi în acelaşi an cu cu Ordinul “Meritul “Cultural” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 192 din 21 aug. 1947, partea I-a, p. 7543); tatăl poetului şi scriitorului Tudor Eliad, stabilit la Paris (inclus în Kuller 2008a: 437);
3081. FEHER, Andrei (25.V.1916 România – 28.IV.2003 California) – operator de imagine, regizor şi scenarist, participant la realizarea peliculelor propagandistice Directorul nostru (1955), Pasărea furtunii (1957), Dincolo de brazi (1957), emigrat la sfârşitul anilor ’60 în israel (unde regizează producţia Războiul de 6 zile, stabilit via Italia în Suedia în anii ‘70, unde regizează şi produce multiple producţii pornografice sub pseudonimele “Andrew Whyte” / “Andrea Bianchi” (e.g. Mémoires d’un pervers (1983), The Porno Race (1985), Hetaste liggen (1983) etc.);467
466 V. decizia nr. 37799 din 9 apr. 1946 a ministrului Justiţiei, în M.Of. nr. 92 din 17 apr. 1946, partea I-a, p. 3977.
467 V. ISRO Press la http://www.isro-press.net/BDIsr!/277.htm (rubrica “Decese”) şi biografia sa în directorul IMDb (la http://www.imdb.com/name/nm0270413/).
313
3082. FEIER, Petru (1912-1986) – pictor arădean, din “nucleul dur” al realismului socialist (Şuşară 2006, 2008: 12);
3083. FELDMAN, Ludovic (25.V.1893 Galaţi – 11.IX.1987 Bucureşti) – violonist şi compozitor; în perioada războiului în cadrul orchestrei simfonice a teatrului evreiesc din Bucureşti, ulterior concert-maestru în orchestra Filarmonicii “G. Enescu” din Bucureşti (1945-1953, pensionat); inclus între cei “care preluau cu zel indicaţiile culturnicilor Iosif Kişinevski, Leonte Răutu, Edouard Mezincescu” (S.D. Pop 2007: 3), apologet al “deceniului glorios” (1944-1954) în revista Muzica (nr.7-8(iul.-aug)/1954), autor al pieselor “Cântec pentru Stalin”, “Mi-e gândul la Stalin” şi al altor cântece de masă “compuse în ritm de marş”; unul din compozitorii favoriţi ai autorităţilor în perioada stalinistă, decorat cu Menţiunea I-a (1945), Premiul III de compoziţie “George Enescu” (1946), Premiul de Stat (1952), ordinul Muncii clasa a III-a (1954), etc. (P. Brâncuşi 2006: 147, 166-7; O.L. Cosma 2006; Kuller 2008a: 139-40; Oprea, Petrulia şi Hîncu 1973: 103-4);
3084. FELEA, Aurel (n. Aurel H. FELDSTEIN468) (n. 18.X.1920 Bucureşti) – cf. unor coreligionari, plasat între scriitorii evrei “cu mici concesii” făcute regimului comunist (Kuller 2010: 191, 438, Solomovici 2001II: 54, 2001I: 176, şi 2003: 328); între acestea probabil şi cenzura practicată în calitate de membru al Comisiei pentru verificarea pieselor de muzică uşoară de pe lângă Ministerul Artelor şi Informaţiilor (v. M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1136);
3085. FINŢI, Alexandru (4.XII.1901 Giurgiu – 8.IX.1972; Bucureşti) – actor, regizor; între 1942 şi 1944 cadru didactic la Şcoala de Arte pentru Evrei şi regizor la teatrul “Baraşeum” din Bucureşti, apoi membru de partid (din 1945), consilier în centrala Ministerului Artelor (1947-1948), director al Teatrului Armatei (1948-1950, detaşat practic de la Teatrul Naţional), ulterior profesor la I.A.T.C. până la sfârşitul anilor ‘60; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu medalia “Meritul Cultural” clasa I-a (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, p. 10655 ş.u.); decorat în 1967 cu ordinul Meritul Cultural cls. II-a; (Kuller 2008a: 146; Solomovici 2001I: 337 şi II: 51, 105, Miliţia Spirituală 2011; Yad Vashem f.a.:12; YIVO f.a. “Romanian Theater”);
3086. FIREA, Fred (1921 – 22.VI.2010 Bucureşti) – între scriitorii evrei “cu mici concesii” făcute regimului comunist (Kuller 2010: 191, 439; Solomovici 2003: 328), scenarist timp îndelungat pentru Teatrul Naţional Radiofonic;
3087. FLOREA, Marcel (n. FORSCHMIDT469) (10.VI.1923 Câmpina, Prahova – 4.II.2002, Israel) – muzicolog, angajat al Radiodifuziunii, autor, inter alia, al omagialelor de la începutul anilor ’50 “Stalin” şi “Cântecul de copii pentru tovarăşul Stalin); emigrat în Israel, redactor la cotidianul de limbă română Viaţa Noastră din Tel Aviv; 3088. FÖLDES, László (n. FISCHER) (26.VI.1922 Arad – 10.I.1973 Cluj) – publicist şi scriitor, fost deportat sub ocupaţia maghiară din Ardealul de Nord, după război membru de partid în Cluj, cu articole procomuniste la Korunk, profesor de estetică la Academia de Muzică din Cluj şi la Institutul de Arte Plastice “Ion Andreescu”, membru al filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, se debareasează pe parcursul anilor ’60 de dogmatismul care l-a caracterizat în anii ’50 (Kuller 2008a: 150; Balas 2008: 149; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 171, 173);
3089. FREDANOV-GELEHRTER, B. Beate (n. Beate FRIEDMAN470, slavizat Fredanov, căs. Gelehrter) (11.V.1913 Cernăuţi – 13.III.1997) – actriţă de teatru, în timoul războiului profesoară la Şcoala de Arte pentru Evrei din Bucureşti (1942-1944), căsătorită cu doctorul Iuliu Ghelerter, împreună cu care forma, potrivit memoriilor fostului lor cumnat, criticul literar Matei Călinescu, “un cuplu de comunişti convinşi, rigid dogmatici chiar şi în intimitate” (Călinescu 2005);
468 V. decizia nr. 109.054 din 25 oct. 1945 a ministrului Justiţiei (în M.Of. nr. 250 din 1 nov. 1945, partea I-a, p. 9666).
469 V. decizia ministrului Justiţiei care aprobă schimbarea numelui nr. 13199 din 13 febr. 1947, în M.Of. nr. 39 din 17 febr. 1947, partea I-a, p. 1239.
470 V. decizia nr. 92304 din 10 sept. 1945 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 208 din 13 sept. 1945, partea I-a, p. 8007.
314
secretară a subsecţiei Teatru (secţia Artă) a A.R.L.U.S. încă de la înfiinţare (1944), membru al C.C. al U.F.D.R. (din febr. 1948), membru al Secţiei de Producţie Artistică (i.e. organul cenzurii în domeniu) din cadrul Uniunii Sindicatelor de Artişti, Scriitori şi Ziarişti la sfârşitul anilor ’40; co-director al Teatrului Naţional; profesor de artă dramatică la Conservator şi la I.A.T.C. (din 1948 până în anii ’70; în paralel, între 1957 şi 1959 profesoară la studioul T.E.S. Bucureşti (menţionată şi în Kuller 2008a: 153; Sebastian 1996: 448; Solomovici 2001 I: 210; Catalan 2009: 188, 191; Şt. Mihăilescu 2006: 429-30); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946), iar în 1967 cu ordinul Meritul Cultural cls. III-a, iar în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a;
3090. FRISCHER, I. – muzicolog, apare pe lista din 2006 a lui Octavian Lazăr Cosma, a compozitorilor de cântece dedicate lui Stalin, cu “Slavă lui Stalin”;
3091. FRODA, Scarlat (n. Solomon WEITZENDORF) (12.II.1899 Bucureşti – 1964) – publicist, dramaturg şi traducător; în perioada interbelică ziarist sub pseudonimele “Scarlad Froda”, “Ion Dacu”, “Lazăr Cosma” ş.a., director la Rampa (1927-1938); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); după război membru de partid; fondator şi director al Teatrului Victoriei (1944-1946); contributor la sovietizarea culturii postbelice prin traducerile la Ed. Cartea Rusă ale cărţilor Aşa s-a călit oţelul (ed. a VI-a, 1952) şi Gorki în amintirea contemporanilor (1957); fratele matematicianului Alexandru Froda; căsătorit timp de aproape patru decenii cu actriţa Leny Caler;
3092. FUCHS, Theodor (1878-1953) – pianist şi compozitor, autor, la sfârşitul anilor ’40, al compoziţiei omagiale “Scrisoare pentru Stalin” (O.L. Cosma 2006; Kuller 2008a: 158);
3093. FULDA, Emil (n. Bernhardt D. WEISSBERG471) – originar din Brăila472, în perioada interbelică jurnalist (inter alia la Cuvântul Sportului), dupăaugust 1944 editor la Ed. Cartea Rusă, încadrat în mai 1945 ca secretar principal de presă în centrala Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904), ulterior editor şi traducător la Editura de Stat pentru Cultură şi Artă (în prima jumătate a anilor ’50), traducător de-a lungul timpului al unor multiple lucrări sovietice proletcultiste;
3094. GARCIA, Leon – unul din arhitecţii preferaţi ai regimului stalinist, coautor al Casei Radiodifuziunii (1949-1952) şi al seriei de imobile plurifamiliale de pe Şos. Kiseleff (1956-1959) (indicat ca evreu de M. Caffe în N. Burcă 2007: 7);
3095. GHIMPU, Mihai (n. Moisă GRIMBERG, fiul lui Iancu şi Sali, zis “Miky”) (16.II.1919 Lespezi, Iaşi – 10.IX.1991 Haifa, Israel) – membru de partid, medic psihiatru şi critic teatral473; a locuit în Bucureşti pe Calea Victoriei nr. 101; emigrat în Israel la 24.I.1961;
3096. GIROVEANU, Aurel (n. Aurel ENGELBERG, fiul lui Luţă) (24.IX.1916 Girov, Neamţ474 – 31.III.2001 Bucureşti) – pianist şi compozitor, redactor al Radiodifuziunii în perioada 1949-1950; autor inter alia al compoziţiilor “Slavă lui Stalin” şi “Stalin e lumina” la sfârşitul anilor ’40; ulterior compozitor de muzică uşoară şi coloană sonoră (Kuller 2008a: 169; Storin 2006: 23; P. Brâncuşi 2006: 122; O.L. Cosma 2006);
3097. GLAUBER, Gheorghe (n. Gyuri Glauber, la 6.I.1921) – alt pictor membru al “nucleului dur al realismului socialist” (Şuşară 2006; 2008: 12), promovat de partid în anii ’50-’60, rezident în Baia Mare, ulterior emigrat în Israel alături de soţia sa Paraschiva;
471 V. M.Of. nr. 112 din 21 mai 1945, partea I-a, p. 4206 şi M.Of. nr. 66 din 21 martie 1945, partea I-a, p. 2138, respectiv aprobarea cererii prin decizia nr. 118.035 din 23 nov. 1945 în M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10642..
472 V. şi asumarea sa de către comunitatea evreiască locală la http://romanianjewish.org/ro/?page_id=735.
473 V. de ex. articlele “Impresii despre teatrul indian” în Teatrul, nr. 5(mai)/1957, p. 69-72 sau “Virtuţile unei echipe tinere”, idem, nr. 7(iulie)/1957, p. 6-8.
474 V. http://www.romanianjewish.org/en/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_08.html#i21, respectiv http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr259_260/pagina20.pdf.
315
3098. GRUIA, Ştefan (n. GOLDBERGER475) (4.XII.1912 Oradea – 13.IX.1965 Bucureşti) – soţul Charlottei Gruia (de la Comisia de Control a Partidului), ilegalist (cu stagiu recunoscut din 1931), după război funcţionar de rang superior la Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă în anii ’50-’60, ulterior şeful Direcţiei Biblioteci din cadrul Ministerului Învăţământului; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1955); incinerat; (inclus şi în Kuller 2008a: 441) (dosar G/161 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3099. GRÜNBERG, Arnold – în iunie 1948 numit de ministrul Artelor şi Informaţiilor în conducerea Societăţii Comerciale de Stat “Cinexfilm” (M.Of. nr. 143 din 24 iunie 1948, partea I-a, p. 5342);
3100. HASAN, Yvonne (n. 12.I.1925 Bucureşti) – artist plastic aservit regimului în perioada stalinistă, doctor în filosofie, lector universitar de Istoria Artei la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti între 1956 şi 1982;
3101. HETTE, Elisabeta (zisă “Elly”) (n. 9.VII.1905, Chişinău) – soţia sculptorului Richard Hette, originar din Piatra Neamţ; sculptoriţă proletcultistă dintre favoriţii regimului stalinist, din “nucleul dur al realismului socialist” (P. Şuşară 2006), profesoară la Institutul de Arte Plastice în anii ’50, cu expoziţie la Moscova (1949), autoare a unor sculpturi precum “În faţa tribunei, la 23 august” sau macheta momumentului “Suhorov” (menţionată şi în Cr. Vasile 2008: 270, etc.);
3102. HÎNCU, Dumitru (fiul lui Avram şi Perla) (n. 5.V.1922, Botoşani) – translator şi critic literar; după război activist al U.T.M. Botoşani, debutează în presă la Apărarea (1946), ulterior redactor la Contemporanul (sfârşitul anilor ’40 – începutul anilor ‘50) şi numeroase alte reviste, în anii ’50 redactor la E.S.P.L.A., după 1989 inclusiv director adjunct al C.S.I.E.R.; decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3103. HOLBAN, Suzana (n. HAIM) (n. 29.IX.1921 Bucureşti) – actriţă de teatru şi film, protagonistă în multiple piese proletcultiste, precum „Nepoţii Gornistului” (M. Novicov, 1953), „Poemul lui Octombrie” (Maiakovski, 1947) sau filmul „Brigada lui Ionuţ” (Jean Mihail, 1954) (pentru nume vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 111.638 din 15 dec. 1947 în M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1948, partea I-a, p. 657);
3104. HONIGSBERG, M. – muzicolog, autorul “Cantatei pentru Stalin” (O.L. Cosma 2006);
3105. IACOB, Eugen (1940-1921) – în anii ’60 corector la Editura Politică, apoi angajat al Serviciului de Expoziţii al Ministerului Culturii, ulterior transferat la Muzeul Satului; emigrat în 1987 în Israel (Kuller 2008a: 202; Solomovici 2003: 329);
3106. IACOBUŢĂ, Alfred (n. Alfred IACOBITZ (uneori ortografiat şi slavizat IAKUBIEC), fiul lui Johannes şi Eugenia (Botez)) (20.X.1926 Iaşi) – membru de partid, din 1953 redactor responsabil adjunct al Almanahului literar Iaşul nou (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 42/1953, ff. 29-33) (anterior fusese la Bacău), ulterior redactor şi şef de secţie la Cronica, secretar literar la Teatrul de Păpuşi din Iaşi, director al Ed. Cariatide, colaborator la Gazeta literară, Flacăra Iaşului, Luceafărul, Contemporanul, România literară, etc.; membru al filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor; cunoscut şi sub pseudonimul frecvent utilizat “Al. I. Friduş”, după 1989 semnând “Iacobitz-Friduş”;
3107. IAMPOLSCHI, Leopold – după război inspector general al cinematografelor în Ministerul Artelor (M.Of. nr. 268 din 19 nov. 1947, partea I-a, p. 10241; M.Of. nr. 63 din 15 martie 1946, partea I-a, p. 2355);
3108. IANOŞI, Ion (n. Janos Maximilian STEINBERGER, zis şi “Jancsi”, fiul lui Iuliu Steinberger şi Ana Lato (n. Leitner)) (n. 1 mai 1928, Braşov) – scriitor, eseist, traducător; membru U.T.C. din 1945, student la filosofie la Universitatea Jdanov din (pe atunci) Leningrad (1949-1954), unde obţine şi titlul de doctor (1955); după revenirea în ţară ziarist la Elore (1955-1956), activist şi instructor al C.C. la sectorul de Artă al secţiei Ştiinţă şi Cultură a C.C. al P.M.R. (1956-1965),
475 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 102.330 din 17 nov. 1947 în M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 994.
316
profesor la I.A.T.C.476 (1955-1958), ulterior scriitor şi profesor timp de decenii (din 1976 şeful catedrei de estetică) la Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti; membru de onoare al Academiei Române (2001);
3109. ILIEŞIU, Mirel (n. Marcu IOSIPOVICI, fiul lui Haim şi Zina) (18.X.1923 Bucureşti – 23.III.1985 Târgu Mureş) – membru de partid din 1945, ziarist (1945-1951), apoi regizor responsabil al filmărilor lui Gheorghiu-Dej şi al altor multiple materiale de propagandă în anii ‘50, angajat regizor al studioului cinematografic “Alexandru Sahia” până în 1985 şi colaborator al F.C.E.R.; regizor inter alia al documentarelor O zi pe lacul Razelm (1956), Furnalul (1968), Bicaz: cota 563 (1959), Tăbăcarii (1963), Sub steagul partidului (1971), Un măreţ program de propăşire economică (1969), etc.477 – “dispărute” din mai toate biografiile oficiale; soţia sa Lidia (n. Zilberman, d. 2000) şi fiica, Doina Ilieşiu Denes [căs. cu fiul lui Ivan Alexandru Denes?], s-au stabilit în statul Delaware (S.U.A.), fiica recăsătorindu-se cu Horia Vais;
3110. IOSIF, Mira – soţia diplomatului Petre Iosif (n. Leon Brauchfeld), critic literar şi teatral, redactor la revista Teatrul din 1956 până la începutul anilor ‘80, la pensionare (buni prieteni de familie cu Alexandru şi Neaga Graur);
3111. ISER, Iosif (n. Iosif SCHWARTZ, fiul lui Iser şi Leia) (21.V.1881 Bucureşti – 25.IV.1958 Bucureşti) – pictor, fost ilegalist, după război vicepreşedinte al subsecţiei Arte Plastice (secţia Artă) în cadrul A.R.L.U.S., reprezentant al realismului socialist în pictură, abordând în special portrete de muncitori, cu tablouri precum “Gheorghiu-Dej la Tribună”, “Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej”, “Portretul muncitorului Lăzărescu”, “Maica Bucurea toarce”, sau “Ţărănci torcând”;
3112. IZSAK, Martin (d. 2003) – sculptor din Tg. Mureş, fost director al Liceului de Artă din oraş (anii ’60-’80), după 1898 preşedinte al filialei Mureş a Uniunii Artiştilor Plastici, co-autor (alături de Şt. Csorvassy) al fostului monument “I.V. Stalin” din Tg. Mureş (dezvelit 1954) şi al altor lucrări deservind propaganda comunistă; autor al monumentului Holocaustului din acelaşi oraş;
3113. JAR, Alexandru (n., cf. membrilor de familie, Şlomo IACOB, după alte surse (care îl citează pe Gheorghiu-Dej) Abraham PAŞCHELA) (fiul lui Avram şi Sura Bella) (21.IX.1911 Iaşi – 10.XI.1988 Bucureşti) – de profesie tapiţer, fost voluntar în Spania şi apoi în Rezistenţa Franceză; după război secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (din iunie 1948), colaborator la Şantier, Cuvântul liber, Tinereţea, Flacăra, Vremea, în colegiul de redacţie la Gazeta literară (din 1954), “unul din campionii proletcultismului”478, transformat în 1956 în critic al stalinismului; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler II (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946); decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); şi-a vizitat fiica Dolores în Israel, în anii ’80, dar s-a întors în România; soţul Olgăi Bancic, tatăl lui Dolores Bancic;
3114. JEREA, Hilda (n. JEKER) (17.III.1916 Iaşi – 14.V.1980 Bucureşti) – pianistă şi compozitoare, inclusă în memoria unor muzicologi din perioada respectivă între “cei mai duri muzicieni stalinişti” (D. Popovici 2010: 262); în timpul războiului cadru didactic la Şcoala de Arte pentru Evrei din Bucureşti; după august 1944 membru de partid, cadru didactic la Conservatorul Bucureşti (1948-1949 cu grad de profesor adjunct, 1969-1972), secretară a Uniunii
476 Acolo unde „vorbea [studenţilor] despre lupta de clasă şi contradicţii“ şi „descria incapacitatea burgheziei de a crea“), de „şcoala sovietică de film“ (v. Dan C. Mihăilescu, 2010)
477 V. http://www.cinemarx.ro/filme/regizate-de-Mirel-Iliesiu-862089/.
478 Ase vedea lucrările sale Sânge şi vis (1946), Poemul marii deşteptări (1946), Sfârşitul jalbelor (1950) sau Marea Deşteptare (1952), ultimele două reprezentând părţi ale unei trilogii nefinalizate dedicate Griviţei.
317
Compozitorilor (1949-1952), între cei care în revista Muzica a anilor ’50 “critica fără cruţare formalismul”, “calea preferată de pătrundere a cosmopolitismului şi mai ales a impresionismului”, autoare a compoziţiilor “Slavă lui Stalin”, “Sub soarele deşteptării” (1951), “Sub soarele păcii” (1952, versuri Dan Deşliu), “Odă legii staliniene”, “Patria, culorile”, “Salutul cravatelor roşii”, “Cântec pentru prietenia româno-sovietică” (1954) şi coautoare a culegerii Cântăm Partidul: Cântece de masă (1961); bună prietentă (suprinzător?!) a Ninei Cassian; recompensată pentru servilismul ei cu Premiul de Stat şi Ordinul Muncii; soţia lui Dinu Negreanu, cu care a avut o fiică, Dana (căs. George), aflată în prezent în S.U.A. (D. Popovici 2010: 262; P. Brâncuşi 2006: 122, 134, 166-7; O.L. Cosma 2006; S.D. Pop 2007: 4, 7; respectiv FEDROM 2008: 92 şi Kuller (2008: 216), care însă escamotează complet din biografia Hildei Jerea – ca în multiple alte cazuri, de altfel – partea de militantism procomunist);
3115. JUSTER, Vily (n. Willy IUSTER) (n. 4.I.1924, Iaşi – 2001 Canada) – membru de partid, arhitect al unor multiple construcţii între 1949 şi 1973, inclusiv al complexurilor sportive “23 August” şi “Floreasca” din Bucureşti; emigrează în 1974 în Israel, apoi la Paris, stabilindu-se definitiv în Canada, unde continuă să profeseze ca arhitect;
3116. KAHANE, Eduard – după război director al contabilităţii Operei de Stat, iar din oct. 1948, prin decizia ministrului Artelor şi Informaţiilor, secretar al Consiliului Director al operei (M.Of. nr. 239 din 14 oct. 1948, partea I-a, p. 8194-5);
3117. KATZ, Mîndru (n. Mandy Katz) (1925-1978) – membru de partid, pianist, care, cf. Solomovici (2004: 51), “când a împlinit 27 de ani a fost făcut artist emerit al R.P.R. şi a primit o casă splendidă”, adaugându-se în nuanţare că “[e]ra însă straşnic supravegheat de agenţii Securităţii” (Solomovici 2004: 51); emigrat în Israel în 1958; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (136/1955) (v. şi Kuller 2008a: 222); 3118. KAHÁNA, Mózes (26.XI.1897 Cheile Bicazului, Neamţ – 11.IV.1974 Budapesta) – fratele lui Ernö; ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564); după război comisar-şef D.P.S. (1945-1948), apoi medic-şef al spitalului M.A.I. (1948-1954); poet avangardist; participant la Revoluţia bolşevică din Ungaria (1919), apoi stabilit în Târgu Mureş, publicist (pseudonime literare: “Gyergyai Zoltán”, “Joel Béla”, “Köves Miklós”) şi agitator comunist (nume conspirativ “Mozi”, cu fişă de urmărire la Siguranţă); pleacă în U.R.S.S., unde în 1936 devine preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.A.S.S. Moldovenească; revenit în ţară după război, autor al câtorva romane, se stabileşte în 1972 la Budapesta, unde se sinucide în 1974;
3119. KARDOŞ, Stefan (11.XII.1908 Oradea – 1993 Cluj) – compozitor şi instrumentist, autorul pieselor omagiale “Cântec pentru Stalin” şi “Viers pentru tovarăşul Stalin” (Kuller 2008a: 222; O.L. Cosma 2006);
3120. KAZAR, Vasile (n. KATZ) (30.VII.1913 Sighet – 21.III.1998 Bucureşti) – fost deportat la Auschwitz, grafician, membru de partid, colaborator în perioada interbelică la ziarele stângiste Cuvânt liber şi Stânga, după război cadru didactic (promovează până la gradul de profesor univ.) la catedra de grafică a Institutului “N. Grigorescu” din Bucureşti (1950-1976); elogiat de publicaţiile de parid Munca, Arta Plastică, etc. în anii ’50-‘60; distins în 1963 cu titlul “Artist emerit al poporului”;
3121. KITTNER, Alfred (24.XI.1906 Cernăuţi – 14.VIII.1991 Düsseldorf, Germania) – poet evreu germanofon479, în perioada interbelică funcţionar bancar şi publicist la ziarul de limbă germană Der Tag din Cernăuţi, deportat în mai multe lagăre din Transnistria (1942-1944), în 1945 stabilit la Bucureşti, bibliotecar-şef la A.R.L.U.S. (1945-1950), în anii ’50 director adjunct al bibliotecii Institutului pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea (1950-1958) şi colaborator al emisiunii de
479 Coleg, la Cercul Cultural al scriitorilor evrei de limbă germană din Cernăuţi, cu Paul Celan, Rose Ausländer, Moses Rosenkranz, Alfred Margul-Sperber, Zelma Meerbaum, David Goldfeld ş.a.
318
limbă germană a Radiodifuziunii, iar din 1958 până în 1979 informator al Securităţii sub numele conspirative “Leopold Ludwig”, “Lalu”, “Karol” şi “Karol Andrei”; emigrat în anii ’80 şi stabilit definitiv în Germania; decorat cu ordinul “Meritul Cultural” clasa I-a prin decretul nr. 10 din 10 febr. 1977 (Totok 2011; Totok şi Binder 2010b; Tartler 2009; Kuller 2008a: 224);
3122. KLEINBERGER, Heinrich – din iulie 1948 funcţionar în cadrul Societăţii Comerciale de Stat “Cinexfilm” (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5663);
3123. KLEPPER, I. – compozitor aservit regimului bolşevic; în august 1947 numit membru în comitetul de lectură (i.e. cenzură) de pe lângă Opera de Stat Bucureşti (M.Of. nr. 194 din 25 august 1947, partea I-a, p. 7689); în ian. 1949 numit de ministrul Învăţământului Public profesor adjunct la Facultatea de Muzică a Institutului de Artă Bucureşti (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 710);
3124. KOFFLER, Eugen (4.X.1908 Galaţi – 1989 Israel) – muzicolog, în timpul războiului angajat al Teatrului “Baraşeum” din Bucureşti, ulterior (co-)autor al compoziţiilor omagiale “Cântec pentru Stalin” şi “Scrisoare pentru tovarăşul Stalin” la sfârşitul anilor ’40 – începutul anilor ’50 (Kuller 2008a: 225; O.L. Cosma 2006);
3125. KRAMER, Tiberiu – din iulie 1948 funcţionar în cadrul Societăţii Comerciale de Stat “Cinexfilm” (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5663);
3126. KRAUSS, Maximilian – încadrat în mai 1945 ca dactilograf, ulterior promovat secretar, iar din 1947 prim-secretar de presă al Ministerului Artelor (Direcţia Regionalelor), apoi al Artelor şi Informaţiilor şi membru în conducerea oficiului Naţional Cinematografic de pe lângă minister (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4822; M.Of. nr. 87 din 13 aprilie 1948, partea I-a, p. 3371; M.Of. nr. 141 din 24 iunie 1947, partea I-a, p. 5140; M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905);
3127. KRAUSZ, Tiberiu (1919-2010) – pictor aparţinând “nucelului dur” al realismului socialist în artele grafice de după război, profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti în anii ’60 (Cr. Vasile 2008: 270; Şuşară 2006; 2008: 12);
3128. KROHMALNIK, V. – arhitect, coautor al clădirii fabricii APACA din Bucureşti în 1947;
3129. LANGFELDER, Paul (pseud.; Peter Redleff (31.V.1910 Hlohovec (atunci Austro-Ungaria) – 26.IV.1974 Bucureşti)480) – evreu originar din Germania, fost membru al Partidului Comunist German, stabilit în 1946 în România, subaltern al lui Răutu la C.C. al P.C.R., ulterior consacrat ca germanist şi critic literar, în anii ’50 semnatar al unor articole în revista Teatrul;
3130. LARIAN, Sonia (n. Ariane LEWENSTEIN, fiica lui Mordco şi Antonia (n. Reissman)) (n. 15 mai 1931 Bucureşti) – scriitoare şi publicistă; în timpul liceului redactor la Revista elevilor (1947-1950), apoi redactor la Viaţa românească (1950-1958), Contemporanul şi România literară şi colaboratoare la alte publicaţii; emigrată în prima jumătate a anilor ’80 alături de soţul ei, criticul Lucian Raicu (v. infra) şi stabilită la Paris;
3131. LAZĂR, Dorio (n. Dorio-Isacco GHELMAN481, fiul lui Lazăr) (20.IV.1922 San Remo, Italia – 2004, Germania) – sculptor aservit regimului stalinist, din “nucleul dur al realismului socialist” (Şuşară 2006, 2008: 12, v. şi L. Robu 2008: 249), autorul unor sculpturi precum “Griviţa Roşie” (1947), “Maria Cinca”, bustul din gips al lui I.V. Stalin (v. catalogul Expoziţia anuală de stat a Artelor Plastice, Ministerul Culturii, E.S.P.L.A., 1953, p. 28) sau statuia lui Stalin din oraşul Braşov (dezvelită la 6 nov. 1951); până în februarie 1949 inspector în cadrul Direcţiei Arte Plastice a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134); în anii ’50 redactor şef al revistei Arta Plastică;
480 V. menţiunea sa în listele unor germanişti, la http://www.rambow.de/download/DBE-Buchstabe-L.pdf., respectiv în Christoph König şi Birgit Wägenbaur (2003) Internazionales Germanistenlexikon: 1800-1950 (R-Z, vol. 3), p. 1058.
481 V. decizia nr. 95232 din 18 oct. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 283 din 6 dec. 1947, partea I-a, p. 10810.
319
3132. LEBLI, Bernard (d. 1966) – fost ilegalist comunist, arestat chiar în anii ’30 (cf. Solomovici 2001I: 194-5), după război membru în conducerea C.D.E. şi director al T.E.S. (1948-1954) (Kuller 2008a: 446; M.Of. nr. 219 din 21 sept. 1948, partea I-a, p. 7913);
3133. (?) LEVESCU, Constantin – la sfârşitul anilor ’40 şef de secţie în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3908)
3134. LITANI, Dora (n. LITTMAN) – după război colaboratoare activă a ziarului Unirea al C.D.E. (Solomovici 2003: 319) şi cadru didactic la Facultatea de Litere/Filologie din Bucureşti (cf. Mioara Cremene în Croitoru 2005:6), în anii ’60 autoare a unor lucrări publicate la Editura Cultura, ulterior stabilită în Israel, unde şi-a continuat activitatea publicistica (posibil aceeaşi persoană cu cea din Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 175) (v. şi Solomovici 2001 II: 105; Kuller 2008a: 447);
3135. LOCAR, Marcel (1902 Roman – 1983 Bucureşti)482 – arhitect în stil “deco” în perioada interbelică, după război membru de partid, unul din arhitecţii favoriţi ai regimului stalinist, coautor al Casei Scânteii, profesor la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” şi delegat în Comitetul pentru Locuinţe al O.N.U. (inclus şi în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 447);
3136. LÖVITH, Egon Marc (21.V.1923 Cluj – 31.VIII.2009, cimitirul neolog, Cluj) – pictor şi sculptor, deportat la Dachau în timpul războiului, în anii ’50 exponent al realismului socialist, cadru didactic la institutul de Arte Plastice din Cluj483 (A. Ghiţă 2009);
3137. LUCA, Eugen (n. Jean LEIBOVICI, fiul lui Iţic şi Rebeca484) (21.VI.1923 Iaşi – 13.VII.1997 Haifa, Israel) – critic şi istoric literar marxist, publicând după război la Opinia şi Lupta Moldovei în Iaşi, apoi la Contemporanul, Luceafărul şi Viaţa românească, în anii ’50 semnatar al unor articole precum “Umanism şi patos revoluţionar” în revista Teatrul sau “Lirism şi prejudecăţi poetice” în Tânărul scriitor (nr. din aprilie 1957), în care deplânge faptul că unii poeţi şi-au pierdut încrederea în posibilităţile oferite de poezia militantă social; emigrat în anii ’70 în Israel, unde colaborează la diverse publicaţii de limbă română; căs. cu Tamara Haifa (n. Rabotnic, fica lui Gerş şi Golda);
3138. LUDO, I. Isac. (n. Isac IACOBITZ485) (10.IX.1894 Iaşi – 23.V.1973 Bucureşti) – scriitor şi publicist procomunist, activ mai ales în perioada interbelică; după război redactor-şef la Unirea (Solomovici 2003: 319); se alătură zelos atacurilor din anii ’40 împotriva lui George Călinescu, acuzându-l că nu ar fi eliminat din a sa Istorie a Literaturii Române scriitorii cu convingeri de dreapta, cel despre care fostul şef rabin Alexandru Şafran, dezavuându-i apologia regimului stalinist, avea să afirme în anii ’60: “A ajuns Ludo un antisemit al propriului sau neam, mai ordinar decat un A. C. Cuza”486;
3139. LUPAN, Radu (n. Raimond LEIBOVICI487, fiul lui Josef şi Estera (n. Vigder)) (n. 23.III.1920, Galaţi) – încadrat în mai 1945 ca impiegat în centrala Ministerului Propagandei, ulterior promovat succesiv secretar cultural principal, respectiv prim-secretar de presă în centrala Ministerului Informaţiilor (1946-1947-1948), redactor-şef la Editura pentru Literatură şi şef al departamentului extern al săptămânalului Contemporanul (1948-1952), şef de secţie la Uniunea Scriitorilor (1959-1983, pensionat), redactor la E.S.P.L.A. pe parcursul anilor ’50, lector la catedra de limbă şi literatură engleză a Universităţii Bucureşti, autor ocazional la Gazeta literară (unde spre exemplu denunţa tendinţele morbide din poezia baudeleriană şi acuza că subiectivismul lui Proust, care ar împiedica omul în înţelegerea problemelor esenţiale ale
482 V. http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_03.html.
483 V. şi necrologul spu la http://www.fcer.jewishfed.ro/public_html/downloads/realitatea/RE324-325.pdf, p. 16.
484 Sora lui Eugen/Jean, Beatrice, a fost soţia poetului Mircea (Leib) Moise.
485 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 69.497 din 13 iulie 1946 în M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1946, partea I-a, p. 7785.
486 V. http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=891
487 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 120.521 din 20 nov. 1946 în M.Of. nr. 290 din 14 dec. 1946, partea I-a, p. 12.927.
320
realităţii) şi la Teatrul488, ulterior traducător la diverse edituri; decorat în 1964 (Decretul nr. 500 din 10 august), sub numele Raimond Iosif Lupan, cu Medalia Muncii;
3140. MAHLER, Fred (1928-1989) – sociolog, activist de partid, membru supleant al C.C. al U.T.M. în anii ’50, prieten cu Ion Iliescu (potrivit mărturisirii acestuia), scriitor şi critic literar, funcţionar în cadrul Centrului de Cercetări pentru Probleme Tineretului în anii ‘80; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (5/1955);
3141. MAHLER-BEILIS, Rola – traducătoare la diverse edituri şi redactoare la revista Teatrul în anii ’50-’80, după 1989 traducătoare la Ed. Hasefer, încă în viaţă în febr. 2011 (parte civilă într-un proces);
3142. MAIORESCU, Toma George (n. Gyuri MAYER, fiul lui Ştefan şi Borişka (n. Marosy)) (n. 8.XII.1928, Reşiţa) – absolvent al Liceului Israelit din Timişoara în 1947, apoi tânăr membru C.D.E.; după studii universitare la Cluj (1947-1948) şi Bucureşti (1948-1949) studiază la Institutul de Literatură “Maxim Gorki” din Moscova (1949-1954); ulterior întoarcerii în ţară profesor la Institutul de literatură şi critică literară “Mihai Eminescu” (unul din profesorii cu care Paul Goma intră în conflict deschis, fiind exmatriculat), redactor la Contemporanul (1954-1971) şi redactor-şef adjunct la România pitorească (1971-1982); după dec. 1989, ecologist, publicist şi membru onorabil al Comunităţii Evreilor Bucureşti;
3143. MANDY, Alexandru (n. Armand Abram PENCHAS, fiul lui Aron şi Rosa) (9.VIII.1914 Craiova – 9.X.2005 Jimbolia; cimitirul sefard Bucureşti) – compozitor, director de studii al Institutului de Teatru şi Film “I.L. Caragiale” din Bucureşti (1950-1952); căs. cu Erica (n. Roll, originară din Danzig/Gdansk), cu care a avut un fiu, Sergio Avraham Penchas-Roll (n. 1949), în viaţă în Toronto, ON, Canada;
3144. MANEA-MANOLIU, Ion (după căsătorie şi-a completat alias-ul cu “Manoliu”, după soţie) (1925 Galaţi – 1995 New York) – ziarist la Scânteia în anii ’60, iar apoi secretar general şi redactor adjunct al Agerpres în anii ’70, rămas în SUA printr-o stratagemă489 şi transformat în anii ’80 în critic al regimului la postul de radio Europa Liberă (Kuller 2010: 191 şi 2008: 447; Solomovici 2003: 328-9);
3145. MARCIAN, Marcel (n. Moritz MARCUS, fratele acad. Solomon Marcus; fiul lui Alter Gherşin şi Simelia (n. Herşcovici)) (25.IX.1914 Bacău – 9.V.2007 Bucureşti) – publicist; între 1930 şi 1945 contabil la o moară din Bacău, apoi bibliotecar al comunităţii evreilor din Bucureşti şi colaborator la Contemporanul (1946-1949), ulterior funcţionar şi respectiv secretar literar la Uniunea Scriitorilor (1949-1973, 1950-1970); colaborator la Flacăra, Viaţa românească, Gazeta literară, Luceafărul, Steaua, Tribuna, Literatorul ş.a.;
3146. MARCU, Boris – muzicolog, redactor al Radiodifuziunii după război şi compozitor al unor piese omagiale precum “Spune doină lui Stalin” sau “Cântec pentru Stalin”;
3147. MARGUL-SPERBER, Alfred (n. Alfred Sperber, cu pseudonim derivat din prenumele mamei, Margula) (23.X.1898 Storojineţ – 3.I.1967 Bucureşti) – evreu germanofon, în prmiul război mondial înrolat în armata austro-ungară pe frontul de Est, unde fraternizează cu bolşevicii şi aderă la Marea Revoluţie, în perioada interbelică funcţionar, redactor la Czernowitzer Morgenblatt şi membru al Cercului Cultural al scriitorilor evrei de limbă germană din Cernăuţi, în timpul războiului stabilit la Bucureşti pentru a evita deportarea, după august 1944 poet procomunist, “unul din pilonii principali ai realismului socialist din România” (Totok 2011), autor a zeci de poezii elogioase la adresa partidului (v. de ex. poezia “Partidul ţi-a dat vlagă”, întreg volumul Versuri pentru tineret, din 1959 şi multe altele), redactor la Radiodifuziune şi în presa de limbă germană din România (1948-1952), după care se dedică exclusiv scrisului şi traducerilor; decorat în 1954 cu Premiul de Stat clasa I-a (Kuller 2008a: 364-5);
488 V. de exemplu articolul „Antiteatrul lui Eugen Ionescu”, Teatrul, nr. 9 (septembrie), an III, 1958, pp. 67-72.
489 A obţinut aprobarea deplasării în SUA în scopul tratării fiului său bolnav.
321
3148. MARIAN, B. Paul (3.V.1906 Bucureşti – 8.II.1997) ((fiul ziaristului interbelic Barbu Marian (n. Burăh Grossman) şi al Charlottei (n. Löbel)) – fratele lui Eugen B. Marian (v. supra); debutează în presă în perioada interbelică (când foloseşte mai ales pseudonimul Ion Albotă); după război traducător şi redactor, timp de decenii, la Amfiteatru, Ateneu, Colocvii, Cronica, Lumea, Magazin istoric, Gazeta literară, Viaţa românească, etc.;
3149. MASSINI, Dora (d. 1996, cimitirul “Filantropia” Bucureşti) (căs. cu dirijorul şi muzicologul Egizio Massini) – soprană, după război membră fondatoare şi membră a comitetului de conducere al U.F.A.R. în aprilie 1945, secretar al subsecţiei Muzică a secţiei Propagandă a A.R.L.U.S., membră de partid, căzută în dizgraţia regimului în aprilie 1959 (Catalan 2009: 188; C.S.I.E.R./Kuller 208: 448; Şt. Mihăilescu 2006: 330; Cioroianu 2005: 138; 139 n. 175; Solomovici 2004: 396);
3150. MASSOFF, Ioan (4/17.VI.1904 Bucureşti – 27.IV.1985 Bucureşti) (nume complet: Henry Ionel Ioseph MASSOF; fiul lui Henry şi Raşela (n. Adania); probabil botezat romano-catolic) – în perioada interbelică ziarist, secretar literar al Teatrului Naţional (demis în 1938 urmare a aplicării legislaţiei rasiale, v. şi Sebastian 1996: 146); după război inspector general al Teatrelor în calitate de consilier la Ministerul Artelor şi simultan membru al comitetului de conducere la revista Rampa (1946-48), respectiv secretar literar al Teatrului Naţional Bucureşti (1934 până în 1964); decorat în 1967 cu ordinul Meritul Cultural cls. IV-a;
3151. MAXY, M. H. (n. Maximilian Herman) (n. Macs HERMAN490) (26.X.1895 Brăila – 19.VII.1971 Bucureşti, cimitirul “Filantropia”) – pictor, membru de partid din nov. 1944, după război membru fondator şi în conducerea C.D.E. (practic primul secretar general al Comitetului, pentru câteva zile în iunie 1945, înlocuit de Bercu Feldman); membru al Comisiei de Epurare a personalului la Conservatorul de Muzică, la cel de Artă Dramatică şi la Şcolile Superioare de Arte Frumoase din Bucureşti (1945-1946); secretar general al Sindicatului Artelor Frumoase (1945-1946); membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1946-1947); consilier în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1947-1949); director al Galeriilor Naţionale / Muzeului Naţional de Artă al R.P.R. (numit în 1949); profesor la Facultatea de Arte Frumoase Bucureşti şi preşedintele sindicatului acestei instituţii (până în 1951); membru în Comisia Superioară de Epuraţie de pe lângă Federaţia Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din România; decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946), iar în în 1964 cu Medalia Muncii cls. II-a;
3152. MĂLINEANU, Henry (n. LAZAROVICI491) (25.III.1920 Bucureşti – 2000) (ocazional cu pseudonimul “M. Ciru”) – alt dirijor şi compozitor (de muzică uşoară) semnatar al “pactului cu diavolul”; membru de partid, membru în Biroul Uniunii Compozitorilor în anii ’50, director muzical şi dirijor la Teatrul de Revistă Bucureşti (1950-1953), colaborator la Muzica, Scânteia, Informaţia Bucureştiului, România liberă; compozitor, inter alia, al compoziţiei filosovietice “Prietenul Vanicica” şi al mai celebrului şlagăr “Cincinal în patru ani şi jumătate” (pe versuri de Harry Negrin), multiplu decorat de autorităţile comuniste (Kuller 2008a: 259-60; P. Brâncuşi 2006: 150; O.L. Cosma 2006);
3153. MÂNDRA, Vicu (n. Levys MENDELOVICI492) (5.V.1927 Bucureşti – febr. 2010), ziarist şi scriitor – activist de partid instrumentalizat în impunerea noii linii doctrinare în literatura română, unul din “judecătorii” publici ai lui George Călinescu la sfârşitul anilor ‘40, redactor succesiv la revistele Tinereţea, Revista Literară şi Gazeta Literară, cadru didactic în anii ’50 la Facultatea de Filologie din Bucureşti (catedra de istoria literaturii române, condusă de Ion Vitner) şi redactor
490 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 69622 din 8 iulie 1947 în M.Of. nr. 161 din 17 iulie 1947, partea I-a, p. 6194.
491 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 118.502 din 27 nov. 1946 în M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1946, partea I-a, p. 12883.
492 V. decizia nr. 101.913 din 4 oct. 1945 a ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 232 din 11 oct. 1945, partea I-a, p. 8890).
322
ocazional la revista Teatrul; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1954);
3154. MEDILANSKI, Nicolae (Leopold) – arhitect, membru de partid, coautor al complexului sportiv “Dinamo” (M. Caffe în N. Burcă 2007: 7);
3155. MEIROVICI, Beno (d. 1978, incinerat la Bucureşti) – membru de partid, scenarist (Calea Victoriei sau cheia visurilor (1965), Când primăvara e fierbinte (1961), Ediţie Specială (1978) şi producător cinematografic (Un comisar acuză (1974), Cântecele mării (ro.-sov., 1971, etc.));
3156. MENDELSOHN, Alfred (fiul lui Leon; 4/17.II.1910 Bucureşti – 9.V.1966 Bucureşti, cimitirul “Filantropia”) – în cvasitotalitatea biografiilor întocmite de autori evrei i se menţionează exclusiv opera muzicală; compozitor; membru de partid din 1945; redactor muzical la Scânteia (1945-1946); secretarul subsecţiei (1946-50), respectiv preşedintele secţiei Muzică a A.R.L.U.S. (1950-?); responsabil muzical la postul de radio România liberă (1946-1947); membru al Comitetului pentru Arte din cadrul Direcţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. (1946-1948); din februarie 1949 membru al Comisiei de triere şi verificare a materialelor de muzică simfonică de pe lângă Ministerul Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1136); profesor la Institutul de Artă / Conservatorul Bucureşti şi membru al Consiliului Director al Operei de Stat (din 1948); inspector general în cadrul Direcţiei Muzică a Ministerului Artelor (1947-1948); deputat în Sfatul Popular Bucureşti (1948-1952); secretar al celulei de partid (1946-1948), secretar (1947-1948), membru al Biroului (1946-1956) şi secretar al Societăţii/Uniunii Compozitorilor (1956-1966), calitate în care în 1956 de pildă declama: “Uniunea Compozitorilor […] desfiinţează din rădăcini caracterul mercanil al vechii Societăţi […] şi orientează eforturile creatorilor şi ale muzicologilor spre o concepţie nouă spre crearea unor opere importante, legate de viaţa şi aspiraţiile poporului nostru, creatorul socialismului” (revista Muzica, nr. 3/1956, apud P. Brâncuşi 2006: 163-4); redactor la revista Muzica, unde opinează că “în artă se duce o bătălie aprigă între nou şi vechi”, acuză “tendinţele retrograde, reacţionare, care vor să izoleze arta de popor” şi preaslăveşte “marea lumină care a răsărit în octombrie 1917” (idem); autor prolific de compoziţii omagiale la adresa liderilor, partidului şi ideologiei comuniste, între care “Simfonia a III-a, Reconstrucţia” (1949), simfonia cu cor “Sub cerul de vară” (versuri Maria Banuş), “Simfonia a IV-a, Apelul Păcii”, oda “Cântec pentru Stalin” (1950), poemul simfonic “Prăbuşirea Doftanei” (1950), piesele “Zorii secerătorilor”, “Cântec pentru marea prietenie [româno-sovietică, n.n., I.A.]”, cantata “Glasul lui Lenin” (1957) ş.a.; multiplşu decorat de autorităţile statului comunist, dar şi de către fostul suveran Mihai, în 1946, cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946) (Kuller 2008a: 261-2; P. Brâncuşi 2006: 122, 147, 162, 163-4, 166-7 şi 2005: 104-5, 111; S.D. Pop 2007: 3, 9; O.L. Cosma 2006: Miliţia Spirituală 2011; Catalan 2009: 188);
3157. MIHAIL, Jean (n. Jean MIHAILOVICI) (5.VII.1896 Hălăuceşti, Roman – 12.III.1963 Bucureşti) – regizor încă din perioada interbelică, după august 1944 şeful de facto al industriei cinematografice române după naţionalizarea din 2 nov. 1948; profesor la viitorul I.A.T.C. din Bucureşti (1950-1952); regizorul a câteva zeci de filme de propagandă în prima decadă postbelică, între care Un an de activitate ARLUS (1945), Reforma agrară (1945), De vorbă cu fraţii plugari (1945), Cântecul brazdei (1945), Ţara la datorie (1946), Poporul român în lupta pentru democraţie (1946), Copiii noştri (1946), Republica Populară Română în preajma alegerilor (1948), Naţionalizarea (1948), Al dolea Congres al Confederaţiei Generale a Muncii (1948) Cupa tineretului muncitor (1949), Aniversarea lui Puşkin (1950), Brigada lui Ionuţ (1954), etc. (eronat menţionat ca “Michael Jakob”, alias “Mihai Jehan” în multiple lucrări antisemite, toate plagiind de fapt din M. Pinay 1962: 21 / 1967: 76) (v. şi Kuller 2008a: 265; Cajal şi Kuller 2004: 554; Solomovici 2003: 328-9);
323
3158. MILETINEANU, Grete (d. 1975 Bucureşti) – pianistă, profesoară de pian la Conservatorul din Bucureşti în anii ’50-’70; cf. D. Popovici (2010: 247), “dintre cei mai duri muzicieni stalinişti”; incinerată la crematpriul “Cenuşa”);
3159. MILLITZ, Charlotte – cercetătoare la Institutul de Ceretări a Dialectelor şi Folclorului Bucureşti şi redactor la Îndrumătorul cultural, decorată cu ordinul “Meritul Cultural” clasa I-a prin decretul nr. 1078 din 22 noiembrie 1967;
3160. MILETINEANU, Gheorghe – regizor şi critic teatral, în anii ’50-’80 colaborator frecvent al revistei Teatrul (iar după 1989, Teatrul azi) (Kuller 2008a: 449);
3161. MILORIAN, Sergiu (n. Sigismund ZWIEBEL, în alte surse Schwiebel493) (6/19.IX.1901 – 16.XII.1969, Bucureşti) – în perioada interbelică ziarist publicând în Socialismul, Mişcarea, Facla, Zorile, Gazeta, după 1944 colaborator la Fapta şi L’Independence Roumaine, consilier în Ministerul Artelor (1947-1948) (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3908), ulterior cu articole publicate în Revista română, concentrându-se asupra activităţii de regizor şi traducător; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu Ordinul “Meritul “Cultural” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 192 din 21 aug. 1947, partea I-a, p. 7543)
3162. MOVILĂ, Sanda (n. Măria Ionescu, zisă “Puica”; căs. Aderca) (15.XII.1900 Cerbu, Argeş – 14.IX.1970 Bucureşti) – mult timp soţia (a doua a) lui Felix Aderca, cu care a avut o fiică, Doina; poetă, după o faza proletcultistă la început “s-a dat întrucâtva deoparte”, cf. Solomovici (2003: 328), care o şi indică drept evreică, la fel Kuller 2008a: 449 şi F.C.E.R., C.S.I.E.R. şi Institutul “Elie Wiesel” 2008: 176); autoare a “Cântecului pionierilor” şi altor opere proletcultiste;
3163. MUGUR, Florin (n. Legrel MUGUR, fiul lui Leon şi Roza (n. Thau)) (7.II.1934 Bucureşti – 9.II.1991 Bucureşti) – membru U.T.C. din timpul liceului (exclus în 1956), întrerupt doi ani pentru a lucra la Radio şi în presa scrisă; debut în 1948 cu versuri dedicate muncitorimii în Brigadierul (suplimentul ziarului Tânărul muncitor); redactor la Ed. Tineretului (1950-1960), paralel cu studiile; profesor de liceu în jud. Argeş (1960-1966) apoi în Bucureşti (1966-1969); redactor-şef adjunct la revista Argeş (1969-1973); lector-cenzor la Ed. Cartea Românească (1973 –1989);
3164. MUNTEANU, Eva (căs. SCHÖN) – conform fostei sale colege de la “Şcoala lui Maxy”, “începuse în anii 50 o carieră de graficiană recunoscută, marcată puternic de amprenta “realismului socialist”. De prin anii 60 a trecut la alte activităţi” (Hasan 2010: 12) (menţionată ca evreică şi în I. Deleanu 2006: 14);
3165. NASTOVICI, N. Petre (1926 – 1990 Bucureşti) – după august 1944 responsabil organizatoric al F.N.D.R., apoi activist U.T.M. şi P.M.R., în anii ’60 director al Baletului Folcloric, apoi, cu grad de colonel, director al casei de Cultură a M.A.I. (1971-1972);
3166. NATRA, Sergiu (n. S. NADLER, fiul lui Benjamin şi Nora) (n. 12.IV.1924 Braşov,) – compozitor şi muzicolog, membru de partid şi menestrel al regimului în anii postbelici, în conducerea Uniunii Compozitorilor în anii ’50, unul din “cei mai duri muzicieni stalinişti”, compozitor prolific de muzică omagială “în ritm de marş” – v. piesele “Ogoare noi în lunca Prutului”; căsătorit cu Sonya-Coralia (n. Rosen, sculptoriţă), împreună cu care (alături de fiul Daniel) a emigrat în 1961 în Israel, unde a continuat să activeze şi să predea la Tel Aviv, abandonând, fireşte, orientarea sa comunistă de odionioară; (D. Popovici 2010: 247, 262; Al. George 2010: 10; P. Brâncuşi 2006: 116, 166-167); în 2004 a solicitat redobândirea cetăţeaniei române (v. M.O.R. nr. 1050 din 12 nov. 2004);
493 Cf. “Dare de seamă a Organelor de Conducere şi Control ale Casei de Retrageri şi Pensiuni a Ziariştilor”. Anuarul membrilor casei de retrageri şi pensiuni a ziariştilor – cu membrii înscrişi de la 1 aprilie 1943, până la 31 decembrie 1943; apud Botez 2010. Pentru varianta “Zwiebel” veti decizia de schimbare a numelui nr. 26848 din 14 martie 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 67 din 20 martie 1946, partea I-a, p. 2547.
324
3167. NEGREANU, Dinu (fiul lui Lascăr Levy (al cărui tată, Yosef, îşi românizase numele din “Schwartz”) şi Jeaneta) (1916-?) – regizor, scenarist şi profesor I.A.T.C.; în perioda războiului regizor la Teatrul Evreiesc “Baraşeum” din Bucureşti şi profesor la Şcoala de Arte pentru evrei (1942-1944); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1135); după război angajat în primăvara lui 1945 şef de serviciu în centrala Ministerului Propagandei; detaşat la Moscova, de unde se întoarce în 1948 şi este numit membru al Comitetului de Lectură de pe lângă Direcţia Teatrelor a Ministerului Artelor şi Informaţiilor şi respectiv vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Cinematografiei, post pe care îl părăseşte în 1952 pentru a deveni unul din principalii vectori ai propagandei mediate cinematografic, prin filme precum Nepoţii gornistului (1953), Pasărea furtunii (1954) sau Răsare soarele (1954); emigrat în Israel la sfârşitul anilor ’70, ulterior stabilit în SUA, unde a şi decedat;
3168. NEGREANU, Elena (n. Erna Grünberg, zisă “Nuţa”) (n. 13.II.1918 Iaşi) – stabilită în Bucureşti în 1926; actriţă la Teatrul Naţional (1944-1945, 1947-1955) şi la Teatrul Poporului (1945-1947); asistentă de regie a lui Liviu Ciulei, cadru didactic la I.A.T.C. (1947-1956); din 1956 regizor artistic în cadrul Radiodifuziunii; soţia (din 1938) lui muzicologului Radu Negreanu (v. infra), mama Lilianei (căs. Moraru); aparent încă în viaţă în Bucureşti, pe str. Eforiei (v. un interviu cu ea în I. Deleanu 2010: 7);
3169. NEGREANU, Radu ((fiul lui Lascăr Levy (al cărui tată, Yosef, îşi românizase numele din “Schwartz”) şi Jeaneta) (9.X.1913 Bucureşti – 2003) – fratele lui Dinu Negreanu; compozitor, muzicolog; în timpul războiului profesor la Şcoala de Arte pentru Evrei, în 1948 în conducerea Direcţiei Muzică a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (Vasile 2010: 43); din 1958 profesor la Conservatorul din Bucureşti (Kuller 2008a: 277); căs. cu Elena (n. Erna Grünberg, v. supra); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu medalia “Meritul Cultural” clasa I-a (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, p. 10655 ş.u.);
3170. NEGRIN, Harry (n. Harry SCHWARTZ494) (5.XII.1914 Bucureşti – 1995) – scriitor, muzicolog, textier de muzică uşoară, membru de partid, după unele surse instrument al cenzurii la radio la sfârşitul anilor ’40, textier al celebrului şlagăr “Cincinal în patru ani şi jumătate” (pe muzica lui Henry Mălineanu) (O.L. Cosma 2006) (inclus şi în Kuller 2008a: 450);
3171. NOVICOV, Mihail (n. NEUMAN, fiul lui Maximilian şi Varvara (n. Dox)) (27.VIII.1914 Odessa – 9.IX.1992 Bucureşti) – alt propagandist de prim rang al sistemului comunist; ilegalist încă din timpul studenţiei la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi, de unde este exmatriculat în 1933 pentru activitate comunistă; încarcerat între 1933 şi 1944; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1515); imediat după august 1944 director şi proprietar al ziarului şi tipografiei “Moldova liberă” din Iaşi (1944-1947), apoi redactor-şef la România Liberă, şeful secţiei Propagandă şi Agitaţie a comitetului judeţean de partid Iaşi (1945-1946), din 1945 membru al Secţiei cenzoriale de Producţie Artistică a U.S.A.S.Z., critic literar promotor al realismului socialist495; inspector general (1948) şi apoi director administrativ al Direcţiei Literară în cadrul Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1948-1949), membru al Consiliului de îndrumare a Teatrului Poporului (din 1948), secretar al Uniunii Scriitorilor (1949-1953), redactor-şef al revistei Flacăra şi director al Şcolii de Literatură Mihai Eminescu” din Bucureşti (1950-1951), vicepreşedinte al Comitetului de Stat al Cinematografiei (1953-1954), profesor la Institutul de literatură şi critică literară „Mihai Eminescu” (unul din cei cu care studentul Paul Goma intrase într-un conflict deschis), iniţial la catedra de Teoria
494 V. decizia nr. 95828 din 95828 din 19 sept. 1945 a ministrului Justiţiei, partea I-a, p. 8442.
495 V. panseul său din Flacăra (9 mai 1948): „Daca arta este ideologie, iar artistul îşi proclamă hotărîrea de a se încadra în eforturile maselor populare conduse de clasa muncitoare şi partidul ei, atunci este evident că niciodată el nu va putea răspunde acestei sarcini, fără să pătrundă adînc în ideologia clasei muncitoare, fără să-şi însuşească principiile teoretice care călăuzesc clasa muncitoare în munca şi activitatea ei de zi cu zi.”
325
Literaturii (1952-1953), apoi şeful catedrei de literatură rusă şi sovietică (1954-19788), rector al Institutului “Maxim Gorki” (1949-1962, rector între 1958 şi 1962), preşedintele Asociaţiei Slaviştilor din România (1976-1990); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a;
3172. OPRESCU, “Miki” – în conducerea U.F.D.R. la sfârşitul anilor ’40, ulterior director în cadrul Comitetului de Stat pentru Cinematografie (menţionată în Deleanu 2005: 161) – în mod posibil Margareta Oprescu (n. Ottenbreit) (n. 3 sept. 1915 Telega, Prahova), care în 1947 locuia în Bucureşti pe str. Orlando nr. 12;
3173. PERAHIM, Jules (n. Iuliş (Jules) BLUMENFELD496) (24.V.1914 Bucureşti – 2.III.2008 Paris) – pictor, refugiat după anexarea B.B.N.H. în U.R.S.S., revenit în România în 1944 pe poziţia de “comisar artistic”, iniţial redactor la Veac Nou (ziarul de limbă română al Armatei Roşii), devine unul din exponenţi marcanţi ai realismului socialist în pictură (v. de pildă tabloul “Luptăm pentru pace”, centrat pe chipul lui Stalin), profesor la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti, şeful Uniunii Artiştilor Plastici şi director al revistei Arta Plastică (1956-1964), emigrat în Israel în 1968 împreună cu soţia sa, actriţa Agnia Bogoslava, ulterior stabilit la Paris;
3174. PETROVEANU, Mihail (28.X.1923 Bucureşti – 4.III.1977) (fiul lui Jean şi Maria (n. Algazi)) (între amici “Milo”) – jurnalist, critic şi istoric literar aservit regimului comunist; absolvent al Facultăţii de Litere din Bucureşti (1947), redactor la Studentul român (1946-1947), apoi redactor la Contemporanul (1947-1948) şi Radiodifuziune (1948-1952), apoi redactor-şef adjunct E.S.P.L.A. (1952-1955), redactor la Viaţa românească (1955-1956), redactor-şef adjunct la Gazeta literară (1956-1961), respectiv redactor principal al publicaţiei Redacţiei Publicaţiilor pentru Străinătate (1962-1977); căs. cu Veronica Porumbacu, ambii decedaţi la cutremurul din 1977 (Zalis 2011: 20, D.G.L.R., Kuller 2010: 191 şi 2008: 295-6; Solomovici 2003: 328; G. Şerban 2005: 12; YIVO f.a. “Romanian Literature”);
3175. (?) POJAR, Paraschiva (n. POZSAR, căs. GLAUBER, fiica lui Andrei) – directoare în Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, în anii ’70 funcţionar superior în cadrul Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1954); decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a; soţia lui Gheorghe Glauber; emigrată în Israel, încă în viaţă;
3176. POPPER, Jacob “Jean” (31.V.1921 Bucureşti – 5.II.1996 Roma, Italia) – absolvent de Litere la Iaşi în 1946 (când se înscrie şi în P.C.R.), redactor la ziarele locale din Iaşi Moldova şi Lupta Moldovei (1945-1947), apoi critic literar instrumentalizat în impunerea dogmatismului realismului socialist în literatură în anii ’40-’50; secretar de presă în cadrul Direcţiei Literare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor până în 1949; unul din “acuzatorii” lui G. Călinescu; redactor la Flacăra, România Liberă, Contemporanul (1948-1951), apoi la E.S.P.L.A., emigrat în 1964, stabilit la München, unde ajunge chiar responsabil de o emisiune culturală la postul de radio Europa Liberă (1965-1980); căs. cu Any (n. Magder), alias “Anişoara Negulescu” la Europa Liberă;
3177. POSMANTIR, Tudor (4.VII.1893 – 1982 Bucureşti) (fiul lui Josef, n. COHN (fiul Berthei), procurist la începutul secolului la banca Marmorosch Blank & Co.) – în perioada interbelică operator şi regizor de film, figură relativ controversată (potrivit lui C. Argetoianu şi altor surse, ar fi intermediat relaţia dintre Carol al II-lea şi Elena Lupescu), după august 1944 instalat de comunişti director adjunct al Oficiului Naţional Cinematografic de pe lângă Ministerul Propagandei / Informaţiilor / Artelor şi Informaţiilor (1945-1949) (v. M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4251), apoi responsabil cu proiectarea complexului cinematografic Buftea
496 Numele ales „Perahim” traducându-se din ebraică prin „flori”, o trimitere la numele său de naştere germanofon Blumenfeld „câmp de flori”). Schimbarea numelui s-a operat în baza deciziei ministrului Justiţiei nr. 369 din 17 ian. 1948, publicată în M.Of. nr. 30 din 5 febr. 1949, partea I-a, p. 1976.
326
(1949-1956), ulterior operator la Institutul de Mecanică Aplicată al Academiei R.P.R. (Kuller 2008a: 302-3; Domenico 2005: 51-2);
3178. PORUMBACU, Veronica (n. SCHWEFELBERG497, fiica lui Arnold (avocat498) şi Betty (n. Grünbaum)) (24.X.1921 Bucureşti – 4.III.1977 Bucureşti) – membră de partid din 1945, poetă proletcultistă, ilegalistă (membru U.T.C. din 1941), redactor la emisiunea pentru străinătate a Radiodifuziunii (1945-1949), redactor la Contemporanul (1946-1949), redactor, apoi redactor-şef adjunct la Viaţa Românească (1949-1953), iar apoi redactor-şef adjunct la Gazeta literară (1953-1956), şef de secţie la Uniunea Scriitorilor (1956-1963) şi continuând să publice la Gazeta literară; profesor la cercul literar al Palatului Pionierilor din Bucureşti (1970-1977); distinsă cu Medalia Muncii (1949), Premiul de Stat (1953), Ordinul Muncii (1954), Premiul Ministerului Artelor (1957), Premiul Învăţământului şi Culturii (1958), ordinul Meritul Cultural (1969), premiul Uniunii Scriitorilor (1971); căsătorită cu criticul literar Mihail Petroveanu (v. supra);
3179. PROFETA, Laurenţiu (12.I.1925 Bucureşti – 20.VIII.2006) – membru şi compozitor devotat partidului, enumerat de muzicologul P. Brâncuşi între autorii de “cântec de masă conceput în ritm de marş”, director adjunct al Societăţii Române de Radiodifuziune (1949-1953), şeful Direcţiei Muzică din cadrul Ministerului Culturii (1953-1955, 1959-1961), cu studii de perfecţionare la Conservatorul din Moscova (1945-1959), secretar general al U.C.M.R. (1968-1989); după 1989 compozitor pentru Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti; autor, inter alia, al compoziţiilor muzicale “Pentru August 23”, “Luminile roşului Octombrie”, “Cantata patriei”; decorat de statul comunist cu ordinul Muncii clasa a III-a (1959), ordinul “Meritul Cultural” (1969), cu Premiul U.C.M.R. (1968, 1969, 1977, 1984), etc. (Kuller 2008a: 304; O.L. Cosma 2006; S.D. Pop 2007: 7; P. Brâncuşi 2006: 166-7 şi 2005: 104; A. Brumaru 2006: 17, 21; YIVO Institute…, f.a.);
3180. RAFAEL, George – actor, regizor, cadru didactic la I.A.T.C. în anii ’50-60 (în 1963 cu grad de asist. univ.) şi autor ocazional în revista Teatrul (inclus în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 452);
3181. RAICU, Lucian (n. LEIBOVICI, fiul lui Carol şi Uca (n. Solomon)) (12.V.1934 Iaşi – 22.XI.2006 Paris) – critic literar şi publicist; din 1952 redactor la Viaţa românească, ulterior la Gazeta literară şi România literară; emigrat în prima jumătate a anilor ’80 împreună cu soţia sa, scriitoarea Sonia Larian, stabilit în Franţa în 1986;
3182. RAPPAPORT, Otto (1921 Arad – 1993 Israel) – în timpul războiului deportat la muncă obligatorie în Transnistria, după război membru de partid, redactor la cotidianul de limbă maghiară Égyseg şi regizor şi director al Teatrului de Stat Arad, respectiv regizor colaborator la teatrele din Timişoara, Satu Mare, Oradea, Târgu Mureş, apoi pe post de conducere la teatrul maghiar de Stat dn Cluj; emigrat în 1974 în Israel, unde a continuat să predea teatrologie (Kuller 2008a: 308-9, v. şi revista Teatrul nr. 4 (aprilie) din 1957, p. 13); decorat cu ordinul “Meritul Cultural” clasa a IV-a (Decretul nr. 1016 din 6 noiembrie 1967);
3183. RĂDUCANU, Miriam (n. TAUSINGER) – până în februarie 1949 inspector în cadrul Direcţiei Învăţământ Artistic a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134); din 1949 şfă de lucrări la Facultatea de Coregrafie a Institutului de Artă Bucureşti (M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1949, partea I-a, p. 711);
3184. RÎPEANU, T.(udor) Bujor (ROSENBERG) – activist U.T.M. în anii ’50, exclus în 1959 (A.N.I.C. fd. C.C. al U.T.C. dosar nr. 22/1959, ff. 120-1 şi 140-1); ulterior redactor la Arhiva Naţională de Filme (1966-1970, 1973-1980), cercetător la Institutul de Istorie a Artei de pe lângă Academia Română (1969-1972); critic şi istoric cinematografic, cu activitate publicistică la Teatrul, Cinema, Film, Contemporanul, Astra, Flacăra, etc. (v. şi Solomovici 2003: 329 şi Kuller 2010: 191); după 1989 director al Editurii Video a Ministerului Culturii (1991-1998), director general al Arhivei Naţionale de Filme (1999-2001);
497 V. decizia nr. 710 din 5 febr. 1049 a ministrului Justiţiei, în M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1272.
498 Preşedinte al secţiei juridice a Partidului Evreiesc (condus de A.L. Zissu), reconstituit în toamna lui 1944.
327
3185. RODAN, Eugen (n. E. ROSENBLATT499) (n. 2.XII.1909 Sângeorgiul Nou, Năsăud) – membru de partid din 1945, redactor la revista Lupta de clasă până în 1950, apoi vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru Artă (1950-1952) şi secretar al Consiliului general al A.R.L.U.S., ulterior director în cadrul Ministerului Culturii, respectiv director adjunct al Institutului de Filozofie al Academiei (v. Kuller 2010: 190; 2008: 452); fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954, 1955); referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 85/1955;
3186. ROMAN, Elly (n. Elie S. GOLDŞTEIN500) (7.V.1905 Bucureşti – 1996) – muzicolog, instrumentalizat în impunerea dogmatismului marxist şi în muzică; responsabil, în calitatea sa de membru al Comisiei pentru verificarea pieselor de muzică uşoară a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1136); pentru modificarea brutală a textelor unor melodii populare, romanţe şi alte cântece din perioada pre-comunistă şi includerea între partiturile aprobate de materiale dedicate “fabricilor”, “tractoarelor”, “cooperativelor agricole”, etc.; director al teatrului “Constantin Tănase” din Bucureşti (1948-1952); autor al pieselor “Mulţumim din inimă partidului” şi “Cantata Armatei Sovietice” şi co-autor al odei “Cântec pentru Stalin”501 (P. Brâncuşi 2006: 140, 149; O.L. Cosma 2006);
3187. ROZEANU, Dora – în toamna lui 1944 numită dactilografă-şefă la Subsecretariatul de Stat al naţioalităţilor de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri, iar în martie 1945 promovată arhivar-registrator, ulterior transferată la Direcţia Personal, secretariat şi Administraţie (M.Of. nr. 71 din 27 martie 1945, partea I-a, p. 2300; M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4512);
3188. RUDAŞCU, Lelia (d. 1955?) – artist plastic, scenarist (ex. filmul “Căminele de zi ale Apărării Patriotice”, 1945), redactoare la E.S.P.L.A., incinerată la crematoriul “Cenuşa” (v. şi Solomovici 2001 II: 42);
3189. RUDEANU, Sadi (n. Ozias Rubin) (1921 Focşani – 1993 Israel) – umorist, satirist, între scriitorii evrei “cu mici concesii” făcute regimului comunist (Kuller 2010: 191, 2008: 453, Solomovici 2003: 328); emigrat în 1973 în Israel; căs. cu Vera (n. Zalţinger);
3190. SALAMON, László (11.VII.1891 Oradea – 29.X.1983 Cluj, cimitirul evreiesc) – poet, comunist convins, fost ilegalist, participant chiar la “Revoluţia” bolşevică din Budapesta în 1919, deportat la Dachau în timpul războiului, după 1944 între “evreii maghiari” din “prim-planul vieţii culturale şi intelectuale comuniste”; fost membru al filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor; căs. cu Ella (n. Kahana), sora activistei Rozalia (căs. Cheresteşiu) (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 419, 710; Vágó 1981: 123, n.26);
3191. SAMSON, Aurel (n. Aurel MANDELBROD502) (n. 4.IX.1924 Bucureşti) – operator imagine în domeniul cinematografic, colaborator, inter alia, la peliculele propagandistice Cântecul brazdei (1945), Un an de activitate ARLUS (1945), Procesul criminalilor de război din fostul Guvern Antonescu şi execuţia condamnaţilor la moarte (1946), Cum e Sfatul e şi satul (1948), etc.; inclus şi în Kuller 2010: 191 şi 2008: 454; Solomovici 2003: 328);
3192. SAVA, Iosif (n. Iosif SEGAL, fiul lui Bernard) (15.II.1933, Iaşi – 18.VIII.1998, Bucureşti) – cunoscut publicului larg ca muzicolog; fost redactor la ziarul local din Iaşi, Opinia (1949-1951), apoi la secţia cultură şi ştiinţă a Scânteii Tineretului (1951-1969), calitate în care este chiar decorat prin Decretul nr. 696 din 6 noiembrie 1964 cu Medalia Muncii clasa a III-a; apoi redactor-realizator pe teme muzicale la Radiodifuziune (1969-1990), iar ulterior la TVR; căs. cu Margit;
499 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 114850 din 14 nov. 1945 în M.Of. nr. 267 din 21 nov. 1945, partea I-a, p. 10200.
500 V. decizia nr. 109053 din 25 oct. 1945 a ministrului Justiţiei, în M.Of.nr. 250 din 1 nov. 1945, partea I-a, p. 9666.
501 Paznic vigilent al respectării jdanovismului în muzică, Elly Roman constata în revista Muzica din 1953: “Deşi creatorii au renunţat în mare parte la intonaţiile morbide, deprimante, mai persistă încă în muzica noastră uşoară de dans elemente cosmopolite, nesănătoase” (apud Brâncuşi 2006: 149).
502 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 12621 din 3 ian. 1949 în M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1949, partea I-a, p. 548.
328
3193. SAVA, Octavian (n. 1.II.1928 Bucureşti) – fost elev al lui Mihail Sebastian la Liceul “Cultura B” în timpul războiului, colaborator (1947-1949), apoi redactor şi respectiv redactor-şef adjunct al redacţiei Culturale a Radiodifuziunii (1949-1964), transferat la TVR, unde activează ca redactor-şef adjunct şi apoi plin la diverse emisiuni de varietăţi şi teatru; între scriitorii evrei “cu mici concesii” făcute regimului comunist (Kuller 2010: 191); stabilit în Israel; colaborator la Realitatea evreiască; (Solomovici 2003: 328 şi 2001 II: 54, 217; C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 454; TVR: “Top personalităţi – TVR 50”);
3194. SĂUCAN, Mircea (fiul lui Alexandru şi Tereza (n. Solomon)) (5.IV.1928 Paris, Franţa – 13.IV.2003 Ierusalim, Israel) – ajuns cu părinţii în România în 1934, student la Institutul Unional de Cinematografie din Moscova (1948-1952), apoi regizor instrumentalizat propagandistic de regimul comunist în primii săi ani de carieră (v. producţia Pe drumul libertăţii din 1954); emigrat în 1987 în Israel; căs. cu Susana; fiul său Emil (n. 21.IV.1961) a reobţinut cetăţenia română în 2009 (ordinul Ministrului Justiţiei nr. 407/30.01.2009; M.Of. nr. 70 din 05.02.2009);
3195. SCHILERU, Eugen (13.IX.1916 Brăila – 10.VIII.1968 Bucureşti) (fiul lui Henri şi Maria (n. Demetrescu)) – membru U.T.C. de la sfârşitul anilor ’30; după război redactor la România Liberă şi membru al Comisiei mixte de Cenzură din cadrul Ministerului Propagandei Naţionale instituite prin Decretul-Lege nr. 364 din 2 mai 1945 (A.N.I.C., fd. Ministerul Propagandei Naţionale, dosar nr. 1027, Corobca 2008: 15, n.6), apoi cenzor la Cenzura Presei Străine din Ministerul Informaţiilor, respectiv membru al Comisiei de Control şi Cenzură a Filmelor Cinematografice (M.Of. nr. 53 din 5 martie 1947, partea I-a, p. 1708; M.Of. nr. 17 din 21 ian. 1947, partea I-a, p. 501); în 1948 numit secretar de presă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor; ulterior director în cadrul Bibliotecii Academiei R.P.R. (1948-1951), profesor de Istoria Esteticii la Institutul de Arte Plastice din Bucureşti (1949-1968), membru în conducerea Artiştilor Plastici din R.P.R. până în 1952, când va fi demis, spre sfârşitul anilor ’50 cooptat redactor la Contemporanul;
3196. SCHWARTZMANN, Haim Hary (1897 – 1982) – alt compozitor rapsod al comunismului (v. Donca (1950), Loveşte-n uzine ciocanul sau Veşnica prietenie [româno-sovietică]); dirijor la T.E.S. Bucureşti (1948-1968), ulterior emigrat în Israel (Kuller 2008a: 352-3; P. Brâncuşi 2006: 122, 150; O.L. Cosma 2006; Solomovici 2001I: 411; YIVO f.a.);
3197. SEBASTIAN, LASCĂR (n. Sebastian SALMEN, fiul lui Leonard şi Sofia) (14.X.1908 Bucureşti – 9.X.1976 Bucureşti) – ziarist (încă din perioada interbelică), traducător, publicist /debut în revista Cultura proletară, în 1927); refugiat în U.R.S.S., alături de alte câteva mii de evrei, în timpul războiului, revenit în ţară în 1946; responsabil al secţiei culturale la Tribuna Româneasă (1946-1947), redactor la teatrele din Arad, Braşov, Brăila, Reşiţa (1947-1955); redactor şi şef de secţie la Flacăra şi colaborator la Tribuna, Contemporanul şi Gazeta literară (1955-1968); redactor la România literară (1968-1972);
3198. SEGAL, Doru (20.VI.1930 – 2011) – operator şi regizor de film documentar (v., inter alia, filmele documentare Pretutindeni oamenii muncesc (1963), Un măreţ program de propăşire economică (1969), sau Sub steagul partidului (1971) – coregizor Mirel Ilieşiu); căs. cu Paula, activă la rândul ei în cinematografie;
3199. SERGHI, Cella (n. Cella MARCOFF, fiica lui Avram şi Carlina (n. Golestan)) (22.X.1907 Constanţa – 19.IX.1992 Bucureşti) – absolventă de Drept, publicistă (uneori cu pseudonimul “Cella Marin”) la Universul, Viaţa românescă, Femeia, Femeia şi căminul, iar după război la Frontul plugarilor, Dobrogea nouă, Gazeta literară, Flacăra ş.a.; prozatoare raliată curentului realismului socialist, autoare spre exemplu a romanelor Cântecul uzinei (1950) şi Cantemiriştii (1954) şi a nuvelelor S-a dumirit şi Moş Ilie (1951) şi Surorile (1951); inclusă de Solomovici (2003: 325) celor care “participă cu sârg la construcţia ‘culturii socialiste’”;
329
3200. SIEGFRIED, W. (n. Siegfried VOLFINGER503; uneori semna artistic şi în forma “Wladimir Siegfrid”) – originar din Bârlad, regizor, membru de partid, director de scenă la Teatrul Naţional şi membru al redacţiei revistei Teatrul în anii ’50; potrivit lui Solomovici (2003: 37), ar fi lucrat şi în industria cinematografică; cu prilejul unei deplasări la Paris, cere cu succes azil politic la 20 mai 1958; decorat în 1952 cu ordinul Muncii clasa I-a (Decret nr. 74 din 19 apr. 1952);
3201. SIMIONOVICI, Marcu (pseudonim literar “Marc Simion”) (n. 1935, Bucureşti) – din 1959 şi până în 1980, când emigrează în Israel (stbilit în Rosh Haayin), angajat al studioului cinematografic Sahia, unde ocupă funcţia de director de film, secţia Creaţie Film Documentar;
3202. SIMŞA, Isidor – în iunie 1948 numit prin decizia ministrului Artelor şi Informaţiilor gestionar al Oficiului Naţional Cinematografic la laboratoarele de pe strada Scaune din Bucureşti (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4822);
3203. SILVESTRU, I. Valentin (n. Marcel MOSCOVICI, fiul lui Isac şi Sura) (20.X.1924, Rebricea, Vaslui – 27.XI.1996, Bucureşti) – scriitor, istoric şi critic teatral şi cinematografic; reporter la Victoria (sept. 1944-1946), România liberă (1946-1947), colaborator la Contemporanul şi Lumea (1946-1947), reporter la Rampa (1947-1948) şi Flacăra (1948-1950), director al Studioului Cinematografic Bucureşti (1950-1951), redactor-şef al revistei Probleme de cinematografie (1951-1953), profesor de estetică la Institutul de Teatru Bucureşti (1953-1959), şeful secţiei Artă la Contemporanul (1954-1969), şeful secţiei cornică dramatică la România literară (1969-1992, unde, cf. colegului de redacţie Şt. Agopian, “îşi ascundea cu mare grijă originea”504) (ambele funcţii ocupate ca demnitar în Ministerul Culturii), colaborator la Radiodofuziune şi la Gazeta literară, Teatrul505, Tribuna României., după dec. 1989 preşedintele Asociaţiei Criticilor Teatrali şi al Asociaţiei Umoriştilor; decorat cu ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 549 din 6 iunie 1967;
3204. SIMION, Alexandru – fost ilegalist, evreu originar din Bacău cf. Andrei Strihan (apud Solomovici 2004: 403), instructor în cadrul secţiei Literatură a C.C. al P.M.R. în anii ’50;
3205. SOLOMON, Dumitru (n. Adolf Solomon, 14.XII.1932 Galaţi – 10.II.2003 Bucureşti) (fiul lui Iacob şi Estera) – redactor la Gazeta Literară (1955-1962), apoi şef de secţie la Luceafărul (1962-1964), redactor al publicaţiei Teatrul (devenită apoi Teatrul azi), profesor la ATF şi director artistic al unui studio cinematografic (1964-1972), ulterior lector de scenarii (1972-1989), din 1990 redactor-şef al revistei Teatrul azi, conferenţiar la Academia Naţională de Teatru şi Film şi publicist la Gazeta Literară, Viaţa românească, Contemporanul, Dilema, etc.;
3206. SOLOMON-CALLIMACHI, Dida (soţia “prinţului roşu” Scarlat Callimachi) (15.II.1898 Bucureşti – 1974 Bucureşti) – actriţă de teatru şi ilegalistă în perioada interbelică, în dec. 1944 membru fondator şi vicepreşedinte al subsecţiei Teatru (secţia Artă) a A.R.L.U.S., membru în conducerea U.F.A.R. (1945-1948) (v. şi Kuller 2008a: 362-3);
3207. SOMMER, Radu (n. Rudolf SOMMER) (1916-2001) – critic literar, eseist, după război redactor la un ziar din Craiova, apoi coordonator al unor volume lexicografice şi al unor lucrări precum Autonomie şi responsabilitate în artă (Ed. Politică, 1969), Teoria înstrăinării omului (colecţia Prelegeri de marxism-leninism, Ed. Politică, 1972), etc. (v. şi Kuller 2008a: 363; FEDROM f.a.);
3208. SORBUL, Mihail (n. M. SMOLSKY, fiul lui Anton (polonez, 1845-1910) şi Maria (n. Moscovici, 1860-1915)) (16.X.1885 Botoşani – 20.XII.1956 Bucureşti) – prozator şi publicist în prima jumătate a secolului, după al doilea război mondial colaborator la Scânteia, România liberă, Gazeta literară, Luceafărul, etc. (D.G.L.R., Kuller 2008a: 456);
503 V. şi M.Of. nr. 206 din 1 sept. 1941, partea I-a, p. 5124, în care este radiat pe motive rasiale din registrele de rezervişti ai Forţelor Armate (avea să fie reîncadrat în 1945).
504 Şt. Agopian, „La România literară (XII)” în Caţavencu, 8 iulie 2009.
505 Unde semna articole precum „Coordonate ale interpretării realist-socialiste” (nr. 10-11(oct.-nov.), pp. 57-62.
330
3209. SPIEGELBLATT, Alexander (n. 20 aug. 1927 C-lung Moldovenesc, fiul lui Şmuel) – deportat la muncă obligatorie în Transnistria în timpul războiului, ulterior membru UTM, şi apoi P.M.R.; conferenţiar la catedra de limbă rusă a Institutului C.I. Parhon şi la Şcoala de literatură „Mihai Eminescu” din Bucureşti (1954-1958), membru în comitetul de redacţie al revistei pro-comuniste Ikuf Bletter şi colaborator la Revista Cultului Mozaic, emigrat în 1964 în Israel şi stabilit la Petah Tikva;
3210. STĂNESCU, Radu – între scriitorii evrei “cu mici concesii” făcute regimului comunist (Kuller 2010: 191 şi 2008: 456, Solomovici 2003: 328);
3211. STERIADE, Tudor [probabil alias] (n. 15.XII.1926 Bucureşti) – în timpul războiului elev la liceul evreiesc “Cultura A”, iar după absolvirea Facultăţii de Filologie, timp de aproape trei decenii (până la pensionare, în 1987), secretar literar al teatrului “Lucia Sturdza Bulandra”; încă în viaţă în Bucureşti (Croitoru 2006: 7)506;
3212. STERN, Harry (Herman) – arhitect, membru de partid, coautor al clădirii fabricii APACA în 1947, al Pavilionului expoziţional “H” de pe malul lacului Herăstrău (1949-1953) şi al complexului sportiv “Dinamo” din Bucureşti (1948) (menţionat şi de M. Caffe în N. Burcă 2007: 7 şi inventariat în Kuller 2008a: 457);
3213. STERNBERG, I. – autor al compoziţiei muzicale “Imn pentru Stalin” (figurează în lista întocmită de Octavian Lazăr Cosma în 2006);
3214. STOIAN, Mihai (n. Mişu Beniamin FREIBERG507, fiul lui Heinrich şi Paula (n. Schwarzwald)) (25.XII.1927 Galaţi – 13.IX.2005 Bucureşti) – debutează în presă, în ziarul Victoria, în 1946, cu o satiră la adresa lui Iuliu Maniu (articolul “Scenariu pentru un film care nu va fi turnat niciodata”); redactor, încă din timpul studenţiei la Facultatea de Pishologie şi Pedagogie a Universităţii Bucureşti (1948-1951), la reviste pentru copii, apoi redactor şi colaborator la publicaţiile Luceafărul, Gazeta Literară, Tribuna, România Literară; după 1989, autor al unor materiale la Ed. Hasefer;
3215. STRIHAN, Andrei (n. Osias STRICH508, fiul lui Isac şi Neta) (n. 13.IV.1924, Roman) – critic de teatru, membru de partid; absolvent al şcolii “Jdanov” în 1949, iniţial cadru didactic cu jumătate de normă la catedra de estetică a I.A.T.C., paralel cu funcţia de instructor în cadrul sectorului Literatură şi Artă al secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (1950-1968), apoi încadrat cu funcţia de bază la catedra de Estetică (până în 1976); cronicar teatral la Contemporanul (1964-1976), colaborator al Radioteleviziunii Române (1964-1977); cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R. (12/1954); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a; emigrat în 1977 în Israel, unde predă Teoria Teatrului la Facultatea de Arte a Universităţii din Tel Aviv;
3216. SUTER, Emil (n. Witner, fratele lui Ion Vitner) – critic literar şi cinematografic, funcţionar în cadrul Direcţiei Generale a Cinematografiei de pe lângă Consiliul de Miniştri (ulterior Comitetul de Stat al Cinematografiei), publicând în anii ’40-’50 în Viaţa Sindicală, Contemporanul şi Gazeta literară; emigrat în Israel (Solomovici 2001 II: 243); căs. cu Margrit;
3217. SZEKLER, Erwin – regizor de filme documentare la studioul Sahia în anii ’50-’70 (în mod posibil rudă cu Mauriciu Sekler (1901-1981), actor şi regizor la T.E.S. Bucureşti);
3218. ŞARAGA, Lascăr (1892 Iaşi – 5.VII.1968 Israel) (cunoscut mai ales sub pseudonimul literar “Samson Lazăr”) – de formaţie avocat, menţionat drept comunist radical în multiple memorii ale unor autori evrei; în perioada interbelică ziarist la săptămânalul stângist Egalitatea şi avocat al inculpaţilor comunişti ilegalişti, în 1941 aflat în atenţia Siguranţei ca activist comunist categoria
506 V. şi http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_04_01.html
507 Şi-a schimbat numele în baza deciziei nr. 91790 din 25 dec. 1947 a ministrului Justiţiei 8v. M.Of. nr. 258 din 7 nov. 1947, partea I-a, p. 9930).
508 V. M.Of. nr. 160 din 13 iulie 1946, partea I-a, p. 7354.
331
A (în 1940 urma să fie internat în lagărul de muncă obligatorie de la Miercurea Ciuc; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu); după război secretar general simultan al Uniunii Comunităţilor Evreieşti din Vechiul Regat (U.C.E.R.V.) şi al Federaţiei Uniunii de Comunităţi Evreieşti din România (F.U.C.E.); din 1945 membru în C.C. al organizaţiei procomuniste I.K.U.F. (a evreilor vorbitori de idiş) şi membru în conducerea C.D.E.; membru al comisiei interimare a Uniunii Colegiilor de Avocaţi din România (1946-1948); în ian. 1948 numit preşedinte al Comisiei Interimare a Casei Centrale de Asigurări a Avocaţilor din România (v. M.Of. nr. 23 din 29 ian. 1948, partea I-a, p. 683); poet, nuvelist şi publicist până în 1957, când a emigrat în Israel, unde a activat ca publicist sub pseudonimul amintit; cf. Solomovici (2003: 185), în Israel, Şaraga “bombarda” redacţia ziarului comunist de limbă română Glasul Poporului cu “poezii patriotice şi imnuri închinate păcii. Erau aceleaşi poeme pe care le publicase în presa comunistă din Româniam cuvântul partid dispăruse în favoarea Sionului”;
3219. ŞARAGA, Sami – fostă figură notorie a lumii interlope bucureştene şi susţinător al reţelei “Ajutorul Roşu” în perioada interbelică; după război activist comunist, instalat de Gheorghiu-Dej director în cadrul Ministerului Industriei Uşoare (Solomovici 2003: 185-6);
3220. ŞARAGA-MAXY, Hermina Nina (zisă “Mimi”) (29.XII.1923 – II.2011 Paris) – pictoriţă şi sculptoriţă raliată realismului socialist (v. compoziţia “Mama prizonierului” sau statuia minerului din parcul Carol Schretter din Petroşani); fiica lui Lascăr Şaraga, eleva şi mai apoi soţia lui M.H. Maxy; emigrează în Israel în 1982, iar în 1995 se stabileşte la Paris (menţionată şi în Hasan 2010: 10);
3221. ŞELMARU, Traian (n. Selmar TERNER509) (n. 12.01.1914 Bucureşti – 15.XI.1999 Bucureşti) – critic literar reprezentant al realismului socialist, redactor (iniţial scria şi pentru România Liberă) şi secretar general de redacţie la Scânteia (sept. 1944 – 1946); consilier de presă în centrala Ministerului Propagandei (din mai 1945); în 1947 numit membru al Comitetului de Lectură de pe lângă Direcţia Generală a Teatrelor din cadrul Ministerului Artelor (M.Of. nr. 295 din 20 dec. 1947, partea I-a, p. 11281); redactor-şef adjunct la Scânteia (1946-1950, 1956-1957); secretar general al Uniunii Scriitorilor (1951-1956); consilier cultural la Ambasada României la Moscova (1957-1959); redactor şi respectiv redactor-şef la revista Teatrul (1959-1969), respectiv redactor principal şi cronicar teatral la Informaţia Bucureştiului (1969-1979, pensionat); instrument de încredere al lui Leonte Răutu, fiind cel care de pildă declama: “lozinca e un lucru sfânt, ordinul de luptă al Partidului nostru, iar scriitorii sunt propagandişti şi trebuie să înveţe a utiliza cu mândrie şi cu măiestrie lozincile”510; decorat în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a;
3222. ŞERBU, Ieronim (n. Afon Herz ERICK, fiul lui Avram Moise şi Frieda Ruhla (n. Sigal) (1.XII.1911 Botoşani – 8.XII.1972 Bucureşti) – publicist în perioada interbelică la Discobolul, după război membru C.D.E. membru de partid, colaborator la Unirea (ziarul C.D.E.), Gazeta literară, Dreptatea nouă, Contemporanul, Veac nou (al A.R.L.U.S.) ş.a.; instrumentalizat de propaganda comunistă, autor prolific în canoanele realismului socialist, v. de ex. lucrările Viţelul de aur (1949), Izgonirea din rai 81956), Cuptorul nr. 3 (1950), Linia de foc (1950), Erupţia (1951), etc.;
3223. ŞRULOVICI, Leon – unul din arhitecţii agreaţi de regimul perioadei staliniste, coautor al Pavilionului expoziţional “H” de lângă lacul Herăstrău (1948) (inventariat şi de C.S.I.E.R. în Kuller 2008a: 456);
3224. ŞTEFĂNESCU, Al. I. (Alexandru Iancu) (fiul lui Iancu Z. Ştefănescu şi Iosefina (n. Katz)) (21.VI.1915 Bucureşti – 20.VII.1984 Bucureşti) – “kulturnik” de prim rang al regimului comunist, membru al Comisiei Mixte de Cenzură de pe lângă Ministerul Propagandei în 1945 (numit prin Decretul Lege nr. 364 din 2 mai 1945) şi angajat cenzor în minister în acelaşi an, apoi
509 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 77298 din 12 august 1948 în M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6702.
510 V. http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=4012
332
redactor la Contemporanul şi în paralel secretar de presă la Direcţia Literară a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (1947-1949), director adjunct al E.S.P.L.A. (1951-1957), director al Editurii Tineretului (1957-1960), redactor-şef adjunct la Luceafărul (1961-1962), redactor la Gazeta literară (1962-1964), redactor-şef adjunct al periodicelor pentru străinătate (1967-1979, pensionat);
3225. TAIŞLER, Saul (2.I.1925 Iaşi – 1993) – din 1950, timp de patru decenii decenii actor şi regizor la Teatrul Naţional Iaşi, caracterizat într-un referat din 1953 al secţiei Propagandă şi Agitaţie a comitetului regional de partid Iaşi ca “tovarăş bun, cu nivel ideologic ridicat” (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 42/1953, ff. 29-33); decorat în 1967 cu ordinul “Meriul Cultural” (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 1015 din 6 noiembrie 1967);
3226. TAUB, János (14.V.1927 Halmeu, Satu Mare – 4.II.2010 Budapesta) – evreu maghiarofon, director şi prim regizor al Teatrului Maghiar de Stat din Timişoara (1954-1962), apoi prim regizor al celui din Cluj-Napoca (1962-1971), membru în conducerea Teatrului Bulandra din Bucureşti şi profesor la Academia de Teatru şi Flm (1971-1981), emigrat în 1981 în Israel, apoi stabilit în 1986 în Ungaria; fratele Gabrielei Taub Darvash, balerină, fondatoare în 1975 a studioului “Darvash ballet” din New York;
3227. TARU, Eugen (n. E. STARCK) (22.IV.1913 Craiova – 5.VI.1991 Bucureşti) – grafician, după război cu desene publicate în Scânteia, Tânărul muncitor, Scânteia Tineretului, România liberă, etc., din 1951 membru al Uniunii Artiştilor Plastici (echipa lui M.H. Maxy), instrument al propagandei regimului comunist, autor, mai ales în revista Urzica (până în anii ’70) al unor satire politice în formă grafică, precum caricaturziarea grotescă a lui Tito ca pe un măcelar cu secure (după conflictul Tito-Stalin), a bancherilor de pe Wall Street ca simbol al capitalismului decadent, acuarela Demascarea chiaburului, etc.; sinucis îbn 1991 împreună cu soţia sa, Iosefina (Kuller 2008a: 366, Prelipceanu 2007: 238; Şuşară 2006 şi 2008: 12, aman.ro, f.a., “Un dicţionar al personalităţilor din Dolj”, etc.);
3228. TEGER, Eugen – compozitor şi membru al Uniunii Compozitorilor din R.P.R., autorul, inter alia, al compoziţiei Inima lui Stalin, decorat pentru meritele sale în apologia pe cale muzicală a regimului atât în 1953 cu Ordinul Muncii cls. II-a, cât şi în 1967 cu ordinul “Meritul Cultural” cls. IV-a;
3229. TITA, Ştefan (n. Teodor SOLOMON) (14.VIII.1905 Bucureşti – 1.IX.1977 Bucureşti) – scriitor şi jurnalist; de-a lungul carierei redactor-şef la Aurora, secretar de redacţie la Adevărul literar şi artistic; în mai 1945 angajat secretar de presă principal la Ministerul Propagandei, ulterior transferat şi promovat secretar general al Ministerului Artelor (1946-1948); colaborator la Urzica, Contemporanul, Teatrul, Almanahul literar, România literară, etc.; reprezentant al realismului socialist, v. volumele de versuri Cântece de suferinţă şi biruinţă (1946), Mai multă omenie (1947), Ale noastre, ale voastre (1948), etc., sau piesa de teatru Intr-o seară de toamnă (1963), elogiu adus unei tinere ilegaliste; indicat ca evreu de Harry Kuller (2010: 191; 2008: 395), de Solomovici (2003: 328) şi de The Jewish Quarterly, vol. XXV-XXVI (Jewish Literary Trust, London, 1977), p.17;
3230. TOMA, Alexandru (n. Solomon MOSCOVICI, fiul lui Leibu şi Zalia) (11.II.1875 Urziceni – 15.VIII.1954 Bucureşti) (tatăl lui Sorin Toma), în perioada interbelică semnând articole în Adevărul şi Dimineaţa cu numele Alexandru S. Toma, membru de partid din 1933, după război editor la Scânteia şi director general al Societăţii Comerciale de Stat “Editura de Stat”, apoi preşedinte al Uniunii Scriitorilor, iar ulterior, până la deces, director general al Editurii de Stat Pentru Literatură şi Artă, membru titular al Academiei Române; procalamat de comunişti “poet naţional”, autor al unui număr impresionant de poezii eligioase la adresa lui Stalin şi a altor demnitari comunişti şi a sistemului în ansamblu511, a beneficiat de funeralii naţionale; multiplu
511 Pentru multiple extrase din opera proletcultistă a lui Al. Toma, vezi Sandache 2006: 17-36.
333
decorat de statul comunist cu ordinul Steaua R.P.R., ordinul Muncii, medalia “Eliberarea de sub jugul fascist”, etc., dar şi de către fostul suveran Mihai, în 1946, cu ordinul “Meritul Cultural” în grad de Ofiţer (Decretul nr. 2790 din 16 sept. 1946);
3231. TUDOR, Andrei (n. Isac ROSENZWEIG, fiul lui Moise (Mayer) şi Tony) (31.VIII.1907 Brăila – 18.VI.1959 Bucureşti) – după august 1944 membru de partid şi publicist procomunist la Unirea (cotidianul C.D.E.), Victoria, Veac nou (A.R.L.U.S.), Tribuna poporului, Viaţa capitalei, etc., redactor-şef la Muzica (1951-1952), apoi simplu redactor şi semnatar al unor multiple articole propagandistice procomuniste, profesor la Conservator (1950-1959), la Institutul de Teatru (1951-1956) şi şef de sector la Institutul de Istoria Artei al Academiei R.P.R. (1951-1959); între cărţile publicate se numără şi Moscova (Reportaj despre metropola lumii noi) (1948); sora sa, Coca Rosenzweig, s-a căsătorit cu Mihai Vieru (Veinberg), fratele Sandei Rangheţ, cu care a avut un copil (Michael Vieru);
3232. UNGUREANU, Sofia (n. RAPAPORT, căs Marcovici) (n. 27.III.1917 Bucureşti) – membră de partid, arhitectă la I.C.P.T. după război, coautoare a complexului sportiv “Floreasca” din Bucureşti (inventariată şi în Kuller 2008a: 459; pentru schimbarea numelui vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 1295 din 7 ian. 1946 în M.Of. nr. 21 din 25 ian. 1946, partea I-a, p. 542, respectiv solicitarea în M.Of. nr. 223 din 1 oct. 1945, partea I-a, p. 8522);
3233. VARGA, Ovidiu (n. WECHSLER, fiul lui Isuhar şi Sofia) (5.X.1913 Iaşi – 15.VII.1993) – compozitor proletcultist, instalat în perioada stalinistă în conducerea breslei muzicologilor, inclus de Dinu Popovici între “din cei mai duri muzicieni stalinişti” (2010: 247, 262); timp de peste două decenii şef al Conservatorului din Bucureşti, unde a predat istoria muzicii, autor al unor compoziţii precum “Cântec pentru Stalin” sau “Pentru voi fraţi iubiţi sovietici” (O.L. Cosma); spre începutul anilor ’60 şeful secţiei Muzică a Radiodifuziunii (indicat ca evreu de C.S.I.E.R. în Kuller 2008a: 459 şi E. Elenescu 2000 şi indirect de Dan. C. Mihăilescu (2005), care precizează că este fratele lui Mauriciu Vescan [v. infra]);
3234. VESCAN, Mauriciu (n. WECHSLER, fiul lui Isuhar şi Sofia512) (n. 4.III.1916 Bucureşti) – compozitor şi muzicolog rapsod al stalinismului, între “cei mai duri muzicieni stalinişti” (D. Popovici 2010: 262), fost voluntar în Spania, după război membru al Secţiei de Producţie Artistică (i.e. organul de cenzură în domeniu în perioada 1945-1947) al U.S.A.S.Z., compozitor proletcultist (autor, inter alia, al celebrului imn devenit sintagmă-clişeu “Hei-rup!”, compus chiar pe şantierul Bumbeşti-Livezeni, şi al compoziţiilor omagiale “Cântec despre Stalin”, “Dar lui Stalin”, “Ţara noastră-n sărbătoare” şi “Lenin e cu noi”), în anii ’50 director muzical în cadrul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă de pe lângă Ministerul Culturii, membru în conducerea Uniunii Compozitorilor, ulterior director şi dirijor al Teatrului Muzical din Braşov (în acea perioadă “oraşul Stalin); decorat în 1946 de către fostul suveran Mihai cu medalia “Meritul Cultural” clasa I-a (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, p. 10655 ş.u.); în 1992 încă în viaţă, domiciliat în Austria, Bad Schallerbach, Grieskirchen (D. Popovici 2010: 262; P. Brâncuşi 2006: 166-7; O.L. Cosma 2006; Adorian et al. 1971: 210; Mihăilescu 2005; Sugarman f.a.: V. Cosma 2006: 205 ş.u.);
3235. VIANU, Tudor (27.XII.1897 Giurgiu – 21.V.1964 Bucureşti) (fiul lui Adolf M. Weinberg (medic, n. 1856) şi Roza Leibovici, ambii convertiţi la creştinism în 1880, devenind Alexandru şi Florica Vianu513) – poet, critic şi istoric literar; după război membru al Consiliului de
512 V. H.G. nr. 136 din 19.III.1992, în baza căreia i se aprobă renunţarea la cetăţenia română la http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=74118, poziţia 37
513 V. Dicţionarul General al Literaturii Române, precum şi Solomovici (2001I: 139), Călinescu (2005), Nastasă (2011: 47) şi V. Lungu (1997: 89, unde se reproduce o notă a legionarilor care susţineau că mama lui T. Vianu ar fi fost de fapt Fani Zelinger, botezată Florica Vianu). Canonul religios mozaic care nu recunoaşte convertirea la alte religii explică de ce, deşi botezat creştin după naştere, Tudor Vianu (îngropat de altfel la cimitirul Bellu) este asumat, aidoma tatălui său, cafigură marcantă a istoriei comunităţii evreieşti din România în tr-un document oficial al F.C.E.R. (Seventy Years of Existence,
334
Administraţie al Oficiului Naţional Cinematografic de pe lângă (la acel moment) Ministerul Afacerilor Străine; director al Teatrului Naţional Bucureşti (1945); ambasador la Belgrad (1945 – 1. Dec. 1947), apoi revenit în funcţia de director al Teatrului Naţional Bucureşti, profesor la catedra de Estetică a Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, “epurat” la sfârşitul anilor ’40, cercetător la Institutul de Lingvistică, reîncadrat în mediul universitar în 1955 (anul întocmirii fişei sale de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.M.R.);
3236. VIERU, Anatol (“Tolea”) (8.VI.1926 Iaşi – 8/9.X.1998 Bucureşti, cimitirul “Filantropia”) – alt exemplu în care autorii evrei tind să omită părţi întregi din biografie, în speţă cele de activism procomunist; din februarie 1949 membru al Comisiei de triere şi verificare a materialelor de muzică simfonică de pe lângă Ministerul Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1136); membru al Societăţii, ulterior Uniunii Compozitorilor (din 1948, respectiv 1954), cu studii la Conservatorul de Stat “Ceaikovski” din Moscova (1951-1954), profesor la Academia de Muzică (din 1959); enumerat de muzicologul P. Brâncuşi între cei care compuneau cântece de masă “în ritm de marş”, autor al unor scrieri elogioase la adresa regimului şi compozitor, inter alia, al lucrărilor “Cântec pentru Stalin” (Premiul de Stat în 1951), “Cântec despre Stalin” (1954), “Solii păcii” şi “Moscova, tu, luminoasă!”, din anii ’60 desprinzându-se de compoziţiile cu iz politic (H. Kuller 2008a: 407-8; P. Brâncuşi 2006: 121, 122, 141, 147, 166-7; O.L. Cosma 2006);
3237. VIDA, Gheza (28.II.1913-11.V.1980, Baia Mare, fiul lui Iosif şi Rozalia) – evreu maghiarofon cunoscut publicului larg mai degrabă în calitate de sculptor; ilegalist (cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2413)); voluntar în războiul civil din Spania (1937-1939), concentrat în lagăre din Franţa, apoi Germania, de unde evadează (1940-1941), stabilit la Budapesta în 1942, redeportat într-un lagăr la Seini, apoi la Köbánya; repatriat în 1945, autor, în paralel cu sculpturile, al unor articole apologete ale orânduirii comuniste timp de decenii514 (Marinescu & Brezezovski 2003: 6 ş.u.; Sugarman f.a.: 25; Adorian et al. 1971: 210; Zbăganu 2001);
3238. VITNER, Ion (n. Jakob WINTER, fiul lui Leon şi Ghizela (n. Zoller)) (19.VIII.1914 Bucureşti – 12.IV.1991 Bucureşti) – fost deportat în Transnistria, apoi redactor la Scânteia (1944-1946) şi Orizont (1944-1947), redactor-şef la Contemporanul (1947-1949), apoi redactor-şef adjunct la Flacăra (1949-1950), colaborator la Gazeta Literară, Contemporanul, Tribuna şi Viaţa Românească, unde publică seria de articole intitulată “Pe drumul realismului socialist”; consacrat ca al doilea critic literar marxist al României515 şi scriitor proletcultist rebarbativ, numit în 1948 (deşi stomatolog de profesie) şef adjunct al catedrei de literatură română modernă la Facultatea de Litere/Filologie din Bucureşti, parte a înlocuirii tuturor apropiaţilor lui George Călinescu (căruia îi ia de altfel locul în 1950) la catedră cu oameni aserviţi regimului; va conduce caterda până în 1970, când se pensionează; membru în conducerea Societăţii, apoi Uniunii Scriitorilor (1948-1960), decorat cu Premiul de Stat (1949 şi 1955) şi Premiul Academiei R.P.R. (1954);
2008, v. http://www.jewishfed.ro/fcer/public_html/downloads/carti/FEDROM.pdf); aceeaşi regulă şi în cazul pastorului Richard Wurmbrand (convertit 1936), etc. (v. Kuller 2008a: 406-7, 429).
514 V., inter alia, articolele „Sarcinea de onoare a artiştilor” (Pentru socialism 3(225), 19 noiembrie 1952, p.1) „Noi credem în triumful păcii” (Pentru socialism, nr. 1409, 22 iulie 1958, p. 1), „Marele mesaj al artei noastre populare” (România liberă, 25(7009), 30 aprilie 1967, p.2), „În spiritul înaltelor principii ale marxism-leninismului” (Pentru socialism, 19(4783), 11 iunie 1969, p.1), etc., ultimul fiind în mod posibil „23 August în conştiinţa cărturarilor români” (Contemporanul nr. 34, 20 august 1982, p.8).
515 În opinia sa, exprimată în Contemporanul (nr. 40, 27 ulie 1947), Eminescu fusese „nebun”, “exponent al marii boierimi şi a tendinţelor ei retrograde” [dezacordul în original, n.n.], “un caz tipic de intelectual în derută, care în ura sa împotriva burgheziei, în loc să utilizeze armele claselor de jos, utilizează armele marii latifundii”
335
3239. VRANCEA, H. Ileana (n. Heda KATZ, căs. POPPER516, cu nume românizat în 1958) (n. 19.IV.1929, Bârlad, fiica lui Matei şi Hanca (n. Liebman)) – critic literar, membru de partid in 1950, în anii ’60 o “înflăcărată UTC-istă” (Schafir 2000:38), şefa secţiei culturale la Scânteia (1950-1955), şefa secţiei de literatură şi artă la Lupta de clasă / Era socialistă (1955-1971), calitate în care este decorată cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a IV-a prin Decretul 550 din 9 sept. 1963; emigrată în Israel în 1983;
3240. WEBER, Wilmos – în iunie 1948 numit prin decizia ministrului Artelor şi Informaţiilor gestionar al Oficiului Naţional Cinematografic la laboratoarele Mogoşoaia (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4822);
3241. WEXLER, Etta (Etela) – ilegalistă (soţia lui Paul Wexler), după război activist de partid, traducător, critic literar, prima soţie a scriitorului Marin Preda, ulterior emigrată în Franţa; martor al acuzării în procesul lui Belu Zilber din 1954; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (101/1955);
3242. WINKLER, Adalbert (4.IV.1930 – 28.VI.1992) – unul din cei care compuneau muzică de masă “în ritm de marş” în perioada comunistă (cf. P. Brâncuşi 2006: 167); unchiul politicianului U.D.M.R., Iuliu Winkler (fost ministru al Comunicaţiilor);
3243. ZUAF, Lelia (n. Lelia DAVID) (n. 1923, Bucureşti) – sculptoriţă din “nucleul dur al realismului socialist”, autoare a operelor “Femeia sudor”, “1907”, “Primăvara vieţii şi a păcii” (v. vol. 33 de reproduceri mari – scupltură) ş.a., cadru didactic la Academia de Arte Frumoase (1948-1956), laureată a Premiuluui de Stat (1952), emigrată în Israel în 1972 (Hasan 2010: 9; Cr. Vasile 2008: 277; Şuşară 2006)
ALŢII
(cu funcţii la nivel regional sau local, membri P.C.R./P.M.R., decoraţi de statul comunist517, membri în conducerea centrală sau locală a C.D.E., alţi privilegiaţi/beneficiari ai sistemului)
Acapararea funcţiilor de conducere în ierarhia administrativ-politică şi social-economică de după război, în plină fază de instaurare brutală a comunismului, s-a replicat fidel şi la nivel local şi regional, într-un fenomen a cărui cuantificare exactă şi reproducere exhaustivă rămân, evident, imposibile.
Alegând ca exemplu aleator oraşul Suceava, o sinteză contrainformativă întocmită în martie 1946 de către biroul de Contrainformaţii al Marelui Stat Major (reprodusă în Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 229, corob. cu Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 267-9) indică practic un monopol cvasi-absolut al minorităţii evreieşti supra principalelor funcţii de conducere la nivelul municipiului şi judeţului Suceava:
516 Soţul său, Milan Popper (fiul lui Iulius şi Charlotte) şi-a românizat numele în forma „Milan Sergiu”.
517 În contextul în care în statul comunist, dincolo de simbolistică, orice decorare prin decret de stat implica o reducere cu 50% a cuantumului impozitelor.
336
 inspectorul general administrativ (dr. Kesller),
 primarul municipiului Suceava (L. Rozkopf),
 şeful poliţiei Suceava (Conrad Gabor),
 directorul spitalului municipal (dr. Scharp),
 şeful serviciului veterinar (dr. Heitell),
 preşedintele Camerei de Muncă (T. Hilsenrad),
 directorul cooperativei “Solidaritatea” (P. Reiner);
 şeful secţiei Administrativ-Politice a comitetului local de partid (Schapira); plus
 judecătorul David Geller,
 funcţionarii Administraţiei Financiare Judeţene Friedrich Bogen, Camila Davidovici şi Moise A. Raff,
 acestora li se adăugau în cadrul Poliţiei şi Siguranţei locale (ulterior serviciul judeţean al D.R.S.P. Suceava) secretarul poliţiei locale Silviu Berariu, comisarul Filip Gluxman, comisarul-ajutor Nathan Segall, agenţii de poliţie Iosif Merdler, David Bacal şi Salo Rosemberg, impiegaţii Ellen Horovitz şi Rene Merling, dactilografa Toni Ritner, gardianul public Ilie Zettel, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Moise Senater, listă completată ulterior Ioil Ancel, locotenenţii Dumitru Bacal, I. Davidovici, Aizic-Moritz Feller, Aaron Sin şi locotenent-colonelul Ion/Isac Popicu (Adalbert Poppig), şeful Direcţiei Regionale a Securităţii, etc.;
 în 1948, filiala locală (numită oficial “secţiune judeţeană”) a Colegiului Farmaciştilor era condusă de Ernest Otto Brilliant, ceilalţi doi membri fiind Fina Korner şi Ziegfried Schaffer; etc., etc., etc.;
 din 1945, între angajaţii permanenţi ai Oficiului Economic Judeţean Suceava se regăseau: şefii de birou Paula Schmeltzer, Friederica Strominger şi Luiza Fayer şi impiegata Herta Anscher (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487).
În aceeaşi perioadă imediat sucesivă lui 23 august 1944, distribuţia principalelor funcţii locale în oraşul Bârlad, la acel moment încă reşedinţă a judeţului Tutova, cuprinde, inter alia: Henry Goldenstein – subprefect; Nisen Herşcovici – ajutor de primar; Iulius Simovici, Gherşin M. Gherşin, Beca Finchelştain, Gustav Finkelstein ş.a. – funcţionari ai primăriei; Jack Mathias, Iacob Weiss – în (noua) Siguranţă a oraşului; David Chaim, B. Goldsfarb şi Hary Zupperman – în conducerea filialei locale A.R.L.U.S.; M. Grimberg, Nicu Herşcovici-Nican şi I Kahaner – în conducerea filialelor locale ale noilor sindicate controlate de comunişti; Marcu Negreanu (Schwartz), I Kreinfeld ş.a. – în presa locală; Sicky Marcovici, Nina Dumbravă (Şragher), Iancu Iţicovici, Herşcu Grimberg, Eusebiu Stark, David Muzicantu, Iancu Sârbu, Ilie Zilberman, Lazăr Solomon, Wolf şi Leizer Harabagiu, Morell Herşcovici, Ancel Marcovici, Froim Bachman, Moisă Moscovici, B. Glasberg, C. Iacomi, I. Zeilig, Stella Rabinovici, Marcu Schwartz – membri (peste 1/2 evrei) ai comitetului municipal P.C.R.; Zalman Heinris, Marcu Schvarz şi Marcel Iţicovici – membri ai organului local de control cetăţenesc; etc.
Cvasi-identic, în judeţul Iaşi518, în aceeaşi perioadă, următoarele posturi-cheie erau ocupate de evrei: ajutorul de primar (Lazăr Weisselberg), şeful Serviciului Financiar al Primăriei Iaşi (Iosef Weiss), şeful serviciului administrativ al prefecturii (Neculai Iosub), şeful serviciului sanitar al judeţului (dr. I. Bressner) şi cel al oraşului (dr. I. Schwartz) (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 456/1944, ff. 107-108), directoarea Bibliotecii regionale “Ion Creangă” (actuala Gh. Asachi) (Rodica Langmantel, 1945-1956),
518 Demn de menţionat, în 1952, după crearea Regiunii Autonome Maghiare, fostul profesor universitar Goldştein se informa oficial în cadrul partidului asupra posibilităţii de a înfiinţa şi o regiune autonomă evreiască care să fi cuprins judeţele Iaşi – Botoşani – Dorohoi (din A.N.I.C., apud Bottoni 2010: 111, n. 242 şi 243).
337
iar în filiala locală a Colegiului Farmaciştilor preşedintele şi unul din cei doi membri – Simion Caufman, respectiv Henriette Haimovici; comitetul judeţean Iaşi al Tineretului Progresist îi avea ca vicepreşedinţi pe un oarecare Minter (Minţer) şi Liza Mândru.
În aparatul represiv, din cei 16 angajaţi militari ai Biroului municipal de Siguranţă Iaşi, 13 erau evrei: comisarii Felix Harman şi Iosif Hahamu, comisarii-ajutor Marcel Segal, Aron Ahailovici, Ilie Pol(l)ingher (detaşat de la Poliţia muncipală, unde era secretar de celulă de partid, v. Andreescu, Nastasă, Varga 2003a: 247-8), Marcu Leibovici, Max Marcu, Iţic Marcus, David Iosub, Ştrul Sumer, Sender Holtzman, Rebeca Braverman şi Elvira Kohn. Acestora li se adăugau subinspectorul regionalei de poliţie (Moritz Meerovici, alias Mircea Mironescu); în Inspectoratul Regional de Siguranţă Iaşi comisarii Octavian Blehan şi Avram Nuşem, comisarii-ajutor L. Leferman, David Rotenştein şi Goldina Sandeberg, agentul Iancu Juclea, dactilografa Ana Goldstein, şa.; comisarul Chesturii Poliţiei municipale Iaşi (Samoil Bercovici), medicul M.A.I. Barhat Bernard, iar în comisarul de poliţie Samuil Bercovici şi secretarul Naty Fridman, iar mai apoi locotenentul Isidor David, căpitanul Frost, şeful de birou I. Iancovici, etc. (Arhiva C.N.S.A.S., fondurile Neoperativ, dosar nr. 2417, f. 219 şi Documentar, dosar nr. 4048 (cota S.R.I.), ff. 63-65). Acestora li se adăugau ca membri ai organului local de control cetăţenesc, numiţi de ministrul Afacerilor Interne: Herman Apotheker, Moise Faibiş, Emil Albert, Sami Schwartz, Ira Abramovici, Leib Zimler, Marcel Braunştein, Gilda Polingher, Froim Rothernberg, Solomon Haiberg, Ştrul Solomon, Haim Haimovici, Leizer Bercovici, H.S. Feldman, Isac Rivenson, Pincu Haimovici, Marcu Zilberman şi Aron Froim (v. M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
În învăţământul ideologizat, în 1949, responsabili cu remodelarea mentalităţilor studenţilor Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” erau în primele rânduri: conf. Janeta Benditer şi conf. Iancu Foni (marxism-leninism), conf. Coman Sosner şi conf. Iosif Ferenbach (economie politică), prof. Leo Bartfeld şi prof. suplinitor Jan Davidson (materialism didactic) (M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1949, partea I-a, p. 778).
În alt palier al societăţii, nu mai puţin elocventă este sonoritatea numelor angajaţilor magazinului de stat “Iaşul” în iulie 1949 conform înregistrărilor de la Camera de Comerţ şi Industrie (C.C.I.): Solo Amp(l)el, Haia Clingman şi Calman Cups – şefi de secţie, Samy Haimovici – statistician, Avram Leibovici şi David Eşanu – contabili, Miriam Feldsohn – responsabil state de salarii, respectiv Adolf Grimberg şi Amalia Goldstein – şefi de secţie (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949, nr. crt. 30906, iulie 1949, ff. 5, 16, 63, 65);
În paralel, la Casa municipală de Asigurări Sociale erau angajaţi: şefii de serviciu Daniel Samoil, Godel Schäffer şi Paula Feldman, şeful de birou Naftule Iţicovici, impiegaţii Paula Avram, Fanny Bertfeld, Malvina Rosen, Maria Segall, plus omul de serviciu Herş Zeilig; simultan, la Oficiul Economic Judeţean Iaşi, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, respectiv ministrul Industriei şi Comerţului îi angajaseră pe: directorul Oficiului, S. Davidovici, şeful de serviciu Matias Schönfeld, şefii de birou Ana Rozenbaum, Maria Leibovici şi Lozneanu Sifra, dactilografa Saly Moscovici, impiegatul Ilie Nehmue şi pe contabilul Osias Weisman (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9536, 9540 şi 9544), la fel cum între administratorii de supraveghere numiţi de C.A.S.B.I. şi mai apoi de ministrul Industriei şi Comerţului la diverse unităţi economice din oraş şi judeţ se regăseau Oscar Fundoianu, Rubin Mendel, M. Şmilovici, etc.
Tabelul angajaţilor Administraţiei Financiare Locale, numiţi în 1945 prin decizie a ministrului de Finanţe, indică aceeaşi structură etno-religioasă: Rubin Michel, Boz Pincu, Sulim Bercovici, Ema Ita Rubin, Aron Steckelman, Avram Toni, David Zissu, Lipa Leizer Wolff, Iancu Avram, Iţic Leibovici, Isac Seriţeanu, Sofica Herşcu, Emil Iuster, Moise Marcovici, Bercu Goldfein, Ştrul Segal, Ely Herşcovici, Mendel Climer, Aba Alter, Iancu Clicger, Leo Leibovici, Marcu Marcovici, Lupu Grossman, Avram Herşcu, David Avram, David Landau, Liuba Bercovici, Iosif Altăr, Ilie Veisbuch, Iancu David, Luis Hellman, Avram Goldstein, Sigra Faerstein, Bela Dorneanu, Meer
338
Sneer, Savel Davidovici, Sulim Schvartz şi Simha Bercovici. Acestora li se adăugau controlorii fiscali numiţi de ministrul de Finanţe: Haim Cohn, Solomon Blumenfeld, Aneta Fruchtman, etc.
Noii membrii ai comisiei interimare a Baroului Iaşi, numiţi în 1945 de ministrul Justiţiei, erau: M. Moscovici, L. Bartfeld, W. Finkelstein, I. Spodheim şi P. Bercovici. La Oficiul Economic Judeţean, lista numirilor operate de ministrul Industriei şi Comerţului îi cuprindea pe: Maria Leibovici, Martin Graur, Saia Faibiş şi Saly Moscovici.
În acelaşi oraş Iaşi, în perioada 1945-1949519, examinarea însuşi cazului C.C.I. evidenţiază la rândul ei o suprareprezentare halucinantă a evreilor în mod aparent paradoxal pentru o comunitate profund răvăşită de Holocaust;
 funcţionarii C.C.I. Iaşi erau: Saie Iuster (în unele documente ortografiat Juster) – şef de birou şi apoi de secţie; Bernard Triester – secretar controlor, Iacob Haber – membru de partid, şef de birou în cadrul secţiei administrative şi preşedinte al sidicatului C.C.I. Iaşi; Ghenea Fichman – dactilografă; Etty Schreibman – impiegată; Betty Isac – membru de partid, impiegată şi membru al sindicatului C.C.I. (ibid., dosar nr. 532/1946, ff. 6-7; dosar nr. 492/1945-1946, ff. 55, 97 şi 150; dosar nr. 613/1947-1948, ff. 24-25, 99-115; dosar nr. 610/1947-1948, ff. 18, 22, 29, 38, 41 şi 62; dosar nr. 661/1948, ff. 14-15; dosar 631/1948, ff. 2, 18, 19, 26); Sandu Mateş (ibid., dosar nr. 492/1945-1946, f. 28); av. Ilie Caner (dosar nr. 492/1945-1946, f. 34), Solomon Ampel, Leiba Auerbach, av. Moses Kahane, Bella Luftac, Marcu Crieghel (uneori ortografiat Crichel), David Goldfainer, N. Finchelstein – secretar controlor, Riven Leibovici – secretar controlor Soil Făltiniceanu – secretar controlor (ibid., dosar nr. 473/1945, f. 36; dosar nr. 492/1945-1946, ff. 55, 97 şi 150; dosar nr. 597/1947-1948, ff. 10, 16, 28, 30), Vilhelm Bergher, membru în conducerea Camerei (ibid., dosar nr. 496/1945-1946, f. 4), cărora în 1949 li se adaugă ca angajaţi ai secţiei comerciale a comitetului provizoriu al C.C.I. Iaşi subinspectorul Lazăr Mişcovici şi referenţii Samoil Lus(t)garten şi Buium Hascalovici (ibid., dosar nr. 689/1949, ff.1-2), iar ca angajaţi ai Şcolii Tehnice de Administraţie Economică Idel Finchelstein, Heinrich Wexler, Sofia Klepper şi Ruhla Senker (ibid., ff. 11, 74 şi 76);
 cei 6 membri ai Comisiei de Arbitraj erau Victor Goldstein, Şmil Moisă, F. Chiselovici, Isac Zalman, N. Weissman şi Moise Herşcu (ibid., dosar nr. 499/1945-1946, f. 4);
 membrii Comisiei Interimare (organ de conducere în cadrul C.C.I.) erau Samoil Löbel (vicepreşedinte), Vigdor Goldstein (vicepreşedinte) – înlocuit apoi în funcţie de Iosef David, Berhard Marcus, C. Singer, Isac Zalman, Iacob Horn, Mathes Rosenberg, Şloim Waldman, Moise Şmil, Moritz Iosipovici, Iosef Wexler, Lazăr (Lary) Lazarovici, Ihil Benditer (v. supra), Willy Goldstein şi Leon Croitoru ca membri – aşadar toţi evrei (ibid., dosar nr. 491/1945-1946, ff. 1, 10, 11 şi 18; dosar nr. 20 din 13 mai 1946, ff. 12 şi 29)520;
 cei 8 membri ai Comisiei de Arbitraj a Bursei de Mărfuri Iaşi erau M.N. Schönfeld, M. Medovar, Louis Horovitz, Simon Almer, Aron Siegler, Bercu Bercovici, Şmil Kaufman şi Marcu Grosu) (ibid., dosar nr. 530/1946 (document 653/13.06.1946, f.4);
519 Camerele locale de Comerţ şi Industrie aveau să fie desfiinţate prin Decretul nr. 74 din 25 febr. 1949.
520 În alte oraşe ale acelei perioade, componenţa Comisiilor Interimare consemna de pildă: la Buzău – Leon Berenstein (vicepreşedinte); la Galaţi – Maurice Schwartz (vicepreşedinte), Adolf Zonenfeld, Sigmund Reingheburtz şi Adolf Gropper (membri); la Craiova – Mişu Esckenazy (membru); la Botoşani – Adolf Moscovici şi Max Spodheim (vicepreşedinţi), respectiv A.M. Steinfeld, Albert Schiller şi Moritz Fischel (membri); la Bacău – Jean Singher (vicepreşedinte), Nathan Davidovici, Josef Goldenberg, Aurel Abramovici, Carol Iosef, Isidor Edelstein şi Solomon Herţ (membri); la Vaslui – Micu Steinberg (preşedinte), Mendel Zingher (vicepreşedinte), Leon Schachter, Sami Haberman, Solomon Sneer şi Ilie Haimovici (membri); la Oradea – Maximilian Braun (preşedinte), Iancu Maiersohn (membru); etc. (ibid., dosar nr. 500/1945-1946, ff. 7, 9, 22, 24, 27 şi 35).
339
În judeţul Neamţ, o radiogramă transmisă la 1 august 1946 de secţia de poliţie din Piatra Neamţ Inspectoratului Judeţean de Poliţie face, dincolo de erorile de punctuaţie şi de anacoluturile stridente, orice comentariu superfluu:
“[…] s-a constatat că între membrii de partid creştini şi evrei există o ură de rasă contra celor din urmă pe motivul că toate posturile de răspundere sunt ocupate de evrei, atât în partid, sindicat, comitet de fabrică, economate, etc. care văzându-se pe aceste demnităţi se cred că ei sunt mai puternici, sfidând astfel legile, populaţia românească pe care o crede sclavă.” (A.N.I.C., fond D.G.P., Partidele politice PNŢ-PNL, dosar 115/1946, f. 376)
În Cluj, oraş a cărui comunitate evreiască fusese expusă in corpore deportării de către autorităţile maghiare de ocupaţie în 1944, o radiografie a poziţiilor de autoritate şi influenţă din ierarhia locală a primilor ani postbelici îi decelează de pildă pe [v. toate numele supra şi infra]:
 în organele represive – şeful D.R.S.P. Cluj, col. Mihail Patriciu (Grünsperger), iar în biroul municipal de Securitate şefii de birou E. Băcănescu (Elemer Baranyi) şi Manea Gruia (Marcel Grimberg), şefii de serviciu Gheorghe (Sigismund) Beiner şi Alexandru Walter, maiorii Ludovic Bokor şi Martin Iacob, medicul M.A.I. Pavel Csen (Jöszef), cpt. Vlad Feigel, lt. Jakob Weigner, sublt. Zoltan Kappel; şeful Inspectoratului Regional de Siguranţă W. Einhorn (până în 1948), comisarul-ajutor de la Chestura Poliţiei Adalbert Löwinger, comandantul penitenciarului Erwin Gyürcsanyi; preşedintele Tribunalului Poporului Adalbert Harap (Charap), procurorul Spitzer, acuzatorul public A.Pollak, etc.;
 între activiştii de partid – prim secretarul Comitetului Regional Cluj (1944-1947) Al. Iacob (viitor ministru adjunct de Finanţe), secretarul general al Comitetului Judeţean Hillel Kohn, Olga Abraham, Otto Eckstein, Pavel Dan (Davidovics), Clara Dan (Hertz), Irma Keller, Carol Moskovits, Elisabeta Müller, Vasile şi Erna Wasserstrom, Moise Szekely, Fania Szmuk (Klein), Elya Vaida Katz, Suzana Reich, Eugen Neuman, Matei Gall, Ferencz Bruder, Margareta Simon Kahana, Jenö Neumann, Iosif König, etc.;
 în învăţământul universitar ideologizat (bazele marxism-leninismului, economie politică, istorie, materialism didactic şi istoric, “arte”, etc.) – Nicolae Kállos (şeful catedrei de marxism-leninism la “Bolyai”), Istvan Borghida, directorul de studii Gyula Csehi (Klein), Margaret Deheleanu (şefa catedrei de marxism-leninism la “Babeş”), şeful de sector Carol Feleki (Feldman) (la “Bolyai”), prorectorul Universităţii “Bolyai” Ernö Gáll, rectorul Universităţii unificate (1952-1956) – istoricul Ladislau Banyai (Baumgarten), Estera Gero, Bernard Schmidt, Andrei Roth, Gavril Leuchter, Eugen Barath, Ernest Lörencz, Carol Ordentlich, Tiberiu Eckstein Szepsi, Samuilă Benko, Tiberiu Weisz, Bela Vago, Ervin Hutira, Gavril Gaal, Stefan Löwy, Francisc (Ferenc) Heves, Tiberiu Weisz, Arnold Negrea (Löbl), Carol Molter, Biro Venczel, Iosif Venczel, etc.;
 ziariştii instrumentalizaţi ai partidului Simon Fuchs, Beri Ornstein (viitor ofiţer de Securitate), Paraschiva Rosner (căs. Trutzer), Al. Wolff, Iosif Ziman, Ileana Papp, Vasile Grunea (Gruber), Rozsa György, Erwin Miko Klein, David Martin, Sándor Neumann, St. Schönberger Hegyi, Sándor Neumann ş.a.;
 funcţionarii economici Berta Csernay, Irma Grunczel, Rozalia Weintraub, etc,
 propagandiştii culturali Max Eisikowits, László Salamon, Stefan Kardos, etc.
Practic, din cei 900 de locuitori evrei ai oraşului Cluj din 1945, 189 (adică 21% din totalul comunităţii) erau membri ai P.C.R. (Nagy şi Vincz 2008: 75, 96).
Similar, în judeţul vecin Sălaj, la rândul său supus Holocaustului sub ocupaţia maghiară a Ardealului de Nord, un raport din 1946 al Comandamentului Legiunii de Jandarmi Sălaj înaintat Inpectoratului General al Jandarmeriei semnala faptul că “la conducerea întreprinderilor C.A.S.B.I. sunt 15 evrei, 1 român şi 2 unguri” (apud Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 188).
340
Practic, această stratificare etnică a piramidei politico-administrative, cu evrei poziţionaţi cvasi-monopolistic la vârful ei, a caracterizat întreaga ţară în primii 10-15 ani succesivi războiului, adică perioada-cheie a instaurării violente a comunismului în România, cu ponderi şi marje condiţionate de mărimea obiectivă a comunităţii evreieşti locale. Într-o enumerare extrem de selectivă, limitată ca atare în primul rând de disponibilitatea surselor de cercetare, în cele ce urmează sunt menţionaţi diverşi evrei cetăţeni români, alţii decât cei deja nominalizaţi deja mai sus, care au ocupat funcţii de conducere la nivel regional sau local şi/sau ale căror merite au fost recunoscute de statul comunist prin acordarea de ordine şi decoraţii.
3244. ABELES, Jean – din noiembrie 1944 procuror la Parchetul Tribunalului Covurlui (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026);
3245. ABELES, Marcela (soţia lui Sergiu Alexandrescu-Abeles) – decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a;
3246. ABELES, Margareta – în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
3247. ABRAHAM, B. – din 1947 membru al Comisiei Centrale a Ministerului Industriei pentru reglementarea Muncii în acord (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9604);
3248. ABERMAN, Dan – exclus din partid în 1949 pentru “afaceri şi speculaţii” (dosar disciplinar la C.C.P., nr. inv. 5/1110 din 1.VII.1949);
3249. ABRAHAM, Dorel – în anii ’70-’80 şeful laboratorului de sociologie al I.P.C.T. şi, cf. Virgil Ioanid, informator al Securităţii (v. Solomovici 2004: 344);
3250. ABRAHAM (Moskovits), Elisabeta (n. 3 dec. 1904) – membru de partid din 1924 (dosar A/1 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3251. ABRAHAM, I. Eugen – funcţionar în Ministerul Industriei Uşoare, decorat în 1964 cu Medalia Muncii (Decretul nr. 804 din 21 dec. 1964);
3252. ABRAHAM, Ferenc – după război membru în comitetul de conducere al C.D.E. Oradea (C. Crăciun 2007: 179-80);
3253. ABRAHAM, Gligor Ştefan – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.144/1965;
3254. ABRAHAM, Iuliu – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3255. ABRAHAM, Martin (11.IX.1904 – 1.XII.1977, Bucureşti) – ilegalist, membru de partid in 1935 (dosar A/3 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3256. ABRAHAM, Olga (căs. ROSEMBERG) (n.17 martie 1923) – membră de partid din 1946 (dosar R/79 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în nov. 1949 membru al comitetului judeţean Cluj al P.M.R. (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 664-5);
3257. ABRAHAM, Sonia Grigorevna – soţia lui Bernad Abraham; ilegalistă basarabeancă, membru de partid din 1923; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1206); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău); a locuit pe str. Londra nr. 15 din Bucureşti (Levant 2006c; v. şi arhiva I.S.I.S.P., fd. VII, dosar 2301);
3258. ABRAHAM, M. Şura Haia (n. GOLDENBERG) (n. (1.XI.1904 – 2.VIII.1984 România) – ilegalistă, membru de partid din 1923; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); la aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea P.C.R., decorată (ca pensionară) prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a (dosar A/2 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3259. ABRAHAM, ? – în 1950 activist de partid în judeţul Covasna, propus pentru funcţia de secretar de plasă, implicat şi în anchetarea violentă a ţăranilor care se opuneau colectivizării (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar nr. 60/1950, ff. 45-46; Jela 2001);
341
3260. ABRAMESCU, Idiş – cetăţean sovietic, ajuns în România după august 1944; în 1947 solicita încadrarea în P.C.R. (dosar la C.C.P., 7/1095 din 22.XII.1947);
3261. ABRAMIAN, Eduard – administrator în cadrul secţiei Gospodărie de Partid Ilfov, cercetat disciplinar la C.C.P. pentru “necinste şi ilegalităţi” (dosar nr. inv. 23/1972 din 24.IV.1972);
3262. ABRAMOVICI, Adolf – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Dorohoi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3263. ABRAMOVICI, Bercu (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a – posibilă identitate cu omonimul (n. 12 mai 1912), membru de partid din 1945 (dosar A/5 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3264. ABRAMOVICI, Bercu – în anii ’60 directorul Întreprinderii de Stat pentru Textile-Încălţăminte din Sibiu;
3265. ABRAMOVICI, Bercu – numit, după naţionalizare, director al fabricii de Vată “Progresul” din Bârlad”, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344);
3266. ABRAMOVICI, Carol – membru în conducerea C.D.E. Vaslui în 1946 (Zahariuc 2010 III);
3267. ABRAMOVICI, Herş – condamnat pentru activitate comunistă în 1939, în sept. 1942 se afla deţinut la penitenciarul din Caransebeş, pedeapsa expirând la 12 mai 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
3268. ABRAMOVICI, Froim – în apr. 1946 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Hârlău, Botoşani (M.Of. nr. 92 din 16 apr. 1946, partea I-a, p. 3918);
3269. ABRAMOVICI, Iancu – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007), iar apoi director al S.C.S. “Jijia” din Botoşani (M.Of. nr. 199 din 28 august 1948, partea I-a, p. 7238);
3270. ABRAMOVICI, Iosif – numit în 1945 de către ministrul de Interne subprefect al judeţului Botoşani (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128); un omonim era în 1948 consilier cultural judeţean (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5663);
3271. ABRAMOVICI, Ira – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3272. ABRAMOVICI, I. Malvina (n. 7.VI.1926) – şefa secţiei Agitaţie şi Propagandă a comitetului regional U.T.M. Suceava (1953-1954);
3273. ABRAMOVICI, Marcu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Safim” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
3274. ABRAMOVICI, Mayer – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Gallia” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
3275. ABRAMOVICI, Moise – de formaţie avocat, în 1945 secretar al secţiei Propagandă, responsabil cu presa, din cadrul comitetului judeţean P.C.R. Vaslui în 1945 în conducerea celulei din Cotu Negru a P.C.R. (jud. Tutova) (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Vaslui, dosarele 2-6/1945); în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Vaslui (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.); menţionat şi ca şef al secţiei (oficial “resortului”) culturale a C.D.E. Vaslui în 1946, într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I; );
3276. ABRAMOVICI, Leopold (fiul lui Michel) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3277. ABRAMOVICI, Raşela – în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Dorohoi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
342
3278. ABRAMOVICI, Retti – angajată în martie 1948 ca dactilografă şefă în centrala MAE, apoi detaşată în cadrul ambasadei R.P.R. de la Moscova (M.Of. nr. 60 din 12 martie 1948, partea I-a, p. 2180);
3279. ABRAMOVICI, Rubin – membru în conducerea C.D.E. Vaslui din 1946, cu responsabilităţi în domeniul asistenţă şi restratificare (Zahariuc 2010 II; 2012) (identitate cu Kuller 2008a: 431?); din iunie 1945 angajat al Oficiului Economic Judeţean Vaslui, în 1947 ocupând funcţia de şef de serviciu (M.Of. nr. 140 din 28 iunie 1945, partea I-a, p. 5291; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6697; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
3280. ABRAMOVICI, Sali – decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a
3281. ABRAMOVICI, Sandu (fiul lui Herş) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3282. ABRAMOVICI, Sara (fiica lui Solomon) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
3283. ACHERMAN, Gheorghe – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3284. ACHIM (n. WEISS), Olivia (9.I.1911 – 26.IX.1980) – membru de partid din 15 august 1945 (dosar A/8 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3285. ACHIREI, Meier (în alte documente oficiale ortografiat Mayer Achiri) – în anii ’70 pensionar, decorat în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
3286. ACLIPEI, Leon – din 1945 contabil la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
3287. ACS, Alter – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic la întreprinderea “Stăruinţa” din Iţcani (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
3288. ACS, Ion (Ioină) – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 34/1956
3289. ACSELRAT, Simion (probabil Axelrad, n.n., I.A.) – decorat în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. V-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979);
3290. ACZEL, Ferencz (fiul lui Geza) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3291. ADALBERG, Boris (fiul lui Isac) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3292. ADAM, Ernst (n. Ernö) (n. 26 frebr. 1903), membru de partid din 1945 (dosar A/1o Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3293. ADAM, Maiorel (n. BIRBRAER) (n. 21 aprilie 1919 Bucureşti) – în 1949 responsabil al serviciului Contabilitate la S.C.S. “Romcereal”, cu drept de semnătură” (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432; M.Of. nr. 97 din 26 aprilie 1948, partea I-a, p. 3793);
3294. ADELMAN, (H)Edwiga / Edviga – director de imagine în TVR începând cu 1959; aparent emigrată în California, S.U.A.;
3295. ADLER, Andrei – după august 1944 în conducerea locală P.C.R. Timişoara, implicat în formarea organizaţiei locale a C.D.E. (Glass 2002: 146-7);
3296. ADLER, Jose-Max (fiul lui Albert) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a)
3297. ADLER, Solomon – director al departamentului Aprovizionare al Armatei din Timişoara, exclus în 1954 pentru neglijenţă în muncă, ulterior emigrat în Israel;
3298. (?) ADONYI, Szelma (9 febr.1905 – 22 apr. 1979) – membru de partid din 1945 (dosar A/17 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3299. AIZIC, Avram (Ţicu) – membru de partid exclus în 1957 pentru că a fost afacerist şi sionist (dosar la C.C.P., nr. 113/126 din 29.V.1957).
3300. AIZIC, Calman S. (Lică) – membru de partid exclus în 1960 pentru că a fost condamnat la şase luni închisoare pentru delapidare (pedeapsă amnistiată) şi depravare (decizie C.C.P. reconfirmată în 1961);
3301. AIZIC, Isidor M. – exclus din PCR în 1955 pentru sionism (dosar la C.C.P.);
3302. AIZIC, Leon – membru de partid exclus în 1966 (decizie reconfirmată în 1970) întrucât a fost condamnat penal pentru complicitate la delapidare (dosar de cercetare la C.C.P.);
343
3303. AIZIC, Rubin – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul Economic judeţean Covurlui (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487); ăn 1947 un omonim este delegat al ministerului Industriei şi Comerţului la Oficiul Economic Judeţean Brăila (M.Of. nr. 90 din 21 aprilie 1947, partea I-a, p. 3104; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9539);
3304. AIZIC, Solomon I. – membru de partid exclus în 1963 pentru activitate sionistă şi nesinceritate (dosar de cercetare la C.C.P.);
3305. AIZIC, Zailic (Zeilic) – membru de partid exclus în 1951 pentru că avea actele aprobate pentru emigrarea în Israel şi alte abateri (dosar de cercetare la C.C.P.);
3306. AIZICOVICI, Maur – după naţionalizare, numit de ministrul Industriei iniţial în 1948 contabil-şef al Fabricii “Partizanul” din Bacău (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340), iar în 1949 contabil-şef la întreprinderea “11 Iunie” din R.-Vâlcea (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1267);
3307. AIZICOVICI, Sali (soţia comisarului de poliţie Valeriu Costin) – cu dosar la Colegiul Central al partidului (exclusă din P.M.R. în 1950);
3308. AKERFELD, Victoria – în oct. 1948 numită arhivar la Direcţia Personal/Cadre din centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8214; M.Of. nr. 26 din 2 febr. 1948, partea I-a, p. 845);
3309. AKERMAN, Paula – din 1948 dactilografă în cadrul D.C.I. a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
3310. ALĂMARU, Pascal (fiul lui Ioil şi Betty) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii; fraţi: Milu şi Simon; soră: Sarina Schwartz;
3311. ALĂMAR(I)U, Rubin – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 25/1954); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 u ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;
3312. ALĂMARU, Liza – în mai 1945 încadrată ca laborant în centrala Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3906);
3313. ALĂMARU, Mihai (Milu?) (25.X.1912 – 26.I.1985) – membru de partid din 1944 (dosar A/25 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3314. ALĂMARU, Şmil – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Piatra Neamţ (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
3315. ALBERT, Emil – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3316. ALBERT, V. Gizela (n. 1951) – contabilă principală la Complexul turistic pentru tineret Izvorul Mureşului în anii ’80 – dosar la C.C. al U.T.C.;
3317. ALBERT, Iuliana A. (n. PÀLL) (n. 16.III.1931) – secretară a Comitetului U.T.M. Regiunea Autonomă Maghiară (1953);
3318. ALBERT, Sara (10.V.1900 – 20.II.1984) – membru de partid din 1946 (dosar A/27 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3319. (?) ALBICI, Ecaterina – în 1949 era impiegată în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
3320. ALBIN, Moritz – în aprilie 1948 numit de ministrul Educaţiei Naţionale membru al Comitetului Central de Asistenţă Studenţească Iaşi, ca delegat al U.N.S.R. pentru Politehnică (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3436);
3321. ALBON, S. Berta (n. Barra) – membru de partid exclus în 1957 (C.C.P. nr. 143/224 din 12.IX.1957);
3322. ALBU, Anton (n. WEISS) – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 65/1956;
344
3323. (?) ALBU, David – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 15/1979;
3324. ALBU, Ion (n. Nathan WEISMAN) – fost ilegalist, cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului, exclus din PMR în 1953;
3325. ALDEANU, Lilly (f. LEIBOVICI) (n. 7.IX.1910 Bacău) – referentă în centrala C.A.S.B.I. (1945-1947) (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4785; pentru nume, v. M.Of. nr. 203 din 7 sept. 1945, partea I-a, p. 7873);
3326. ALEXANDRESCU, Sergiu (n. Sergiu ABELES521, fiul lui Albert) (n. 11.III.1925 Bucureşti) – cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului, exclus din P.M.R. în 1951 pentru sionism, reprimit în 1960;
3327. ALEXEEV, Iacob (n. Cetatea Albă, 1908) – fost spion în favorea U.R.S.S. în România în perioada interbelică, în URSS în timpul războiului, aflat apoi pe lista celor 79 agenţi de influenţă şi control transmisă de sovietici lui Bodnăraş în 1945-1946, ulterior acuzat că ar fi trădat în cadrul anchetării de către Siguranţă, primit în P.M.R. în 1956, ulterior exclus urmare a unei condamnări penale pentru viol (dosar C.C.P. nr. 318/289 din 3.V.1949) (v. şi Buzatu & Cîrstea 2010: 286, n.158; Pavel Câmpeanu 2003: 158);
3328. ALEXIU, Clara – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 662);
3329. ALEXIU, Mircea (n. ABRAMOVICI, fiul lui Zigmund şi Lora) (1922-1980) – membru de partid exclus în 1953 din partid pentru promovarea unor “elemente duşmănoase şi divulgarea de secrete de stat” (dosar C.C.P. nr. 332/154 din 30.X.1953); căs. succesiv cu Elsa Blum, Marina şi Ecaterina Debu;
3330. ALFATER, Zoltan (fiul lui Anton) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3331. ALFRED, Kamil – după război, până în febr. 1949, angajat a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, profesor la Şcoala de Stenodactilografie (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
3332. ALHASID, Dora – din 1948 ajutor-contabil în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
3333. ALMOSNINO, Emeric – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la S.A.R. “Fabrica de conserve de carne” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
3334. ALMULY, Jacques – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. cenzor la S.C. “Phönix Hungaria” din Bucureşti (M.Of. nr. 94 din 21 aprilie 1948, partea I-a, p. 3662);
3335. ALMULY, Max M. – membru de partid; în 1948 director adjunct al Centralei Industriale Electrotehnice, ulterior transferat la Centrala Energiei Electrice (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7339); cu dosar personal la Colegiul Central al Partidului;
3336. ALPERN, Adolf – şef de serviciul la Oficiul Economic judeţean Fălciu (1947-1948), ulterior consilier cultural al Ministerului Artelor şi Informaţiilor în jud. Fălciu (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5665; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695; M.Of. nr. 224 din 27 sept. 1948, partea I-a, p. 7844);
3337. ALPERN, Bernard – în 1948 membru al filialei judeţene Rădăuţi a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3338. ALPERN, Michel – decorat ca pensionar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); probabil ilegalist;
3339. ALPERN, Niculae – în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
521 V. şi decizia nr. 91.250 din 13 sept. 1946 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 242 din 18 oct. 1946, partea I-a, p. 11212.
345
3340. ALSCHECK, Iosif (fiul lui Henry) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3341. ALTĂR, Aba – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3342. ALTĂR, Iosif – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3343. ALTARAS, ? [probabil ALTĂRAŞ] – în 1952 în centrala M.A.E. (v. stenogramele reproduse în Fl. Constantiniu 2003: 92);
3344. ALTAROVICI, Isidor – în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. de pe lângă Prefectura judeţului Putna (M.Of. nr. 199 din 3 sept. 1945, partea I-a, p. 7741);
3345. ALTBUCH, Leonard (14.I.1911 – 25.IV.1977 Bucureşti) – membru de partid din 1947, traducător în anii ’60-’70 la Ed. Politică (dosar A/47 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3346. ALTER, Aizic Segal – directorul fabricii de biscuiţi “1 Mai” Bucureşti în anii ’50, exclus din partid în 1957 pentru legături imorale cu unele angajate ale fabricii; cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului (dosar la C.C.P. nr. inv. 376 (nou)/669 (vechi) din 1.II.1957;
3347. ALTER, Matilda – ilegalistă, cu dosarul personal la C.C.P. şi cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1976;
3348. ALTER, Oişie – cu dosarul personal la C.C.P., exclus din partid în 1957 pentru sionism;
3349. ALTERESCU, Stela – fostă ilegalistă, cu dosarul personal la C.C.P. (nr. 381/1117 din 15.V.1947);
3350. ALTERSOHN, Zola – cu dosarul personal la C.C.P. (nr. 383/641 din 15.I.1952);
3351. ALTESCU, Eugen J. (1929 – 1984 SUA) – medic bacteriolog, cu dosarul personal la C.C.P., exclus din partid în 1958 pentru sionism;
3352. ALTMAN, Andrei – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt “Ardeleana” din Arad (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548; membru de partid, inginer, cu dosarul personal la C.C.P. (nr. 385/673 din 17.X.1959) (Kuller 2008a: 431);
3353. ALTMAN, David – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de spirt “Suceviţa” din Suceava (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
3354. ALTMAN, Elena (n. IEREMIAS MRAZ Ileana) (20.XII.1907 – 27.VI.1982 România) – membră de partid din 1945, cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului şi respectiv dosar A/48 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3355. (?) AMBRU, Teodora (n. 1926) – cu dosar de la Comisia Controlului de Partid;
3356. AMBRUŞ, Attila (fiul lui Lazăr) – decorat în 1964 cu Medalia Virtutea Ostăşească cls. I;
3357. AMBRUŞ, ELENA (n.8.IX.1901) – membru de partid din 23 august 1944 (dosar A/51 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3358. AMBRUŞ, Gyorgy – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1955);
3359. AMBRUŞ, Iosif A. (din Borsec) – cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului;
3360. AMBRUŞ, Ludovic – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3361. AMPLEL, Solo – în 1949 şef de secţie la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949, nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
3362. ANASTASIU, Henrieta (n. STURMAN?) – membru de partid, încadrată în aparatul diplomatic; cu fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 11/1954, nr. inv. 43), respectiv cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 125/1954;
3363. ANCA, Ileana (n. AMKRAUT) (10.VIII.1914 – 21.VII.1977) – ilegalistă, membră de partid din 1938 (dosar A/56 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
346
3364. ANCA, Paula – cu dosarul personal la C.C.P., exclusă din partid în 1952 pentru sionism (dosar 472/731 din 23.X.1952);
3365. ANCAN, Suzana (n.17.II.1895),membă de partid din 1945 (dosar A/58 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3366. ANCEL, G(h)erber (n. 7 mai 1892) – membru de partid din 1944 (dosar A/59 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3367. ANCEL, Michel – cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului (nr. 476/744 din 7.IX.1951);
3368. ANCEL, Moise – cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului, exclus în 1955;
3369. ANCHIEVICI, Reveica (n. MARCIUC) – membru al comitetului de conducere al U.F.D.R. Iaşi în anii ’50, cu dosarul personal la Colegiul Central al Partidului;
3370. ANDERKO, Susana (n. 8 sept. 1893) – membră de partid din 1945 (dosar A/60 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3371. ANDOK, Elisabeta – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1950);
3372. ANDREI, Lazăr (n. ŞMILOVICI) – cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului;
3373. ANGHEL, I. Haralambie [alias] (n. 12 sept. 1904) – “spaniol”; membru de partid din 1933 (dosar A/1 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 6); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763); membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.19/1960; decorat cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a în mai 1949 (când avea grad de căpitan);
3374. ANGHEL, Mihail (n. Michel BERNSTEIN) – cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 100/1956;
3375. ANGHEL, Samoilă (f. Wilhelm) – cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului;
3376. ANGHERT, Iacob (n. 1 aug. 1908 Odessa) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); naturalizat de autorităţile comuniste în 1947 (M.Of. nr. 277 din 29 nov. 1947, partea I-a, p. 10558);
3377. (?) ANKER, Emeric (n. 26 mai 1913), membru de partid din 1913 (dosar A/77 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3378. ANSCHER, Herta – în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegată la Oficiul Economic judeţean Suceava (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9542);
3379. ANTHALTZER, Iosif – din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Cluj (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
3380. ANTIM, Petre (n. Benjamin KAHANE522) (n. 26.VII.1901 Bacău) – cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului, exclus din partid în 1958;
3381. ANTLER, Milu (n. Uşer RACHMIL) – cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului;
3382. ANTLER HERŢIG, Etty – în 1948 numită de ministrul Justiţiei impiegată la Judecătoria Hârlău (M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3034);
3383. ANTON, Emilian (fiul lui Marcu) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
3384. ANTONIU, Iosif M. (n. ANTONIER) – după propria declaraţie la dosar fost ilegalist; exclus în 1960 pentru sionism, reprimit în 1970 (dosar C.C.P. nr. 923/465 din 4.III.1960); membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1976;
522 Pentru schimbarea numelui, vezi decizia nr. 102237 din 5 oct. 1945 a inistrului Justiţiei, în M.Of. nr. 232 din 11 oct. 1945, partea I-a, p. 8889.
347
3385. ANTONIU, Rebeca (n. COHN) (13.XII.1908 – 1988 România) – membră de partid din 1946 (dosar A/86 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3386. APEL, Iosif – cu dosarul personal la C.C.P.;
3387. APFEL, Eugen – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef la Fabrica de Produse Refractare “Refractara” din Aleşd, Bihor (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7351);
3388. APFELBAUM, Samoil (n. 1915)- cu dosarul personal la C.C.P.;
3389. APPEL, Adolf – cu dosarul personal la C.C.P.;
3390. APPEL, Dezideriu – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. cenzor la “Prima Fabrică” (de mobilă) din Maramureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3431);
3391. APOSTOL, Ada E. (n. IACOBOVICI) (n. 13.XI.-1929) – activistă în cadrul secţiei Relaţii cu Străinătatea a C.C. al U.T.M. (din 1953);
3392. APOSTOL, Leon – în 1948 numit de ministrul Justiţiei registrator-şef la Tribunalul Botoşani (M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3034);
3393. (?) APOSTOL POPA, Ervin – în 1946 numit de ministrul Economiei Naţionalei membru al Comisiei Industriale (M.Of. nr. 165 din 19 iulie 1946, partea I-a, p. 1614);
3394. APOTHEKER, Herman – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3395. APRILENCO, Samuil – pe lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România” [poziţia 38], listă transmisă de sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158)); cu destin ulterior necunoscut (posibilă românizare ulterioară a numelui);
3396. APPTER, Moise R. (n. 1933) – student la Facultatea de electrotehnică Timişoara, jucător de fotbal la colectivul sportiv „Ştiinţa” (1956), fişă personală la arhiva C.C. al U.T.C.
3397. APTER, Feivisch A. – cu dosar la Colegiul Central al partidului, excus din partid în 1960 pentru sionism;
3398. APTER, Raşim – cu dosar la Colegiul Central al partidului;
3399. ARDELEANU, Constantin (n. Francisc GOLDSTEIN) – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
3400. ARDELEANU, Emil (n. Carol ARTBERGHER) (n. 1912) – instalat de trupele sovietice în 1944 primar al Botoşaniului, la 7 aprilie 1944 proclama unilateral întregul judeţ “Republica Socialistă Sovietică Botoşani”; preşedinte al Camerei de Muncă a judeţului Botoşani (30 iulie – 11 nov. 1944), redactor la ziarul Clopotul, ulterior activist la Comitetul Judeţean P.C.R. Botoşani şi respectiv transferat ca responsabil raional de partid la Alba Iulia; cu varii alte funcţii în administraţia locală pâmă în 1989; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 49/1985; (cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului, nr. 1056/1402 din 28.VI.1985);
3401. ARDELEANU, Iosif (n. ROTH) (10.VII.1908 – 4.IV.1982 România) – membru de partid din 1945 (dosar A/94 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3402. ARENSTEIN, Martin (n. 15 iulie 1905) – membru de partid din 1945 (dosar A/96 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3403. ARGEŞANU, Henri – în 1953 membru al Comitetului Regional Iaşi al P.M.R. şi directorul întreprinderii regionale cinematografice din Iaşi (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 42/1953, ff. 29-33);
3404. ARION, Alfred-Mozes – cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului;
3405. ARM, Ghizela (n. ALPER Ghisa) (n. 21.V.1917) – bibliotecară la C.C. al U.T.M. (1949-1950) (cu dosar de cadre în arhiva C.C. al U.T.C.);
348
3406. ARNĂUTU, Martha (n. ARONOVICI) (n. 5 sept. 1912 Bucureşti) – după război controloare, iar din 1048 mânuitor de materiale publice pentru cabinetul medical al administraţiei centrale a D.G.C.E.) (decizia nr. 79.521 din 5 august 1947 în M.Of. nr. 180 din 8 august 1947, partea I-a, p. 7043 M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5626);
3407. (?) ARON, Alexandru – preşedintele gospodăriei agricole colective din Laşlea, Sighişoara în anii ’50, decorat în 1953 cu Ordinul Muncii cls. I;
3408. ARON, Ana (n. LEIDERZNAIDER) (probabil Lederschneider, n.n., I.A.) – fostă membră a Partidului Comunist Francez, ulterior activistă a partidului, cu dosarul personal la C.C.P. (nr. 1164/528 din 29.VI.1951) şi la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosar 118/1951);
3409. ARON, Carol (n. HAIM) (n. 21 iulie 1907) – membru de partid din 1941 (dosar A/101 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3410. ARON, Froim – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3411. ARON, Marcel (fiul lui Mendel) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3412. ARON, Zisu – în 1959 membru al comitetului raional P.M.R. Potcoava, regiunea Piteşti (D.T.I.C. 1959: 16);
3413. (?) ARONEANU, Vadim – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3414. ARONESCU, Ana (n. WEISSMANN, fiica lui Meir şi Miriam) – redactor responsabil al revistei Licurici (1950-1951);
3415. ARONOV, A. – de profesie farmacist, din 1945 colaborator la publicaţia procomunistă din Bârlad, Păreri tutovene (I.N. Oprea 2007: 141);
3416. ARONOVICI, Bernard – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Ciment “Viitorul” din Comarnic (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7351);
3417. ARONOVICI, Isac S. – cu dosarul personal la C.C.P.;
3418. ARONOVICI, Leiba H. (Aron) – cu dosarul personal la C.C.P., exclus din partid în 1957 sub acuzaţia de contrabandă cu ulei;
3419. ARONOVICI, Moise – cu dosarul personal la C.C.P. (1178/1129 din 12.XI.1949);
3420. ARONOVICI, Moritz – secretar al primăriei Săveni după război, cu dosarul personal la C.C.P.;
3421. ARONOVICI, Rafael – în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul Economic judeţean Baia (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7876; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
3422. ARONOVICI, Sonia – în sept. 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Baia (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7876; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
3423. ARPAD, Iacov – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3424. ASANACHE, Marieta – cu dosarul personal la C.C.P., exclusă din partid în 1952 pentru sionism;
3425. ASCHENDORF, H. – în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
3426. AŞCHENAZI, Elena (din Reşiţa) – cu dosarul personal la C.C.P.;
3427. ASSAEL, Iacob I. – cu dosarul personal la C.C.P., exclus din PMR în 1960;
3428. ASSAN, Thereza – cu dosarul personal la C.C.P.;
3429. AŞCHENAZI, Marcu – cu dosarul personal la C.C.P.;
3430. ATMAN, Sergiu – din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al Uzinelor Bucovăţ (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
3431. AUER, Petru (fiul lui Mihai) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3432. AUER, Tiberiu – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 159/1972;
349
3433. AUERBACH, Leo – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Dorohoi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3434. AUERHAHN, Desideriu (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3435. AURESCU, Iosif I. (n. GOLDEMBERG) – cu dosarul disciplinar la C.C.P. (posibil celebrul ziarist, ulterior emigrat în Israel);
3436. AUSLÄNDER, Haim – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Kamgarn” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
3437. AUSLÄNDER, Maximilian – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Turda (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3438. AUSTER, Max – cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului;
3439. AUSTERLITZ, Elisabeta (n. IOSEPOVICI) (n. 3 dec. 1913) – membră de partid din 1945 (dosar A/107 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3440. AUSTERMAN, Max (fiul lui Bercu) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3441. AVĂDANEI, Stela (n. Raşela ŞAPIRA) (soţia lui Tudor Avădanei, v. supra) – ilegalistă, cu dosarul personal la C.C.P.;
3442. AVERBUCH, Ihil (15.V.1909 – 2.XII.1980) – membru de partid din 1943 – cu dosarul personal la C.C.P.; v.şi dosar A/108 Colecţia “ilegalişti decedaţi”;
3443. AVERBUH, I. Vladimir – angajat al Ministerului Energiei Electrice în anii ’50-’60, ulterior emigrat în SUA; decorat cu Medalia Muncii (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 972 din 8 dec. 1966);
3444. AVRAM, Aizic Iancu (Sin) – cu dosarul personal la C.C.P., exclus în 1954 din partid sub acuzaţia de speculă;
3445. AVRAM, Iancu – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
3446. AVRAM, Carol – în conducerea Ministerului Sănătăţii în 1948 (Bărbulescu et al. 2009: 71);
3447. AVRAM, David – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3448. AVRAM, Estera – controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizată în oct. 1948 la Administraţia Financiară judeţeană Bacău (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7927);
3449. AVRAM, Gherş – în 1947 ziarist procomunist (Solomovici 2003: 161);
3450. AVRAM, Iacob (26.VII.1906 – 27.X.1985) – membru de partid din 1945 (dosar A/1985 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3451. AVRAM, Ilie (fiul lui Samoilă) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
3452. AVRAM, Paula – în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe impiegată în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
3453. AVRAM, Riven (n. 18.I.1908, fiul lui Ştrul) – medic; ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); şeful Apărării Locale Antiaeriene din Iaşi (anii ’50), membru P.C.R. din 1944, în anii ’60-’70 director adjunct al Policlinicii Municipale din Iaşi; propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R., decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. a II-a, iar 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a (v. şi dosar A/111 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3454. AVRAM, Rudolf – în mai 1945 încadrat ca fotograf principal în centrala Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905);
3455. AVRAM, Toni – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3456. (?) AVRAMESCU, Aurel – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 22/1956;
350
3457. AVRAMESCU, David (30.X.1897 – 1961 România) – vechi ilegalist (nume conspirativ “Stejaru”), cu stagiu recunoscut din 1945 şi kominternist (cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 982); deţinut 3 ani pentru activităţi comuniste în anii ’30, aflat în 1941 pe lista de “comunişti categoria A” a Siguranţei; activist de partid după august 1944, încadrat în centrala Ministerului Propagandei în aprilie 1945 (M.Of. nr. 81 din 7 apr. 1945, partea I-a); apoi exclus din P.M.R. în 1948, reprimit în 1957; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 30/1957; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
3458. AVRAMESCU, Ida (n. BIRMAN) (20.XII.1909 – 2.IV.1980) – ilegalistă, membră de partid din 1933, rămasă în Basarabia după iunie 1940, recomandată de către P.C.R. pentru calitatea de membru al Partidului Comunist din U.R.S.S., revenită în România în 1944 ca funcţionar sovietic;
3459. AVRAMESCU, Ilie – decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a;
3460. AVRAMOVICI, Gabriel – avocat, în 1945 membru al C.D.E. Focşani (Dogaru 2010: 71);
3461. AVRAMOVICI, Silviu (fiul lui Froim) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a; emigrat în Israel, în viaţă la Holon);
3462. AXEL, Richard (fiul lui Epsil) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3463. AXELRAD, Iosif – cu dosarul personal la Colegiul Central al partidului, exclus din P.M.R. în 1959 pentru sionism;
3464. AXELRAD, V. Summer – farmacist militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138); în 1948 în 1948 membru al filialei judeţene Botoşani a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3465. BABENCO, Trudi Gertruda (n. REDLINGER) (n. 19.III.1925 Timişoara) – fiica lui Oscar Redlinger (v. supra) şi soţia lui Simion Babenco; membră de partid; în anii ’50 directoarea Creşei de copii de pe lângă C.C. al P.M.R.; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 62/1978;
3466. (?) BABUCI, Sanda – în 1952 în centrala M.A.E. (v stenogramele reproduse în Fl. Constantiniu 2003, pp. 133-5); soţia lui Pavel Babuci?
3467. BACAL, Ethel (n. 26 sept. 1904) – membră de partid din 1947 (dosar B/4 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3468. BACAL, Moritz Abraham (n. 25 mai 1908) – membru de partid din 1945 (dosar B/5 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3469. BACALU, Paul – inginer, în 1948 numit de ministrul Lucrărilor Publice în conducerea C.L.R.S. (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8009); în 1952 cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R., dosare anexe, u.a. 249/1952; căs cu Erica;
3470. BACALU, Paula – martor al acuzării în procesul lui H. Zilber din 1954 (Solomovici 2004: 211);
3471. BACALU, Titi – în 1986 cu referat trimis de C.C.P. Cancelariei C.C. în vederea excluderii; fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 60/1986;
3472. BACCELA, Ulian – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3473. BACHELA, Solomon – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Ciment Gura Văii, Mehedinţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
3474. BACHMAN, Froim – în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
3475. BAILLI, Henri [probabil Bally, n.n.] – în sept. 1948 numit de ministrul Învăţământului şef de serviciu la Biblioteca Universitară din Iaşi (M.Of. nr. 210 din 10 sept. 1948, partea I-a, p. 7469);
3476. (?) BAKI, I. Elisabeta – decorată ca pensionară în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
351
3477. BAKONYI, Coloman (1887-1970), profesor Institutul Politehnic Timişoara, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3478. BALABAN, Borislav (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3479. BALASZ, Lilla (n. CSISER) (n. 20 ian. 1914) – membră de partid din 1932 (dosar B/21 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3480. BALASZ, Rudolf (n. REZSO) – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954);
3481. BALLY, Louis – în 1947 numit de conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de Administraţie al Fabricii de Hârtie Buşteni (M.Of. nr. 58 din 11 martie 1947, partea I-a, p. 1841);
3482. BALLY, Renee Jaques (fiul lui Leon şi Duda) – membru P.M.R. Bucureşti, inginer, în septembrie 1949 menţionat într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 200), ulterior cu multiple lucrări publicate în Romînia în domeniul hidrotehnic (Kuller 2008a: 432); căs. cu Maria (d. 2011)
3483. BALMUS, Elvira – fondatoare şi membru în conducerea U.F.A.R. din 1945 (Şt. Mihăilescu 2006: 378, 380); ulterior traducătoare la mai multe edituri;
3484. BALTEI, Isidor (fiul lui Petre, lt.-col. de Securitate în anii ‘70) – avocat, în anii ’60 diplomat în cadrul Ambasadei României la Montevideo, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a; încă în viaţă la sfârşitul anilor ’90, profesând avocatura într-un cabinet particular;
3485. BALTER, Alexandru (fiul lui Iancu) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3486. BALTER, Sara (fiica lui Silvio – probabil avocatul) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
3487. BALTZER, Ştefan – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 83/1985;
3488. BALTI, Iosif – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1947);
3489. BALTUCH, S. Isaia Iosef – decorat ca pensionar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3490. (?) BANAY, Iosif – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954);
3491. BANDEL, Leon – în 1949 responsabil al serviciului Distribuiri la S.C.S. “Romcereal”, cu drept de semnătură” (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432);
3492. BANDY, Bela – decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
3493. BARANETCHI, Chiril (fiul lui Leon) – director al Spitalului TBC Galaţi, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
3494. BARANGA, Henry – în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o listă de persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973, care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
3495. BARANYAI, Elemer (n. Eremia ŞPIRER, după alte surse “Spieler”) – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); după război activist de partid, cu dosar de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1955);
3496. BARASCH, Athanase – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3497. BARASCH, Leon (fiul lui Iancu) (1924 Bacău – 1991 Tel Aviv) – medic, decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3498. BARASCH, Lică (fiul lui Iancu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3499. BARAŞ, Albert – din nov. 1944 judecător de şedinţă şa Tribunalul Tulcea (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026);
3500. BARAŞ, Clara – în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Olt (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
352
3501. BARAT, Solomon – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Dorohoi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3502. BARATZ, Louis – în ian. 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului Administrator la “Bumbăcăria Românească Jilava” (M.Of. nr. 23 din 29 ian. 1948, partea I-a, p. 688);
3503. BARBU MILENTE, Oscar (fiul lui Andrei) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3504. BARBU, Peretz – din august 1945 ajutor de primar la Tecuci, iar în nov. 194d promovat prin decizie a ministrului de Interne primar titular (M.Of. nr. 78 din 3 aprilie 1947, partea I-a, p. 2696);
3505. BAREMBERG, Nic. – în 1948, după naţionalizare, numit de Ministerul Industriei şi Comerţului administrator la întreprinderea de mecanică fină “Triumf” (B.I.R.E. 10 (12. Apr. 1948): 6);
3506. BARTALIS, Ignat (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3507. BARTEL, Gyorgy (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3508. BARTFELD, Leon – farmacist militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
3509. BARTFELD, L. – în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului de Avocaţi Iaşi (M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9696), în 1948 reconfirmat în funcşie (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3510. BARUCH, Aurel – după război membru al subsecţiei Foto din cadrul secţiei Popagandă şi Artă a A.R.L.U.S. (Cioroianu 2005: 138; Catalan 2009: 187-8);
3511. BARUCH, Atanase – în 1949 responsabil al serviciului Producţie, Mori şi Fabrici la S.C.S. “Romcereal”, cu drept de semnătură (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432);
3512. BARUCH, Franz (Francisc) – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1972);
3513. BASCH, Golda – în 1948 numitî de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la S.A.R. “Maco” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
3514. (?) BASCH, Francisc – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3515. BATERNAY, Tiberiu – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954) (posibil ortografiat eronat în Duţu et al. 2002: 13-5);
3516. BAUM, Alexandru – responsabil administrativ al C.D.E. Oradea la începutul anilor ’50 (v. Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 450);
3517. BAUM, Iosif – cu fişă de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. (1955);
3518. BAYER, Aizic – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Roman (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3519. BAYER, Ernestina – în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
3520. BAYER, Michel – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
3521. BAYER, Mircea (Marcu) – din 1948 membru în Consiliul de Administraţie al Institutului General de Asigurare, Economie, Credit şi Asistenţă a funcţionarilor şi pensionarilor publici (M.Of. nr. 203 din 2 sept. 1948, partea I-a, p. 7381; Arhiva U.S.H.M.M., colecţia RG-25.012M, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 418/1943);
3522. BĂHNĂREANU, S. – membru în conducerea C.D.E. Vaslui după război, inclus într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I, IV);
3523. BĂLAN, S. Serufima – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorată prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
3524. BĂLĂCEANU, Ioana Maria (n. MARCOVICI) – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.M.R. (dosare anexe 189 şi 249/1952);
353
3525. BĂLEANU, Lazăr (n. BERCOVICI) (15.V.1907 Bucureşti – 16.VI.1987) – membru de partid din 1947 (dosar B/84 Colecţia “ilegalişti decedaţi”; pentru nume v. şi M.Of. nr. 297 din 23 dec. 1947, partea I-a, p. 11343, unde numele este ortografiat “Bernovici”):
3526. BĂLEANU, Neti (n. ROTTEMBERG) (17.I.1911 – 15.II.1987 România) – membră de partid din 1945 (dosar B/83 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3527. BÂRLĂDEANU, L. Horia – funcţionar în cadrul Ministerului Industriei Alimentare, decorat prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 803 din 21 dec. 1964 cu Medalia Muncii;
3528. (?) BEDO, Emeric – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
3529. BEER, Beno – după război secretar general al societăţii carbonifere din Petroşani, arestat şi condamnat pentru sabotaj la începutul anului 1949 (B.I.R.E. 2 (15 febr. 1949): 7);
3530. BEER, Nicolae – în 1948 membru al filialei judeţene Mureş a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3531. BEK, Fritz – funcţionar la Serviciul Planificare din Centrala Gostat în 1950 (Duţu et al. 2002: 91);
3532. BEKER, Arnold – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Amero” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
3533. BELLANGER, Minder – din mai 1945 stenodactilografă în centrala Ministerului Afacerilor Străine / Externe (M.Of. nr. 102 din 4 mai 1945, partea I-a, p. 3709);
3534. BELLU, S. Isidor – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
3535. BELLU, Suzana – în aprilie 1948 angajată la Institutul Central de Statistică (M.Of. nr. 98 din 27 apr. 1948, partea I-a, p. 3815);
3536. (?) BELYUNG, Iosif Vilhelm – referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.27/1966;
3537. BENADO, Mihail (n. 1920) – matematician; în cursul războiului elev la liceul evreiesc din capitală; cercetător la Institutul de Materiale din Bucureşti până în 1962; membru de partid, cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 67/1955;
3538. BENCO, Rosalia – din 1948 membru al C.C. al U.F.D.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 429-30);
3539. BENARY, Solo – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere şa mai multe firme din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8613);
3540. BENDORFEAN, N. Maximilian – directorul Institutului de Perfecţionare a Cadrelor Didactice din Cluj, decorat în 1967 (Decretul 604 din 26 iunie) cu ordinul Meritul Cultural clasa a V-a;
3541. BENEŞ, Sami – între 1947 şi 1948 director al întreprinderilor “Bumbacul Ţărănesc” şi “Carmel” din Galaţi (M.Of. nr. 184 din 11 august 1948, partea I-a)
3542. BENGLAS OXLER, Roza (sau Benglas Oller) – în aparatul economico-financiar al statului comunist în anii ’50; cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 189 şi 249/1952);
3543. BENEDEK, Ludovic – colectivist la gospodăria agricolă colectivă Aita Mare / raion Sf. Gheorghe, Reg. Autonomă Maghiară), decoart în 1953 cu “Medalia Muncii”;
3544. BENEDEK, Rozalia (soţia lui Gavrilă) (4.V.1905 – 14.VIII.1978) – membră de partid din 1946 (dosar B/113 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3545. BENEŞ, Sami – în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad, iar apoi membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ (U.S.I.C.) din Bârlad (Zahariuc 2012);
3546. (?) BENOFSCHY, M. Iosif – decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr 599 din 6 oct. 1964;
3547. BENŢION, Meyer – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al fabricii de tricotaje “Flacăra” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
354
3548. BERAM, Carol – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 3/1957;
3549. BERARIU, Mircea (fiul lui Lazăr şi Gisela) (1917-X.2009, Bucureşti, Cimitirul Giurgiului) – în anii ’50-’60 funcţionar în cadrul Ministerului Energiei Electrice, decorat în 1967 cu ordinul Muncii cls. III-a;
3550. BERARIU, Sofia – în 1948 membru al filialei judeţene Neamţ a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3551. BERCOV, Aurelia – până în februarie 1949 angajată a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca asistentă la Şcoala de Educaţie Muzicală pentru Copii (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
3552. BERCOVICI, Adolf – în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
3553. BERCOVICI, Adolf – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8008);
3554. BERCOVICI, Bernard – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Ideal” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
3555. BERCOVICI, Burăh (fiul lui Haim) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3556. BERCOVICI, Burăh (fiul lui Lupu) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3557. BERCOVICI, Iosif (Jan) (n. 27 iulie 1896) – membru de partid din 1945 (dosar B/123 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3558. BERCOVICI, Izidor (n. 1911, Bucureşti) – în 1941 funcţionar (locuia în Bucureşti, str. Foişor nr. 13), inclus în lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; n.n. decorat în 1964 cu Ordinul Pentru servicii deosebite aduse in apararea orinduirii sociale si de stat clasa a III-a;
3559. BERCOVICI, Haim-Herş (3.IV.1915 – 3.V.1979) – membru de partid din 1945 (dosar B/124 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3560. BERCOVICI, Herş-Ber (n. 15dec. 1914) – membru de partid din 1934 (dosar B/125 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3561. BERCOVICI, Leizer – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3562. BERCOVICI, Liuba – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3563. BERCOVICI, Martin (1902-1971) – de formaţie inginer; membru de partid din 1945; funcţionar în cadrul C.S.P. (1948-1949; director al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (1949-1952), director general în cadrul Ministerului Energiei Electrice (1952-1957) şi respectiv director al Institutului de Studii şi Proiectări Energetice în anii ‘50; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 12/1956; decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3564. BERCOVICI, Max – în 1948 membru al C.D.E. (Focşani?) (Zahariuc 2012);
3565. BERCOVICI, Mircea (fiul lui Isidor şi Sofia) (1923-1999) – arhitect, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a; posibilă identitate cu omonimul secretar de presă, până în febr. 1949, la Direcţia Presă a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
3566. BERCOVICI, P. – în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului de Avocaţi Iaşi (M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9696);
3567. BERCOVICI, Rebeca (n. MARCUS) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 93/1979, idem 10/1980;
3568. BERCOVICI, Simha – în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
355
3569. BERCOVICI, Şulim – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3570. BERCOVICI, Ştrul (12.II.1907) – membru de partid din 1944; în 1948 numit de ministrul Comerţului director al S.C.S. “Moldova” din Iaşi (M.Of. nr. 199 din 28 august 1948, partea I-a, p. 7238); decorat ca pensionar din Iaşi în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3571. BERCOVICS, Marcu – de profesie tâmplar; în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Caransebeş (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10616);
3572. BERCU, Ana – în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
3573. BERCU, Miţa (n. LABĂ) (n. 1922) – referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50;
3574. BERDICH, Antoniu Iosif (n. 13.VI.1884) – decorat ca pensionar în 1979 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a (dosar B/127 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3575. BERGER, Eugen – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la Fabrica de Spirt Satu Mare (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3430);
3576. BERGER, Ignat (n. 23.III.1897) – membru de partid din 1945 (dosar B/129 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3577. BERGER, Martin – în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
3578. BERGER, Teodor – în 1948 membru al filialei judeţene Cluj a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3579. BERGER, Victor (n. 10 aprilie 1903) – ilegalist, membru de partid din 1938 (dosar B/5 Colecţia “ilegalişti decedaţi”), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1143, doc. 11);
3580. BERGFELD, Samoilă – în 1947 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului de Avocaţi Hunedoara (M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p. 3747);
3581. (?) BERGHEANU, Arald – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3582. BERGHER, Mauriţiu – în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Seini (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10845);
3583. BERGNER, Zoltan – din 1948 contabil-şef al întreprinderii de stat “Ianoş Herbac” din Cluj (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
3584. BERKES, Sari – din 1945 în conducerea U.F.A.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 380);
3585. BERKOVITZ, Arthur – în 1948 membru al filialei judeţene Satu Mare a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3586. BERKOWITZ, A. – în febr. 1945 numit membru al comisiei de pe lângă M.A.E. pentru distribuirea permiselor de liberă călătorie pe C.F.R. a ziariştilor (m.Of. nr. 45 din 24 febr. 1945, partea I-a, p. 1438);
3587. BERLIN, Carolla – din 1949 stenodactilografă în centrala Ministerului Comerţului Exterior (M.Of. nr. 28 din 3 febr. 1949, partea I-a, p. 1035);
3588. BERMAN, Avram – în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. Focşani de pe lângă Prefectura judeţului Putna (M.Of. nr. 199 din 3 sept. 1945, partea I-a, p. 7741);
3589. BERMAN, Iosif – din febr. 1949 administrator unic la tipografiile naţionalizate “Argus”, “B. Seidman”, Herşcu Braunstein” şi “Marcel Braustein” din Botoşani (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea I-a, p. 1279);
3590. BERMAN, Iosif – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Ţesătoriile Reunite 2” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
3591. BERNAT, Ernö – în febr. 1945 membru de partid şi editor de presă în Târgu Mureş, respectiv membru al comisiei juridice a F.N.D. din Transilvania de Nord (Nagy şi Vinze 2008: 180);
356
3592. BERNER, Sumer – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Apretura de Mătase” nr. 2 din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
3593. BERNESCU, Mondi (fiul lui lui Mişu şi Regina) (18.IV.1919 – 10.VII.1983 România) – membru de partid din 1947 (dosar B/131 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3594. BERNSTEIN, Alfred (fiul lui Solomon) – membru în conducerea comitetului P.M.R. Suceava în anii ’50-’60, decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
3595. BERNSTEIN, David – în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
3596. BERNSTEIN, Moise – în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegat la Oficiul Economic judeţean Brăila (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7877);
3597. BERSTEIN, Leon – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului preşedinte al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Buzău (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
3598. BERTFELD, Fanny – în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe impiegată în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
3599. BERNTHAL, Iosif – după război funcţionar cu atribuţii de control în cadrul O.R.A.P. de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533);
3600. BERZESCU, Petre (fiul lui Iancu) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3601. BEXA, Izidor – cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. (1955);
3602. BEZY, Rozalia – colectivistă la gospodăria agricolă colectivă Cristuru Săcuesc (raion Tg. Mureş, RAM), decorată în 1953 cu “Medalia Muncii”;
3603. BIBESCU, Iosif Rozin – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Timiş-Torontal a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3604. BIDERMAN, Emeric (ortografiat alternativ şi “Bierderman”, respectiv “Bederman”) – ilegalist, voluntar în Brigăzile Internaţionale (Sugarman, f.a., p. 6), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1712) şi cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 19/1969;
3605. BIEDERMAN, Laura (2.I.1904 – 14.V.1978) – membră de partid din 1946 (dosar B/135 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3606. BIELER, Josef – membru C.D.E. Lugoj după război;
3607. BIENER, David (18.I.1911 – 23.IV.1977) – membru de partid din 1945 (dosar B/142 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3608. BINDER, Valeria – în 1949 era laborantă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Hârtiei şi Celulozei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 646);
3609. BIRĂNŞTEIN, Bety (Bir(e)nstein?) – membu în comitetul de conducere al C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 III);
3610. BIRMAN, A. – în 1946 numit de ministrul Economiei Naţionalei membru al Comisiei Industriale (M.Of. nr. 165 din 19 iulie 1946, partea I-a, p. 1614);
3611. BIRO, Adalbert (fiul lui Francisc) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
3612. BIRO, Eva (n. 26 iulie 1924) – membră de partid din 1945 (dosar B/142 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3613. BIRO, I. Matilda – decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a V-a; în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
3614. BITTEL, Moisă – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 61/1981;
3615. BLAREMBERG, M. – în 1948 era şef de serviciu în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 243 din 19 oct. 1948, partea I-a, p. 8350);
357
3616. BLASCH, Ludovic (fiul lui Teodor) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3617. BLASCH, Magdalena – în 1948 numită de ministrul Industriei şi Comerţului impiegată la Oficiul Economic Judeţean Maramureş (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
3618. BLASZBERG, Ştrul – din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
3619. BLAU, Henrich (fiul lui Izidor) – evreu din Ardealul de Nord, care, cf. memoriilor rabinului Moses Rosen, s-ar fi convertit la creştinism pentru a evita deportarea, după război membru P.C.R. şi în conducerea C.D.E. (Rosen 1990: 87-8); decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3620. BLAUSTEIN, Benedict – în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. cenzor la fabrica de cauciuc “Cordatie” din Braşov (M.Of. nr. 244 din 21 oct. 1946, partea I-a, p. 11284);
3621. BLĂNARU, Alexandru (n. Samy) – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 24/1954);
3622. BLĂNARU, Fred (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3623. BLĂNARU, Ştefan (n. 1921) – membru P.C.R. din 1944, de profesie croitor, directorul şcolii de partid regiunea Suceava în anii ’50, în anii ’60 directorul Centrului de librării şi difuzarea cărţii Suceava, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R., respectiv decorat în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3624. BLECHNER, Leon (fiul lui Meer) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
3625. BLECHNER KATZ, Rica – în 1948 membru al filialei judeţene Câmpulung a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3626. BLEIER, Mauriţiu (n. 10 mai 1899) – membru de partid din 1945 (dosar B/153 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3627. BLENESI, Ernest – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1957);
3628. BLENESI, Vilmos (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3629. BLOCH, Ladislau (n. 18.VIII.1924 Timişoara) – membru de partid din 1945, director al tăbăcăriei naţionalizate din Lugoj (1948-1949), responsabil judeţean Severin cu colectarea lânii, apoi şeful Direcţiei Judeţene Severin a Achiziţiei şi Colectării (1949-1950), ulterior şeful serviciului municipal Caransebeş al aceleiaşi Direcţii (Vultur 2002);
3630. BLOMSTEIN, Ervin-Emeric (fiul lui Emeric) (n. 08.09.1929) – din Baia Mare, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
3631. BLUM, Casian (fiul lui Iţic) (din Galaţi) (13.XI.1894 – 14.I.1974) – membru de partid din 1945, decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a (dosar B/156 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3632. BLUM, Emil (fiul lui Zalman), din Bucureşti, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3633. BLUM, Anuţa – în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în campania electorală naţională (Zahariuc 2012);
3634. BLUMBERG, Penchas – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la S.A.R. “Uzinele Textile Române Trebisch” din Bucureşti (M.Of. nr. 5 din 7 ian. 1948, partea I-a, p. 110);
3635. BLUMENFELD, Avram – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
3636. BLUMENFELD, David – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Prejmer” din Braşov (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
3637. BLUMENFELD, Iosif (n. 23 iunie 1922) – membru de partid din 1939 (dosar B/156 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3638. BLUMENFELD, Leon (fiul lui Şulim) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
358
3639. BLUMENFELD, Mihail – în 1948 numit de ministrul Comerţului membru în conducerea Magazinului de Stat “Bucureşti”, filiala Nuzău (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5368);
3640. BLUMENFELD, Solomon – controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la Administraţia Financiară judeţeană Iaşi (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
3641. BLUMER, Leon – în 1948 membru al filialei judeţene Constanţa a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3642. BLUMMER, Solomon – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Zahăr “Chitila” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546);
3643. BOTTMAN, Magdalena – în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
3644. BÖHMER, Ervin – în 1945 numit impiegat la Administraţia Financiară Odorhei (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9551);
3645. BRAHAM, Dumitru – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3646. BRAND, Herman – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Fălciu a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3647. BRAIO, Sali – în sept. 1945 numită de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
3648. BRILL, ? – doctoriţă, în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
3649. BRUDER, Margareta – în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
3650. BOBIŢAN, Izidor (fiul lui Izidor) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3651. BOCK, Alfred – după război membru în comitetul de conducere al C.D.E. Oradea (C. Crăciun 2007: 179-80);
3652. BOCSKJAY, Iosif – evreu maghiarofon, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (12/1954);
3653. BOCZ, Carol – angajat ca referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50;
3654. BOGANOV, Gherş – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Tulcea a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3655. BOGDAN, Alexandru (n. Jack LAM) – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 70/1956, 90/1956;
3656. BOGDAN, Elisabeta (n. SALAMON) (22.VIII.1910 – 25.III.1978) – membră de partid din 1932 (dosar B/180 Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
3657. BOGDAN, Paulina (f. MĂNESCU) (4.VIII.1908 – 9.XI.1980) – membră de partid din 1945 (dosar B/179 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3658. BOGEN, Friedrich – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Suceava (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3659. BOIANGIU, Şmerl Ebion (n. 1910) – ilegalist; pe lista comuniştilor categoria A întocmită de Siguranţă în 1941; după război membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980;
3660. BOJAN, S. “Sofia” Agneta (n. ROTH) – ilegalistă, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabileau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); după război activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;
359
3661. BOLOMEY, Louis – în 1947 numit de conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de Administraţie al Fabricii de Hârtie Buşteni (M.Of. nr. 58 din 11 martie 1947, partea I-a, p. 1841);
3662. BOLOT, Aron (fiul lui Sabin) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3663. BONY, Iacob – în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9444);
3664. BORCEA, Leon – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator al S.A.R. “Industria Fierului” Bucureşti (M.Of. nr. 63 din 16 martie 1948, partea I-a, p. 2318);
3665. BORGHIDA, Istvan (8.III.1918 Satu Mare – 13.XII.1982 Cluj) – istoric şi critic de artă, membru de partid, după 1948 profesor de istoria artei la Institutul “Ion Andreescu” din Cluj; menţionat ca evreu de H. Kuller (2008: 76, 434) şi Eva Laczko (2010: 4);
3666. BORIT, A. Maximilian – decorat ca pensionar în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3667. BOROŞ, Eduard – după august 1944 în conducerea locală P.C.R. Timişoara, implicat în formarea organizaţiei locale a C.D.E. (Glass 2002: 146-7);
3668. BORŞ, Anuţa (n. FĂINARU) – cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a CC al PCR (1953);
3669. BORŞ, Etelca – gospodăria agricolă colectivă Buduşlău (raion Marghita, Reg. Autonomă Maghiară), decorată în 1953 cu “Medalia Muncii”;
3670. BOSON, Elena Margarit – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
3671. BOTEZATU, Mircea – în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe impiegat în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Bacău (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
3672. BOTHA, Stefan – condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
3673. BOTNER, Dumitru – din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Baia (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
3674. BOUR, N. Leon – din Gura Humorului, decorat în 1967 (Decretul 604 din 26 iunie) cu titlul “Învăţător emerit al R.S.R.”;
3675. BRASAI, Coloman (fiul lui Alexandru) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
3676. BRASSAI, Iuditha – în iunie 1945 încadrată ca dactilografă la Poliţia oraşului Tg. Mureş (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128);
3677. BRATEŞ, Mirel (n. 29.VIII.1936 Galaţi) – ofiţer de Marină, inginer constructor (până în 1969), jurnalist şi scenarist, debut literar în 1957, emigrat în nov. 1988 în Israel, unde până în 2000 lucrează la primăria din Haifa, ulterior dedicându-se activităţii publicistice (v. între altele Kuller 2008c: 33, C.E. Galaţi523);
3678. BRATU, Vasile Colman (n. Herman BRUDER) (17.I.1916 – 27.III.1987) – membru de partid din 1930 (dosar B/207 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3679. BRAUN, H. Marcel – medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
3680. BRAUNER, Adela (n. 22 dec. 1924) – membră de partid cu încadrarea în 1938 (dosar B/225 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3681. BRAUNER, Edy (Eduard) – în 1945 conducerea comitetului judeţean Iaşi al Tineretului Progresist;
3682. BRAUNSTEIN, “Adela” (n. Etla Reiza B. Braunstein) (2.III.1900 – 8.VI.1985) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1927 (dosar B/226 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); decorată ca pensionară în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); probablă identitate
523 La http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_04.html.
360
cu DAVIDOVICI, Etla-Adela – membră de partid din 1921 (dosar D/32 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3683. BRAUNSTEIN, Berthold – după război judecător cauze penale la Tribunalul Iaşi (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2218);
3684. BRAUNSTEIN, Ferdinand – funcţionar în aparatul economico-financiar al sistemului comunist, cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 5/1951 şi 380/1952);
3685. BRAUNSTEIN, Harry – în 1948 numit de ministrul Industriei administrator unic al S.A.R. “Carpatia” din Bucureşti (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5141);
3686. BRAUNSTEIN, Iancu – în martie 1948 membru al secţiei organizatorice a CDE Bârlad campania electorală naţională (Zahariuc 2012);
3687. BRAUNSTEIN, Iluţa – în 1948 numită de ministrul de Finanţe agent administrativ la Administraţia Financiară Bacău (M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6694);
3688. BRAUNSTEIN, Malvy- în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe agent stagiar în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
3689. BRAUNSTEIN, Marcel – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3690. BRAUNSTEIN, Sache – redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 34-35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948) – posibilă identitate cu persoana omonimă funcţionar în Industria laptelui (v. supra);
3691. BRAUSTEIN, Berthold – după război numit judecător la Tribunalul Iaşi (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3536);
3692. BRĂDESCU, Alice (BRAUCHFELD) – după război angajată dactilografă în centrala Ministerului Afacerilor Străine, în iulie 1947 detaşată la Legaţia României de la Paris (M.Of. nr. 169 din 26 iulie 1947, partea I-a, p. 6590); soţia lui Jean?
3693. (?) BRĂSLAŞU, Pascale – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 19/1979;
3694. BREIER, Arnold (fiul lui Rudolf) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3695. BREINER, Lajos (n. 5 febr. 1902) – membru de partid din 1946 (dosar B/237 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3696. BREITMAN, S. – după august 1944 responsabil cu agitaţia al secţiei Propagandă a Comitetului Judeţean P.C.R. Vaslui (până în 1945) (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Vaslui, dosarele 2-6/1945, v. şi Zahariuc 2010 I);
3697. BRESSNER, I. – după august 1944 şeful Serviciului Sanitar Judeţean Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.456/1944, ff.107-8);
3698. BRETER, Tiberiu (24.IV.1900 – 1977 România) – membru de partid din 1945 (dosar B/239 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3699. BRIL(L), Bernard – în 1948 numit de către Ministerul Industriei administrator unic al societăţilor Sapex, Chiajna, Oratex şi Agrotex (M.Of. nr. 181 din 9 august 1947, partea I-a, p. 7070; B.I.R.E. 16 (25 mai 1948): 1);
3700. BRILL, Moritz – în 1948 era impiegat al Direcţiei Comerciale judeţene Bacău (M.Of. nr. 234 din 8 oct. 1948, partea I-a, p. 8068);
3701. BRILLIANT, Ernest Otto – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Suceava a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3702. BRODER, Bella (n. 7 dec. 1894) – membră de partid din 1928 (dosar B/246 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
361
3703. BROMBLICH, Francisc Iosif – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 30/1980;
3704. BRON, Jaques – cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (1958);
3705. BRUCKER, Aurica – în 1948 era dactilografă şefă în centrala Ministerului Afacerilor Externe (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4375);
3706. BRUCKMAN, Henrik – din febr. 1950 preşedintele C.D.E. Alba Iulia (Gyémánt 2002: 400-4, n. 31);
3707. BRUCKMAYER, Z. – în 1948 membru al filialei judeţene Roman a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3708. BRUDEA, Felicia – din 1945 funcţionară în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor (M.Of. nr. 81 din 7 apr. 1945, partea I-a);
3709. BRUDER, Bela – în ian. 1949 angajat diurnist de Ministerul de Finanţe (M.Of. nr. 22 din 27 ian. 1949, partea I-a, p. 853);
3710. BRUMARU, Clara (n. BRUMMER) – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 249/1952);
3711. BRUMMER, J. (Jackie?) – tânăr membru C.D.E., participant în vara lui 1947 la Universitatea de Vară organizată de Comitet la Oradea;
3712. BRUNSTEIN, W. Şulim Mendelovici (12.VI.1905 – 11.XI.1981 România) – evreu basarabean, ilegalist, membru de partid din 1931; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1931); decorat în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) (dosar B/249 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3713. BRÜCKER, Carol – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Proletarul” din Bacău, reconfirmat în funcţie în 1949 (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1473; M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
3714. BRÜCKER, Leon – numit, după naţionalizare, conductor tehnic al întreprinderii “Bacăul” din Bacău, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344), până în 1949, când este înlocuit (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1473);
3715. BRÜLL, Isac – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al manufacturii de porţelan Turda (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7350);
3716. BRÜLL, Mircea (10.V.1911 – 29.I.1986 România) – membru de partid din 1945 (dosar B/251 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3717. BRÜLL, Rozalia (n. 6 martie 1895) – membră de partid din 1948 (dosar B/252 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3718. BUCHMAN, A. Antal – decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 716 din 21 iulie 1967;
3719. BUCŞTEIN, Aron (fiul lui Ozias) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3720. BUDORIŞAN, Carol – decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
3721. BUICAN, Erich – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3722. BUICAN, “Tanţi” – soţia lui Alexandru Buican (v. supra);
3723. BUIUM, Florica – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 38/1980;
3724. BUIUM, I. (pseudonim) – din 1945 semnatar al unor articole în oficiosul C.D.E., Unirea, între care, de pildă, “Kibuţul, unealtă diversionistă a burgheziei sioniste”, în nr. 307.
3725. BUNEA, Elias – în 1948 membru al filialei judeţene Dolj a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3726. BUNESCU, Isidor – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director de contabilitate la fabrica “Izolatorul” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
362
3727. BURAH BUIUM, Leizer (n. 22 nov. 1909) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1930 (dosar B/275 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3728. BURĂH, I. Burăh – în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri contabil la Oficiul Economic judeţean Vaslui, în 1948 şef de birou (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7877; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9543; M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6290);
3729. BURAH, Hana – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1980;
3730. BURCĂ, Galia (n. Galina SINGER Abramovna) (20.I.1912 Basarabia – 24.I.1979 România) – evreică basarabeancă, soţia generalului Mihai Burcă; ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2275, plus dosarul “nume adiţionale”, p. 2); infirmieră de partea Brigăzilor Internaţionale în războiul civil din Spania; după 1944 funcţii modeste în ierarhia comunistă de stat; încă în viaţă în 2000, locuind pe str. Ion Brezoianu din Bucureşti;
3731. BURGHER, Samoil – în 1949 inspector la Direcţia Comercială Someş a Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 323);
3732. BURICOVICI, Marcel – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “I.G.T.” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349); posibilă identitate cu:
3733. BURIHOVICI, Marcu (n. 14 august 1912) – membru de partid din 1945 (dosar B/280 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3734. BURIHOVICI, Libe – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 15/1979;
3735. BURY, Silvestru – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
3736. BUTUCARU, Iancu (fiul lui Grigore) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii
3737. BUTNARIU, Ioină – în 1948 era consilier cultural al Ministerului Artelor şi Informaţiilor în jud. Severin (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5666);
3738. BUZAC, Elena Lucreţia (fiica lui Bernard) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3739. BUZINCU, Şmil (fiul lui Iancu) – decorat în 1964 cu Medalia Virtutea Ostăşească cls. I;
3740. BÜCHLER, Frederic – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R., dosare anexe, nr. 189 şi 249/1952);
3741. BÜCHLER, Solomon (fiul lui Şmil) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
3742. CABA, Isidor – după război magazioner la Direcţia Personal, Secretariat şi Administraţie a Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 84 din 11 apr. 1945, partea I-a, p. 2943);
3743. CAHANA, D. – avocat, membru în conducerea C.D.E. Vaslui în 1947, responsabil de secţia financiară (Zahariuc 2010 II);
3744. CAHANER, L. Iacob – decorat în 1971 (ca pensionar, în Bucureşti) cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3745. CAIZĂR, I. Iosif – decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964;
3746. CAIZERMAN, Herman (fiul lui Simha) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3747. CAJAL, H. [Mălina?] – între cenzorii activi în România în anii ’60 (Mocanu 2003 apud T. Urian 2004);
3748. CALAFETEANU-SCHLANGER, A. David (n. 3 august 1893) – membru de partid din 1945 decorat ca pensionar prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (dosar C/3 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3749. CALMAN, Leiba (n. 23 oct. 1902) – membru de partid din 1946 (dosar C/4 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
363
3750. CALMANOVICI, Bruno – vicepreşedinte Camera de Comerţ Bacău după război, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951)
3751. CALMANOVICI, Cecilia (n. MENDELSOHN, zisă “Coca”, fiica lui Ilie, preşedintele comunităţii evreieşti din Iaşi, şi Amalia) (1907-1995) – soţia lui Emil Calmanovici; membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 18/1968, când iese din dizgraţia conducerii partidului; decorată în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
3752. CALMANOVICI, Devy (n. 1905, Galaţi) – în febr. 1945 numit membru al comisiei de pe lângă M.A.E. pentru distribuirea permiselor de liberă călătorie pe C.F.R. a ziariştilor (m.Of. nr. 45 din 24 febr. 1945, partea I-a, p. 1438);
3753. CALMANOVICI, Elias – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Bacău (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3754. CALMANOVICI, Gad – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 201/1975;
3755. CALMI, Moscu – în februarie 1945 numit de ministrul Economiei Naţionale administrator de supraveghere la fabrica “Eugen Augerbauer” din Timişoara (M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1945, partea I-a, p. 952);
3756. CANA, Sami – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Postăvăria Română” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
3757. CANDEL, Gheorghe – din Bârlad, în 1948 membru în prezidiul conferinţei de constituire a Partidului Unit Muncitoresc (I.N. Oprea 2007: 86);
3758. CANDEL, Moritz – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “I.G.T.” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
3759. CANDREA, Max (n. Max COHN) (1913-2008) – cu fişă de cadre la secţia economică a fd. C.C. al P.C.R. (dosare anexe nr. 383/1952, nr. inv. 537), menţionat şi în Solomovici (2001: 217) şi Kuller (2008: 436); căs. cu Sonia (n. Silberstein), tatăl Adinei Candrea, căs. cu Cornel Moisescu;
3760. CANT, Amalia – decorată în 1978 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. V-a;
3761. CAPELOVICI, Aba Hertz – avocat, în 1945 vicepreşedinte al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012); în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Tutova (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3762. CAPPEL, Paul – numit, după naţionalizare, conductor tehnic la întreprinderea “Noua Fabrică de Postav ‘Azuga’” din Azuga, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344);
3763. CARAŞ, Iosep Mendel (8.III.1911 – 16.VI.1987) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1932 (dosar J/85 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3764. CARAŞ, Şaie – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1964), încadrat în 1947 prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
3765. CARDOŞ / KARDOS, Magdalena (30.X.1900 – 20.X.1977) – membră de partid din 1945 (dosar C/11 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3766. CARLI, Marcu – din 1948 profesor la Şcoala specială de administratori de spitale şi instituţii de ocrotire de pe lângă Ministerul Sănătăţii (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I A) nr. 144 din 25 iunie 1948, pp. 5355-7; M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
3767. CARNIOL, Herş – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Fălciu (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
364
3768. CARP, Avram (n. Leiba) (n. 27 dec. 1902) – membru de partid din 1945 (dosar C/12 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3769. CARP, Lisetta (24.X.1921 – 4.III.1977) – membră de partid din 1944 (dosar C/13 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3770. CARTIANU, Numa – după război judecător la tribunalul Vlaşca (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3534);
3771. CASERU, Rene Odette – angajată ca dactilografă principală în centrala M.A.E. în 1948 şi transferată la Legaţia României de la Vatican (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1869)
3772. CAS(S)TER, Moise (6.I.1903 – 28.VIII.1976) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1940, cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 411/1952, nr. inv. 539) (dosar C/16 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3773. CATZ / KATZ, Alexandru (n. 11 ian. 1911) – membru de partid din 1945 (dosar C/19 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3774. CATZ / KATZ, Leon – în ianuarie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne al doilea ajutor de primar al oraşului Piatra-Neamţ (M.Of. nr. 24 din 31 ianuarie 1945, partea I-a, p. 630);
3775. CATZ / KATZ, Leopold (n. 2 dec. 1916) – membru de partid din 1945 (dosar C/20 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3776. CAUFMAN (Kaufman), Moritz – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
3777. CAUFMAN (Kaufman), Simion – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Iaşi a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
3778. CAZACU, Leon – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 4/1980;
3779. (?) CAZIRSCHI, Constantin (fiul lui Ferdinand) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3780. (?) CĂLIN, Coralia – colaboratoare la Drumul femeii (1945-1946), din 1948 membră a C.C. al U.F.D.R.;
3781. CÂMPEANU, Janina – în mai 1948 angajată stenodactiografă şefă în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4268);
3782. CÂMPEANU, Nicolae (n. EHRENFELD) (n. 25.VI.1914 Arad) – fost deportat la Vapniarka (i.e. acuzat de activitate comunistă), după război redactor la ziarul Clopotul din Botoşani, apoi la Luptătorul bănăţean din Timişoara, apoi pentru un an şi jumătate în presa locală din Reşiţa, ulterior întors la Luptătorul bănăţean în postura de redactor-şef (Vultur 2002);
3783. CÂMPEANU, Petre (n. Moritz KATZ524) (13.VI.1914 Bucureşti – 8.XII.1986 România) – membru de partid cu stagiu recunoscut din 1940 (dosar C/39 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); fratele mai celebrului Pavel Câmpeanu/Katz (v. supra);
3784. CÂRDEI, Isidor – judecător la Suceava în 1950 (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 271);
3785. CEAUŞU, Herman – din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9539);
3786. CERBU, Alexandru (n. HIRSCH, fiul lui Solomon) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3787. CERBU, Marcel (n. SCHAPIRA) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 54/1979, idem la 21/1980;
3788. CERNEA, Eugenia (n. Janeta COHN) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 19/1979;
3789. CERNOVITZ, Alexa – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1980;
524 V. M.Of. nr. 51 din 3 martie 1947, partea I-a, p. 1622.
365
3790. CETĂŢEANU, Iuliu – până în februarie 1949 angajat a administraţiei exterioare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca secretar presă al Serviciul Judeţean Satu Mare (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
3791. CHELEMEN, Iolanda (28.V.1910 – XI.1982) – membră de partid din 1945 (dosar C/57 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3792. CHERPEL, Lari (fiul lui Haim) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3793. CHESLER, Iuliu(s) (din Galaţi) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a, iar în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3794. CHIDU, Valer (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3795. CHIMEL, Nuham Nathan – în anii ’50 funcţionar la Consiliul Central al Sindicatelor, cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (8/1954);
3796. CHISINGHER, Petru (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3797. CHIŞ, Adolf (n. KLEIN) – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (162/1952);
3798. CHIŞ, Erzsebet (fiica lui Ignaţ) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
3799. CHITLARU, David (n. Şlomo-David Chitlaru, fiul lui Burah şi Haike) (1925-1999) – după naţionalizare şi până în febr. 1949, numit de ministrul Artelor şi Informaţiilor, administrator unic la tipografiile “Argus”, “B. Seidman”, “Munca”, “Concurenţa”, Herşcu Braunstein” şi “Marcel Braustein” din Botoşani (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea I-a, p. 1279); în anii ’60 redactor la Revista Cultului Mozaic, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3800. CINCU, Emanoil (n. GRÜN) (n. 10 nov.1919) – membru de partid din 1945 (dosar G/169 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3801. CIOARĂ, I. Iancu – magistrat; în noiembrie 1944 numit judecător la Judecătoria III urbană Bucureşti; în anii ’50-‘60 arbitru de stat, coautor al cărţii Culegere de instrucţiuni date de Primul Arbitru de Stat (Ed. Ştiinţifică, 1963, 1966) (Kuller 2008a: 435 pentru indicarea evreităţii; M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026);
3802. CIOBANU, Irina (n. Sabina ADLERSBERG) (n. 1908, Cernăuţi) – ilegalistă, arestată în anii ’30 (Solomovici 2001 I: 195), cu informaţii suplimentare în fondul Colegiului Central de Partid (1958) – posibilă identitate cu ADLER, Sabina (n. 8 sept. 1908), membru de partid din 1933(dosar A/16 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3803. CIOBANU, Mihai (fiul lui Isidor) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3804. CIOBOTARU COSTEA, Leon (n. 13 aug. 1922) – membru de partid din 1945 (dosar C/87 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 72/1956;
3805. CIOLAN, Corina (n. RICHTER) – din mai 1945 dactilografă în centrala Ministerului Propagandei (v., inclusiv pentru nume, M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905);
3806. CIONOF, Matilda – în 1948 membru al filialei judeţene Romanaţi a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3807. CIUBOTARU, Avram (fiul lui Moise) – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3808. CIUTACU, Ecaterina – muncitoare textilistă în 1950, ulterior cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1955);
3809. CIZMĂRESCU, Ana Netta – în 1948 membru al filialei judeţene Ialomiţa a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3810. CLAIN, Albert – din martie 1947 translator la Direcţia Radio a Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 53 din 5 martie 1947, partea I-a, p. 1708);
366
3811. CLAIN, A. Ion – în 1948 numit de ministrul Justiţiei prim-grefier la Tribunalul Botoşani (M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3033);
3812. CLAINBERG, Hana – în 1945 numitî de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3813. CLEIMAN, Vera (n. 26 dec. 1907) – membră de partid din 1945 (dosar C/109 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3814. CLEIN, Ernest – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de Bere “Munca” din Oradea (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
3815. CLEIN, Eva (n. 10 oct. 1917) (dosar C/110 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3816. CLEJA, Aurel – în 1971 conferenţiar la Institutul de Construcţii din Bucureşti, decorat cu ordinul “23 August” clasa a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3817. CLEJA, F. Moise (n. FINCHELSTEIN) (n. 28 martie 1899 Cleja, Bacău) – ilegalist; decorat cu ordinul “23 August” clasa a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); (M.Of. nr. 291 din 19 dec. 1945, partea I-a, p. 11055);
3818. CLEJA, Ştefan – cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 101/1956;
3819. CLIGER, Iancu – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3820. CLIMER, Haim (n. 10.I.1919) – membru de partid din 1945 (dosar C/111 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3821. CLIMER, Mendel – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833); în 1948 cu funcţie de controlor fiscal (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
3822. CLINGMAN, Haia – în 1949 şefă de secţie la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949, nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
3823. COGUT, Carol (în unele documente “Kogut”) – cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 31/1958, 126/1970 şi 2/1959;
3824. COHELA, Alexandru – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Sarfil” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
3825. COHEN, Alexandru – după război controlor al D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri în judeţul Dolj (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
3826. COHEN, Gabriel – decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls. I (Decret nr. 7 din 23.I.1978);
3827. COHEN, Isaia – în 1948 numit de ministrul Comerţului în conducerea S.C.S. “Dobrogea” din Constanţa (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
3828. COHN, Armand Herman (13.XI.1904 – XII.1975 România) – ilegalist; membru de partid din 1934 (dosar C/120 Colecţia “ilegalişti decedaţi”), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1965, v. şi nr. 2302, doc. 2); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
3829. COHN, Aurel – din 1948 medic în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
3830. COHN, Bernard – numit în 1945 de către ministrul de Interne notar delegat secretar al plasei Ştefăneşti, jud. Botoşani (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128);
3831. COHN, David – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Baia (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3832. COHN, Ecaterina (8.XI.1904 – 1978 România) – membră de partid din 1945 (dosar C/121 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
367
3833. COHN, Gheorghe – în 1947-1948(-?) funcţionar la Inspectoratul Judeţean al Muncii Iaşi (A.N.R.-direcţia judeţeană Iaşi, dosar 598/1947-1948, f. 154);
3834. COHN, Haim – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3835. COHN, B. Haim – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832), în 1948 controlor fiscal (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
3836. COHN, Hascal – funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (1945-1948) (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832; M.Of. nr. 146 din 28 iunie 1948, partea I-a, p. 5418; M.Of. nr. 163 din 17 iulie 1948, partea I-a, p. 5954);
3837. COHN, P. Herş – în apr. 1946 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Hârlău, Botoşani (M.Of. nr. 92 din 16 apr. 1946, partea I-a, p. 3918);
3838. COHN, Iacob – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
3839. COHN, Iosif – în anii ’50-’60 lector al D.G.P.T., responsabil cu cenzura în Botoşani;
3840. COHN, Iosif – din 1945 funcţionar la Oficiul Economic judeţean Tecuci (M.Of. nr. 148 din 4 iulie 1945, partea I-a, p. 5606);
3841. COHN, Liza (n. 12.II.1918) – membră de partid din 1945 (dosar C/122 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3842. COHN, Marcu (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
3843. COHN, Melic – în ianuarie 1949 numit de ministrul Artelor şi Informaţiilor contabil-şef al tipografiei “Maxim Gorki” din Brăila (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 660);
3844. COHN, Moritz – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Dorohoi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832), în 1948 cu funcţia de controlor fiscal (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
3845. COHN, Şprinţa Sanda (n. 2.VII.1904) – membră de partid din 1946 (dosar C/136 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3846. COHN, Zissu – în apr. 1946 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Hârlău, Botoşani (M.Of. nr. 92 din 16 apr. 1946, partea I-a, p. 3918);
3847. COHN-COSTIN, R. – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Texocom” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
3848. COJAN, Ehea Silvia – în 1948 membru al filialei judeţene Vâlcea a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
3849. COJOCARU, Leon – în 1948 numit de ministrul Justiţiei grefier la Tribunalul Botoşani (M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3032);
3850. COJOCARU, Rosen – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR;
3851. COJOCARU, Zitta – funcţionară a Băncii de Stat a R.P.R., decorată în 1963 cu Medalia Muncii;
3852. COLCER, Aron – cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 100/1956;
3853. COLCERU, Aron – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 2/1959
3854. COLIN, Dumitru – în oct. 1947 reîncadrat (retroactiv, începând cu 15 august 1945) colonel de infanterie activ în Forţele Armate (D.R. nr. 2067 din 20 oct. 1947);
3855. COLOMAN, Lajos – în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director la întreprinderea “Chiajna” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
3856. COMAN, Horia (fiul lui Solomon) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3857. COMAN, Manole (n. Iakov KAUFMAN) (alias “Pavel Koifman”, “Ghiţă Kaufman”, etc. (n. 27 apr. 1905) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1923 (dosar C/136 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
368
cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1503);
3858. COMISIONERU, Bernard (fiul lui Leon) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3859. CONSTANTINOF, Desideriu (fiul lui Velcu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3860. COPELOVICI, Julius (1897-1983) – din toamna anului 1944 până în 1946 preşedinte al comisiei interimare a Baroului din Piatra Neamţ (Kuller 2008a: 111-2);
3861. COPETIN, Gheza – miner, membru în Consiliul Central al Frontului Democrat Popular (1946-1948), cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (1952);
3862. CORBEANU, Vilma (n. SIMON) – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 62/1978;
3863. CORDAŞEVSCHI, Cornelia – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3864. (?) CORIN, Eugen – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980;
3865. CORIN, Marga (n. KORN) – din 1948 prim stenograf revizor în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3708);
3866. CORNEA, Iacob – în mai 1945 era contabil-ajutor în centrala Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3909);
3867. CORNESCU, Stelian (n. Israel COHEN) (12.IV.1912 – 1.XI.1979 România) – membru de partid din 1945 (dosar C/168 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3868. CORNESCU, Victor – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Intessa” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341);
3869. CORODI, Ghizi [probabil Ghizela/Gisela Korodi, n.n., I.A.] – de formaţie asistent social, din 1945 în conducerea U.F.A.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 380);
3870. COSASU, Carol (fiul lui Solomon) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3871. COSMESCU, Marian – din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
3872. COSMIN, Frederica – decorată în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
3873. COSMOVICI, Alexandru – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegat la Oficiul Economic judeţean Roman (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
3874. COSOREANU, Sandu – în ian. 1949 era şeful de cabinet al ministrului adjunct al industriei, Ion Vidraşcu (M.Of. nr. 9 di n 12 ian. 1949, partea I-a, p. 419);
3875. COSTIN, Dorian – traducător la diverse edituri (v. de ex. trad. Film şi creaţie. În căutarea une structuri şi a unui limbaj al audiovizualului (Bucureşti, Meridiane, 1968)) (Kuller 2008a: 436);
3876. COSTIN, G. Jacques – în 1946 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de supraveghere la Banca Comercială Italiană din Bucureşti (M.Of. nr. 203 din 3 sept. 1946, partea I-a, p. 9692);
3877. COSTIN, Richard (n. CHESTEMBAUM) (1896-1960) – medic; militant comunist; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1959; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
3878. COSTIN, Sebastian (11.IX.1939 Galaţi – 30.XI.1997 Tel Aviv, Israel) – la începutul anilor ’60 metodist la casa Creaţiei Populare şi secretar al Teatrului de Stat din Galaţi, din 1967 redactor la Scânteia Tineretului, apoi redactor la secţia de scenarii a Studioului Cinematografic din Bucureşti (până în 1971), emigrat în Israel în 1973, preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română din Israel (1991-1994) (D.G.L.R. f.a., Kuller 2008a: 112 şi 2008c: 33);
3879. COSTINER, Max – numit în 1945 de către ministrul de Interne notar delegat secretar al plasei Botoşani, jud. Botoşani (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128)
369
3880. COŞER, Ana – în august 1944 încadrată telefonistă la Comisariatul de Poliţie Paşcani, în dec. transferată la Chestura de Poliţie Constanţa (M.Of. nr. 293 din 18 dec. 1944, partea I-a, p. 8202);
3881. COŞERU, Ioana Zoe Dahlia (n. MARCU, 5.VI.1937 – 2004 Bucureşti) – membru supleant al C.C. al P.C.R. (1979-1984), inginer la Centrala industriei bumbacului (1981-1984);
3882. COTTER, Moise – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Dorohoi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3883. COTZUR, Frederic – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3884. COVALSCHI, Iosif (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3885. COVETE, Sara-Lucreţia (n. AVRAM) (15.VII.1918 – 26.VI.1985) – ilegalistă, cu stagiu recunoscut din 1938, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a (dosar C Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3886. COZMA, Vasile (n. ROSENFELD) (14.XI.1904 – 2.I.1983) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1933 (dosar C/193 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3887. CRAINIC, Mihai (fiul lui Max şi Etti) (n. 16.V.1904 Bucureşti) – reprezentant comercial în domeniul Comerţului Exterior, condamnat în 1962 pentru trădare, eliberat în 1965525;
3888. CRAIŞ, Solomon (fiul lui Zigmund) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3889. CRAMER, Clarisa – după război stenodactilografă în centrala Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 62 din 15 martie 1948, partea I-a, p. 2283);
3890. CRANER, B. – în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9444);
3891. CRAUSS, Petre (fiul lui Carol) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
3892. CREMER, Doru (fiul lui Isidor) – în 1945 secretarul secţiei Propagandă a Comitetului Judeţean P.C.R. Vaslui (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Vaslui, dosarele 2-6/1945);
3893. CREMER, Iancu – membru de partid şi totodată responsabil al resortului organizatoric al C.D.E. Bârlad în iulie 1948 (Zahariuc 2012);
3894. CREMER, Isidor (în alte documente oficiale Kremer, Iulius) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1128); după august 1944 proprietar şi director al ziarului Vreme Nouă, organul Frontului Naţional Democrat din Vaslui (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Vaslui, dosarele 2-6/1945); ? s-a stabilit în Bucureşti (Bd. Ferdinand nr. 10) şi şi-a românizat numele în “Comşa” (n. 25 iulie 1898 Tg. Ocna) în 1946 (v. M.Of. nr. 95 din 24 aprilie 1946, partea I-a, p. 4118?;
3895. CREMER, Leia – pe lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România” [poziţia 72], listă transmisă de sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158)); cu destin ulterior necunoscut (posibilă românizare ulterioară a numelui);
3896. CREŢEANU, Anatol (n. Adolf KRITZMAN) (20.III.1897 – 27.X.1981 România) – ilegalist, condamnat, de profesie pălărier, cu stagiu recunoscut din 1945; decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a (dosar C/201 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3897. CREŢU, Leib – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 411/1952, nr. inv. 539);
3898. CREŢU, Leon (31.V.1906 – 1988 România) – cu stagiu de partid recunoscut din 1939 (dosar C/203 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3899. CRISTEA, Sara – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 99/1978, idem 17/1980;
525 V. fişa matricolă penală la http://86.125.17.36/fisapenala.php?file=f%3A%5Cweb%5CFise+matricole+penale+-+detinuti+politici%5CC%5CC+08.+Cot+-+Crissoghelos%5CCrainic+Mihai+M%2FP1270008.JPG.
370
3900. CRISTESCU, Gizela (fiica lui Carol) – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a
3901. CRISTESCU, Miltred (n. Medy SZENTES) (n. 16.12.1926) – secretar tehnic al Comisiei Controlului de Partid în anii ’50, ulterior psiholog (în anii ’60 activa la Institutul de Medicină Legală);
3902. CRIŞAN, David – membru de partid, cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 90/1955;
3903. CRIŞAN, Isidor – din 1949 şofer la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1949, partea I-a, p. 1089);
3904. CRIŞAN, Mihail (n. Mişu SORGHER (în alte dosar SFIGHER, respectiv SPIGLER)) – membru de partid; cu fişă de cadre la secţia Economică a CC al PCR în anii ’50, respectiv referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 55/1956
3905. (?) CRÎŞMARU, Ioan (fiul lui Samson) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3906. CROITORU, Bercu – redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 34-35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948);
3907. CRUC, Samuel – în 1955 repartizat în centrala Ministerului Comerţului Interior (Dobre et al. 2006: 71);
3908. CSALNER, Erwin – în 1945 numit de ministrul Muncii consilier pe probleme de sport la Oficiul “Muncă şi Lumină” (M.Of. nr. 11 din 15 ian. 1945, partea I-a, p. 276);
3909. CSERNAY, Berta – din 1947 impiegată la Oficiul Economic judeţean Cluj (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695);
3910. CSERNOWITZ, Sámuel – în anii ’50 ziarist în presa comunistă din Târgu Mureş (Bottoni 2010: 172);
3911. CSUCSUJ, Paraschiva Elisabeta (n. FÖLDER) (n. 2.XI.1945 Oradea) – membru supleant al C.C. al P.C.R. (1984-1989), şef al sectorului presă şi tipărituri în cadrul comitetului judeţean de partid Bihor (1980-1984), membru al Comisiei Naţionale de Demografie;
3912. CSUTAK, Sara (fiica lui Ernest) – din Odorheiu Secuiesc, decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3913. CUCINSCHI, Herman (fiul lui Dominic) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3914. CUPS, Calman – în 1949 şef de secţie la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949, nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
3915. CUSTON, Maurice – din 1949 cadru didactic la Şcoala specială de administratori de spitale şi instituţii de ocrotire de pe lânfă Ministerul Sănătăţii (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123; Bărbulescu et al. 2009: 216);
3916. CUŞMARU, Herş – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de Ulei “Plugarul” din Bacău (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
3917. CZELLNER, B. – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt din beiuş, Bihor(M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
3918. CZEKE, David – preşedintele Colegiului de Partid regiunea Bihor în anii ’50;
3919. CZIMENT, Elisabeta (n. 24 mai 1896) – membră de partid din 1945 (dosar C/274 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3920. CZIMENT, Herman (n. 3 iunie 1897) – membru de partid cu stagiu recunoscut din 1930 (dosar C/275 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3921. CZITRON, Ladislau (în unele documente Czitrom”) – ilegalist, combatant în războiul civil din Spania, sub porecla “Mexic” (Sugarman, f.a., p. 108); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 10); în 1945 era director al Băncii Generale de Credit din Bucureşti (v. M.Of. nr. 154 din 11 iulie 1945, partea a II-a, p.
371
4640); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
3922. DAIA, Rozalia – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1974);
3923. DALBERG, Solo – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 307/1952, nr. inv. 533);
3924. DAMACHINER, Leon – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Diana” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
3925. DAMSCHER, Max – redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 34-35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948);
3926. DAN, Francisca (n. Fany) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.36/1959;
3927. DANENBERG, ? – în sept. 1945 membru al Grupării Democrate Evreieşti din Oradea şi al organizaţiei locale a Uniunii Patriotice (C. Crăciun 2009: 307);
3928. (?) DASCĂLU, Coman – decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
3929. DASCĂLU, Iancu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Kamgarn” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
3930. DAVID, Alexandru – în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef la întreprinderea “Donca Simo” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
3931. DAVID, Carol – condamnat pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 10 iunie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
3932. DAVID, Chaim – în conducerea A.R.L.U.S. Bârlad în 1945 (Ion N. Oprea 2007: 30);
3933. DAVID, Dan – fotograf în presă (la Redacţia Publicaţiilor pentru Străinătate) (1953-1958), demis, emigrat în Israel (Solomovici 2003: 336-7);
3934. DAVID, Iancu – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3935. DAVID, Iosif (fiul lui Ludovic) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
3936. DAVID, Iosif (n. 28 mai 1935, Botoşani, fiul lui David şi Paula) – membru de partid din 1954, informator al Securităţii526, după 1989 şeful C.E. Botoşani;
3937. DAVID, Iuliu – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 149/1956
3938. DAVID, Marcela – din febr. 1948 membru al C.C. şi al Comitetului Executiv al U.F.D.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 427, 429-30);
3939. (?) DAVID (FLESAR) Maria – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 235/1975;
3940. DAVID, Rozalia – în 1947 era dactilografă la Comisariatul de Poliţie Gheorghieni (M.Of. nr. 228 din 3 oct. 1947, partea I-a, p. 8918);
3941. DAVID, Samoil (fiul lui Marcu) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3942. DAVID, A. Sara – decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
3943. DAVID, Simion – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1953);
3944. DAVID, Viorica – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955);
3945. DAVIDEANU, Alexandru (fiul lui Aurel) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
526 V. şi scanarea unei note informative privindu-l pe Mihai Diaconu la http://www.botosaneanul.ro/ancheta-saptamanii/remember-securitatea-pe-urmele-muzicantului/
372
3946. DAVIDESCU, David – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 47/1956, idem 13/1966;
3947. DAVIDESCU, Horia – fost director al Teatrului de Păpuşi din Craiova (anii ’60-’70), decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3948. DAVIDKIEVICI, Gligor – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3949. DAVIDOVICI, Andrei – conferenţiar la Institutul Politehnic Bucureşti, cu dosar de cadre la secţiile Economică (“dosare anexe” u.a. 25/1953, nr. inv. 63 şi 23/1954, nr. inv. 69) şi respectiv Organizatorică ale C.C. al P.C.R. în anii ’50;
3950. DAVIDOVICI, Camila – în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionară în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Suceava (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3951. DAVIDOVICI, Ecaterina – din Arad, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
3952. DAVIDOVICI, Etty (n. SENDER) – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 74/1978, idem 21/1980;
3953. DAVIDOVICI, Iancu (fiul lui Israel) (n. 3 mai 1923) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); membru de partid din 1945, decorat în 1964 cu Medalia Muncii (dosar D/33 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3954. DAVIDOVICI, Iancu – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
3955. DAVIDOVICI, Leopold – în ianuarie 1949 numit de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei director adjunct al Magazinului de Stat “Oradea”, filiala Baia Mare (M.Of. nr. 13 din 17 ian. 1949, partea I-a, p. 602);
3956. DAVIDOVICI, Savel – în 1945 numit de ministrul Finanţelor impiegat în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3957. DAVIDOVICI, S. – din 1945 director al Oficiului Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9544);
3958. DAVIDOVICS, Elisabeta (n. 1 aug. 1912) – ilegalistăcu stagiu recunoscut din 1934 (dosar D/35 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3959. DAVIDOVITS, Lazăr – membru de partid, cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 85/1955;
3960. DAVIDOVITZ, Ecaterina (n. 22 martie 1897) – membră de partid din 1946 (dosar D/36 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3961. DAVIDSOHN, Avram – în anii ’60 în centrala Ministerului Energiei Electrice;
3962. DAVIDSOHN, Iosif – decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a;
3963. DAVIDSOHN, Herman – în 1948 angajat de ministrul Comerţului ca impiegat al Direcţiei Comerciale Judeţene Neamţ (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7083; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696);
3964. DĂNESCU, David – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
3965. DEAK, P. Etelka (n. 5.XI.1905) – pensionară AFDA, membru de partid din 1938, propusă pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei PMR;
3966. DEAK, Helena (n. 26 mai 1910) – membră de partid dinn 1946 (dosar D/45 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3967. (?) DEAK, Ludovic – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1954);
3968. DEBRECZENY, Valer (fiul lui Ignaţ) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3969. DEBRECZI, Beile (fiica lui Arpad) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3970. DEHELEANU, Margareta (18.IX.1900 – 25.III.1977 Cluj) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1925, după război şefa catedrei de bazele marxism-leninismului la Universitatea “Babeş” din
373
Cluj în anii ’50 (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 583 ş.u., 586 n.2) (dosar D/54 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3971. (?) DELEANU, Gabriela – în 1948 era funcţionată în Ministerul Artelor şi Informaţiilor, numită reprezentant în Consiliul Director al Filarmonicii de Stat Bucureşti (M.Of. nr. 137 din 16 iunie 1948, partea I-a, p. 5160);
3972. DELEANU, Liviu (n. Lipa Cligman) (8.II.1911 Iaşi – 12.V.1967 Chişinău) – fugit în U.R.S.S. în 1940, după război rapsod proletcultist al noului regim prin volume precum Krasnodon (1950), Vremuri noi (1952) ş.a.;
3973. DEMENYI, Ileana (fiica lui Francisc) – decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
3974. DEMENYI, Iosif (fiul lui Maior) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
3975. DEMETER, Reghina – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 93/1979;
3976. DEMETER, Tereza – decorată în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979);
3977. DENGEL, Carol – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de spirt “Almaşul Mare” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
3978. DENSCHY, Eva (14.IX.1912 – 22.VII.1980) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1941 (dosar D/65 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3979. DERENEŢCHI, Hermina – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (1955);
3980. DERER, Herma (fiica lui Mihai) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
3981. DEREVICI, I. Haia – decorată ca pensionară, prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971, cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
3982. DERFLER, Iosif – membru în conducerea C.D.E. Vaslui la înfiinţare (1946), cu responsabilităţi în domeniul cultural (Zahariuc 2010 II);
3983. DERFLER, Tina – în 1945 responsabilă cu ziarele de perete şi de stradă în cadrul secţiei Propagandă a Cmitetului Judeţean Vaslui al P.C.R. (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Vaslui, dosarele 2-6/1945);
3984. DERMER, Fedora – în 1945 numită de ministrul Finanţelor impiegată în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Vaslui (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
3985. DERSZI, Zoltan – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Bihor (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
3986. DEUTSCH, Adalbert – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (110/1955);
3987. DEUTSCH, Alfred – după război preşedinte al C.D.E. Oradea – Bihor (C. Crăciun 2007: 179-80);
3988. DEUTSCH, Ella (fiica lui Izidor) (n. 6 sept. 1906) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1942, decorată în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV- (dosar D/69 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3989. DEUTSCH, Emeric – din 1948 (după naţionalizare) conducător tehnic al Fabricii “1 Mai” Oradea (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
3990. DEUTSCH, Ghizela (1882-1969) – militantă comunistă; incinerată la crematoriul “Cenuşa” din Bucureşti (Bezviconi 1972: 112);
3991. DEUTSCH, Ignaţie (n. 8 iunie 1903) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1939 (dosar D/67 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3992. DEUTSCH, Imre – absolvent al Liceului Izraelit din Timişoara în 1947, apoi membru C.D.E., participant în vara lui 1947 la Universitatea de Vară organizată de Comitet la Oradea;
3993. DEUTSCH, I. Iosif (n. 1902) – membru P.C.R. din 1932, responsabil de revistă (1956), propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R., decorat în 1978 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 30/1980;
374
3994. DEUTSCH, Martin (fiul lui Alexandru) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
3995. DEUTSCH, Matei (15 febr. 1897) – membru de partid din 1945 (dosar D/70 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3996. DEUTSCH, Olga – ilegalistă (membru de partid din 1923), după război activistă a secţiei Relaţii Externe a C.C. al P.M.R., subordonată Ghizelei Vass (dosare anexe, dosar nr. 45/1955);
3997. DEUTSCH, Rozalia (1 mai 1907) – membră de partid din 30 apr. 1945 (dosar D/71 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
3998. DEUTSCH, Tiberiu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Ady” din Cluj-NapocaBucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
3999. DEUTSCH VARADI, Iosif – în 1974 inclus într-o listă de persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973, care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974)
4000. DEZIDERIU, V. – în conducerea C.D.E. Sibiu după război (Strătuţiu 2005: 13);
4001. DIACONESCU, L. Livia (n. FILDERMAN) (n. 1928 Focşani) – fiica lui Lazăr Filderman, preşedintele C.D.E. Focşani în 1945; în anii ’50 cercetătoare la laboratorul spitalului “Vasile Roaită”, apoi, până în 1979, la Institutul de Cercetări Alimentare, iar ulterior, până la pensionarea din 1986, la Institutul pentru cultivarea şi prelucrarea sfeclei de zahăr din Bucureşti; în anii 2000 cercetătoare la C.S.I.E.R.; verişoară a mai celebrului Liviu Librescu (n. Lieber), fost profesor universitar, asasinat în aprilie 2007 în S.U.A.;
4002. DIAMANTSTEIN, Dezideriu – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la Fabrica de Cherestea “Eser şi Kessel”din Ierniţeni, Mureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3431);
4003. DICHTER, Herman – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Secerătoarea” din Baloteşti, Ilfov (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
4004. DI(C)K, Oszkar (n.16 iunie 1894) – din jud. Caraş-Severin, membru de partid din 1944, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4005. DIKER MAIROVICI, Serena (n. 17 oct. 1903) – membră de partid din 1949 (dosar D/81 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4006. DINGHER, Alexandru – membru de partid; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50; referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.188/1965;
4007. DIRŢU, Rozalia (fiica lui Aurel) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4008. DOBOŞ, Ghizela (n. 7 martie 1903) – membră de partid din 1945 (dosar D/98 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4009. DOBRESCU, Savian (fiul lui Emil) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4010. DOBROVICI, Simion – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1953), prim secretar Vrancea în anii ’70; decorat în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a;
4011. DOKA, Rveca (fiica lui Pavel Jozsef) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4012. DOL(L)INGER, Marcel (17.IX.1911 – 28.III.1983) – membru de partid din 1944 (dosar D/108 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4013. DOMBI, Iosif – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
4014. DONNER, P. Alexandru – lt.-col. în 1985 (la deces), decorat în 1964 cu decorat în 1964 cu ordinul “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orândurii socialiste şi de stat” cls. III-a; fiul ilegalistului Paul Donner, prezent în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
375
4015. DONENFELD, Isidor – în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul Economic judeţean Brăila (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7877);
4016. DORNEANU, Bela – în 1945 numită de ministrul Finanţelor impiegată în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4017. DORNEANU, Vera – în ian. 1949 era stenodactilografă la cabinetul ministrului Industriei (M.Of. nr. 9 di n 12 ian. 1949, partea I-a, p. 419);
4018. DOZSA, Sara (n. MARTIN) (n. 9 ian. 1905) – membră de partid din 1947 (dosar D/112 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4019. DRACH, Isidor – în 1948 numit delegat al Ministerului Industriei în conducerea Comandamentului Neamţ-Bacău-Baia de exploatare a lemnului (M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5234);
4020. (?) DRAPPEL, Ioan – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1953);
4021. DRAT, Jack – în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director adjunct la întreprinderea “Societatea Română pentru Industria de Bumbac” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
4022. DRĂGULINESCU, Mihai (n. SCHMIDT) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1976;
4023. DRECSLER, Ana – decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4024. DREXLER, Pavel – cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 95/1956;
4025. DREGUS, Ernest – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1958);
4026. DROLL, O. Iosif – decorat în 1964 cu ordinul “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orândurii socialiste şi de stat” cls. III-a;
4027. DROSU, Leon (12.VIII.1907 – IV.1982) – membru de partid din 1945 (dosar D/134 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4028. DRUCHS, Leon – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductăro tehnic al Fabricii de Ulei “Brăila” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546);
4029. DRUCKER, Adolf (fiul lui Marcus) – membru în conducerea U.D.R. din Reşiţa după 1948, decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
4030. DRUCKMAN, Sami Constantin (fiul lui Ludovic) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4031. DRUL, Iosub – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 19/1979;
4032. DRUL, Şmil – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1980;
4033. DUKASZ SCHWARTZ, Ladislau – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4034. DUMA, Mircea (fiul lui Samoilă) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4035. DUBOVITS, I. – secretar general al organizaţiei procomuniste a evreilor de limbă idiş IKUF în 1946 (Solomovici 2003: 45); membru în conducerea centrală a C.D.E. în 1948 (Zahariuc 2010 V);
4036. DULBERGHER, ? – doctor, responsabil C.D.E. Roman în 1946 (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 261);
4037. DULMAN, Gustav – în 1949 membru în conducerea S.C.S. “Metal Import”, cu drept de semnătură pentru director (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 429);
4038. DUMBRAVĂ, Artur (n. MENDELOVICI527) (6.III.1914 Bucureşti – 22.IX.1983) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1932; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă (dosar D/146 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
527 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 95.961 din 12 oct. 1948 în M.Of. nr. 246 din 22 octombrie 1948, partea I-a, p. 8480.
376
4039. DUMITRAŞCU, Iosif (n. KRAMER) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 56/1967;
4040. DUMITRESCU, Liuba (1917 – IV.2006, Bucureşti528) – ilegalistă din “vechea gardă”, arestată în lotul de la Craiova (1936); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a (Levy 2002: 205);
4041. DUNCAN, Iacob (n. ARONSOHN) (fiul lui Aron) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii (M.Of. nr. 46 din 26 febr. 1945, partea I-a, p. 1484; M.Of. nr. 96 din 26 aprilie 1945, partea I-a, p. 3437);
4042. (?) ECHENREITER, Iosif – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 47/1961, vol. I;
4043. ECKSTEIN, Otto (n. 3.XI.1928) – în 1947 membru al organizaţiei de bază a P.M.R. din cadrul Facultăţii de drept a Universităţii “Bolyai” din Cluj (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 657-8);
4044. EDELSTEIN, Avram – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 48/1983;
4045. EDELSTEIN, Iosef – în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
4046. EDELSTEIN, Levy – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Intessa” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
4047. EFUND KATZER, Clara – în 1946 numită de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la fabrica de carton “Grün Zoltan şi Alexandru” din Cluj (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-a, p. 10582);
4048. EHRENFELD, D. Margareta – din jud. Timiş, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a V-a;
4049. EHRENKRANTZ, Iosif (1903-1958) – medic, militant al mişcării comuniste, incinerat la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 121);
4050. EICHINGER, Desideriu – în 1948 repartizat de ministrul de Interne la dispoziţia Prefecturii judeţului Alba (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1618);
4051. EIDLITZ, Miklos Nicolae (10.VI.1908-1971) – [foarte probabil fratele lui Zoltan Eidlitz, v. supra, n.n.] militant al mişcării comuniste, membru de partid din 1945, incinerat la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 121) (dosar E/5 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4052. EILEN, Z. Leonard – decorat în 1973 cu Medalia Muncii în calitate de corespondent local al ziarului România Liberă (Decretul nr. 33 din 27 ian. 19739;
4053. EINHORN, Schmerl (fiul lui Aron) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4054. EINTSCHENK, Ignatz – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Păianjen” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
4055. EISENKRAFT, Moses – în 1948 numit de ministrul de Interne notar stagiar la dispoziţia Prefecturii jud. Buzău (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813);
4056. EISINGHER, Harry – în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe impiegat în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Bacău (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
4057. EISIKOWITZ, Dezideriu – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4058. EIZIKOVITS, Alexandru – membru de partid; în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Oradea; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 74/1978; (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10617);
528 V. şi anunţul decesului la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr252_253/pagina18.pdf.
377
4059. ECKSTEIN, M. Moise (19.XI.1899 – 18.IV.1986) – membru de partid din 1945, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (dosar E/2 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4060. EH(R)LING, Ecaterina (n. 24 nov. 1906) – ilegalistă, cu stagiu recunoscut din 1926 (dosar E/4 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4061. EISELE, Ernestin – după război controlor al D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri în judeţul Satu-Mare (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5786);
4062. EISIG, Benjamin (alias “Vasile Dinu”) – membru de partid; în februarie 1945 numit de ministrul Economiei Naţionale administrator de supraveghere la fabrica “Britania Kurzweil Clotilda” din Timişoara (M.Of. nr. 33 din 10 febr. 1945, partea I-a, p. 953); ulterior direcot al Uzinelor Dermata din Cluj, iar din 1949 director comercial al S.C.S. “Romcereal”; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 3/1957;
4063. ELEFANT, Rozalia (n.Rozsa KATZ, fiica lui Samuel şi Zseni (n. Weinberger)) (2.XI.1919 Satu-Mare – 5.V.2001 Tel Aviv, Israel) – membră de partid din 1945 (dosar E/8 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4064. ELENBERG, Isac – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt “Suceviţa” din Suceava (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
4065. ELENBOGEN, Aron – din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al întreprinderii “Partizanul” din Bacău (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4066. ELIAN, M. – arhitect al cartierului Steagul Roşu din Braşov, în acel timp “oraşul Stalin”;
4067. ELIAN, George – referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.114/1966;
4068. ELIAN, Gheorghe – în 1947 numit de ministrul Justiţiei judecător de şedinţă la Tribunalul Rădăuţi (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6677);
4069. ELIAS, Alexandru (n. 1925) – în prezent medic pensionar şi membru marcant al F.C.E.R., dar şi lt.-col. (r.), fost ilegalist şi membru P.C.R., decorat aniversar în 1971 prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a, iar în 2009 de către preşedintele Băsescu în calitate de membru al “comisiei Elie Wiesel”;
4070. ELIAS, E. – în 1948 numit de către Ministerul Comerţului director al societăţii naţionalizate “Carpatina” (B.I.R.E. 20 (5 iulie 1948): 7); posibilă identitate cu:
4071. ELIAS, D. Elias – în 1946 era funcţionar la Confederaţia Generală a Muncii (M.Of. nr. 196 din 26 aug. 1946, partea I-a, p. 9267);
4072. ELIAS, Isac (1892 Călăraşi – 1990 Israel) – fost negustor de cereale în perioada interbelică, după război membru de partid şi inspector de calitate în cadrul ROMCEREAL, mai întâi în Călăraşi (până în 1952), apoi la Timişoara; emigrat în 1987 în Israel, alături de fiul său, dr. Mişu Elias (v. infra);
4073. ELIAS, Iosif – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Argeş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4074. ELIAS, Iosub – în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef la întreprinderea “Tir” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058); posibilă identitate cu omonimul care în 1948, după naţionalizare, este numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Amero” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
4075. ELIAS, I. Mişu (3.IV.1922 Călăraşi – 2006 Israel) – înscris în partid la sfârşitul lui 1944, ulterior medic şi cadru didactic la I.M.F. Timişoara, emigrat în Israel în 1987 (M. Elias 2009: 253-73); îi
378
recomanda în 1967 pe atunci încă studentului Stefan (“Pişti”) Israel (astăzi medic pensionar în israel) să-şi românizeze numele529;
4076. ELIAS, Victor – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la S.A.R. “Industria Fierului” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
4077. ELIZER, I. Sandy – decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964;
4078. ENCIU, Abram (ENCEL) – după epurarea aparatului judiciar local, numit arhivar la tribunalul Cluj (M.Of. nr. 83 din 8 apr. 1948, partea I-a);
4079. ENCIU, Ştefan (ANCEL) – membru P.C.R. după război, vicepreşedinte al C.D.E. Vaslui din aprilie 1947, menţionat într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I, IV), ulterior membru în Consiliul General Provizoriu al Asigurărilor Sociale (din 1949) (M.Of. nr. 14 din 18 ian. 1949, partea I-a, p. 619; B.I.R.E. 1 (31 ian. 1949): 7);
4080. ENCSEL, Geza (ENCEL) (18.X.1904 – 1.II.1977) – membru de partid din 1945 (dosar E/14 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4081. ENGEL, A. – în 1948 numit cenzor al Consiliului de Administzraţie la “Imprimeriile Independenţa” (M.Of. nr. 32 din 9 febr. 1948, partea I-a, p. 1051)
4082. ENGEL, S. Ernö – din Bihor, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4083. ENGHEL, Emanuel (fiul lui Rudolf) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4084. EPSTAIN, I. Leib-Gheorghe – decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4085. EPSTEIN, Iosif – după război numit membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ (U.S.I.C.) din Bârlad (Zahariuc 2012)
4086. EPSTEIN, Samy / Sami – membru (fondator al) C.D.E. Bârlad după război; în 1948 delegat al Comitetului în consiliul judeţean al F.D.P. (Zahariuc 2012);
4087. ERLICHMAN, Milu – în 1948 ajutor de primar la Primăria Vaslui (Zahariuc 2010 V);
4088. ERLICHMAN, Tina – secretarul secţiei Femei din cadrul C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
4089. (?) ERDEI, Suzana- în 1948 numită de ministrul Industriei şi Comerţului impiegată la Oficiul Economic Judeţean Satu-Mare (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
4090. ERNSTER, Bela (zis şi “Adalbert”; în unele documente “Ernester”) – vechi ilegalist şi kominternist (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1700 şi 1786); voluntar în Brigăzile Internţionale din Spania (Adorian et al. (1971: 404), Martin Sugarman (f.a.: 108) şi David Diamant (1979: 371)); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9764); cu evoluţie ulterioară necunoscută;
4091. ERŞEC, Elisabeta (n. 30 nov. 1891) – membră de partid din 1945 (dosar E/27 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4092. ESCHENAZI, Marcel – în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului Dolj, reconfirmat în funcţie în 1948 (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.; M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1945, partea I-a, p. 384; M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5232);
4093. ESCHENAZY, Emanuel – în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Jiul” din Slatina (M.Of. nr. 249 din 26 oct. 1948, partea I-a, p. 8533);
529 V. memoriile celui din urmă pe pagina web a comunităţii evreieşti din Timişoara la adresa http://www.bjt2006.org/Pisti.pdf.
379
4094. ESCHENAZY, Manea – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 55/1976;
4095. ESCU, Alfred (fiul lui Robert) – din Galaţi, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
4096. EŞANU, David – în 1949 contabil la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949, nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
4097. EŞANU, Iosif (fiul lui Moise) – directorul Spitalului Unificat din Petroşani, decorat în 1964 cu Medalia Muncii, iar în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a IV-a;
4098. ETINGER, Solomon – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Texo” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
4099. EZRI, Irina – de profesie magistrat, în 1950 numită secretar al comisiei electorale a regiunii Bihor (H.C.M. nr. 1058/3.3.1950);
4100. FADELMAN, Herman – în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în campania electorală naţională (Zahariuc 2012);
4101. FABIAN, Gheorghe (n. FRIEDMAN) – din 1948 contabil-şef la D.G.C.E. a M.I.C. M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
4102. FAERSTEIN, Sigra – în 1945 numită de ministrul Finanţelor impiegată în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4103. FAIBIŞ, Herşcu – din iunie 1945 angajat al Oficiului Economic Judeţean Vaslui (M.Of. nr. 140 din 28 iunie 1945, partea I-a, p. 5291; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
4104. FAIBIŞ, Jean – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Fălciu (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4105. FAIBIŞ, Moise – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
4106. FAIERSTEIN, Iacob – ilegalist, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1911, sub numele “Iakov Faerstein”);
4107. FAIERŞTAIN, Moisă – în martie 1945 numit de către ministrul Justiţiei judecător de şedinţă la Tribunalul Baia (M.Of. nr. 70 din 26 martie 1945, partea I-a, p. 2262);
4108. FAIMAN, Tiberiu – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Severin (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4109. FAINBLATT, Baruh – în aprilie 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului Tulcea (M.Of. nr. 96 din 26 ar. 1945, partea I-a, p. 3424);
4110. FAINBLATT, Haim – în aprilie 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului Tulcea (M.Of. nr. 96 din 26 ar. 1945, partea I-a, p. 3424);
4111. FAIVEL, Moritz (n. 3.IV.1913) – membru de partid din 1945 (dosar F/1 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4112. FALICOVITS, Etelca (n. 26 mai 1907) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1932, decorată în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a (dosar F/4 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
4113. FALIKOVITS, Moricz (uneori transcris şi Mauriciu Falicovits) (n. 2 sept.1908) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1927, decorat în 1979 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979) (dosar F/3 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4114. FALL, Iuliu – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1955);
4115. FANKOVITS, Emilian – în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Sighet (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10617);
4116. FANCSALI, Adalbert (fiul lui Moise) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4117. FARCHY, Maurel (n. 23 martie 1900) – comunist, membru de partid din noiembrie 1944, preşedinte şi respectiv vicepreşedinte al comunităţii evreieşti din Bucureşti în anii ’50 (Rosen 1990: 87) (dosar F/9 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
380
4118. FARCHY, Renée (1904-1957) – militantă comunistă, incinerată la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 126);
4119. FARKAS, Carol (fiul lui Martin) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4120. FARKAS, Erna (fiica lui Petru) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4121. FARKAS, Mauriţiu (fiul lui Samoilă) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4122. FARR, Iacob (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4123. FAULHABER, Oscar – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1979;
4124. FAY, Luiza – în iunie 1945 încadrată ca dactilografă la Poliţia oraşului Tg. Mureş (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128);
4125. FAYER, Luisa – în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Suceava (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9542);
4126. FAZEKAS, Irina (fiica lui Emeric) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4127. FAZEKAS, Suzana (f. Margit ROZEMBERG) (10.IV.1902 – 12.XII.1984 România) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1931 (dosar F/22 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4128. FĂINARU, Lupu – cu fiţă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 307/1952, nr. inv. 533);
4129. FĂINARU, Sandu – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Bacău a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4130. (?) FEHER, Adalbert – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 72/1956;
4131. (?) FEHERVARI, Dezideriu – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (1954);
4132. FEIERSTEIN, Moise – judecător, în 1947 era desemnat de ministrul de Finanţe membru al Comisiei de Apel Fiscale de pe lângă Administraţia Financiară Baia (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3533);
4133. FEIGA, Bercu – croitor; în august 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Huşi (M.Of. nr. 179 din 9 august 1945, partea I-a, p. 6949);
4134. FEIGL, Megik-Margareta (n. 22 iulie 1911) – membră de partid din 1946 (dosar F/28 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4135. FEIL, Lucian (fiul lui Matei) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4136. FEIMER, Matei – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.144/1965;
4137. FEITH, F. Eric – decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964;
4138. FEJER, A. Ladislau – în 1972 corespondent local în judeţul Sălaj al ziarului în limba maghiară Elore, decorată cu Ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Preşedinţiei Consiliului de Stat nr. 337 din 4 sept. 1972;
4139. FELD, Adalbert – în 1948 numit de ministrul Industriei tehnician-şef al Întreprinderii locale Lugoj de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
4140. FELD, Moze – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt “Nicolina” din Iaşi (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4141. FELDMAN, H.S. – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
4142. FELDMAN, Izu (n. 20 apr. 1912) – membru de partid din 7 nov. 1944, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (dosar F/33 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
4143. FELDMAN, Mihai Francisc – cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (4/1953);
381
4144. FELDMAN, Paula – în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe şefă de serviciu în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
4145. FELDMAN, Saie – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8008);
4146. FELDMAN, Ştefan (fiul lui Ludovic) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4147. FELDMAN, Teodor (fiul lui Ludovic) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4148. FELDMAN, Victor – cu fişă de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosar 30/1947);
4149. FELDSOHN, Miriam – în 1949 responsabilă cu statul de salarii la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949, nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
4150. FELEA, A. Emil – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 58/1979;
4151. FELEA, Iosif (n. FELLER, fiul lui Leon şi Debora) (12.I.1909 – VII.1985) – membru de partid din 1944 (dosar F/35 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); căs. cu Clara;
4152. FELIX, Bercu Riven (n. 14 martie 1906) – membru de partid din 1947 (dosar F/37 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4153. FELKER, Victor – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de de Drojdie comprimată din Seini, Satu-Mare (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
4154. FELSNER, Roza (n. 14 iulie 1907) – membru de partid din 1945 (dosar F/38 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4155. FELTER, Boris – decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a, probabil ilegalist;
4156. FERARU, Litman – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al Întreprinderii “Zimbrul” din Roman (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4157. FERARU, Sami (în alte documente FIERARU, zis şi Samy, Milu, Miluţ, fiul lui Ştrul) (1924-2007) (a locuit în P-ţa Romană nr. 9 din Bucureşti) – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (118/1951), decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4158. FERARU, Ţili – fiica lui Ianoş; decorată în 1964 cu Ordinul Muncii” cls. III-a;
4159. FERCH, Gh. Oscar – decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964;
4160. FERENCZY, Vilma (n. 17 febr. 1899) – membră de partid din 1947 (dosar F/45 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4161. FEŞTILA, Aurel S. (fiul lui Isidor) – etnolog, filatelist din Baia Mare, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4162. FEUERSTEIN, Maximilian – membru de partid, şeful Serviciului Muncă şi Salarii la Întreprinderile Grafice Timişoara în anii ’50 (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 615);
4163. FEYNS, Marcel – în 1949 membru în conducerea S.C.S. “Metal Import”, cu drept de semnătură pentru director (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 429);
4164. FEYNS, Silvia – după război, până în iunie 1948, dactilografă principală în centrala Ministerului Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 145 din 26 iunie 1948, partea I-a, p. 5386), apoi la Regia Monopolului Cărţilor Ilustrate de pe lângă Direcţia Culturală a ministerului (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5142);
4165. FICLIS, Mihai – cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a CC al PCR (1952);
4166. FIDLER, Emilian – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (53/1954);
4167. FII, Carol (fiul lui Ioja) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4168. FILDERMAN, A. Lazăr (n. 8.IV.1890) – farmacist, în 1945 preşedinte al C.D.E. Focşani (Dogaru 2010: 71);
382
4169. FILDERMAN, A. Lupu – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Focşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
4170. (?) FILIP, Egon – după război desenator-şef la Direcţia Culturală a Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p. 3758);
4171. FILIPOVICI, Alexandru (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4172. FILISTER, Iosif – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (118/1951);
4173. FINCHELESCU, Leiba – în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Vaslui (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
4174. FINCHELSTEIN, B. Isac – în anii ’60 în centrala Ministerului Energei Electrice;
4175. FINCHELSTEIN, Froim (3.V.1915 – 2.X.1978 Bucureşti) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1935 (dosar F/50 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4176. FINCHELŞTEIN, Froichi – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8008);
4177. FINCHELSTEIN, Wliam – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Iaşi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4178. FINCHELŞTAIN, Beca – funcţionară la primăria Bârlad după 1944 (Zahariuc 2009: 215);
4179. FINKELSTEIN, Beniamin (n. 6 apr. 1897) – membru de partid din 1944 (dosar F/51 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4180. FINKELSTEIN, Aneta – cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (6/1957);
4181. FINKELSTEIN, Gustav (n. 1889) – după 1944 funcţionar în administraţia locală a oraşului Bârlad;
4182. FINKELSTEIN, Horea – în 1971 şef de secţie la Cooperativa “Chimica” din Bucureşti; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4183. FINKELSTEIN, B. Isac – angajat al Ministerului Energiei Electrice în anii ’50-’60; decorat cu Medalia Muncii (Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 972 din 8 dec. 1966);
4184. FINKELSTEIN, Isidor – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4185. FINKELSTEIN, Louis – în aprilie 1945 îi înceta detaşarea de la I.C.S. la Subsecretariatul Organizării Statului, al Statisticii şi Inventarului (M.Of. nr. 84 din 11 apr. 1945, partea I-a, p. 2944);
4186. FINKELSTEIN, W. – în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului de Avocaţi Iaşi (M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9696);
4187. FINŢI, Iudith “Dita” (n. FRUCHTER) – membră de partid; artist plastic; referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 66/1973;
4188. FIROIU, Vasile (n. Willi FAINŞTEIN) (27.XII.1911 Brăila – 1975 Bucureşti) – în perioada interbelică ziarist la Zorile, Gazeta, Personal, Curentul (unde a fost chiar şeful de cabinet al directorului Pamfil Şeicaru), după război ziarist (revista Argeş) şi publicist în Piteşti (Kuller 2008a: 146; Solomovici 2003: 161); incinerat;
4189. FIRU, Jean – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 3/1964, vol. II;
4190. FISCHBACH, Ionas Herman (n. 26 oct. 1896) – membru de partid din 1946 (dosar F/54 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4191. FISCHEL, Heinek Haim (n. 10 febr. 1896)
4192. FISCHER, Adalbert (22.I.1904 – 20.II.1982 România) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1932, (dosar F/57 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
383
4193. FISCHER, Alexandru – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul Economic judeţean Hunedoara (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
4194. FISCHER, Alexandru – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului director al Oficiului Economic Judeţean Satu-Mare (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
4195. FISCHER, Carol (fiul lui Riven) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4196. FISCHER, Ernestina (n. 21 apr. 1913) – membră de partid din 1945 (dosar F/58 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4197. FISCHER, Ervin – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei administrator al S.A.R. “Bohn” şi respectiv director al întreprinderii “Union” din Jimbolia, Timiş (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343; M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
4198. FISCHER, Eugen (7.VII.1902 – VII.1984 România) – membru de partid din 1945 (dosar F/59 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4199. FISCHER, Leon (n. 5 nov. 1914) – membru de partid din 1944 (dosar F/60 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4200. FISCHER, Paul (n. 25 martie 1908) – membru de partid din 29 aprilie 1945 (dosar F/61 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4201. FISCHER, Ştefan – cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR în anii ’50;
4202. FISCHER, ? – participant la şedinţa plenară a organizaţiei de partid a M.A.E. în 1952 (v. stenogramele reproduse în Fl. Constantiniu 2003: 178);
4203. FISCH(H)OFF, Irina (n. Iren) (1914-2005) – activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (84/1953); a locuit până la sfârşitul vieţii în Bucureşti, Bd. Kiseleff nr. 14;
4204. FIŞMAN, Eidia – în 1955-1956 asistent de bază de limbă rusă la I.P.B. Bucureşti (I.P.B. f.a., p. 56);
4205. FISCHMAN, Hanta Elena (n. 2 apr. 1923) – membră de partid din 1945 (dosar F/62 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4206. FISCHMAN, Hugo (n. 2 nov. 1919) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1936 (dosar F/63 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4207. FISCHMAN, Mendel – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 11/1976, 9/1983, 21/1980 şi 14/1988;
4208. FISCHMAN, Moise – în iulie 1945 numit funcţionar al primăriei Briceni, Hotin (M.Of. nr. 153 din 10 iulie 1945, partea I-a, p. 5832);
4209. FISCHMAN, Viorel Mircea (26.IV.1917 – 13.I.1981) – membru de partid din 1945 (dosar F/65 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4210. FIŞER, Friderich – în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa II Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127);
4211. FIŞER, Simion – decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a;
4212. FITZIG, Iulian (fiul lui Iancu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4213. FLACHS, Nicolae – în 1948 membru al filialei judeţene Covurlui a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4214. FLAGEL, Isidor – aprod la Tribunalul Suceava (M.Of. nr. 63 din 15 martie 1946, partea I-a, p. 2316);
4215. FLECHTENMACHER, Alexandru – din 1945 supraveghetor lucrări la Direcţia Dunării maritime a Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4786);
384
4216. FLECHTENMACHER, Richard – după război numit judecător la Tribunalul Constanţa (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3534);
4217. FLINKER, Ernest Maria – în 1948 era controlor administrativ la Inspectoratul Muncii R.-Sărat (M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 6009);
4218. FLISS, Isac – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei şi Comerţului preşedinte al C.A. al S.A.R. “Uzinele Textile Române Trebisch” din Bucureşti (M.Of. nr. 5 din 7 ian. 1948, partea I-a, p. 110);
4219. (?) FLORESCU, Aurel – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 189/1952, nr. inv. 527);
4220. FLORESCU, Iosif (fiul lui Frantz) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4221. FLORESCU, Isabela (fiica lui Heinrich) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4222. FLORESCU, Nely (Germaine) – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 11/1976;
4223. (?) FLORESCU, H. Nicolae – funcţionar C.S.P., decorat prin Decretul nr. 423 din 15 iulie 1963 cu Medalia Muncii;
4224. FLORIAN, Aurel (fiul lui Ludvig) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4225. FLORIAN, Sergiu – din 1946 responsabil presă şi propagandă în cadrul C.D.E. Vaslui (Zahariuc 2010 II); probabil Sergiu Florian (n. Rosenberg, fiul lui Avraham şi Clara) (1918 – 1985 Herzlya, Israel);
4226. FLORISI, August (fiul lui Rudolf) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4227. (?) FOCHT, Iuliu (n. 7.II.1910), membru de partid din nov. 1944 (dosar F/83 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4228. FOGEL, Adolf – în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
4229. FONEA, Evelin (1931 Dorohoi – 2004 Bucureşti) – responsabil de presă în cadrul Ministerului Culturii în anii ’60 (co-editor al anuarului Călăuza Bibliotecarului), biblioteconomist la Biblioteca Centrală de Stat, publicist, după 1990 redactor la Realitatea Evreiască; soţia lui Max Fonea;
4230. FONI, Iancu (fiul lui Failişi (Faibiş?, n.n.) şi Janeta) – medic, membru P.M.R. Iaşi, în septembrie 1949 menţionat într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 200); în 1966 publica lucrarea “Imponderabilitatea”;
4231. FONSTEIN, Rozi – în 1948 numită stenodactilografă-şefă în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5970);
4232. FORIŞ, Rudolf – în 1949 era şofer în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
4233. FORSCHMIDT, Osias – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Încălţăminte nr. 6 din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4234. FOTO, I. Iosu – din jud. Prahova, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a;
4235. FRANCHE, Oscar (fiul lui Adolf) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 144/1956; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
4236. FRANCISCOVICI, Oscar – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 11/1976;
4237. FRANCIUC, (Leon) Ştefan – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4238. FRANK, I. Bela – decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
4239. FRANK, Tiberiu (fiul lui Dezideriu) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
385
4240. FRATER, Iosif – şef de birou în cadrul Primăriei Oradea în 1945 (A.N.-D.J.BH, fond Comitetul jud. Bihor al P.S.D., dosar nr. 77/1947, f. 172-175, apud Ţârău 2002: 177);
4241. FRATER, G. Ida – din Oradea, decorată în 1967 (Decretul 604 din 26 iunie) cu titlul “Învăţător emerit al R.S.R.
4242. FREIFELD, Emil (1926 – 8.VI.2008, Bucureşti) – de la sfârşitul anilor ’50 procuror la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie (Cajal şi Kuller 2004: 333, etc.);
4243. FRENKEL, ? [Fränkel?] – fostă sionistă, după august 1944 militantă comunistă şi şefa cadrelor la C.D.E. Bucureşti în prima jumătate a anilor ’50; emigrată în Israel (Rosen 1990: 82 corob. cu 97; preluat şi în Solomovici 2003: 175-6); probabilă identitate cu ilegalista Itta Frenkel menţionată de Solomovici (2001 I: 195);
4244. FRENKEL, ? – şef de birou cu grad de căpitan în cadrul Direcţiei de Informaţii a Armatei, menţionat în memoriile lui Titu Simon (v. Solomovici 2003: 472, 473);
4245. FRENKEL, Aurel – numit, după naţionalizare, director al Ţesătoriei “Bistriţa” din Bacău, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344), până în februarie 1949 (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1473);
4246. FRENKEL, Desideriu (n. 16.X.1878) – ilegalist, decedat în 1945 (dosar F/108 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4247. FRENKEL, Paula – în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9539);
4248. FRENTZ, Gheorghe – croitor; în august 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Huşi (M.Of. nr. 179 din 9 august 1945, partea I-a, p. 6949);
4249. FREUND, Henrich (n. 13.X.1922) – membru de partid din 1946 (dosar F/109 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4250. FREVELINC, Iosif – condamnat la 3 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 27 noiembrie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
4251. FRIDENTAL, Şlomo (n. Şlioma) (13.XI.1907 Zguriţa, Soroca – 14.VIII.1999 Iaşi) – prozator instrumentalizat de regimul comunist;
4252. FRIDMAN, Bernard – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Piatra Neamţ (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
4253. FRIDMAN, Cecilia – în iulie 1945 numită prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în oraşul Timişoara (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127);
4254. FRIDMAN, Ita – în 1948, după naţionalizare, numită de ministrul Industriei directoare a întreprinderii “Arly” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
4255. FRIDMAN, Jean – din 1947 farmacist la Direcţia Dunării Maritime a Ministerului Comuncaţiilor (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4786);
4256. FRIDMAN, Salamon – din jud. Bihor, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a;
4257. FRIED, David (fiul lui Martin) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4258. FRIED, Samoilă (n. 7 iulie 1908) – membru de partid din 1945) (dosar F/110 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4259. FRIEDLER, Zoltan (n. 10 ian. 1911) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1936, (dosar F/111 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4260. FRIEDMAN, Alexandru – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la fabrica de ciorapi “Standard” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
386
4261. FRIEDMAN, Dezideriu – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 53/1966;
4262. FRIEDMAN, Eugen (fiul lui Ilie) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4263. FRIEDMAN, Gh. Elisabeta – decorată în 1967 cu ordinul Medalia Muncii;
4264. FRIEDMAN, Ghitla (n. STERN) (n. 9 sept. 1919) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1939 (dosar F/112 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4265. FRIEDMAN, Herman – în 1949 era controlor-revizor al Ministerului de Finanţe în judeţul Constanţa (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 323);
4266. FRIEDMAN, Iuliu (26.VII.1906 – 15.XI.1980) – membru de partid din 1945 (dosar F/113 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4267. FRIEDMAN, Marcel – secretarul general al Federaţiei Române de Baschet între 1950 şi 1958530;
4268. FRIEDMAN, Maria (fiica lui Ignaţiu) (30.X.1904 – 18.XI.1985) – membră de partid din 1945, decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a (dosar F/114 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4269. FRIEDMAN, Nandor – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Ulei “Flacăra” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4270. FRIEDMAN, Nicolae – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt “Moldova”, jud. Baia (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
4271. FRIEDMAN, Şmil Solomon (n.13dec. 1900) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1925 (dosar F/115 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 15);
4272. FRIEDMAN, Ştefan – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la fabrica de bere “Dreher Hagenmacher” din Oradea (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
4273. FRIEDMANN, Alexandru – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt “Recea Criştur” din jud. Someş (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
4274. FRISCHER, Paul – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
4275. FRIZE, Versavia – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4276. FRODA, M. Alexandru (n. WEITZENDORF) (1894-1973) – inginer, matematician, membru de partid, cadru didactic la Universitatea Bucureşti; decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 635 din 13 oct. 1964 (v. şi Kuller 2008a: 156-7);
4277. FROIMOVICI, Ernestina – în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegată la Oficiul Economic judeţean Roman, în 1947 reconfirmată în funcţie de ministrul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
4278. FROIMOVICI, Isac “Ion” – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul Economic judeţean Fălciu (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
4279. FRONESCU, Octavian (FRIOMOVICI) – după război şef de birou la Monetăria Naţională (M.Of. nr. 161 din 15 iulie 1948, partea I-a, p. 5902);
4280. FROST, Ozias – în 1950 funcţionar în Ministerul Metalurgiei şi Industriei Chimice (Duţi et al. 2002: 90);
4281. FRÖHLICH, Haralambie (fiul lui Gerşon) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4282. FRÖHLICH, Maria Reghina (fiica lui Vilhelm) – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
530 V. http://www.frbaschet.ro/federatie/despre-federatie/istoric-secretari.
387
4283. FRÖHLICH , Max – în conducerea C.D.E. Sibiu după război (Strătuţiu 2005: 13); în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Sibiu (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4284. FROIM, Iosif (probabil topică inversată) – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 307/1952);
4285. FRUCHLING, Aron – în 1948 membru C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
4286. FRUCHTER, Mihai – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 55/1976;
4287. FRUCHTER, Moritz (fiul lui Iosif şi Regina) – inginer, membru P.M.R. Bucureşti, în 1950-1952 asistent la Facultatea de Metalurgie a I.P.B., în septembrie 1949 era menţionat sub numele eronat dactilografiat “Meritz Fruhter” într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 200); ulterior emigrat în Israel;
4288. FRUCHTMAN, Aneta – controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizată în oct. 1948 la Administraţia Financiară judeţeană Iaşi (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
4289. FUCHS, Betty (fiica lui Saia) – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4290. FUCHS, Dezideriu – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la Fabrica de Cherestea “Fuchs Herman” din Moineriu, Maramureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3431);
4291. FUCHS, German – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la Fabrica de Cărămizi “Fuchs David” din Sighetu Marmaţiei (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3431);
4292. FUCHS, Sebastian – până în august 1948, când este suspendat din funcţie, agent administrativ la Administraţia Financiară TimişTorontal (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7075);
4293. FUCHS, Ştefan – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
4294. FUHRMANN; Mozes – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de spirt “Suceviţa” din Suceava (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4295. FUNDOIANU, Oscar – în 1946 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de supraveghere la vopselăria “Cămila” din Iaşi (M.Of. nr. 233 din 8 oct. 1946, partea I-a, p. 10866);
4296. FURMAN, Adolf – în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa 5 Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127);
4297. FURMAN, Teofil – în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa 5 Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127);
4298. FÜLÖP, Ernst (fiul lui Sigismund) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4299. FÜLÖP, Ester (fiica lui Carol) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4300. FÜLÖP, Suzana (16.IV.1909 – 10.III.1980) – (dosare F Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4301. GAAL, Gavril – membru de partid; în decembrie 1945 numit de către ministrul Educaţiei Naţionale profesor suplinitor la Facultatea de Filosofie şi Sociologie a Universităţii de Stat cu predare în limba maghiară din Cluj-Napoca (M.Of. nr. 296 din 29 dec. 1945, partea I-a, p. 11192); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 172/1956;
4302. GABE, Herbert Davidovici (alias “Carles”) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1749); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
388
4303. GABOR, Iosif (n. GALANDAUER) – cu dosar de cadre la secţiile Economică (dosare anexe, u.a. 25/1953, nr. inv. 63), respectiv Organizatorică ale C.C. al P.C.R. în anii ’50;
4304. GAL, Margareta (fiica lui Iuliu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4305. GAL, Moise – condamnat la 3 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 8 dec. 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
4306. GAL, Ştefan – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
4307. GALL, Andrei (n.15 nov. 1901) – membru de partid din 1945 (dosar G/18 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4308. GALL, Coloman (n. 14nov. 1899) – membru de partid din 1944 (dosar G/19 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4309. GALL, Emeric (n. 9 iul. 1897) – membru de partid din 1945 (dosar G/20 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4310. GALL, Iosif – decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951); posibilă identitate cu “Gall Iosif Ivanovici”, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 692);
4311. GALL, F. Iuliu(s) – de la începutul anilor ’50 în aparatul economico-financiar al sistemului comunist, în anii ’60 şef serviciu în centrala Ministerului Energiei Electrice; cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 16/1951);
4312. GALL, Mihai – la sfârşitul anilor ’60 activist al comitetului judeţean Covasna al P.C.R., decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
4313. GALL, Stefan – după epurarea aparatului judiciar local, prim grefier la Tribunalul Cluj (M.Of. nr. 83 din 8 apr. 1948, partea I-a);
4314. GALL, Ştefan (fiul lui Samoilă) (15.II.1911 – 6.X.1982) – membru de partid din 1945, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a) (dosar G/19 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 67/1961;
4315. GALL, Stefania – referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 29/1966;
4316. GALOTI-PAUKER, Henriette – referentă în centrala C.A.S.B.I. (1945-1947) (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4785);
4317. GALPAL, Susana (fiica lui Iosif) – decorată în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4318. GAMŞIEVICI, Idel – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Ulei “Prutul” din Galaţi (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546)
4319. GANCZ, Terezia(14.IV.1903) – membră de partid din 1945 (dosar G/27 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4320. GANDELMAN, Faivel – în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul Economic judeţean Timiş-Torontal (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7876; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9543);
4321. GANDELMAN, Roza – din 1953 asistent limba rusă la I.P.B., după 1955 probabil transferată, în 1966 reîncadrată pe acelaşi post, pensionată în 1970 cu grad de lector (I.P.B. f.a., pp. 53, 57, 62, 76, 85);
4322. GANE, Horia (n. Herman ROŞU-GUTMAN, fiul lui Şmuel (alias Samoil) şi Fani) (10.IV.1936 Scăieni, Prahova – 6.VII.2004 Bucureşti) – membru de partid, absolvent al Universităţii Muncitoreşti din Bucureşti (1958), apoi bibliotecar la Şantierul naval din Olteniţa, director al Bibliotecii Raionale din Urziceni, activist cultural la Bacău şi corector la revista Ateneu, ulterior funcţionar al F.C.E.R. (1976-1981); colaborator la Luceafărul, Ateneu, Steaua, Tribuna, Contemporanul, România literară, etc.
389
4323. GANEA, Tudor (n. GOLDENBERG) (1922 Bucureşti – 1971 S.U.A.) – matematician; membru de partid, cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 67/1955; emigrat la începutul anilor ’60, stabilit în S.U.A.;
4324. GANTZ, Bernat (n. 27 martie 1908) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1932 (dosar G/29 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4325. GANTZ, Tereza (n. KARPELES, 14.IV.1903 Lunca Bradului, Mureş) – ilegalistă, membru de partid din 1939, după război activistă de partid în judeţul Harghita;
4326. GARCEA, Alexandru (n. GOLDENBERG) – în perioada comunistă funcţionar în cadrul oficiului juridic al Academiei R.P.R. (Cajal & Kuller 2004; Kuller 2008a: 440);
4327. GASTNER, Alexandru – în 1948 era impiegat la Administraţia Financiară Bucureşti, sectorul II Negru (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
4328. GAZDOVITZ, Nicolae – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de drojdie comprimată din Seini, Satu-Mare (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
4329. GÂTLAN, Isidor – în 1948 numit membru al conducerii nou-înfiinţatei cooperative agricole “30 Decembrie” din Bârlad (Zahariuc 2012);
4330. GEBER, Arthur – în 1948 membru al filialei judeţene Rădăuţi a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4331. GECZO, Iosif – activist local de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1951);
4332. GEDEON, Marga – în 1948 era dactilografă principală în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 189 din 17 aug. 1948, partea I-a, p. 4696);
4333. GEICA, Ludmila (fiica lui Elizei) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4334. GELBERG, Desideriu – în nov. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Oradea (M.Of. nr. 262 din 15 nov. 1945, partea I-a, p. 9981);
4335. (?) GEIER, Alfred – în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o listă de persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973, care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
4336. GEIGER, I. Erna-Marie – decorată în 1967 cu ordinul “Meritul Cultural” clasa a V-a;
4337. GELES, Radu – referent titular în centrala C.A.S.B.I. (1945-1947) (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4785);
4338. GELLER, David – din nov. 1944 judecător la Judecătoria mixtă Suceava (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026);
4339. GELLER, Hirşin (fiul lui Aron) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4340. GELIUC, Adolf (n. 24 aug. 1902) – membru de partid din 1945 (dosar G/44 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4341. GELLISZ, Sandor – după război membru în comitetul de conducere al C.D.E. Oradea (C. Crăciun 2007: 179-80);
4342. GEORGESCU, Emilia Alice – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 55/1956;
4343. GENADT, David – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 53/1966;
4344. GENADT, Martin (n. 2 iunie 1909) – membru de partid din 1946 (dosar G/46 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4345. GEORGESCU, Julieta în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
4346. GEORGESCU, Matilda (12.XI.1900 – 30.VI.1989 România) (n. ALTAR? v. supra) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1929 (dosar G/55 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
390
4347. (?) GERE, Iosif – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4348. GERE, I. Rozalia (11 febr. 1894) – din Timişoara, membră de partid din 29 martie 1945, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a V-a (dosar G/61 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4349. GERŞL, Mauriţiu – după război controlor al D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri în judeţul Arad (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
4350. GIDOFALVI, Maria (fiica lui Samoilă) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4351. (?) GIROVEANU, Andrei (1919-1971) – ziarist, incinerat la crematoriul “Cenuşa”; fratele compozitorului Aurel Giroveanu (Engelberg)?;
4352. GHEDEON, Iosif (GEDEON) – activist de partid, deputat de Arad, din partea Uniunii Populare Maghiare (1946-1948) (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 748); în anii ’50 şefului filialei Timiş a C.C.S., cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1954);
4353. GHELBERG, Lora – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR;
4354. GHELBERG, Wilhelm – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Baia a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.OF. (partea I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4355. GHELBERG, Burah (n. 27 aug. 1916) – membru de partid din 1944 (dosar G/67 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4356. GHELBERG, Sora (n. 24 ian. 1888) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1936 (dosar G/68 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4357. GHELERTER, Regina – ilegalistă; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 213/1975; decorată aniversar prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a;
4358. GHELFAN, Rozalia (n. 30 ian. 1903) – membră de partid din 1941 (dosar G/69 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4359. GHEMENT, Odin – şef de serviciu la uzina mecanică de utilaje chimice “Griviţa” din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4360. GHEORGHIU, Iosif (n. BESEADOVSCHI; fiul lui Marc) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1967; decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4361. GHERAR, Moscu – până în 1950 în conducerea societăţii “Alimentara” (Duţu et al. 2002: 95);
4362. GHERŞIN, Gheorghe – în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
4363. GHERSEN, Ghersen – în iunie 1948 numit inspector administrativ la Inspectoratul general Administrativ al Circumscripţiei Iaşi (M.Of. nr. 135 din 14 iunie 1948, partea I-a, p. 5095);
4364. GHE(R)ŢLER, Victor – instalat de sovietici primar al oraşului Vaslui (29 august – 17 sept. 1944) (Zahariuc 2010 I şi 2009: 27);
4365. GHIDALY, Emil – din sept. 1948 era controlor-revizor al Ministerului de Finanţe în judeţul Someş (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316; M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438);
4366. (?) GHILEZAN, Zini – în 1948 membru al filialei judeţene Turda a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4367. GHIMBERG, Ilie (n. 4 dec. 1891) – membru de partid din 1945 (dosar G/92 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4368. GHIMBERG, Nathan (n. 18 aug. 1883) – membru de partid din 1947 (dosar G/83 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4369. GHIMIRIGIU, David – după război şef adjunct de birou la Administraţia Financiară a sectorului I Galben din Bucureşti (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
4370. GHITIŞ, Aron – condamnat la 6 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
391
Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ianuarie 1947 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil eliberat după 23 august 1944;
4371. GHIULA, Aurel (fiul lui Isidor) – agronom, decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4372. GHIZIC, Alex. – până în 1952 redactor responsabil al almanahului literar Iaşul nou (înlocuit din motive medicale)531;
4373. GIDALI, Olga (n. 27 apr. 1905) – membră de partid din 1932 (dosar G/91 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4374. GIDALI, Wilhelm (n. 4 sept.1904) – ilegalistcu stagiu recunoscut din 1931 (dosar G/92 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4375. GILBERT, I. Adalbert – inginer, după război membru al grupării revizioniste Bethar (Solomovici 2003: 182); director al Direcţiei Lucrări Speciale C.F.R. din cadrul Ministerului Transporturilor, apoi, timp de peste două decenii, director general al Întreprinderii Energoconstrucţia din subordinea Ministerului Energiei Electrice, ulterior Întreprinderea de Construcţii Hidroenergetice Bucuresti (viitorul I.S.P.H.), iar la sfârşitul anilor ’50 şeful şantierului la Lacul Bicaz; decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a, în 1966 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a II-a, în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) şi în 1972 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. I; cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 25/1953);
4376. GIORMĂNEANU, Silvia (n. ŢUPERMAN) – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 307/1952, nr. inv. 533);
4377. GIOSANU, Pasana (17 ian. 1907 Rusia – 27 nov. 1981] – scriitoare; ilegalistă, în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; după război membră P.C.R. şi U.F.D.R., cu articole în Scânteia şi Drumul Femeii;
4378. GIPS, Ghizi (probabil soţia ilegalistului Leonid Leiba Gips, v. infra) – din 1945 în conducerea U.F.A.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 380);
4379. GIPS, Leiba Leonid Şimovici zis “Leon” (n. 10 ian. 1894) – ilegalist (cu stagiu recunoscut din 1938); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1925); aflat şi pe lista Siguranţei în 1941 (v. intrarea “Cips Leon, Cavafii Vechi nr. 11); internat în 1940 în lagărul de muncă de la Miercurea Ciuc (A.N.I.C., fd. D.G.P., dosar nr. 104/1940, ff. 10-11); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a III-a (dosar G/9; Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în 1948, după naţionalizare, numit administrator unic la “Venus” Bucureşti (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1874);
4380. GLASBERG, B. – în 1945 în conducerea celulei din Cotu Negru a P.C.R. (jud. Tutova) (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945); probabilă identitate cu “Berman Glasberg”, prezent în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598)
4381. GLASBERG, Marcel – în febr. 1949 era membru în conducerea Oficiului Consiliului Tehnic Superior al Ministerului Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 30 din 5 febr. 1949, partea I-a, p. 1076);
4382. GLASER, Samuel – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Rădăuţi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4383. GLASMAN, Buium – în 1945 numit de ministrul Muncii preşedinte al comisiei interimare a Oficiului judeţean de Muncă Neamţ (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1945, partea I-a, p. 384);
4384. GLASTHAL, Leo – în 1946 era şef de birou la Prefectura judeţului Tutova (M.Of. nr. 167 din 26 iulie 1946, partea I-a, p. 6381);
4385. GLAUBER, Iolanda (19.I.1909 – 21.V.1984 România) – membră de partid din 1945 – (dosar G/97 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
531 Probabil acelaşi cu omonimul menţionat la http://www.romanianjewish.org/ro/carte2/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_05_24.html.
392
4386. GLAUBER, Leo (7.IX.1903 – 22.X.1977) – membru de partid din 1945 (dosar G/98 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4387. GLICMAN, Moise – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Vaslui (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4388. GLINERT, Iulius (fiul lui Isidor) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4389. GLUKMAN, L. Moris – decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964;
4390. GLÜKMAN, Moise – în 1948 era controlor în cadrul Administraţiei Financiare Vaslui (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5634);
4391. GLÜCK, Andrei – în 1948 numit de ministrul Industriei tehnician-şef al Întreprinderii locale Satu Mare de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
4392. GODEL, Meer – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de spirt “Moldova” din jud. Baia (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4393. GOLD, Elias – membru în coducerea C.D.E. Vaslui din 1946, responsabil de secţia/resortul juridic(ă) (Zahariuc 2010 II, V);
4394. GOLD, Iacob – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Apretura” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
4395. GOLD, Wolf (fiul lui Solomon) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4396. GOLDAN, Dan – în 1947 numit de conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Generale de Economii Sibiu (M.Of. nr. 160 din 16 iulie 1947, partea I-a, p. 6119);
4397. GOLDĂNBERG, Aron – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Vaslui (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4398. GOLDĂNBERG, Wyly – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 411/1952, nr. inv. 539);
4399. GOLDBERG, Isac Vladimirovici – în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. membru al Consiliului de Administraţie la fabrica de cauciuc “Cordatie” din Braşov (M.Of. nr. 244 din 21 oct. 1946, partea I-a, p. 11284);
4400. GOLDBERGER, I. Adalbert (n. Albert Goldberger; 1910, Zalău; fiul lui Wolf (Lupu) şi Reghina) – fratele demnitarului comunist Nicolae/Miklos Goldberger (v. supra); în 1941 croitor, ilegalist, aflat pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a];
4401. GOLDBERGER, Adolf – în mai 1946 preşedintele C.D.E. din plasa Cehul Silvaniei532;
4402. GOLDBERGER, Bela – în 1948 numit profesor de Educaţie Cetăţenească la Şcoala Juridică Populară de pe lângă Tribunalul Sălaj (M.Of. nr. 79 din 3 aprilie 1948, partea I-a, p. 2955);
4403. GOLDBERGER, Ernest (n. 23 iun. 1913) – membru de partid din 1945 (dosar G/105 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4404. GOLDBERGER, Fane – ilegalist, fost şef al serviciului tehnic al C.C. al U.T.C. în anii ’30, respectiv membru al organizaţiei de partid Braşov în timpul războiului, ulterior activist local de partid;
4405. GOLDBERGHER, Wilhelm – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de Ulei “Roman” din Roman (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546);
4406. GOLDEMBERG, Adela (n. Finchelstein-Rabinovici) (12.V.1909 – 20.XI.1985 România) – membră de partid din 1945 (dosar G/108 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
532 http://www.survivors-romania.org/text_doc/salaj_simleu.htm.
393
4407. GOLDEMBERG, Avram (n. 30.I.1910) – membru P.C.R. din 1930, funcţionar, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. II-a; propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (dosar G/110 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4408. GOLDEMBERG, Ernest (fiul lui Ernest) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4409. GOLDENBERG, Aron – casier general al C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
4410. GOLDEMBERG, Aurel – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului vicepreşedinte al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8008);
4411. GOLDENBERG, Arthur – din 1948 (după naţionalizare) conducător tehnic al fabricii “Forţa” (Rova)ovăţ (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4412. GOLDENBERG, D. – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Fortex” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341);
4413. GOLDENBERG, Enta – în 1948 membru al filialei judeţene Vaslui a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4) (inclusă în Kuller 2008a: 440);
4414. GOLDENBERG, Ernestina – până în februarie 1949 angajată a administraţiei exterioare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca dactilografă a Serviciul Judeţean Botoşani (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
4415. GOLDENBERG, Izu – în iulie 1948 membru P.M.R. şi responsabil al resortului organizatoric al C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
4416. GOLDENBERG, Lazăr – din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Teleorman (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9537);
4417. GOLDENBERG, Lola – din 1947 impiegată la Oficiul Economic judeţean Brăila (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695);
4418. GOLDENBERG, Lupu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al filaturii “Olga Bancic” din Zărăfoaia (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
4419. GOLDENBERG, Maer – în conducerea C.D.E. Vaslui din 1946, cu responsabilităţi organizatorice (Zahariuc 2010 II);
4420. GOLDENBERG, Marcu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef la “Apretura de Mătase Nr. 1” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
4421. GOLDENBERG, Mayer – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Gallia” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
4422. GOLDENBERG, Rebeca – din 1947 impiegată la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695);
4423. GOLDENBERG, Sarah – în 1948 angajată stenodactilografă în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 208 din 8 sept. 1948, partea I-a, p. 2332);
4424. GOLDENBERG, Ţivia/Ţilly (28.XI.1905 – 24.V.1976 România) – membră de partid din 1945 (dosar G/109 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4425. GOLDENBERG, Valentina – doctoriţă, martor al acuzării în procesul lui H. Zilber din 1954 (Solomovici 2004: 211; Kuller 2008a: 440);
4426. GOLDENBERG, ? – magistrat din Iaşi inclus în “Lista neagră – colaboraţionişti şi schingiuitori” (în Ioniţiu 1982, partea a XVIII-a);
4427. GOLDENBERG-Şerban, Niuma (d. 2002) – inginer, şef de secţie la ICECHIM în anii ’60, decorat cu Premiul de Stat;
4428. GOLDENSTEIN, Avram – în 1948 numit cenzor supleant în conducerea nou-înfiinţatei cooperative agricole “30 Decembrie” din Bârlad (Zahariuc 2012)
4429. GOLDENSTEIN, Clara – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
4430. GOLDENSTEIN, Henry – subprefect de Bârlad după 23 august 1944 (A.N.I.C. inventar 3059, secţia Administrativ-Politică a C.C al P.C.R., u.a. nr. crt. 14/1944, p. 16 în inventarul online);
394
4431. GOLDENSTEIN, A. Simon – farmacist militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
4432. GOLDFADEN, Benjamin – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt din Târgovişte (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4433. GOLDFARB, Valentin – controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la Administraţia Financiară a sectorului II Negru Bucureşti (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
4434. GOLDFEIN, Bercu – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4435. GOLDHAMER, M. – în 1948 membru al C.C. al C.D.E. (Zahariuc 2012);
4436. GOLDHAMER, Arnold – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de Spirt din Beiuş, Bihor (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
4437. GOLDHAMMER, Eduard (fiul lui Arpad) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4438. GOLDHIRSCH, Samoil – în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
4439. GOLDMAN, Isabella – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 307/1952, nr. inv. 533);
4440. GOLDNER, Alexandru – în 1948 membru al filialei judeţene Timiş-Torontal a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4) (acelaşi în Kuller 2008a: 440?);
4441. GOLDNER, Carol-Andrei (n. 8 febr. 1917) – membru de partid din 1945 (dosar G/113 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4442. GOLDNER, Charlotte – în 1948 membru al secţiei judeţene Arad a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.OF. (partea I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4) (aceeaşi în Kuller 2008a: 440?);
4443. GOLDNER, Elisabeta (n. 26 dec. 1908) – membră de partid din 1945 (dosar G/113 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4444. GOLDNER, Irina (n. 23 sept. 1916) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1937 (dosar G/111 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4445. GOLDSCHMIDT, Maria (fiica lui Iosif) – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4446. GOLDSFARB, B. – în 1945 membru al secţiei litere-filosofie a A.R.L.U.S. Bârlad (Ion N. Oprea 2007: 30);
4447. GOLDSFARB, Milian (fiul lui Zalic) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4448. GOLDSTEIN, Amalia – în 1949 şefă de secţie la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949, nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
4449. GOLDSTEIN, Avram – în 1945 numit de ministrul Finanţelor impiegat în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4450. GOLDSTEIN, Bernard (n. 21 martie 1875) – membru de partid din 1945 (dosar G/119 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4451. GOLDSTEIN, Beti (n. 11 iunie 1906) – membră de partid din 1947 (dosar G/120 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4452. GOLDSTEIN, David – până în februarie 1949 angajat al administraţiei exterioare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca maistru atelier al Serviciul Judeţean Covurlui (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
4453. GOLDŞTEIN, David – din noiembrie 1946 electrician în centrala Ministerului Informaţiilor (M.Of. nr. 270 din 21 nov. 1946, partea I-a, p. 12086);
395
4454. GOLDSTEIN, Emil – în 1948 membru al filialei judeţene Tutova a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4455. GOLDSTEIN, Eugen – decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4456. GOLDSTEIN, Gertrude – în mai 1945 angajată ca stenodactilografă translatoare în centrala Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905);
4457. GOLDSTEIN, Hany – medic la Spitalul nr. 12 Bucureşti, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4458. GOLDSTEIN, Hascal (fiul lui Froim) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4459. GOLDŞTEIN, Heim – în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
4460. GOLDSTEIN, Henry (2.VI.1912 – 23.VIII.1984) – membru de partid din 1944 (dosar G/116 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4461. GOLDSTEIN, Isidor (fiul lui Isac) (n.13nov. 1912) – membru de partid din 1946, decorat în 1964 cu Medalia Muncii (dosar G/117 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4462. GOLDSTEIN, Iţic Iosif (n. 2 oct. 1908) – membru de partid din 1945 (dosar G/121 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4463. GOLDSTEIN, Iţic – în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe ajutor contabil în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
4464. GOLDSTEIN, Liba Ruhla(n. 3 sept. 1909), membru de partid după război;
4465. GOLDSTEIN, Lică – în 1948 numit membru al conducerii nou-înfiinţatei cooperative agricole “30 Decembrie” din Bârlad (Zahariuc 2012)
4466. GOLDSTEIN, Lupu (1899-1955) – fratele notoriului terorist Max Goldstein (atentatul asupra Senatului), la rândul său militant comunist, privilegiat al sistemului după august 1944; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
4467. GOLDSTEIN, Marcel – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al Fabricii de Tricotaje din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
4468. GOLDSTEIN, Marcu – din 1948 om de serviciu la Direcţia Administrativă a Ministerului Industriei şi Comeţului (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1874);
4469. GOLSTEIN, Mendel – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Sapitex” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
4470. GOLDSTEIN, Mircea (Moritz) (18.II.1917 – 1987) – ilegalist (dosar G/115 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4471. GOLDSTEIN, Osias – în ian. 1949 numit de ministrul Industriei tehnician-şef al I.P.E.I.L. Buzău (M.Of. nr. 12 din 15 ian. 1949, partea I-a, p. 567);
4472. GOLDŞTEIN, Paul – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Ţesătoriile Reunite” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
4473. GOLDSTEIN, Solomon Sandu (n. 5 martie 1905) – ilegalist cu stagiul recunoscut din 1926 (dosar G/118 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4474. GOLDSTEIN HOLLO, Veronica – în ani ’50-’60 redactor al ziarul Banyavideki Faklya din regiunea Baia Mare;
4475. GOLDŞTAIN, Mendel – în 1948 membru al C.D.E. (Focşani?) (Zahariuc 2012);
4476. GOLSTIAN, M. Solomon – decorat prin Decretul nr. 15 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4477. GOMBOŞ, Moise Mihai (n. 1914) – preşedintele colegiului P.M.R. pe Regiunea Autonomă Maghiară (1958-1968), membru P.C.R. din 1941, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;
396
4478. GONDA, Roza – stenodactilografă la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21) – soţia lui Gheorghe Gonda (căreia Andrei Strihan îi evocă prenumele Ani);
4479. GORNIC, Sever (fiul lui Moise) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4480. GOTESMAN, Ladislau – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Odorhei (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4481. GOTTLIEB, Avram (n. 25 apr. 1907) – membru de partid din 1944 (dosar G/129 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4482. GOTTLIEB, Erzsebet (fiica lui Petru) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4483. GOTTLIEB, Paul – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Păianjen” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
4484. GRANER, Francisc (n. 18 sept. 1907) – membru de partid din 1945 (dosar G/131 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4485. GRAUR, Martin – din 1947 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 286 din 13 dec. 1945, partea I-a, p. 10878);
4486. GRAUR, ? – doctor, în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
4487. GRÂNARU, Marcel – în 1948 membru al filialei judeţene Brăila a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4488. GRILL, Petre – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de Zahăr “Desrobirea” din Braşov (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546)
4489. GRIM, Carol (n. 19 oct. 1896) – membru de partid din 14 dec. 1944 (dosar G/147 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4490. GRIMBERG, Adolf – în 1949 şef de secţie la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949, nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
4491. GRIMBERG, Antoaneta – în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Bacău (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
4492. GRIMBERG, Herşcu – în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui
4493. GRIMBERG, Arion – în 1945 numit de ministrul Finanţelor agent administrativ stagiar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Tutova (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833); A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
4494. GRIMBERG, Moisă – în septembrie 1944 în conducerea organizaţiei locale Bârlad a sindicatelor, respectiv membru al organizaţie locale Bârlad a P.C.R. (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945); (menţionat şi cu iniţiala M. A prenumelui în Ion N. Oprea 2007: 23);
4495. GRIMBERGER, Tiberiu – din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al Fabricii “1 Mai” Oradea (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4496. GRINBERG, D. Gherşin – medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 30 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
4497. GRINBERG, Haim – în martie 1945 numit procuror pe lângă Tribunalul Baia (M.Of. nr. 66 din 21 martie 1945, partea I-a, p. 2111);
4498. GRINTFELD, Iosif (fiul lui Mihai) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4499. GRUESCU, Solomon (n. GRÜN) (n. Iaşi?) – cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (11/1954);
4500. GROBNIC, Isidor – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic la fabrica de ciment “Ideal” din Cernavodă (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7351);
397
4501. GRONER, M.G. – din ianuarie 1945 dactilograf în centrala Ministerului Afacerilor Străine / Externe (M.Of. nr. 102 din 4 mai 1945, partea I-a, p. 3709);
4502. GROPARU, Aurel (n. GROPPER, 1917) – în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de maior, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
4503. GROPER, Amalia – în conducerea U.F.D.R. Vaslui în 1948 (Zahariuc 2010: II);
4504. GROPNER, Rubin – numit în 1945 de către ministrul de Interne notar delegat secretar al plasei Bucecea, jud. Botoşani (M.Of. nr. 136 din 19 iunie 1945, partea I-a, p. 5128)
4505. GROS, Iudith – în 1949 dactilografă la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21);
4506. GROSMAN, Margareta (6.XI.1899 – 25.VII.1976) – membră de partid din 1940 (dosar G/151 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4507. GROSMAN, I. Selma – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4508. GROSS, Fridric – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (63/1955);
4509. GROSS, Jean – în sept. 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al Magazinului de Stat “Craiova”, filiala Caracal (M.Of. nr. 206 din 6 sept. 1948, partea I-a, pp. 7366-7); probabilă identitate cu:
4510. GROSS, Jean – în 1948 era consilier cultural al Ministerului Artelor şi Informaţiilor în jud. Romanaţi (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5666; M.Of. nr. 224 din 27 sept. 1948, partea I-a, p. 7844);
4511. GROSS, Nichita – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 411/1952, nr. inv. 539);
4512. GROSS, Paul – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (30/1956);
4513. GROSS, Reghina – în 1948, după naţionalizare, numită de ministrul Industriei contabilă-şefă a Fabricii “Trainica” din Oradea (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4514. GROSS, Simion – în 1948 membru al filialei judeţene Vlaşca a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4515. GROSSBERG, Emanuel (n. 22 iul. 1903) – ilegalist cu stagiul recunoscut din 1936, secretar al Colegiului Medicilor Braşov în 1948, numit prin ordin al Ministrului Sănătăţii (Bărbulescu 2009: 59) (dosar G/150 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4516. GROSSMAN, Lupu – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4517. GROSSMANN, Odon – după vicepreşedinte al C.D.E. Oradea (C. Crăciun 2007: 179-80);
4518. GROSSU, Coralia (n. Frima GROSMAN) – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 77/1952 şi 249/1952);
4519. GROSSU, Rudolf – numit, după naţionalizare, conductor tehnic la Filatura de Lână “Musceleana” din Cetăţenii – Vale Muscel, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344);
4520. GROSU, M. Reg(h)ina (n.RIESEL) (9.V.1907 – 21.V.1985) – membră de partid din 1947, decorată în 1971 cu ordinul “23 August” cls. IV-a, iar în 1978 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a (dosar G/152 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4521. GROSU, Ţili (23.VII.1920 – 16.VII.1985) – membră de partid din 1944 (dosar G/155 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4522. GROSZ, Francisc (n. 15oct. 1902) – membru de partid din 1944 (dosar G/156 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4523. GROSZ, Gheza – în 1948 membru al comisiei de editură din cadrul Direcţiei Studii a Miniterului Sănătăţii (Bărbulescu et al. 2009: 162);
4524. GROSZ, Iosif (10 oct.1906 – nov.1982) – membru de partid din 1945 (dosar G/159 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
398
4525. GROSZ, Leopold – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt “Almaşul Mare” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4526. GROSZ, Samuil (n.16 iulie 1907) – membru de partid din 1945 (dosar G/159 Colecţia “ilegalişti
4527. decedaţi”);
4528. GROZA, Laurian (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4529. GRUIA, Martzella Suzana (n.18 oct. 1898) – membră de partid din 1945, decorată ca pensionară din jud. Timiş în 1971 cu ordinul Muncii cls. III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) (dosar G/163 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
4530. GRUNEA, Jean – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Ţesătoria Mecanică” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
4531. GRUNEA, Vasile (n. László GRUBER, fiul lui Emanuel) (1926 Braşov – VI.2009 Cluj) – după război membru P.C.R. şi A.R.L.U.S. (părinţii emigraseră în Israel), redactor la cotidianul comunist Lupta Ardealului (1948-1952), la Viaţa Nouă Câmpeni (1952), apoi redactor şef adjunct la studioul teritorial Radio Cluj (1953-1959), iar ulterior, până în 1990, secretar general de redacţie la Tribuna; după 1989 membru onorabil al comunităţii evreieşti din Cluj; tatăl lui Vasile Gheorghe Grunea, vicepreşedintele Judecătoriei din Cluj;
4532. GRUNTZER, Victoria – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 41/1980;
4533. GRUMBERG, Avram (fiul lui Mer) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4534. GRÜMBERG, Antoaneta – controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizată în oct. 1948 la Administraţia Financiară judeţeană Bacău (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7927);
4535. GRÜMBERG, M. Ilie (n. 1891) – învăţător, membru PCR din 1945, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;
4536. GRUMBERG, Marcel – între 1945 şi 1947 şef de birou la Oficiul Economic Judeţean Tutova (M.Of. nr. 62 din 15 martie 1947, partea I-a, p. 1952; M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7877; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9543);
4537. GRÜMBERG, Marcu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Record” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
4538. GRÜMBERG, Rally – din 1948 (după naţionalizare) inginer-şef al Fabricii “Tungsram” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7339);
4539. GRUMBERG, Zaharia – condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Văcăreşti, pedeapsa expirând la 15 iulie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între deţinuţii eliberaţi la 23 august 1944;
4540. GRÜMBERGER, Iosif – în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Crişul” din Oradea (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
4541. GRUMBERGHER, Iosif – din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Cluj (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
4542. GRÜN, Bernard – după război şeful serviciului aprovizionare în cadrul societăţii carbonifere din Petroşani, arestat şi condamnat pentru sabotaj la începutul anului 1949 (B.I.R.E. 2 (15 febr. 1949): 7);
4543. GRÜN, Carol – cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 47/1961, vol. I;
4544. GRÜN, Francisc – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (27/1957);
4545. GRÜN, Gheza – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Târnava Mică (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
399
4546. GRÜNBERG, Avram – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 58/1979;
4547. GRÜNBERG, George – între 1948 şi 1949, numit de ministrul Industriei,conductor tehnic al Întreprinderii de Stat “Proletarul” din Bacău (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1473; M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
4548. GRÜNBERG, Haim – în 1948 era judecător pentru cauze penale la Tribunalul Tutova, Bacău (M.Of. nr. 93 din 20 aprilie 1948, partea I-a, p. 3629); un omonim este numit în aprilie 1946 procuror la Tribunalul Baia (M.Of. nr. 99 din 28 aprilie 1946, partea I-a, p. 8762);
4549. GRÜNBERG, Ion – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de spirt din Târgovişte (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4550. GRÜNBERG, Isac – în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa 5 Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127)
4551. GRÜNBERG, Samoil – în 1948 membru al filialei judeţene Ialomiţa a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4552. GRÜNBERG, Ura – din Vaslui, menţionat într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I);
4553. GRÜNBERGER, Nandor (n. 13 iunie 1914) – membru din 1945 (dosar G/164 şi G/160 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4554. GRÜNFELD, Elisabeta (n. 4 aug. 1897) – membră de partid din 1945 (dosar G/166 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4555. GRÜNFELD, Gizela (2.VII.1905 – 30.IV.1977) – membră de partid din 1940 (dosar G/167 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4556. GRÜNFELD, Lazăr – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei directoral Fabricii de Ulei “Flacăra” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4557. GRÜNSPAN, Mihail – din 1948 medic în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
4558. GRÜNWALD, Adalbert (n. 4 oct. 1915) – membru de partid din 1945 (dosar G/168 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4559. GRÜNWALD, Aurel Ion (n. 1899) – croitor, membru de partid din 1929, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;
4560. GRÜNWALD, Mihail – în 1949 era şofer în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
4561. GRÜNWALD, Moritz – în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri contabil la Oficiul Economic judeţean Baia (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7876);
4562. GRUSMAN, Maria – din 1947 conductor ordinar clasa a 3-a la Direcţia Arte a Ministerului Artelor (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 764);
4563. GUNCZEL, Irma – din 1947 impiegată la Oficiul Economic judeţean Cluj (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695);
4564. GUSTAV, Maria – din 1948 registrator în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
4565. GUSTAV, Titel – în 1948 numit de către Ministerul Industriei administrator unic la fabrica de săpun Braşov (B.I.R.E. 16 (25 mai 1948): 1);
4566. GUTENMACHER, Wolco – numit, după naţionalizare, conductor tehnic al Fabricii de Vată “Progresul” din Bârlad, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344);
4567. (?) GUTTER, C – între cenzorii activi în România în anii ’60 (Mocanu 2003 apud T. Urian 2004);
400
4568. GUTMAN, Herman – între 1944 şi 1945 funcţionar la Oficiul Economic judeţean Tecuci (M.Of. nr. 148 din 4 iulie 1945, partea I-a, p. 5606);
4569. GUTMAN, Isac (26.IX.1909 – 1978) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1928 (dosar G/175 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4570. GUTTMANN, Isac – în 1948 membru al filialei judeţene Râmnicu Sărat a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4571. GUTTMAN, Maximilian – martor al acuzării în procesul lui H. Zilber din 1954 (Solomovici 2004: 211);
4572. GYORFI, Etelca (fiica lui Mihai) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4573. GYÖRGY, Rozsa – din oct. 1946 redactor-şef al organului de presă C.D.E. Cluj Egység (trad. “Unitatea”), redenumit în 1950 Új Út (trad. “Drumul nostru”);
4574. HABERLER, Margareta – în nov. 1945 numită dactilografă în cadrul Poliţiei Constanţa (M.Of. nr. 252 din 3 martie 1945, partea I-a, p. 9693);
4575. HABERMAN, Leontina – din ianuarie 1948 angajată stenodactilografă şefă în centrala Ministerului Afacerior Străine/Externe (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 536; M.Of. nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
4576. HABERMAN, Schmidt – în 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Întreprinderii locale Fălticeni de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
4577. HABOT, Iolanda (n. IACOBOVICI) (3.IV.1900 – 29.III.1984) – membră de partid din 1946 (dosar H/2 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4578. HAFNER, Isac (fiul lui Ştrul) – vechi membru de partid; cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.M.R. (8/1954) şi referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1988; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
4579. HAIBERG, Solomon – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
4580. HAIER, Eugen – şef de secţie la Centrala Paroşeni în anii ’50, decorat cu Medalia Muncii în 1950;
4581. HAIM, Marcu – în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Paşcani (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9444);
4582. HAIMOVICI, Carol – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
4583. HAIMOVICI, Haim (n. 14aug. 1899) – ilegalist, membru de partid din 1924 (dosar H/7 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4584. HAIMOVICI, Haim – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
4585. HAIMOVICIO, Heinrich – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Alfa” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
4586. HAIMOVICI, Henriette – în 1948 membru al filialei judeţene Iaşi a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4) (inclusă şi în Kuller 2008a: 442);
4587. HAIMOVICI, Herschu – din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al Fabricii “Amerom” (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7339);
4588. HAIMOVICI, Pincu – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
4589. HAIMOVICI, Surica – angajată în 1947 ca dactilografă stagiară la Serviciul de Siguranţă al Poliţiei Bacău (M.Of. nr. 292 din 17 dec. 1947, partea I-a, p. 11155);
401
4590. HALASZ, Elena (n. WERTHEIMER) (n. 19 dec. 1897) – membră de partid din 1947 (dosar H/16 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4591. HALASZ, Leopold (n. 26ian. 1908) – membru de partid din 30 ian. 1947 (dosar H/18 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4592. HALCIUC, Iacob (fiul lui Parfene) – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (42/1954); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4593. HALENDA, Irma(n. 23 iul. 1894) – membră de partid din 1946 (dosar H/19 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4594. HALFIN, Sima S. (fiica lui Israel şi Hanna) (16.II.1906 – 17.VI.1985) – ilegalistă (cu stagiu recunoscut din 1928), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 629); decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a şi cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (decretele nr. 267 şi 873/1949) (dosar H/20 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4595. HALFON, Lucian – în 1949 responsabil al serviciului Financiar la S.C.S. “Romcereal”, cu drept de semnătură (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432);
4596. HALLER, Ladislau (fiul lui Anton) – decorat în 1964 cu Medalia “Virtutea Ostăşească” cls. I.;
4597. HALLER, Soli – în 1948 numit de ministrul de Finanţe impiegat administrativ la Administraţia Financiară Dorohoi (M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6695);
4598. HALPERN, Iancu – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Tecuci (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4599. HALPERT, Eric (11.I.1920 – III:1988) – membru departid după război;
4600. HALPERT, ? – rabin în Vaslui după război, vicepreşedinte al C.D.E. local din 1947, menţionat într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I);
4601. HALTRICH, Samuilă – în 1948 confirmat de C.A.S.B.I. în funcţia de administrator de control la două tăbăcării din Reghin (M.Of. nr. 159 din 13 iulie 1948, partea I-a, p. 5814; M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3430);
4602. HALUNGA, Emil (n. HERŞCOVICI) – cu dosar de cadre la secţiile Economică (63/1955), respectiv Organizatorică (61/1954) ale C.C. al P.C.R.;
4603. HAMBURG, Peter – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a CC al PCR (1947);
4604. HAMMER, Aron – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Alfa” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
4605. HANCHIEVICI, Eugen – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Producţia Textilă Română” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
4606. HANES, Sigmund (n. HAIMSOHN) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 53/1985;
4607. HANUSI, Hermina (n. 29 sept. 1899) – membră de partid din 1946 (dosar H/23 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4608. HAPOIANU, D. Şloim – din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4609. HARABAGIU, Leizer – în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
4610. HARABAGIU, Wolf – în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
4611. HARDSTEIN, Leon – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Botoşani (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4612. HARDT, Dorian – arhitect-şef la I.P.C.T., conferenţiar la Institutul de Arhitectură “Ion Mincu” în anii ’50-’70, decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a (inclus în Kuller 2008a: 442);
402
4613. HARRY, R. – după război membru al noului sindicat al ziariştilor (Solomovici 2003: 249);
4614. HARSTEIN, Eugen – în sept. 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Ardealul” din Tg. Mureş (M.Of. nr. 207 din 7 sept. 1948, partea I-a, p. 7398);
4615. HARTH, Carol – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la “Columbia Graphophone” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
4616. HARTMAN, Gheorghe – în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conductor tehnic la întreprinderea “Flandria” din Galaţi (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
4617. (?) HARTMAN, Ioan (fiul lui Toma) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4618. HARTNER, Mihail – în 1946 era controlor în cadrul Primăriei Bucureşti (M.Of. nr. 157 din 10 iulie 1946, partea I-a, p. 7205);
4619. HASCAL, Solomon – numit, după naţionalizare, contabil şef la întreprinderea “Aurora” din Ploieşti, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344);
4620. HASCAL, Zoy-Ku. – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 14/1988;
4621. HASS, Iţic (fiul lui Haim) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4622. HAUSWATER, Louis – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (126/1952);
4623. HAZU, Haim (fiul lui Şaim) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4624. HÂRSU, Josetta – până în februarie 1949 angajată a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca asistentă la Şcoala de Educaţie Muzicală pentru Copii (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
4625. HEBERLING, Ion (fiul lui Max) – din Iaşi, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4626. HECHT, I. Iulius – după război judecător la Judecătoria Mixtă Săveni (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2215);
4627. (?) HEGHEDUŞ, Emeric – de profesie zincograf, membru U.T.C. din 1945, după război fusese responsabil al unei organizaţii judeţene de partid, în 1951 era membru al C.C. al U.T.M şi maior de Miliţie (A.N.I.C. fd. C.C. al P.C.R. – secţia Organizatorică, dosar nr. 105/1951, poziţia 23);
4628. HEIFLER, Fanny – în 1948 membru al filialei judeţene Dorohoi a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4) (inclusă şi în Kuller 2008a: 442);
4629. HEIM, Tibor Gyula (10.VII.1908 – 24.VIII.1979) – membru de partid din 1945 (dosar H/44 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4630. HEINRIS, Zalman – în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Bârlad (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10846);
4631. HEKMAN, Lidia (fiica lui Francisc) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4632. HELD, Iosif – în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615), iar ulterior din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Bihor (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
4633. HELD, Moişe Lvovici (n. 1901 Iaşi) – ilegalist basarabean; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 452); după război membru de partid, ziarist şi publicist în idiş; decorat aniversar în 1971 cu ordinul “23 August” clasa a II-a (v. şi Kuller 2008a: 196);
4634. HELICH, Ferdinand (11 sept. 1912) – membru de partid din 1941 (dosar H/46 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4635. HELIN, Abraham – condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
4636. HELLE, Nicolae (fiul lui Avram) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
403
4637. HELLER, Isac – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 411/1952, nr. inv. 539);
4638. HELLER, Jetti – în 1948 numită de ministrul Industriei şi Comerţului dactilografă la Oficiul Economic Judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
4639. HELLMAN, Luis – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833)
4640. HELMAN, Lupu – secretar de şedinţă la C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
4641. HELMAN, Ştefan (n. 10 dec. 1905) – membru de partid din 1933 (dosar H/47 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); posibilă identitate cu
4642. HELMAN, Stefan – în 1945 numit de ministrul Muncii membru al comisiei interimare a Oficiului judeţean de Muncă Roman (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5270);
4643. HELMER, Iolanda (n. 28 sept. 1905) – membră de partid din 1946 (dosar H/48 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4644. HENKEL, Tiberiu (fiul lui Ludovic) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4645. HENNING, Iosif – şeful economatului primăriei Oradea în 1945 (A.N.-D.J.BH, fond Comitetul jud. Bihor al P.S.D., dosar nr. 77/1947, f. 172-175, apud Ţârău 2002: 177);
4646. HENT(Z)EL, Andrei (n. 17aug. 1914) – membru de partid din 1945 (dosar H/50 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4647. HERĂSCU, Dumitru Emil – membru de partid, cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexe la dosarele nr. 33/1955, 95/1956
4648. HERCZ / HERER, Nicolae (12.VIII.1921 – 7.XI.1953)- membru de partid din 1946 (dosar H/52 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4649. HERESCU, Carmen – în mai 1945 încadrată ca dactilografă principală la Direcţia Propagandă a Ministerului propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3907);
4650. HERMAN, David (18.V.1908 – 8.XI.1981) – membru de partid din 1945 (dosar H/59 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4651. HERMAN, David – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Texo” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
4652. HERMAN, Ludovic – în septembrie 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director adjunct administrativ al Societăţii Regionale de Electricitate Cluj (M.Of. nr. 214 din 15 sept. 1948, partea I-a, p. 7622);
4653. HERMAN(N), Roza(lia) (1.II.1910-1971) – militantă comunistă (Bezviconi 1972: 153),membră de partid din 11 aprilie 1945 (dosar H/59 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
4654. HERSKOVITS, Elisabeta Melita (6.VI.1902 – 25.VII.1984) – membră de partid din 1945 (dosar H/65 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4655. HERSKOVITS, Lajos – după război în conducerea C.D.E. în Ardealul de Nord (Bottoni 2010: 76);
4656. HERŞCOVICI, Aron – până în 1947 consilier onorific la cabinetul secretarului general al Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 640);
4657. HERŞCOVICI, Dezideriu (n. 21 martie 1911) – ilegalist (din 1937), condamnat la 2 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 3 decembrie 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8) (dosar H/62 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4658. HERŞCOVICI, D. – în 1948 numit profesor de Educaţie Cetăţenească la Şcoala Juridică Populară de pe lângă Tribunalul Covurlui (M.Of. nr. 79 din 3 aprilie 1948, partea I-a, p. 2955);
4659. HERŞCOVICI, Efrem – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Covurlui (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
404
4660. HERŞCOVICI, Ely – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833)
4661. HERŞCOVICI, Fany – în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
4662. HERŞCOVICI, Ilie – după război funcţionar la Oficiul Economic municipal Bucureşti, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
4663. HERŞCOVICI, Iosef – membru P.M.R. din Focşani, exclus la sfârşitul anilor ’40 pentru sionism (era şi secretar de tineret în cadrul filialei locale a organizaţiei Poale Sion;
4664. HERŞCOVICI, Isidor – secretarul P.C.R. al plăşii Târgu Frumos la sfârşitul anilor ’40;
4665. HERŞCOVICI, Isidor (1.V.1912 – 1.VII.1983) – membru de partid din 12 iunie 1945 (dosar H/64 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4666. HERŞCOVICI, Iulius – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. în anii ’50;
4667. HERŞCOVICI, Leibu – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului vicepreşedinte al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Focşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
4668. HERŞCOVICI, Ludovic – în iunie 1945 numit de ministrul Agriculturii şi Domeniilor preşedinte al Comisiei de plasă pentru reforma agraraă în plasa Halmeu, Satu-Mare (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1945, partea I-a, p. 5008);
4669. HERŞCOVICI, Mendel – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4670. HERŞCOVICI, Moise – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4671. HERŞCOVICI, Morell – în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
4672. HERŞCOVICI, Nisen – în 1948 numit ajutor de primar în oraşul Bârlad (M.Of. nr. 239 din 14 oct. 1948, partea I-a, p. 8184);
4673. HERŞCOVICI, Nusem – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Focşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
4674. HERŞCOVICI, Samuel – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Prahova (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4675. HERŞCOVICI, Saul – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Roman (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4676. HERŞCOVICI, Sender – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1754); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
4677. HERŞCOVICI, Solomon – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef birou la Oficiul Economic judeţean Neamţ, în 1947 reconfirmat în funcţie (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
4678. HERŞCOVICI-NICAN, Nicu – din 1946 vicepreşedinte al sindicatului local Bârlad al artiştilor, scriitorilor şi ziariştilor, afiliat Uniunii Scriitorilor (Ion N. Oprea 2007: 59);
4679. HERŞCOVITZ, Eugen (n. 12.II.1901) – membru de partid din 1945 (dosar H/66 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4680. HERMAN, Carol – cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR (28/1956);
4681. HERSCH, Mayer (alias Max Fisher) – cu fişă la secţia Economică a CC al PCR (dosare anexe, u.a. 189/1952 şi 249/1952);
4682. HERŞCU, Avram – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
405
4683. HERŞCU, David – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Ulei “Răsăritul” din Roman (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4684. HERŞCU, Iancu (n. 7 nov. 1909) – membru de partid din 1945, apoi activist, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (57/1954);
4685. HERŞCU, Simon – în 1948 numit de ministrul Industriei director al Întreprinderii locale Bacău de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
4686. HERŞCU, Sofica – în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
4687. HERTZ, Haim – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Străduinţa” din Iţcani (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4688. HERTZBERG, frieda – din 1945 impiegată la Oficiul Economic judeţean Suceava (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9537);
4689. HERTZLINGER, Eugen (fiul lui Adolf) (9.X.1900 – 4.VIII.1978) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1929 (dosar H/68 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
4690. HERŢL, Carol (fiul lui Carol) – din Cluj, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4691. HERZBERGER, Andrei (12.XII.1920 – 20.I.1989) – membru de partid din 1940 (dosar H/67 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4692. HESCHIA, David – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Salit” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
4693. HICKEL Rudolf (şi Berta) (n. 23 ian.1905) – membru de partid din 1945 (dosar H/71 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 8);
4694. HIELSENRAD, Topias – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Străduinţa” din Iţcani (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4695. HILD, Alexandru – după război administrator general şi director delegat, în 1948 propus chiar director titular al Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 204 din 3 sept. 1948, partea I-a, p. 7330);
4696. HILDEGRABER, Paulina – în 1948 numită de ministrul Justiţiei ajutor arhivar la Tribunalul C-lung Muscel (M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3036);
4697. HILGERT, Carol (n. 23 ian.1905) – membru de partid din 1945 (dosar H/72 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4698. HILLERIN, Iuliu – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1985;
4699. HILLINGER, Ladislau (n. 24 nov. 1910) – ilegalistcu stagiu recunoscut din 1931 (dosar H/73 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4700. HILMAN, Alexandru – în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Sighet (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10617);
4701. HIMLER, Iosif (n. 12 febr. 1892) – după război membru de partid; în 1946 numit membru al organului de control cetăţenesc Râmnicu Vâlcea (M.Of. nr. 167 din 26 iul 1946, partea I-a, p. 6381), iar în nov. 1947 numit de către ministrul Afacerilor Interne primar al oraşului (M.Of. nr. 274 din 26 nov. 1947, partea I-a, p. 10448);
4702. HINGHER, Perlina (fiica lui Isidor) – decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4703. HINKES, Alfred – după război contabil la Primăria municipiului Bucureşti; în iulie 1948 transferat pe acelaşi post la Casa de Credit şi Ajutor (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
4704. HIRSCH, Charlotte (n. HELLER) (10.IV.1914 – 26.XII.1983) – membră de partid din 1945 (dosar H/75 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
406
4705. HIRSCH, Desideriu (23.IV.1902 – 31.V.1980) – membru de partid din 1945 (dosar H/76 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4706. HIRSCH, Ernest (fratele informatorului Zoltan Hirsch, v. infra) – fost sionist, apoi membru de partid şi redactor la cotidianul local Vocea poporului (Solomovici 2003: 262);
4707. HIRSCH, Ervin – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de Ulei “Flacăra” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
4708. HIRSCH, L. Florica – în sept. 1948 promovată dactilografă principală la Direcţia Cinematografie a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 214 din 15 sept. 1948, partea I-a, p. 7620);
4709. HIRSCH, Frida (n. MARTAN) (n. 2 aug. 1921) – membră de partid din 1945 (dosar H/77 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4710. HIRSCH, Heinrich – din 1948 (după naţionalizare) conducător tehnic al întreprinderii “Partizanul” Bacău (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4711. HIRSCH, Ida (n. 17 iulie 1913) – membră de partid din 1945 (dosar H/78 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4712. HIRSCH, Ioan (n. 14 mai 1896) – membru de partid din 1945 (dosar H/79 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4713. HIRSCH, Pepi (1.XI.1896 – 13.IV.1975) – membru de partid din 1945 (dosar H/80 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4714. HIRSCH, Teodor – în 1948 membru al filialei judeţene Prahova a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4715. HIRSCHBORN, Ladislau (n. 17 ian. 1913) – membru de partid din 1944 (dosar H/81 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4716. HIRSCHEL, Avram (fiul lui Friederich) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4717. HITZIG, Ida (n. 15 nov. 1899) – membră de partid din 12 oct.1945 (dosar H/82 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4718. HÎNCU, Iosif (n. HAIMOVICI) – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 86/1956
4719. HOCHBERG, Lajos Ludovic (20.II.1909 – 21.XI.1977) – membru de partid din 1932 (dosar H/86 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4720. HOCHFELNER, Alexandru (n. 1 martie 1919) – ilegalist cu stagiul recunoscut din 1935 (dosar H/87 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4721. HOFFBAUER, Aurelia (fiica lui Moise) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4722. HOFFMAN, Gavril (29.XI.1923 – 15.IV.1972) – membru de partid din 1945 (dosar H/90 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4723. HOFFMAN, Rudolf (4.VIII.1901 – 22.V.1981) – membru de partid din 1946 (dosar H/91 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4724. HOFFMAN, Varvara (n. 30 sept. 1908) – ilegalistăcu stagiu recunoscut din 1935 (dosar H/92 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4725. HOFLER, Victor (n. 23 dec. 1983) – membru de partid din 1946 (dosar H/93 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4726. HOFMAN, Ernestina – în 1946 numită de ministrul Finanţelor dactilografă la Administraţia Financiară judeţeană Vaslui (M.Of. nr. 169 din 24 iulie 1946, partea I-a, p. 7808);
4727. HOFMAN, Valerian (fiul lui Radu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4728. HOFNER, Matei – în 1948 în conducerea S.C.S. “Romlacta” (M.Of. nr. 78 din 2 aprilie 1948, partea I-a, p. 2932);
4729. HOIMAN, Clemente (Kliment) (9.V.1903 – 15.XII.1976) – ilegalist,cu stagiu recunoscut din 1928, din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (dosar H/94 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4730. (?) HOLBAN, Alexandru – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
407
4731. HOLBAN, Iosif – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei şi Comerţului cenzor supleant la S.A.R. “Uzinele Textile Române Trebisch” din Bucureşti (M.Of. nr. 5 din 7 ian. 1948, partea I-a, p. 110);
4732. HOLDEVICI, Alice Irina – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 9/1983 şi 49/1985;
4733. HOLINGER, Iacob – până în februarie 1949 angajat a administraţiei exterioare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca dactilograf al Serviciul Judeţean Buzău (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
4734. HOLLANDUS, Samuel (20.X.1908) – ilegalist,cu stagiu de partid recunoscut din 1932 (dosar H/98 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4735. HOLSZKI, Gavril (fiul lui Coloman) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4736. HOLTISCH, Dezideriu – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 14/1951);
4737. HOLŢ / HOLTZ, Dumitru – referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.188/1965;
4738. HOLŢ / HOLTZ, Ecaterina – după război angajată redactor statistic-şef, secretară la Institutul Central de Statistică (M.Of. nr. 115 din 20 mai 1948, partea I-a, p. 4444);
4739. HOLŢMAN / HOLTZMAN, Raşela (n.LEIBOVICI) (n. 21mai 1920) – membră de partid din 1945 (dosar H/99 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4740. HONIG, Irina (8.III.1898 – 5.IV.1980) – membră de partid din 15 martie 1947 (dosar H/115 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4741. HORENŞTEIN, David – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Încălţăminte nr. 5 din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341)
4742. HORNŞTEIN, Otto – în 1948 era controlor administrativ fiscal în sectorul III Albastru Bucureşti (M.Of. nr. 152 din 5 iulie 1948, partea I-a, p. 5663);
4743. HORODNICEANU, Florian Leonard Anibal (fiul lui Tobias-Meir şi Iulia (n. Weiss); zis “Nardi”) (12.IV.1925 Ploieşti – 2000 Franţa) – virusolog; membru de partid, cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 67/1955; emigrat în Israel în 1972, ulterior stabilit în Franţa, unde îşi autohtonizează numele în forma “Horaud”;
4744. HORODNICEANU, Ilie – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Botoşani (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4745. HORODNICEANU, Sandu – în aprilie 1948 angajat la Institutul Central de Statistică (M.Of. nr. 98 din 27 apr. 1948, partea I-a, p. 3815);
4746. HOROVITZ, Aron – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9539);
4747. HOROVITZ, N. Avram – medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138); posibilă identitate cu omonimul prezent în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
4748. HOROVITZ, Emeric Aurel (fiul lui Lazăr) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4749. HOROVITZ, Filip – conferenţiar de istorie veche la Universitatea din Iaşi după război şi director al Muzeului local de Antichităţi, viitorul muzeu de istorie (C.S.I.E.R. ( Kuller 2008a: 443);
4750. HOROVITZ, Iosif – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Roman a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4751. HOROVITZ, Marcel (fiul lui Natan) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii; posibilă identitate cu:
408
4752. HOROVITZ, Marcel – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la “Danugran” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
4753. HORVAT, Lili (n. SMUK) (Schmuck?) (18 apr. 1898 – apr. 1981) – ilegalistă (cu stagiu recunoscut din 1932) (dosar H/105 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4754. HORVATH, Vilmos Emil (n. 19 mai 1902) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1921, decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a (dosar H/103 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 295);
4755. HORVATH, Margit (n. GAL) (18.V.1897 – 2.IV.1985) – membră de partid din 1945 (dosar H/106 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4756. HOENIG, Alexandru – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 50/1981;
4757. HUBER, Ecaterina – din 1945 dactilografă la Direcţia Migraţiuni a Ministerului Muncii (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4540);
4758. HUBER, Rozalia (fiica lui Iuliu) – cu dosar de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (103/1953); decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4759. HUSZ, A. Abraham – din Cluj, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4760. HUTIRA BARRA, Maria – decorată în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
4761. IACABOVICI, Eugen (JAKABOVITS) (n. 22 martie 1922 – membru de partid din 1945 (dosar J/1 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4762. IACOB, Dezideriu – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (24/1953);
4763. IACOB, Elena – dosar de cadre la Secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (10/1954);
4764. IACOB, Ilie (fiul lui Lazăr) – decorat în 1964 cu Medalia Virtutea Ostăşească cls. I
4765. IACOB, Iosif – cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (8/1954);
4766. IACOB, Ladislau – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (28/1959 vol. II);
4767. IACOB, Lazăr – decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
4768. IACOB, Leon – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al fabricii de cărămidă “Ghiriş Arieş”, Turda (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
4769. IACOB, Lisette – după război, până în febr. 1949, angajată a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, bibliotecară la Şcoala de Stenodactilografie (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
4770. IACOB, Solo (fiul lui Leon) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4771. IACOB, Solomon – din 1947 impiegat la Oficiul Economic judeţean Tutova (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6697);
4772. IACOB, Tiberiu (fiul lui Samoilă) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4773. IACOB, Toma (n. 20.06.1913) – referent la referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50;
4774. IACOB IBI, Elvira (1917-1970) – militantă comunistă, incinerată la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 156);
4775. IACOBEANU, Eliad (fiul lui Isac, n. HAHAM) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a; în anii ‘2000 consilier al Comunităţii Evreilor din Bucureşti;
4776. IACOBESCU (IACOB), Ion – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1968;
4777. IACOBESCU, Mihai – în 1948 numit de ministrul Industriei director al Întreprinderii locale Fălticeni de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
4778. IACOBOVICI, Adalbert – în ianuarie 1949 numit de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei contabil-şef al Fabricii de Bomboane “Radu” din Arad (M.Of. nr. 13 din 17 ian. 1949, partea I-a, p. 602);
4779. IACOBOVICI, Rozalia (n. MOZES) (11.V.1909 – 22.VII.1985)- după război membră de partid;
409
4780. IACOBOVICI, Wilhelm – angajat al Direcţiei Generale de Construcţii – Montaj Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a;
4781. IACOBOVICI SACAGIU, Mimi – decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a;
4782. IACOBSOHN, David Jean (fiul lui Mauriciu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4783. IACOBSOHN, Leon – avocat, după război membru fondator al C.D.E. Bârlad şi colaborator la publicaţia procomunistă locală, Păreri tutovene, repectiv membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ (U.S.I.C.) din acelaşi oraş (Zahariuc 2012; I.N. Oprea 2007: 141 ş.u.); în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Tutova (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4784. IACOMI, C. – în 1945 în conducerea celulei P.C.R. din Cotu Negru (jud. Tutova) (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945); un omonim era în nov. 1946 director adjunct în centrala Ministerului Muncii (v. M.Of. nr. 259 din 7 nov. 1946, partea I-a, p. 11723);
4785. IACOMI, Radu (fiul lui Iancu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4786. IACOVICI, Alexandru (fiul lui Mercuri) – decorat în 1963 cu Ordinul Muncii clasa a III-a;
4787. IACOVLOV, ? – în 1948 numit de ministrul Justiţiei preşedinte al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Botoşani (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4788. IACUBOVICI, Isack – în 1948 membru al C.D.E. (Focşani?) (Zahariuc 2012);
4789. IACUBOVICI, de Barlo El – din mai 1945 interpret în centrala Ministerului Afacerilor Străine / Externe (M.Of. nr. 102 din 4 mai 1945, partea I-a, p. 3709);
4790. IAGER, Marian (n. JÄGER) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 127/1956;
4791. IAKAB, Mihai – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (9/1958);
4792. IAKAB, Sofia (fiica lui Heinrich) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4793. IAKABOVITS, Beniamin – în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Seini (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10845);
4794. IAKOB, Gavril (n. IAKAB) – membru de partid, cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 136/1954;
4795. IAKOB, Stefan – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 52/1956 şi 31/1959;
4796. IANCOVICI, Cecilia – în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
4797. IANCOVICI, Faibiş – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
4798. IANCOVICI, Hună (n. 31.XII.1904), din Vrancea, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4799. IANCOVICI, Iosif – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Atlantic” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
4800. IANCOVICI, L. – în 1946 director al Contabilităţii Monitorului Oficial (M.Of. nr. 167 din 26 iulie 1946, partea I-a, p. 6386);
4801. IANCOVICI, Mendel (fiul lui Moise) – contabil, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a; tatăl lui Dorel Dorian, viitor preşedinte al F.C.R.R. în anii ’90;
4802. IANCOVICI, Victor – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (30/1956);
4803. IANCU, Aurel – după război funcţionar cu atribuţii de control în cadrul O.R.A.P. de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533);
4804. IANCU, David – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Agrotex” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
410
4805. IANCU, Ioil – în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9444);
4806. IANCU, Jean – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Constanţa (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4807. IANCU, Marcu – în 1948 numit prin decizia ministrului Industriei consilier la Centrala Industrială a Industriei Siderurgice (M.Of. nr. 185 din 12 august 1948, partea I-a, p. 6658); posibilă identitate cu omonimul numit în 1949 membru al Comisiei pentru verificarea pieselor de muzică uşoară de pe lângă Ministerul Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1136);
4808. IANCU, Mişu – în aprilie 1945 îi înceta detaşarea de la I.C.S. la Subsecretariatul Organizării Statului, al Statisticii şi Inventarului (M.Of. nr. 84 din 11 apr. 1945, partea I-a, p. 2944);
4809. (?) IANCU, Radu – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 4/1957
4810. IANCU, Ruhla (n. 15 iunie 1908) – membră de partid din 1945 (dosar J/13 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4811. IANCU, Ze(i)lig – în 1948 membru şi responsabil al secţiei organizatorice Biroului Electoral al C.D.E. Bârlad şi co-responsabil al secţiei organizatorice; din acelaşi an director al Cooperativei Agricole “30 Decembrie” (Zahariuc 2012);
4812. IANCU, Zinel – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul Avocaţilor Dolj (M.Of. nr. 140 din 19 iunie 1948, partea I-a, p. 5232);
4813. IANCULESCU, Mariette – în 1948 membru al filialei judeţene Fălciu a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4814. IANCULESCU, Teodor – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Covurlui a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4815. IANKOLOVICS, Henrich (fiul lui Leiba) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4816. IANOVICI, Aurel (n. ŞTRUL, fiul lui Moise şi Fani) (n. 26.VII.1926 Târgu Neamţ) – în prezent colonel (retr.)., multiplu decorat de statul comunist, cu studii la Moscova, cercetat în perioada comunistă într-un complot împotriva lui Ceauşescu; astăzi pensionar şi membru activ al comunităţii evreilor Bucureşti (v. şi Boris Marian, “Povestiri de la cititori”, în Realitatea evreiască nr. 372-3 (1172-3), nov. 2011, p. 5);
4817. IANOVICI, Elisabeta – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
4818. IANUŞ, Iojă – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 65/1983;
4819. ICHIL, Iosif – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Ulei “Brăila” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546)
4820. ICHIL, Moise – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4821. IDELOVICI, Ja(c)k – de profesie farmacist; în 1945 vicepreşedinte al C.D.E. Focşani (Dogaru 2010: 71); decedat 1986 la Focşani;
4822. IDELOVICI, Moise – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “F.R.B.” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
4823. (?) IELCEANU, M. Sabin – maior la Direcţia Miliţiei Regionale Cluj în anii ’60; decorat în 1964 cu ordinul “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orândurii socialiste şi de stat” cls. III-a;
4824. IJAC, Bella – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului vicepreşedinte al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Brăila (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
4825. IJAC, Desideriu – din 1948 director coordonator al Magazinului de Stat “Valea Jiului”, filiala Deva (M.Of. nr. 186 din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6684);
411
4826. IJAK, Iuliu – în 1948 numit de ministrul Industriei administrator unic la filatura “Paulini George” din Cisnădie (M.Of. nr. 125 din 1 iunie 1948, partea I-a, p. 4798);
4827. ILIE, Isac (fiul lui Marcu) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4828. ILIESCU, Ghitla – decorată prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
4829. ILIESCU, N. Boris – angajat al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 598 din 5 oct. 1964;
4830. ILIESCU, Iancu – ilegalist, aflat pe lista comuniştilor categoria A întocmită de Siguranţă în 1941; membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980;
4831. INCZEY, Carol – în 1948 membru al filialei judeţene Turda a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4832. INSPERGER, Mihai Paul (29.VII.1914 – XI.1986) – membru de partid din 1945 (dosar J/41 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4833. IOINOVICI, Serena – decorată în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
4834. IONAŞCU, Iosub – referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.14/1966;
4835. IONESCU KANETTY, Lucia – în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
4836. IOSEPOVICI, S. – în 1948 membru al filialei judeţene Roman a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4837. IOSIF, N. Alic (Hunedoara) – decorat în 1979 cu ordinul “23 August” clasa I;
4838. IOSIF, Sebastian (fiul lui Lazăr) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4839. IOSIPOVICI, Isidor (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
4840. IOSIPOVICI, Iosif (25.V.1909 – 20.VII.1977) – membru de partid din 1942 (dosar J/87 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4841. IOSIPOVICI, Jacques (14.I.1898 – 1.V.1976) – membru de partid din 1945 (dosar J/86 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4842. IOSIPOVICI, Sofia – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.19/1960;
4843. IOSUB, Blanşa (21.IV.1910 – 15.VII.1987) – membru de partid din 1945 (dosar J/90 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4844. IOSUB, Ilie (3.III.1909 – 1986)membru de partid din 1945 (dosar J/89 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4845. IOSUB, Neculai – şeful Serviciului Administrativ al Prefecturii Iaşi după război (?-1946-?);
4846. (?) IOSUB, Rodica Nicoleta – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 47/1982;
4847. IOSUB-Caraş, Avram (1902-1990) (fiul lui Iosef şi Malke) – decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4848. IOSUBZON, David (n. IOSEFSOHN) (n.2 iulie 1890) – ilegalist (A.N.I.C., dosar J/84 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în 1942 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu, întrucât încercase să treacă ilegal în U.R.S.S. (M.Of. nr. 72 din 25 martie 1942, partea I-a, p. 2200); în 1971 pensionar în Bucureşti, decorat prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
4849. IOV, Willi – din 1946 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Tutova (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 169 din 24 iulie 1946, partea I-a, p. 7805);
4850. IS(S)ER, Eli – după război judecător la Judecătoria Iaşi (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2218)
4851. ISOVEANU, Alecu – decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
412
4852. ISRAILOVICI, Wolf – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Constanţa (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4853. ISTODOR, Viorica – în 1948 membru al filialei judeţene Constanţa a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
4854. ISAK, Arpad – după război membru de partid; în nov. 1947 numit de către ministrul Afacerilor Interne ajutor de primar al oraşului Sfântu Gheorghe (M.Of. nr. 274 din 26 nov. 1947, partea I-a, p. 10448);
4855. ITEANU, Martin (fiul lui Adolf) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4856. IŢICOVICI, Haim (n. 8 febr. 1903) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); membru de partid din 1944 (dosar I/100 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4857. IŢICOVICI, Iancu – în 1945 membru fondator şi secretar general al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării C.D.E. Bârlad şi membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
4858. IŢICOVICI, Marcel – în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Bârlad (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10846);
4859. IŢICOVICI, Naftule – în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe şef de birou în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
4860. IUDOVICI, Ernest – din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Bihor (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
4861. IUHASZ, Carol – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (75/1953);
4862. IUSCO, Ilie – în 1948 numit de ministrul Justiţiei preşedinte al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Maramureş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4863. IUSTER, Emil – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
4864. IVAN WOLF, Gheorghe – din 1947 şef serviciu la Oficiul Economic judeţean Arad (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696);
4865. IVANIER, Iudita – în 1949 ghid al Expoziţiei Permanente “I.V. Stalin” (sub organizarea secţiei Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R.) (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21); probabil sora ilegalistului Ştrul Ivan(i)er Haber;
4866. IVĂNESCU, Stela (n. BALLY) – în anii ’50 dactilografă la Agerpres; soţia poetului ţi scriitorului Mircea Ivănescu;
4867. IVĂCEANU, Paula Marcela – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4868. IVORNICIUC, Olga (n. ABRAHAM) – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (109/1955);
4869. IZSAK, Dezideriu (28.II.1910 – 1978) membru de partid din 1945 (dosar I/109 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4870. IZSAK, Martin (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4871. IZSAK, Samuel (Samuil) (21.XII.1915 Tg. Mureş – 4.IX.2007 Cluj-Napoca) – membru de partid, istoric al medicinei şi farmaciei;
4872. IZSAK, Ştefan (fiul lui Bela) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
4873. JACOB, Jozefina (n.31 martie 1899) – membră de partid din 1945 (dosar J/1 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4874. JAK, Eva – din 1948 membru al C.C. al U.F.D.T. (Şt. Mihăilescu 2006: 429-30);
4875. JAKAB, Ana (n. 30 iul. 1902) – membră de partid din 1945 (dosar J/3 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4876. JAKAB, Andrei – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (79/1953);
413
4877. JAKAB, Dezideriu – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (111/1955);
4878. JAKAB, Iuliu (fiul lui Ştefan) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
4879. JAKAB, Margareta (n.1.I.1918) – membră de partid din 1945 (dosar J/4 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4880. JAKAB, Octavian – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 74/1978;
4881. IACOBOVICI, Arnold (n. Arnold JAKABOVICS) (n. 5 dec. 1902) – ilegalist, membru al comitetului judeţean Bihor al P.C.R./P.M.R. (membru de partid din 1932, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 19); (A.N.-D.J.B.H., fond Comitetul jud. Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948-1949, f. 48, apud Ţârău 2002: 182; dosar J/9 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
4882. JÄGENDORF, Siegfried (n. Schmiel Jägendorf, îşi germanizează prenumele în timpul studenţiei la Dresda) (1885 Bucovina – 1970 S.U.A.) – fost student la electrotehnică în Dresda, în anii ’20-’30 director al reprezentanţei Siemens din Cernăuţi, ulterior stabilit în Viena, refugiat în România în 1938-1939, deportat în Transnistria (1941-martie 1944, este ales preşedinte al comitetului evreilor din Moghilev), instalat primar al oraşului Rădăuţi de autorităţile comuniste, emigrează în S.U.A. în 1946; manuscrisul său despre perioada deportării a fost publicat în 1991 la New York (versiunea în română, cu titlul Minunea de la Moghilev. Memorii 1941-1944, a apărut la Ed. Hasefer în 1997);
4883. JÄGER, Iosif Iacob (21.VI.1907 – 8.I.1987) – membru de partid din 4 nov.1946 (dosar J/2 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4884. JELESCU, Benedict – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 99/1970;
4885. JONAS, Desideriu – în sept. 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Comerţului director adjunct al Magazinului de Stat “Secera” din Tg. Mureş (M.Of. nr. 214 din 15 sept. 1948, partea I-a, p. 7622);
4886. JUNG, Lola – până în febr. 1949 dactilografă principală la Direcţia Teatre a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1133);
4887. JUSTER, Edmond – în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în oraşul Timişoara (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127);
4888. JUSTER, Saia – în 1945 era secretarul Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi (M.Of. nr. 23 din 30 ian. 1945, partea I-a, p. 593);
4889. KACZ, Emil (fiul lui Emil) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
4890. KAFFE, Leon – ilegalist, medic, decorat în 1952 cu ordinul Muncii clasa a III-a (Decret nr. 521 din 24 dec. 1952); tatăl Janinei, soţia lui Ion Ianoşi [v. supra];
4891. KAHAN SEGAL, Rachela – în 1948 membru al filialei judeţene Vaslui a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4892. KAHANA, Gizela – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 54/1979;
4893. KAHANA, Margareta (n. SIMON) (n. 23 martie 1901) – membră de partid din 1946, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (118/1951), directoare a Bibliotecii centrale din Cluj (1953-1955) (dosar S/123 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); (menţionată şi în Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 411-4);
4894. KAHANA, Samuel (19 nov. 1902) – membru de partid din 1944 (dosar K/8 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
414
4895. KAHANE, Aron – decorat ca pensionar în 1979 cu ordinul “23 August” cls. II-a;
4896. KAHANE, Iosub – fost ilegalist, deţinut în diverse închisori, ucis la Constanţa în noiembrie 1944 la instalarea noului prefect comunist (o stradă din Constanţa a purtat numele său până în 1990);
4897. KAHANER, I. – în septembrie 1944 în conducerea Sindicatului Tipografilor din Bârlad (Ion N. Oprea 2007: 22);
4898. KAHN, Samuel – inginer, în 1948 numit de către Ministerul Industriei administrator unic la societatea “Atlantica” din Galaţi (B.I.R.E. 16 (25 mai 1948): 1) (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
4899. KAIN, Ferdinand – în 1949 era şofer în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
4900. KAISERMAN, Herman – din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Botoşani (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
4901. KAJLIK, Rozalia (n. 25.IX.1906) – membră de partid din 1945 (dosar K/10 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4902. KALAKA, Rebeca – decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a;
4903. KALAMAR, Lajos (fiul lui Felix) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4904. KALLOS, Iosif – decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
4905. KALMAN, Dionisie – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1957;
4906. KALMAN, Fr. Iulius – în 1972 corespondent local în judeţul Harghita al ziarului în limba maghiară Elore, decorat cu medalia Meritul Cultural prin Decretul Preşedinţiei Consiliului de Stat nr. 337 din 4 sept. 1972;
4907. KALMAN, Leontina (n. 27 febr. 1894) – membră de partid din 1947 (dosar K/17 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4908. KALMAN NOVACOVICI, Leiba – în perioada comunistă angajat al Direcţiei Studii a Ministerului Justiţiei (Cajal & Kuller 2004; C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 447);
4909. KALMAR, Alexandru (n. 8 dec. 1894) – membru de partid din 1946 (dosar K/19 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4910. KALMAR, Eugen – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Maramureş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4911. KALMINO, Irina – în 1949 era dactilografă poliglotă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
4912. KAMENIŢCHI / Kaminer, Saşa (n. 1913, Soroca) – studentă (M. Vodă nr. 20) ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Cameniţchi”);
4913. KAMINER, Raşela (n. HAIM) (n. 12.VI.1919) – membră de partid din 1945, din Iaşi, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul “23 August” cls. a V-a (dosar K/20 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4914. KAN(N)ER, Jana Maria – ilegalistă (locuia pe str. Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Cane Jana Maria”);
4915. KANNER, Froim – în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad şi membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ (U.S.I.C.) din acelaşi oraş (Zahariuc 2012);
4916. KANNER, Israel – în 1948 membru al filialei judeţene Buzău a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
4917. KANTON, Paula (n. MENDELOVICI) (20.I.1896 – 12.X.1981) – membră de partid din 1946 (dosar K/22 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
415
4918. KANTZ, Elsa – din 1948 (după naţionalizare) contabilă-şefă a Fabricii “Elefant” din Sibiu (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4919. KAPLAN, Cornel (n. 1.II.1917) – medic, membru de partid din 1944 (dosar K/24 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4920. KAPLAN BANU, Ileana (zisă “Iluş”) – medic, ilegalistă; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 90/1955; decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a şi cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a;
4921. KAPPEL, Leo – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Dorobanţul” din Ploieşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
4922. KAPRALIK, Edgar – în aprilie 1945 îi înceta detaşarea de la I.C.S. la Subsecretariatul Organizării Statului, al Statisticii şi Inventarului (M.Of. nr. 84 din 11 apr. 1945, partea I-a, p. 2944);
4923. KAPUSI, Iosif – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (117/1951);
4924. KARDOŞ, Mihail – din 1948 (după naţionalizare) conducător tehnic al Fabricii “Ştefan Plavăţ” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
4925. KASTNER, ? – în 1948 era membru al Comisiei Centrale a Timbrului din Ministerul Finanţelor (M.Of. nr. 144 din 25 iunie 1948, partea I-a, p. 5357);
4926. KATONA, P. Paul (n. 12 sept. 1894) – din Harghita, ilegalist, membru formal de partid după război, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
4927. KATZ, Arpad – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Industria Textilă Ardeleană” din Satu Mare (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
4928. KATZ, Desideriu (n. 6 sept. 1912) – membru de partid din 1946 (dosar K/27 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4929. KATZ, Emil (n. 22 iun. 1913) – membru de partid din 1931 (dosar K/28 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 13); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9764);
4930. KATZ, Ferdinand Nandor (n. 2 aug. 1906) – membru de partid din 1945 (dosar K/29 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4931. KATZ, Ferdinand – pentru câteva luni în 1945 directorul Oficiului Economic Judeţean Maramureş (M.Of. nr. 219 din 26 sept. 1945, partea I-a, p. 8318);
4932. KATZ, Iosef – în nov. 1945 numit de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul Economic Judeţean Rădăuţi; î 1948 ajunsese şef de serviciu (M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945 partea I-a, p. 10333; M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
4933. KATZ, Leiba – în 1948 numit profesor de Procedură Penală la Şcoala Juridică Populară de pe lângă Tribunalul Neamţ (M.Of. nr. 79 din 3 aprilie 1948, partea I-a, p. 2955); în acelaşi an numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Dorohoi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4934. KATZ, Lupu (fiul lui Marcu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4935. KATZ, Matei – în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
4936. KATZ, Moses – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Filatura Naţională” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
4937. KATZ, Rachela – în nov. 1945 numită de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegată la Oficiul Economic Judeţean Rădăuţi, în 1948 reconfirmată în funcţie (M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945 partea I-a, p. 10333; M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
416
4938. KATZER, Bela – în iunie 1945 angajat în M.A.I. ca gardian public (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);
4939. KAUFMAN, Adolf – în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la fabrica de jucării “Judovici Lazăr” din Cluj (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-a, p. 10582)
4940. KAUFMANN, Bella – în 1947 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de supraveghere la “S.O.L.E.X.” Bucureşti (M.Of. nr. 266 din 17 nov. 1947, partea I-a, p. 10173
4941. KAUFMAN, Gustav (n. 9 iunie 1909) – membru de partid din 1940 (dosar K/32 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4942. KAUFMAN, Ioan – în 1948 era şofer la D.G.C.E. de pe lângă (la acel moment) Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813);
4943. KAUFMAN, Marcel – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Nehoiaşi” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
4944. KAUFMAN, Sabena (1891-1968) – militantă comunistă, incinerată la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 166);
4945. KAUFMANN, Mihail – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de spirt “Recea Criştur” din jud. Someş (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
4946. KEHLMANN, Lilly – până în 1948 şefă de birou la Casa Centrală a Asigurărilor Sociale (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2258);
4947. KEINTZEL, Iosif (4.II.1907 – 1955) – membru de partid din 1945 (dosar K/37 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4948. KEKSKEMETI, Andor – după război vicepreşedinte al C.D.E. Bihor-Oradea (C. Crăciun 2007: 179-80);
4949. KELEMEN, Margareta (fiica lui Iosif) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4950. KELEMEN, ? – în 1952 la Direcţia Tratate a M.A.E. (v. stenogramele reproduse în Constantiniu 2003: 122);
4951. KELETI, Ladislau – în aprilie 1945 în conducerea Uniunii Evreilor Democraţi Oradea (absorbită două uni mai târziu în C.D.E.) (C. Crăciun 2009: 305);
4952. KELER (CHELER), Iancu (4.XII.1903 – 15.VI.1988) – ilegalist, membru de partid din 1931 (dosar K/38 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4953. KELLER, Iosif – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (83/1953);
4954. KELLER, Irma – în 1947 membru al organizaţiei de bază a P.M.R. din cadrul Facultăţii de drept a Universităţii “Bolyai” din Cluj (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 657-8);
4955. KELLER, R. Robert – angajat al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 598 din 5 oct. 1964;
4956. KELNER, Filip – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Ţesătoriile Reunite” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
4957. KELNER, S. Mozes – medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 30 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
4958. KELSON, David – lector de limbă rusă la I.P.B. între 1952 şi 1963 (I.P.B., f.a., pp. 53, 56, 63);
4959. KEP, Leo – redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 34-35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948);
4960. KERI, Adalbert – membru al Colegiului Medicilor Braşov în 1948, numit prin ordin al Ministrului Sănătăţii (Bărbulescu 2009: 59)
4961. KERNVEISZ, Frantz (fiul lui Matei) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
417
4962. KERTES, Alice – în 1948 membru al Comisiei Electorale Interimare a judeţului Bihor (M.Of. nr. 69 din 23 martie 1948, partea I-a, p. 2536);
4963. KERTESZ, Samoil (n. 20 mai 1890) – membru de partid din aprilie 1945 (dosar K/51 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4964. KESLER, Maria – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (103/1953);
4965. KESLER, Conrad – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
4966. KESSLER, Iulius Karlovici (n. 5 aug. 1904) – după război membru P.S.D., în facţiunea pro-comunistă la Congresul de unificare din octombrie 1947 (Solomovici 2001I: 195) (dosar K/155 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 570);
4967. KETNER, Aron – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
4968. KICZAK, Wenzel (n. 6 ian. 1898) – membru de partid din 1945 (dosar K/157 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4969. KILLNER, Béla – în sept. 1947 consilier în cadrul comisiei de epurare a Baroului Oradea (A.N.R., serviciul judeţean Bihor, fond nr. 465 (Colegiul de avocaţi Bihor), inv. 524, dosar nr. 92, ff. 31-2);
4970. KIMBERG, Gherşon – în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conductor tehnic la întreprinderea “Marinarul” din Galaţi (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
4971. KIMEL, Beniamin – fost membru P.S.D., rămâne în P.M.R. până în 1950, când este exclus pentru sionism (Menora, nr. 8/august 2010, p. 19)
4972. KIŞ, Ladislau – condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
4973. KISIL, Iancu – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (41/1954);
4974. KISIL, Janeta – în octombrie 1945 numită de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Fălticeni (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9443); cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (41/1954);
4975. KISNER, Beri – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
4976. KISS, Adalbert – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (74/1953);
4977. KISS, Adolf (n. KLEIN) – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (60/1954);
4978. KISS KLEIN Gheza (n. 19.II.1918) – membru de partid din 1938 (dosar K/70 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4979. (?) KISS, Ileana (fiica lui Dezideriu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
4980. KISS, Vilma Elisabeta (n. BURGER) (22.III.1897 – 8.VI.1981) – membră de partid din 1945 (dosar K/64 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4981. KLAIN, Petre – în 1949 era şofer în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
4982. KLEIN, Aladar – cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a CC al PCR (5/1953);
4983. KLEIN, Alexandru (fiul lui Moise) (n. 28.VIII.1908) – membru de partid din 1947, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a (dosar K/79 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4984. KLEIN, Andor Andrei (24 apr. 1914) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); membru de partid din 1944 (dosar K/80 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4985. KLEIN, Anton (1martie 1909), membru de partid din 1945 (dosar K/81 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4986. KLEIN, Avram – după război responsabil administrativ al C.D.E. Gherla (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 463);
418
4987. KLEIN, Bernard – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Bacău (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
4988. KLEIN, Bucă – în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763)
4989. KLEIN, Clara – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1980;
4990. KLEIN, David – în 1948 membru P.M.R. şi totodată membru C.D.E. Bârlad şi co-responsabil al secţiei financiare (Zahariuc 2012);
4991. KLEIN, Edmund – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
4992. KLEIN, Eva (n. BLEIER) (n. 11.II.1917) – ilegalistă, cu stagiu recunoscut din 1937, din jud. Satu-Mare, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (dosar K/77 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4993. KLEIN, Herman (n. 25 martie 1911) – membru de partid din 1945 (dosar K/82 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4994. KLEIN, Ileana (n. Ilka) (n. 20.XII.1905) – membră de partid din 1945 (dosar K/78 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4995. KLEIN, Iosif (14nov. 1894) – membru de partid din oct. 1944 (dosar K/84 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4996. KLEIN, Iosif – după război controlor al D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri în judeţul Bihor (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
4997. KLEIN, Istvan (23.VII.1914 – 14.XI.1986) – membru de partid din 1932 (dosar K/85 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4998. KLEIN, Janeta (căs. SCHVARTZ) (7.XII.1920 – 25.II.1978) – membră de partid din 1936/1945 (dosare K/86 şi S/72 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
4999. KLEIN, Margareta (26.XII.1900) – membră de partid din 26 aug. 1945 (dosar K/87 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5000. KLEIN, Mese (n. 22 aprilie 1918) – membru de partid din 1935 (dosar K/89 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5001. KLEIN, Oscar / Oskar- în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Sighet (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10617; M.Of. nr. 214 din 20 sept. 1945, partea I-a, p. 8158);
5002. KLEIN, Robert – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la S.C. “Silvicultura Ardeleană” din Tg. Mureş (M.Of. nr. 94 din 21 aprilie 1948, partea I-a, p. 3662);
5003. KLEIN, Sara/Sarolta (n. 21 aprilie 1908) – membră de partid din 1945 (dosar K/92 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5004. KLEINERMAN, Eva (fiica lui Moise) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5005. KLEINHEMPER, Clara – după epurarea aparatului judiciar, angajată impiegată la Judecătoria Mixtă Cluj, în 1948 promovată arhivar-ajutor (M.Of. nr. 83 din 8 apr. 1948, partea I-a);
5006. KLEINSTEIN, Leon – în 1948 redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 34-35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948);
5007. KLEMER, Ghidale – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Muncitorul Liber” din Bacău (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341);
419
5008. KLEMER, Iacob – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef serviciu la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9539);
5009. KLEPNER, Paul – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (28/1957);
5010. KLEPNER, Samoilă (uneori transcris “Kleppner”) – funcţionar la Oficiul Industrial al Bumbacului, Inului şi Cânepei (1946-1948), până în iunie 1947 cu atribuţii de control; în 1947 şef al Inspectoratului Regional Sibiu al Oficiului Industrial al Bumbacului (M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817; M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534); în iunie 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. membru al Consiliului de Administraţie al întreprinderii “Areca” Sibiu (M.Of. nr. 135 din 14 iunie 1948, partea I-a, p. 5095);
5011. KLEPŞ, Keran – în nov. 1945 numit de ministrul Muncii membru al comisiei paritare de pe lângă Inspectoratul Regional al Muncii Galaţi (M.Of. nr. 263 din 16 nov. 1945, partea I-a, p. 10033);
5012. KLINGER, Estera Coca – dactilografă şefă, respectiv controloare în centrala M.I.C., iar după reorganizarea ministerială în centrala Ministerului Industriilor (M.Of. nr. 112 din 17 mai 1948, partea I-a, p. 4384; M.Of. nr. 229 din 4 oct. 1947, partea I-a, p. 8971);
5013. KNOBLICH, Şarolta – în 1948 numită de ministrul de Finanţe agent administrativ stagiar la Administraţia Financiară Satu-Mare (M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6695);
5014. KNOLL, Bernard – în 1948 era director adjunct al Magazinului de Stat “Bacăul”, filiala Roman (M.Of. nr. 234 din 8 oct. 1948, partea I-a, p. 8069);
5015. KNOP, Eugen – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de Bere “Delta” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5016. KOCH, A. Hans – decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a;
5017. KOCH, A. Gyorgy (n.18 sept. 1901) – membru de partid din 1945, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (dosar K/94 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
5018. KOFFLER, Remus (d. 1954) – ilegalist, fost secretar al lui Ştefan Foriş, şeful Comisiei Financiare Centrale a P.C.R. între 1937 şi 1944 executat pentru spionaj şi trădare în lotul Pătrăşcanu în 1954;
5019. KOHLER, Károly – în 1953 menţionat ca director al Agenţiei de Servicii Municipale din Târgu Mureş (Bottoni 2010: 128);
5020. KOHN, Elemer – în iunie 1945 angajat în M.A.I. ca gardian public (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);
5021. KOHN, Ecaterina – din Bucureşti, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
5022. KOHN, Geza – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Munca Textilă” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
5023. KOHN, H. – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “S.R.I.B.” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
5024. KOHN, Herman – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Tricoza” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5025. KOHN, Juliu (n. 26 mai 1893) – membru de partid din 1930 (dosar K/98 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5026. KOHN, Ladislau (21.IV.1913 – 15.X.1987) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); membru de partid din 1946 (Colecţia “Ilegalişti decedaţi”);
5027. KOHN, Max – din 1947 membru al Comisiei Centrale a Ministerului Industriei pentru reglementarea Muncii în acord (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9604);
420
5028. KOHN, Solomon – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (13/1952);
5029. KOHN, Ştefan (fiul lui Anton) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5030. KOMAN, Artur – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la Fabrica de “Perl & Ganz” din Borşa, Maramureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3431);
5031. KOMUVES, Geza (n. BAUMAN) (24.X.1902 – 7.III.1983) – membru de partid din 1945 (dosar K/104 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5032. (?) KONCZ, Francisc – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Mureş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5033. KONTZ, Arcadie – în 1948 numit de ministrul de Finanţe şef adjunct de birou la Administraţia Financiară Satu-Mare (M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6694);
5034. KOPF, Antonia – decorată în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a
5035. (?) KOPF, Martin (n. 1906) – membru P.C.R. din 1932, controlor de stat, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951), în anii ’60-’70 şef contabil la Centrocoop; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
5036. KOPF, Rozalia (n. 1 iulie 1913) – membră de partid din 1946 (dosar K/130 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5037. KOENIG, Victor – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.144/1965;
5038. (?) KÖPPICH, Carol – din 1949 inginer-şef al Direcţiei Centrale Industriale a Bumbacului, Inului şi Cânepei din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 35 din 11 febr. 1949, partea I-a, p. 1213)cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (28/1956);
5039. KORNER, Fina – în 1948 membru al filialei judeţene Suceava a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
5040. KORPER, Elemir – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (419/1952);
5041. KOSAK, Eduard – preşedintele Colegiului de Partid – regiunea Severin în anii ’50;
5042. KOSTENC(Z)YK, Măndica – cu dosar de cadre la secţiile Economică, respectiv Organizatorică ale C.C. al P.C.R. în anii ’50;
5043. KOSTYAL, Carol – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (28/1959, vol. I);
5044. KOTHA, Rozalia (17 ian.1906) – membră de partid din 1928 (dosar K/120 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5045. KOTTIG, Damian – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Reunion” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
5046. KOTTLAR, Adolf – din 1948 referent tehnic la D.C.I. Siderurgică din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
5047. KOTTLAR, Artur – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Apretura” din Popeşti-Leordeni (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
5048. KOVACS, Amalia(n. SCHEIMAN) (n.17 martie 1909) – membră de partid in 1945 (dosar K/121 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5049. KOVACS, Andraş (fiul lui Moise) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5050. KOVACS, Izidor – din Timişoara, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
5051. KOVER, Desideriu – în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
5052. KOZIK, Alfred (fiul lui Ludovic) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
5053. KÖNIG, Elisabeta – în 1948, după naţionalizare, numită de ministrul Industriei directoare a întreprinderii “Cafro” din Cluj-Napoca (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
5054. KÖNIG, Friederich – după război funcţionar la Primăria Suceava; în martie 1945 reîncadrat ca şef de birou tehnic în D.G. C.F.R. a Ministerului Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice (fusese
421
exclus în timpul războiului pe motive rasiale) (M.Of. nr. 52 din 4 martie 1945, partea I-a, pp. 1654-5);
5055. KÖNIG, Iosif – secretar al C.D.E. Cluj la începutul anilor ’50 (v. Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 458);
5056. KÖNIG, I. Niculae (n. Miklos) (26.XII.1914 – 4.III.1981) – membru de partid din 1945, profesor la Institutul Agronomic din Cluj, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (dosar K/136 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
5057. KÖRNER, Emil – în 1946 era procuror la Tribunalul Suceava (M.Of. nr. 18 din 21 ian. 1946, partea I-a, p. 247);
5058. KÖRPER, Elemer – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 419/1952, nr. inv. 540) (v. şi Solomovici 2001: 217, respectiv Kuller 2008a: 445);
5059. KRAFT, Iacob (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5060. KRAFT, D. Misu – în anii ’60 director tehnic în Centrala industrială de producere a energiei electrice şi termice; decorat prin Decretul nr. 1967 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a;
5061. KRAKAUER, Bernard – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Munca Textilă” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
5062. KRANTZ, Isidor – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt “Colentina” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5063. KRANZDORF, Henry (4.VII.1926 – VI.1968) – membru de partid din 11 dec. 1945 (dosar K/144 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5064. KRANTZDORF, Simon – în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef la întreprinderea “Olga Bancic” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
5065. KRAUS, Emeric – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “F.R.B.” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
5066. KRAUS, E. Marton – din Maramureş, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
5067. KRAUSS, ? – ing., membru în Comitetele cetăţeneşti Cernăuţi după 23 august 1944 (A.N.I.C. inventar 3059, secţia Administrativ-Politică a C.C al P.C.R., u.a. nr. crt. 5 din 7 aprilie 1945, p. 29 în inventarul online);
5068. KRAUSZ, Aladar – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 58/1980;
5069. KRAUSZ, Eva (fiica lui Ernest) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
5070. KRAUSZ, Ludovic (n.26 dec. 1898) – membru de partid din 1945 (dosar K/145 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5071. KRAUSZ, Martin (13 iulie 1906) – membru de partid din 1932 (dosar K/146 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5072. KRAUSZ, Pavel (n. 12 aprilie 1924) – membru de partid cu stagiul recunoscut din 1940 (dosar K/147 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5073. KRAUSZ, Stefan – după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conductor tehnic la întreprinderea “Românofir” din Arad (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1266);
5074. KRAUTHAMMER, Iosif – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Kamgarn” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
5075. (?) KRECH, Susana – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.144/1965;
422
5076. KREINDLER, Ana – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980;
5077. KREINER, Maria – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 7/1985;
5078. KREUTER, Ecaterina – decorată în 1964 cu Medalia Muncii
5079. KRIEGSMAN, Samuel (fiul lui Leib) – din Suceava, decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
5080. KROMBERGER, S. Ludovic – funcţionar la Banca de Stat a R.P.R., decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III.-a (decret nr. 793 din 31 decembrie 1963);
5081. KRUMHOLZ, Marcel – din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al Fabricii “Hidrocaloria” (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7339);
5082. KUHN, Iosif (n. 25 X. 1898) – membru de partid din 1944, apoi activist, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (35/1959);
5083. KUMMER, Max – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şefal Fabricii de Bere “Bucureşti” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5084. KUN, A. Adam – funcţionar la Banca de Stat a R.P.R., decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III.-a;
5085. KUN, Alexandru (n. 20 nov. 1908) – membru de partid din 1945.decorat în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979) (dosar K/152 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
5086. KUN, Ioan – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (24/1954) – probabil administrator delegat al Oficiului Bumbacului, Inului şi Cânepei după război) (dosare anexe secţia Economică a CC al PCR, nr. crt. 58/1945);
5087. KUN, Irina – din 1945 şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Odorhei (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
5088. KUN, Veronica (19 aprilie 1918 – 4 sept.1983) – membră de partid din 8 martie 1945 (dosar K/153 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1976;
5089. KUN, Suzi – ilegalistă, din 1948 membru al C.C. al U.F.D.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 429-30); martor al acuzării în procesul lui H. Zilber din 1954 (Solomovici 2004: 211); probabil fosta Zuzi Leibovici, aflată în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
5090. KUPFERMAN, Samuel – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt “Gorunul” din Orăştie (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5091. KURCZVEIL, Ioan (fiul lui Martin) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5092. KUTNY, Solvia – la sfârşitul anilor ’40 dactilografă, iar din 1948 dactilografă principală în centrala Ministerului Artelor (şi Informaţiilor (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3909; M.Of. nr. 26 din 2 febr. 1948, partea I-a, p. 845);
5093. LACNER (Lakner), Dezideriu – în 1959 prim secretar al Comitetului orăşenesc P.M.R. Satu Mare (D.T.I.C. 1959: 10); cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (53/1954);
5094. LAHNY, Carol – în 1948 membru al filialei judeţene Alba a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5095. LAIG, Stanislav – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5096. LANCZET, Berco – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (160/1952);
5097. LANDAU, David – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
423
5098. LANG, Laszlo (n. 22 aprilie 1913) – membru de partid din 15 aprilie 1945 (dosar L/10 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 76/1978;
5099. LANG, Nicolae – decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
5100. LANG, Radu – cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (8/1954);
5101. LANG, Şmil – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Năvodul” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
5102. LANGMANTEL, Rodica – prima directoare a Bibliotecii regionale “Ion Creangă” din Iaşi (actuala Gh. Asachi) în perioada postbelică533 (1945-1956);
5103. LANI, Ladislau (n. LINDENFELD) – controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la Administraţia Financiară judeţeană Bihor (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7927);
5104. (?) LANZINGER, Anton (n. 24 martie 1897) – membru de partid din august 1944 (dosar L/11 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5105. LAURENŢIU, Alexandru (n. Şmil DAVID534) (n. 28.VI.1910 Piatra-Neamţ) – ilegalist, combatant în Brigăzile Internaţionale din Spania, inclus în lista voluntarilor evrei de către Diamant (1979: 371) şi Sugarman (f.a.: 109); decorat împreună cu alţi “spanioli” cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a în 1949 (intrarea “Laurenţiu Sandu”) (Decretul nr. 873 din 20 august 1949);
5106. LAURENŢIU, Emerica Pavel (fiul lui Quint) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5107. LAURENŢIU, Osias (n. LEIBUŞOR) (n. 10.I.1923 Piatra Neamţ) – simpatizant ilegalist; după război membru de partid, funcţionar la Combinatul pentru industrie alimentară din judeţul Ilfov, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” clasa a III-a (pentru nume v. decizia M.J. nr. 37825 din 21 aprilie 1948 în M.Of. nr. 98 din 27 aprilie 1948, partea I-a, p. 3824);
5108. LAUTMAN, R. Rene (n. 1905) – membru P.C.R. din 1936, croitoreasă, pensionară A.F.D.A., propusă pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005);
5109. LAX, F.M. – în 1946 preşedintele organizaţiei procomuniste a evreilor de limbă idiş IKUF (Solomovici 2003: 45);
5110. LAZAREV, Zalman (n. 20.XII.1888, fiul lui Moise) – medic, membru de partid din 1941; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a, în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a şi în 1979 cu ordinul “23 August” cls. I-a; la începutul anilor ’70 locuia ca pensionar în Bacău (dosar L/21 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5111. LAZAROVICI, A. Alexandru – angajat al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 598 din 5 oct. 1964;
5112. LAZAROVICI, Iancu (31.VIII.1909 – 11.XII.1987) – membru de partid din 1941 (dosar L/22 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5113. LAZAROVICI, Iosif – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Ulei “Raza” din Botoşani (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5114. LAZAROVICI, Leizer – farmacist militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
5115. LAZAROVICI, Marcel – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului vicepreşedinte al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Focşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
533 V. http://www.culturainiasi.ro/institutii/7/12/+Biblioteca+Jude%C5%A3ean%C4%83+%E2%80%9EGh.+Asachi%E2%80%9D+Ia%C5%9Fi.html
534 V. decizia nr. 800 din 17 febr. 1949 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 45 din 23 febr. 1949, partea I-a, p. 1424.
424
5116. LAZAROVICI, Max – membru C.D.E. Bucureşti (?), informator al Siguranţei, apoi D.G.S.P. (Solomovici 2003: 155);
5117. LAZAROVICI, Meer – din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Roman (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9537);
5118. LAZAROVICI, Saul – din sept. 1948 controlor-revizor principal al Ministerului de Finanţe în judeţul Roman (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 315; M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438);
5119. LAZAROVICI, Surica – în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe impiegată în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Bacău (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
5120. LAZAROVICI; Tony – din 1945 impiegată la Oficiul Economic Judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 286 din 13 dec. 1945, partea I-a, p. 10878);
5121. LAZAROVICI, Tuţa – membru CDE după război;
5122. LAZĂR, David (fiul lui Stelian) – prim secretar al comitetului orăşenesc de partid Petroşani la sfârşitul anilor ’50 – începutul anilor ’60; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1960); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 40/1956; decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
5123. LAZĂR, A. Edit – în 1972 redactor principal al ziarului în limba maghiară Elore, decorată cu medalia Meritul Cultural prin Decretul Preşedinţiei Consiliului de Stat nr. 337 din 4 sept. 1972;
5124. LAZĂR, Elvira – membru al Sfatului Popular al Regiunii Autonome Maghiare (1954-1958-?) (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 764);
5125. LAZĂR, Eţia – până în 1957 lector de limbă rusă la I.P.B. (I.P.B., f.a., pp. 56, 62);
5126. LAZĂR, Iacob (fiul lui Serghei) (14.IX.1907 – 17.X.1984) – membru de partid cu stagiu recunoscut din 1927 (dosar L/23 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în 1945-1946 pe lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România” [poziţia 54], listă transmisă de sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158); decorat prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
5127. LAZĂR, Melhior – după război responsabil cultural al C.D.E. Gherla (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 463);
5128. LAZĂR, Ossy (în acte aparent Ozi) (fiul lui Phoebus) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a; până în 2009, preşedintele Comunităţii Evreilor din Bucureşti;
5129. LAZĂR, Samoil – în 1945 secretar al C.D.E. Focşani (Dogaru 2010: 71);
5130. LAZĂR, Sigismund (17.II.1900 – 18.VI.1978) – membru de partid din 1946 (dosar L/26 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5131. LAZĂR, S. Simon – decorat în 1967 cu Medalia Muncii;
5132. LAZĂR, Vilhelm – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al ţesătoriei “Covasna” din Covasna (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
5133. LĂUNEANU, Hermina (n. KREMER) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.144/1965; încă în viaţă în 2009, parte civilă într-un proces de revendicare imobiliară la ÎCCJ;
5134. LĂZĂRESCU, I. Gheorghe (n. ORIŢA) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1980;
5135. LĂZĂRESCU, Lupu – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 126/1952);
5136. LEB, Alexandru (n. 15IX.1913)- membru de partid din 1945 (dosar L/31 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5137. LEB, Edmund Odon (n. 30 iun. 1909) – membru de partid din 1945 (dosar L/32 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5138. LEB, Ioan (n. 24 sept1909) – după război membru de partid;
425
5139. LEBI, Margit Ilonka (14 oct.1919) – membră de partid din 1937 (dosar L/34 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1587, doc. 13);
5140. LEBI, Zoltan (n. 17 iunie 1918) – membru de partid din 1946 (dosar L/35 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5141. LEBU, Aurel (n. 13 martie 1910) – membru de partid din 1946 (dosar L/36 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5142. LEDER, David-Dinu (n. 20 mai 1905) – membru de partid din 8 sept. 1947 (dosar L/37 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5143. LEDERER, Ludovic – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (12/1952);
5144. LEEB, Ludovic – din febr. 1950 vicepreşedinte al C.D.E. Alba Iulia (Gyémánt 2002: 400-4, n. 31);
5145. LEHOCZI, Iosif – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (103/1953);
5146. LEHRER, D. Heinrich – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5147. LEHRER, Heinrich – controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la Administraţia Financiară a sectorului II Negru Bucureşti (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
5148. LEHRER, Sami (a.k.a. Samuil David) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1772); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
5149. LEIBA, Emil – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de Ulei “Răsăritul” din Roman (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5150. LEIBNER, Haim – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Focşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
5151. LEIBOVICI, Adela (n. MOISE) (1908-2005, Bucureşti) – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (90/1951);
5152. LEIBOVICI, Avram – în 1949 contabil la magazinul de stat “Iaşul” din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr. 693/1949, nr. crt. 30906, ff. 5, 16, 63, 65);
5153. LEIBOVICI, Avram – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului preşedinte al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Focşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
5154. LEIBOVICI, Cela – în 1948, după naţionalizare, numită de ministrul Industriei contabilă-şefă a întreprinderii “Globul” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5155. LEIBOVICI, Constantin (fiul lui Mendel) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5156. LEIBOVICI, Haim – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Bere “Delta” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5157. LEIBOVICI, Heinrich – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al fabricii de sticlă “Vitrometan” Mediaş (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7350);
5158. LEIBOVICI, Iancu (n. 18 sept. 1897) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); membru de partid din 1945 (dosar L/43 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5159. LEIBOVICI, Idel – magistrat, în 1950 numit secretar al comisiei electorale a regiunii Putna (H.C.M. nr. 1058/3.3.1950);
5160. LEIBOVICI, Iţic – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
426
5161. LEIBOVICI, Iuliu – în 1948 membru al filialei judeţene Baia a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.OF. (partea I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5162. LEIBOVICI, Iulius – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Phoenix” din Iaşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340)
5163. LEIBOVICI, Jean – în 1948 redactor la ziarul Opinia din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 30-31);
5164. LEIBOVICI, Lazăr – în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe agent stagiar în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
5165. LEIBOVICI, Leo – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
5166. LEIBOVICI, Leon – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Covurlui (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5167. LEIBOVICI, Luiza (n. HUBER) (n. 24 iun. 1914) – ilegalistă (din 1932) (dosar L/38 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2335, doc. 5);
5168. LEIBOVICI, Maier (fiul lui Ştrul) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5169. LEIBOVICI, Maria – încadrată ca dactilografă la Prefectura Poliţiei Capitalei în martie 1947 (M.Of. nr. 66 din 20 martie 1947, partea I-a, p. 2085);
5170. LEIBOVICI, Maria – în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri contabilă la Oficiul Economic judeţean Iaşi, în 1947 promovată şefă de birou (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9536);
5171. LEIBOVICI, Mina – din 1948 (după naţionalizare) contabilă-şefă a Tăbăcăriei Naţionale Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
5172. LEIBOVICI, Mişu – în 1948 membru P.M.R. şi membru al C.D.E. Bârlad, responsabil al resortului cultural al Comitetului (Zahariuc 2012);
5173. LEIBOVICI, Paul – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Flandria” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
5174. LEIBOVICI, Otilia – în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe agent stagiar în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
5175. LEIBOVICI, Şechter – în 1950 elev, membru al “cenaclului literar progresist” din Bârlad (Zahariuc 2011);
5176. LEIBOVICI, Zalman – în 1945 numit de ministrul Finanţelor agent administrativ stagiar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Baia (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
5177. LEIBOVICI, Zeilic (fiul lui Şloim) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5178. LEIBOVICS, Alexandru (8.VIII.1913 – II.1978) – membru de partid din 1945 (dosar L/43 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5179. LEIBU, Idel – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Texo” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5180. LEIBU, Matilda – din 1945 impiegată la Oficiul Economic judeţean Bacău, în 1946 promovată şefă de birou (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538; M.Of. nr. 254 din 1 nov. 1946, partea I-a, p. 11590);
5181. LEIHER, Gheza (fiul lui Nicolae) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5182. LEIKMAN, Roman – din 1947 consilier la Direcţia Dunării Maritime a Ministerului Comunicaţiilor (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4785);
427
5183. LEI(N)WAND, I. Wolf-Marcus (6.XII.1901 – 29.I.1976) – originar din Cernăuţi, ilegalist, cu stagiul recunoscut din 1927, fost deţinut în lagărul de muncă de la Miercurea Ciuc (1940-?) din Bucureşti; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Leivan Marcus”); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a (dosar L/46 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1412);
5184. LEITGEB, Iosif – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (16/1953);
5185. LEITNER, Carol – subnotar în cadrul Primăriei Oradea în 1945 (A.N.-D.J.BH, fond Comitetul jud. Bihor al P.S.D., dosar nr. 77/1947, f. 172-175, apud Ţârău 2002: 177);
5186. LEITNER, Elisabeta (n. Erszebet) (12.XII.1903 – 19.XII.1977) – membră de partid din 1947 (dosar L/44 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5187. LEITNER, Iozefina (14 mai 1997)-membră de partid din 1946 (dosar L/45 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5188. LEIZEROVICI, Falic – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5189. LEIZEROVICI, Ţalic – în iulie 1948 numit de ministrul de Interne pretor al plasei lespezi, jud. Baia (M.Of. nr. 174 din 30 iulie 1948, partea I-a, p. 6250);
5190. LEIZEROVICI, M. Milca – din Bucureşti, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a IV-a;
5191. LENARD, Lazăr (fiul lui Lajos) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5192. LEONESCU, “Gabriela” Ella (n. Löwy, fiica lui Bela şi Leontina) (28.X.1912-1970) – membră de partid din 17 oct. 1947, incinerată la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 172) (dosar L/49 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); soţia lui Mihail Leonescu (Landau), cu care a avut o fiică, Liani, căs. Ţuţea;
5193. LEONESCU, B. Mihail (n. Moses Leib LANDAU, zis “Mişu”) (n. 1916 Botoşani – d. Bucureşti, post-1990) – medic, ilegalist (voluntar în Brigăzile Internaţionale în Spania, 1936-1938); în aprilie 1941 considerat “comunist categoria A” (Lista Siguranţei, poziţiile 242 şi 290); în acelaşi an pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (v. M.Of. nr. 83 din 7 apr. 1941, partea I-a, p. 1862); după război membru de partid, şef de lucrări la Spitalul de contagioşi nr. 1 Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a; în iul. 1990 în viaţă în Bucureşti, intervievat de Mitchell Cohen (1994);
5194. LEONTE, Dumitru (n. LEIBOVICI) – lider sindical în anii ’50 în Iaşi, reprezentant în C.C.S., decorat în 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
5195. LEONTE, Maria (n. Malca ŞTRUL) (n. 17 august 1924) – ilegalistă, cu stagiul recunoscut din 1939, după război activistă cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951); ulterior angajată la Fabrica de Tricotaje Iaşi; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul “23 August” cls. a V-a (dosar L/51 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5196. LEOPOLD, Adalbert – în 1949 era inginer în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
5197. LEOPOLD, Hilda – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 15/1979;
5198. LERNER, Paul – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 113/1970;
5199. LERER, B. Saul – decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964; căs. cu Fanţi (n. Moscovici, 1918-2003);
5200. LERNER, Sigismund (n. 2 nov. 1898) – membru de partid din nov. 1944, numit în vara lui 1948 de către Ministerul Industriilor membru al Comitetului Director al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti (B.I.R.E. 22 (20 aug. 1948): 3) (dosar L/53 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
428
5201. LERNER, Sigmund – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Cehoslovaca” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5202. (?) LEROY, Romelia – în 1950 prezentă la Direcţia Planificare a Băncii de Stat a R.P.R. (Duţu et al. 2002: 91);
5203. LESNER, Lery (uneori ortografiat Lerri) – activist de partid, membru al Biroului Regional Iaşi al P.M.R. în anii ’50, şeful secţiei Propagandă şi Agitaţie a comitetului regional de partid şi responsabil cu supravegherea presei din judeţ (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. – secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 42/1953, ff. 29-33); cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (112/1955); emigrat la începutul anilor ’60 în Israel (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 412, Ursache f.a.);
5204. LESPEZEANU, I. – coautor, alături de L. Marcu, al monografiilor 47 de ani glorioşi (1959) şi Ioan Corvin de Hunedoara (1957) (inclus în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 446);
5205. LEV, David – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt din banoviţa, Mehedinţi (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
5206. LEV, Miţa – cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR (dosare anexe, 14/1951);
5207. LEVAI, “Vasile” Ladislau – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2070); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763)
5208. LEVENDEL, Eva – dactilografă la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21);
5209. LEVENSON, Claudia – cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (35/1963);
5210. LEVENSOHN, ? – redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 34-35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948);
5211. LEVI, Eugen (3.XII.1913 – 6.II.1987) – membru de partid din 1945 (dosar L/60 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5212. LEVY, Leon – în 1946 numit de Preşedinţia Consiliului de Miniştri director al Oficiului Economic judeţean Ialomiţa (M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1946, partea I-a, p. 7742);
5213. LEWENSOHN, Moise (fiul lui Iancu) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
5214. LEWY, Robert – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la “Dunarex” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
5215. LIBAL, Vilian (n.16 dec. 1910) – ilegalist cu stagiul recunoscut din 1928 (dosar L/62 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5216. LIBERMAN, Lupu – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Dolj (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5217. LIBERMAN, Mauriţiu (n. 12 febr. 1908) – membru din 1945 (dosar L/63 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5218. LICHTIG, Samuiel – cu fişă de cadre la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.M.R. (102/1953);
5219. LICHTSHEIN, Adolf – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 76/1978;
5220. LIEBERMAN, Ihil – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Renida” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5221. LIEBLICH, Adalbert (n. 8 iun. 1890) – membru de partid ilegalist (din 1934) – (dosar L/65 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5222. LIEBLICH, Tania (n. Tauba ŞERMAN) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 99/1978, idem 21/1980;
429
5223. LIFSCHITZ, Mendel Manole (n. 24 dec. 1894) – membru de partid din 1945 (dosar L/67 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5224. LIKER, Iosif – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 10/1984, idem 27/1985;
5225. (?) LILIN, Erzsebet (GABOR) – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 54/1979;
5226. LILLIN, Mihai (n.6 oct. 1918) – membru de partid din 1945 (dosar L/68 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5227. LINDERMAX, Paul – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Ideal” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5228. LINDNER, Dezideriu (n. 22 sept. 1904)- membru de partid din 1935 (dosar L/69 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5229. LISZTIG, Francisc – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
5230. LITINER, Burach (n. 9 iul. 1895) – membru de partid din 1945 (dosar L/70 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5231. LITMAN, Carol (fiul lui Moise şi Lora; fratele lui Leon Naş, v. supra) – medic la Spitalul “Alexandru Sahia” din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a; căs. cu Paula, cu care a avut doi copii: Irin Litman şi Silviu Litman;
5232. LIŢEANU, Florea – membru de partid; cu referat de cercetare în vederea excluderii din partid la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 78/1986;
5233. (?) LIVADIDI, Cornel – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (103/1953);
5234. LIVĂNESCU, I. – în perioada comunistă angajat al Direcţiei Studii a Ministerului Justiţiei (Cajal & Kuller 2004; C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 447);
5235. LIVEANU, Moise (fiul lui Leon) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5236. LIVIANU, H. Sahna (n. Sahna LEVI, fiul Mariei) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. III-a; căs. cu Ester (n. Buium); rudă îndepărtată cu Silviu Brucan: fiul său, Erwin (d. 2011), a fost căsătorit cu Adriana Livianu (n. Bogdan/Berman), fiica Tonyiei Bogdan, sora lui Brucan;
5237. LIVIU, Sofia (fiica lui Jac Ion) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
5238. (?) LODESCU, Alexandru – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.29/1959, vol. II;
5239. (?) LONGHIN, Gruia – din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Putna (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
5240. LOSNER, Bianca (13.XII.1909 – 7.VIII.1978) – membră de partid din 29 nov.1945 (dosar L/78 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5241. LOZNEANU, Bercu – în nov. 1945 numit de ministrul Muncii membru al comisiei paritare de pe lângă Inspectoratul Regional al Muncii Galaţi (M.Of. nr. 263 din 16 nov. 1945, partea I-a, p. 10033); posibilă identitate cu “Bercu Loznianu” (n. 5.III.1903) – ilegalist, membru de partid din 1935 (dosar L/82 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 7);
5242. LOZNEANU, Leon – în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Fălticeni (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9443)
5243. LOZNEANU, Peter (fiul lui Isidor (Ştrul) şi Amalia (n. Lustgarten)) (11.XI.1911 Liteni, Suceava – 1993 Petah Tikva, Israel) – jurist, membru de partid, implicat în epurările postbelice din Dorohoi; între 1972 şi 1987 preşedintele C.E. Dorohoi; emigrat în Israel în 1988;
5244. LOZNEANU, Sifra – în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486);
430
5245. LÖB, Teodor – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 307/1952); – în mod posibil cel propus a fi detaşat la lucrările de la Canalul Dunăre – Marea Neagră (v. Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 176);
5246. LÖB, Eugen (n. 4 dec.1916) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1935 (dosar L/83 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5247. LÖBEL, Francisc – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt “Aiud” din jud. Alba (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5248. LÖBEL, Hugo – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Silkoza” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5249. LÖBEL, Iulius – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Fusul” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
5250. LÖBEL, Moritz – din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Botoşani (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
5251. LÖBEL, Simion – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Colorator” din Iaşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5252. LÖBELSOHN, Etty (9.IV.1901 – 11.VII.1986) – membră de partid din 21 sept. 1945 (dosar L/74 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5253. LÖBENSOHN, Iancu – numit, după naţionalizare, contabil şef la Fabrica de Vată “Progresul” din Bârlad, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344);
5254. LÖBL, Andro (n. 22 iulie 1912) – membru de partid din 18 dec. 1945 (dosar L/84 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5255. LÖBL, Maria (n.25 dec.1910) – membră de partid din 1930 (dosar L/85 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5256. LÖBL, Martin (n. 21 sept. 1909) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1933, decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a (dosar L/86 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); posibilă identitate cu:
5257. LÖBL, Márton – de profesie tinichigiu, în 1945 membru de partid şi membru al comisiei juridice a F.N.D. din Transilvania de Nord (Nagy şi Vinze 2008: 180);
5258. LOBSTEIN, Emeric (12.X.1895 – 20.VII.1979) – membru de partid din 1945;
5259. LÖRINCZ, Berta – din 1945 contabilă la Oficiul Economic judeţean Odorhei (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
5260. LÖRINCZ, Carol – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (86/1953);
5261. LÖRINCZ, Eugen – în 1947 numit de ministrul Justiţiei prodecan al comisiei interimare a Baroului de Avocaţi Hunedoara (M.Of. nr. 107 din 13 mai 1947, partea I-a, p. 3747)
5262. LONVY, Bertalan – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (63/1955);
5263. LOV / LÖW, Margareta (n. 13 aug. 1923) – membră departid din 1946 (dosar L/80 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5264. LÖW, Paul (n. 12 ian. 1918) – membru de partid din 1939 (dosar L/88 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5265. LÖWENBERG, Mauriciu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Postăvăria Română” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
5266. LÖWENFELD, Emil – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la S.A.R. “Industria de in şi cânepă” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
5267. LÖVENSON, Jaques Avram – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Dorohoi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
431
5268. LÖVINGER, Alexandru – cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 85/1978, idem 21/1980;
5269. LÖWINGER, Serena – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
5270. LOVINSON, Ghitla – în 1948 membru al filialei judeţene Râmnicu Sărat a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4) (inclusă şi în C.S.I.E.R. (Kuller 2008a: 447);
5271. LÖWY, Alfred – dosar de cadre la Secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (4/1952);
5272. LÖVY, Ladislau – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “I.T.B.” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5273. LÖWY, Stefan – profesor la catedra de istorie-filosofie a UB Cluj în anii ’50 şi director cu delegaţie al Bibliotecii Centrale din Cluj (1955-1956);
5274. LÖVY, Wilhelm (n. 24 aprilie 1915) – ilegalist; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; în 1971 directorul Topitoriei Dumbrăveni din jud. Sibiu, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
5275. LUCA, Paul (n. Favel/Pavel LEIBOVICI) (n. 17 mai 1909) – membru de partid din 1945 (dosar L/40 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5276. LUCACESCU, Herman – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de Ulei “13 decembrie” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546);
5277. LUCACI, Alexandru (n. LÖWY535) (n. 11 martie 1909 Timişoara) – membru de partid din 28 iunie 1945 (dosar L/95 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5278. LUCESCU, Albina – în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale Chimice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
5279. LUCESCU, Mendel (n. BRÜLL536) (n. 19 aug. 1900 Bacău) – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului contabil-şef al întreprinderii “Flexode” din Bucureşti (M.Of. nr. 214 din 15 sept. 1948, partea I-a, p. 7620);
5280. LUCHIAN, Mihai – din 1947 director al Oficiului Economic judeţean Vaslui (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6697; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9543);
5281. LUCHIAN, Savu (n. Saul LAZAROVICI) – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosarele 77 şi 249/1952 (când încă nu-şi românizase numele), respectiv 63/1955 şi 3/1957);
5282. LUCIAN, Ernestina (13.IX.1890 – 1.XI.1976) – membră de partid din 28 dec. 1945) (dosar L/98 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5283. LUDOR, Ladislau (fiul lui Samoilă) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5284. (?) LUFTSCHÜTZ, Carol – în 1948 numit de ministrul Industriei tehnician-şef al Întreprinderii locale Satu Mare de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
5285. LUNT, Erica – până în aprilie 1947 şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Buzău (M.Of. nr. 90 din 21 aprilie 1947, partea I-a, p. 3104);
5286. LUK, Francisc – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (135/1955);
5287. LUPAN, Chivu (n. Kivu LINDENBERG537) (n. 21 ian. 1915 Bucureşti) – cu dosar de cadre la secţiile Economică (28/1956), respectiv Organizatorică (137/1952) ale C.C. al P.C.R.;
535 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 55.215 din 6 iunie 1947 în M.Of. nr. 130 din 11 iunie 1947, partea I-a, p. 4719, respectiv cererea în M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4379.
536 V. M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4379 (cererea de schimbare a numelui).
537 Şi-a schimbat numele în baza deciziei ministrului Justiţiei nr. 7596 din 2 febr. 1948, în M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1948, partea I-a, p. 994.
432
5288. LUPAN, Lizica – ziaristă în presa craioveană în perioada comunistă (Kuller 2008a: 447; FEDROM f.a.);
5289. LUPU, Alexandru (fiul lui Şmil şi Dina) – politehnist, membru P.M.R. Bucureşti, în septembrie 1949 menţionat într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 200);
5290. LUPU, Dorina (fiica lui Ferdinand) – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5291. LUPU, Heinrich – membru de partid după război; cu diverse funcţii în aparatul economic de stat; cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (28/1956) şi referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1956;
5292. LUPU, Ilie – în 1948 numit de ministrul Comerţului director al S.C.S. “Someşul” din Cluj-Napoca (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
5293. LUPU, Moise – după război încadrat expert contabil în centrala Ministerului Finanţelor; în 1948 numit membru în conducerea Societăţii de Stat pentru aprovizionarea Capitalei, ca reprezentant al ministerului (M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438); cu fişă personală la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 30/1950, nr. inv. 74);
5294. LUPU, Nicolai (fiul lui Iancu) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
5295. LUPU, Rubin – în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o listă de persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973, care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
5296. LUPU, Solomon – în 1948 era şofer la D.G.C.E. de pe lângă (la acel moment) Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813; după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5784);
5297. (?) LUPULESCU, B. Mircea – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 115/1956;
5298. LUSTGARTEN, Emil (n. 1928) – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 126/1952);
5299. LUSTGARTEN, Laurian – medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
5300. LUSTGARTEN, Mili – din aprilie 1948 translatoare-şefă în centrala Ministerului Informaţiilor, apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372);
5301. LUSTIG, Adolf – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al ţesătoriei “Fabrica de Pălării” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
5302. LUSTIG, Emilian (1928 – iunie 2010 Bucureşti, cimitir Giurgiului) (fiul lui Edmund şi Iolanda (n. Herman)) (fratele lui Oliver şi nepotul lui Carol Lustig) – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 24/1954) şi cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 31/1958;
5303. LUSTIG, I. Zoltan – şef de serviciu la Uzina Textilă Covasna, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a V-a;
5304. LUSZTIG, Iacob (n. 5.X.1911) – membru de partid din 1931 (dosar L/113 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5305. LUSZTIH, I. – în 1945 membru al Uniunii Patriotice Oradea (C. Crăciun 2009: 304); probabilă identitate cu “Lusztig”, după război comisar în Oradea (Kuller 2008c: 185);
5306. LYCHIARDOPOL, Sara – arhitectă, autoare a Casei de Cultură a Sindicatelor din Galaţi (menţionată ca evreică de M. Caffe în N. Burcă 2007: 7);
5307. MACADZIOB, Emil (fiul lui Herş) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5308. MACOVEI, Maria (fiica lui Iosif) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
433
5309. MACOVSCHI, Eugen – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (137/1955);
5310. MADRER, Adolf (n. 21 nov. 1897) – membru de partid din 25 febr. 1946 (dosar M/6 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5311. MADRER, Sofia – până în februarie 1949 stenodactilografă şefă în cadrul Direcţiei Literare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
5312. MADUŢĂ, Jean (fiul lui Carol) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5313. MAER, William – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 189/1952);
5314. MAEROVICI, Moise – în 1948 numit membru în conducerea Societăţii “Rompescaria” ca reprezentant al Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 209 din 9 sept. 1948, partea I-a, p. 7438);
5315. MAHLER, Siegemondo – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la “Dunarex” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
5316. MAIER, Ana (n. SCHACHTER) (n. 21martie 1912) – membră de partid din mai 1945 (dosar M/9 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5317. MAIER, Andrei – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (86/1953);
5318. MAIER, Gigel – în 1948 membru al C.D.E. Focşani (Zahariuc 2012);
5319. MAIER, Liviu (fiul lui Liviu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5320. MAIER, Marcel – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 55/1976;
5321. MAIER, Maria (fiica lui Zalman) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
5322. MAIER, Silvia – în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
5323. MAIERBERG, Mauriţiu (n.18 iulie 1907) – membru de partid din 1945 (dosar M/11 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5324. (?) MAIER, Nicolae – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 189/1952, nr. inv. 527);
5325. MAIEROVICI, Lazăr – în 1948 era şofer la D.G.C.E. de pe lângă (la acel moment) Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813);
5326. MALLER, Frantz – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (160/1952);
5327. MALLER, O. – în 1948 membru al comisiei de editură din cadrul Direcţiei Studii a Miniterului Sănătăţii (Bărbulescu et al. 2009: 162);
5328. MANAS, Sama – în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 30-31);
5329. MANASE, Albert – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei inginer-şef al Fabricii de Ulei “Biruinţa” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546);
5330. MANDEL, Lenke – cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (12/1961);
5331. MANDEL, A. Lenke – în 1972 stenodactilografă principală la ziarul în limba maghiară Elore, decorată cu Ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Preşedinţiei Consiliului de Stat nr. 337 din 4 sept. 1972;
5332. MANDEL, Leon – din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef la “Grupul Industriilor Electrice” (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
5333. MANEA, I. Iancu – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5334. (?) MANIAS, Carol – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de spirt “Clujana” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5335. MANIOV, Rafaela – directoare “I.T.” Timişoara după război, decorată cu “Ordinul Muncii” cls. III-a în 1951;
434
5336. MANOLE, H. Manole (n. 1901 Bălăneşti, Roman) – unul din cele mai misterioase personaje din istoria comunismului românesc; fost voluntar în războiul civil din Spania (menţionat în Diamant 1979: 371 şi Sugarman f.a.: 109) (unde aparent suferă o depresie, motiv de reproş ulterior din partea tovarăşilor colegi), primul soţ al Ofeliei Manole (recăsătorit ulterior cu Dori Munte (Berg)); aflat în 1941 în atenţia Siguranţei pentru activităţi comuniste, în timpul celui de-al doilea război mondial la U.R.S.S., considerat suficient de important de către sovietici pentru a fi plasat în troika Biroului Politic al P.C.R. de la Moscova, alături de A. Pauker şi V. Luca, ulterior efectiv “dispărut” din orice documente oficiale, foarte probabil rămas în U.R.S.S. (Tismăneanu 2003: 79, 1991: 169, n. 74, Levy 2002: 62);
5337. MANU, Sabina – preşedinta comitetului central al Crucii Roşii România (1955-1961); cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 411/1952, nr. inv. 539); soţia lui Cornel Manu (Katz);
5338. MARBE, Max A. (1884-1959) – medic bacteriolog, membru fondator al ARLUS, membru de partid, încadrat la catedra de igienă industrială şi prevenirea accidentelor de muncă a Institutului Politehnic Bucureşti în 1948 prin decizia Ministerului Industriei – direcţia Cadre;
5339. MARCHIEVICI, Emil – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5340. MARCOVICI, Alexandru (fiul lui Alfred) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5341. MARCOVICI, Ancel – în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
5342. MARCOVICI, Aron – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de spirt din Banoviţa, Mehedinţi (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
5343. MARCOVICI, Beniamin – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 126/1952);
5344. MARCOVICI, Beno – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului vicepreşedinte al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Piatra Neamţ (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
5345. (?) MARCOVICI (ALMAŞI), Cătălina – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 55/1976;
5346. MARCOVICI, Duţă – după război membru fondator al C.D.E. Bârlad, în 1948 numit preşedinte al nou-înfiinţatei cooperative agricole “30 Decembrie” şi respectiv membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ (U.S.I.C.) din Bârlad (Zahariuc 2012);
5347. MARCOVICI, Ernest – în 1948 numit profesor de Organizarea Statului şi Organizare Judecătorească la Şcoala Juridică Populară de pe lângă Tribunalul Sălaj (M.Of. nr. 79 din 3 aprilie 1948, partea I-a, p. 2955);
5348. MARCOVICI, Ioan Iordan (1905-1970) – inginer chimist, directorul Institutului Petrochimic din Ploieşti în anii ’50-’60, membru P.C.R. din 1936, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei PMR; dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (30/1950);
5349. MARCOVICI, Isidor (Izrael) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 24/1985, idem 96/1978, idem 30/1980;
5350. MARCOVICI, I. Hascal (n. 10 febr. 1899) – croitor, membru P.C.R. din 1930, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005) (dosar M/23 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5351. MARCOVICI, Maier (n. 2 nov.1906) – membru de partid din 1945 (dosar M/24 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5352. MARCOVICI, Marcel – în 1948 numit de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei director al Magazinului de Stat “Delta Dunării” din Tulcea (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8218);
435
5353. MARCOVICI, Marcu – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5354. MARCOVICI, Martin – în aprilie 1948 numit de ministrul Educaţiei Naţionale membru al Comitetului Central de Asistenţă Studenţească Iaşi, ca delegat al Secţiei de asistenţă a U.N.S.R. (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3436);
5355. MARCOVICI, Moise – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833); posibilă identitate cu omonimul prezent în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
5356. MARCOVICI, Neuman (n. 3 febr.1917) – membru de partid din 1945 (dosar M/25 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5357. MARCOVICI, Sicky – în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
5358. MARCOVICI, sin Nuhăm – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5359. MARCOVICI, Sofia – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 120/1976
5360. MARCOVICI, Solomon – după război şef de secţie la Prefectura judeţului Fălciu (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
5361. MARCOVICI, Tobias – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Tulcea (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5362. MARCOVICI ALMAŞ, M. Katalina – pensionară Prahova, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul Muncii clasa a III-a;
5363. MARCU, Carli (n. 21 iunie 1914, d.1977 România) – membru de partid din 1944 (dosar M/26 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5364. MARCU, Edith – cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR (dosare anexe, 14/1951);
5365. MARCU, Elisabeta – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (1951);
5366. MARCU, Octavian (fiul lui Avram) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5367. MARCU, Simion – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5368. MARCU, H. Ştrul – decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964;
5369. MARCU, Zeno – în 1948 membru în filialal judeţeană Braşov a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
5370. MARCUS, Ana – dactilografă la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21);
5371. MARCUS, Andrei – după război numit de ministrul Sănătăţii medic-şef al oraşului Sighet (M.Of. nr. 236 din 16 oct. 1945, partea I-a, p. 9032);
5372. MARCUS, Beno (fiul lui Solomon) – jurist, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5373. MARCUS, David – în 1948 membru al filialei judeţene Tecuci a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5374. MARCUS, Idel – din 1945 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Botoşani (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
5375. MARCUS, Ilie – în 1949 numit de către ministrul Comerţului şi Alimentaţiei directior al S.C.S. “Bistriţa” din Bacău (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1484);
5376. MARCUS, Iosef – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5377. MARCUS, Stroinel – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1983;
436
5378. MARCUSOHN, M. – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Fortex” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341);
5379. MARCUŞ, Paula – funcţionară în Centrala Industriei Lemnului în 1950 (Duţu et al. 2002: 90);
5380. MARGULIES, M. – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Sarcit” (Delea Veche) din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
5381. MARGULIUS, Sandu – în 1947 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de supraveghere la “Rizeria Berceanu” Bucureşti (M.Of. nr. 266 din 17 nov. 1947, partea I-a, p. 10173);
5382. MARIN, Mauriciu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Industria Lânei” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
5383. MARIŢAN, Gizela (fiica lui Gavril) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5384. MARKOŞ, Haralambie – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5385. MARKSTEIN, V. – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic la fabrica de ciment Turda (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7351);
5386. MARKOVITS, Adalbert – după război responsabil evidenţă în cadrul C.D.E. Gherla (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 463);
5387. MARKOVITS, Ernest – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Sălaj (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5388. MARTEŞ, Ecaterina – dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (30/1950, 62/1955);
5389. MARTIN, Coloman – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5390. MARTIN, David – fost croitor, în 1953 redactor la cotidianul local din Cluj Igazság, ulterior se pare emigrat în Israel (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 774);
5391. MARTON, Francisc – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5392. MARTON, Iosif (fiul Rafaelei) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5393. (?) MARTON, Ladislau – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (126/1952);
5394. (?) MARTON, Ştefan – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (12/1952);
5395. MARVAN, Saul – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului director adjunct al S.C.S. “Alimentara” (M.Of. nr. 174 din 30 iulie 1948, partea I-a, p. 6259);
5396. MARX, N. Albert – decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964;
5397. MAUTNER, Kornelia (n. MANGELUS, fiica lui Benjamin) (n. II.1920, Timişoara) – fostă deportată în Transnistria, după război angajată la Direcţia Regională Timişoara a Radiodifuziunii, apoi transferată la Consiliul Popular, responsabilă “pe linia arte”; ulterior emigrată în Israel (Vultur 2002);
5398. MATAIS, Ilona – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (118/1951);
5399. MATAIS, Peter – din jud. Mureş, decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls. I-a (Decret nr. 7 din 23.I.1978);
5400. (?) MATE, Imre (fiul lui Ignaţ) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5401. MATEAŞ, Jean (fiul lui Herman) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5402. MATHE, Carol – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (56/1954);
5403. MATHÉ, Ernest – ilegalist, s-ar fi convertit la creştinism (Solomovici 2004: 107), după război activist de partid, epurat în 1958 în lotul “fracţioniştilor”;
5404. MATIAŞ, Iosef – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Albion” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341);
437
5405. MATYAS, Elena (n. NAJOVITS) – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (57/1956);
5406. MATYAS, Mauriciu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei directoral întreprinderii “Berna” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5407. MAXIM, Vlada – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (111/1951);
5408. MAXIMENKO, Etelka – de la sfârşitul anilor ’40 fotografă la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21);
5409. MAYER, Antal – pensionar din Timişoara în 1971, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a;
5410. MAYER, Baruch – în 1948 membru al filialei judeţene Neamţ a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
5411. MAYER, Irina – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1983;
5412. MAYER, S. Simca – funcţionară la Banca de Stat a R.P.R., decorată în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5413. MAYER, E. William – funcţionar al Băncii de Stat a R.P.R., decorat în 1963 cu Medalia Muncii;
5414. MAYERSOHN, L. Dan – medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 31 mai 1938 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
5415. MĂGURĂ, Iacob (n. LEIBOVICI) – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 55/1956;
5416. MĂRCULESCU, N. Nicolae (MARCOVICI) (1921-1994) – în anii ’60-’70 director general al Centralei Industriale pentru prelucrarea ţiţeiului, iar ulterior, timp de 15 ani, director general al Institutului de Cercetare şi Proiectare pentru Rafinării şi Petrochimie şi profesor la Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti (cu fişă biografică în Kuller 2008a: 261);
5417. MÂNDRU, Eliza – din 1945 vicepreşedinte al comitetului judeţean Iaşi al Tineretului Progresist, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (30/1947);
5418. MEDIANU, Avram – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Ţesătoriile Reunite II” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5419. MEDOVAR, Moise – în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Moldova” din Iaşi (M.Of. nr. 199 din 28 august 1948, partea I-a, p. 7238);
5420. MEER, Iosif (fiul lui Herş) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5421. MEER, Rosa(n. 16 sept. 1922) – membră departid din 1945 (dosar M/110 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5422. MEEROVICI, Simon – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5423. MEHLMAN, Carol – conductor tehnic al Întreprinderii de Stat “Bistriţa” din Bacău (1948-1949), numit de ministrul Industriei după naţionalizare (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1473; M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7344);
5424. MEIROVICI, M. – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al fabricii de tricotaje “Drapelul Roşu” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341);
5425. MEISTER, ? – membru de partid şi şef de cadre la Federaţia Comunităţilor Evreieşti la începutul anilor ’50 (menţionat în Rosen 1990: 82, 87, 97, preluat şi în Solomovici 2003: 175);
5426. MELASZ, Ida (n. 3 august 1895) – membră de partid din 1945 (dosar M/115 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5427. MELCHER, Francisc – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (162/1952);
5428. MELEG, Francisc (fiul lui Samuilă) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
438
5429. MELICSOHN, Melchior – după război judecător de şedinţă la Tribunalul Vaslui; în 1947 delegat cu atribuţii de control la Serviciul Economic judeţean Fălciu (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6677);
5430. MELTZER, Arthur – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la Filatura de Bumbac “Ing. Casanovici” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
5431. MENDEL, Adolf (n. 23 ian.1909) – ilegalist, membru de partid din 1932 (dosar M/118 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5432. MENDEL, Bernard – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Postav Buhuşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7344);
5433. MENDEL, Estera (fiica lui Gyorgy) (n. 1929) – din Cluj-Napoca, decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
5434. MENDEL, Eugen – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Târnava Mare (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5435. MENDEL, Isidor – în 1948 numit de ministrul Industriei director adjunct al S.C.S. “Sibiul” (M.Of. nr. 243 din 19 oct. 1948, partea I-a, p. 8350);
5436. MENDEL, Iţic (n. 5oct. 1906) – membru de partid din 1924 (dosar M/120 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5437. MENDEL, Ladislau – din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Făgăraş (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
5438. MENDEL, Lupu – în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în campania electorală naţională (Zahariuc 2012);
5439. MENDEL, Rubin – în 1946 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de supraveghere la “Industria Textilă” din Iaşi (M.Of. nr. 233 din 8 oct. 1946, partea I-a, p. 10866);
5440. MENDELSOHN, Fişel – inginer chimist (absolvent facultate promoţia 1936) – funcţie de conducere la Rafinăria “Muntenia” din Râmnicu Sărat, decorat în 1949 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5441. MENDELSOHN, Iosif – în 1945 numit de ministrul Educaţiei Naţionale membru în conducerea Federaţiei Române de Şah (M.Of. nr. 27 din 3 febr. 1945, partea I-a, p. 742);
5442. MENDELSOHN, ? – în 1945 membru al C.D.E. Focşani (Dogaru 2010: 71);
5443. MENDELSON, Adela (12.XII.1911 – 26.XI.1980) – membră de partid din 24 ian. 1946 (dosar M/121 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5444. MENDELSON, Avram – membru de partid, cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 137/1953;
5445. MENDELSON, Leib – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Arad (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5446. MENDRINO, Dima – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 9/1983;
5447. MENTZER, Ernest – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Banatim” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5448. MERA, Ştefan (n. Isaac MEI(E)ROVICI) (n. 22 oct. 1906 (după alte surse 15 martie 1909))- ilegalist (membru de partid din 1932), “spaniol” (plecat în 1937 student fiind, cade prizonier, deţinut până în 1943); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763) (dosar M/122 Colecţia “ilegalişti decedaţi”) (Diamantstein f.a.);
5449. MERDINEANU, Nana Zoe – din 1948 şefă de birou la D.G.C.E. a M.I.C. M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3706);
439
5450. MERINEANU, Gusta (n. MEEROVICI538, fiica lui Meir şi Liba) (16.XII.1920 Fălticeni – 2010 Haifa) – cf. C.E. Fălticeni, “a lucrat în domeniul editorial”539; emigrată în Israel în 1989;
5451. MERTZ, I. Emil – în anii ’60 în centrala Ministerului Energei Electrice;
5452. MESSER, Rozalia – în 1948 numită de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la cofetăria “City” din Tg. Mureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3430);
5453. METZ, A. Ştefan “Ion” – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1892); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Muncii clasa a III-a;
5454. METZINGER, Ioan (21.X.1896 – 22.IV.1981) – membru de partid din 1945 (dosar M/130 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5455. MEXI, N. Valentin – în anii ’60 în centrala Ministerului Energei Electrice;
5456. MEZEI, A. Iosif – în anii ’60 în centrala Ministerului Energei Electrice;
5457. MEZEI, I. Iosif – în 1972 şef de rubrică la ziarul în limba maghiară Elore, decorat cu medalia Meritul Cultural prin Decretul Preşedinţiei Consiliului de Stat nr. 337 din 4 sept. 1972;
5458. MEZEI, Ludovic (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
5459. MICHEL, Adolf – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Vlaşca (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5460. MICHEL, “Rudy” Israel (n. 23 iulie 1907) – membru de partid din dec. 1944 (dosar M/136 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5461. MICLESCU, Iancu (n. KLEIN) – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (59/1954);
5462. (?) MICU, Marin – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
5463. MIHĂILESCU, Pincu Ionel (fiul lui Samuel) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5464. MIHAIL, Hugo – în a doua jumătate a anilor ’40 şofer în centrala Ministerului Informaţiilor, ulterior Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4255);
5465. MIHAIL, Ludmila – până în februarie 1949 translator interpret-şef în cadrul Direcţiei Literare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
5466. MIHAILOVICI, Aizic – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
5467. MIHAILOVICI, Buium “Beniamin” (n. 1902 Galaţi) – ilegalist, aflat în 1941 pe lista Siguranţei (v. infra); în 1948 numit de ministrul Comerţului membru al Consiliului Director al S.C.S. “Centrocom-Textil” din Bucureşti (M.Of. nr. 136 din 15 iunie 1948, partea I-a, p. 5141); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 6/1957, 19/1960;
5468. MIHAILOVICI, A. Leonid (15.XI.1908 – 22.IX.1975) – membru de partid din 1937 (dosar M/143 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 11/1958 şi 31/1959;
5469. MIHAILOVICI, Milu – membru de partid, în 1948 numit cenzor supleant al nou-înfiinţatei cooperative agricole “30 Decembrie” din Bârlad (Zahariuc 2012);
5470. MIHAILOVICI, Simion (n. 10 mai 1879) – membru de partid din 1945 (dosar M/144 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5471. MIHAILOVICI, Simon (28.X.1910 – 1.VII.1975) membru de partid din 1934 (dosar M/145 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5472. MIHALOVICI, Carol – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Tecuci (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
538 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 70.968 din 11 iulie 1947 în M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7247.
539 V. http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_06.html
440
5473. MIHALY, David (6.VII.1901 – 1975) membru de partid din 1945 (dosar M/150 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5474. MIHALY, Simion (22.VIII.1913 – 10.VI.1985) – membru de partid din 1935 (dosar M/151 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5475. MIHALY Rosa (n. 15 martie 1908) – membră de partid din 1934 (dosar M/152 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5476. MIHALY, Samuil(n. 16 dec. 1905) – membru de partid din 1945 (dosar M/153 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5477. MIHALY, Serena (9 iun. 1914) – membră de partid din 1945 (dosar M/54 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5478. MIHĂESC, Adolf (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii; 5479. MIKÓ, Ervin (n. Erwin KLEIN, fiul lui Iuliu) (28.VIII.1919 Valea Vinului, Maramureş – 23.VIII.1997 Cluj) – redactor al ziarului Igazság din Cluj (1945-1952), apoi în redacţia revistei Utunk până în anii ’70 (Kuller 2008a: 266; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 774); decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a540;
5480. MILLO, Marieta (NEGREANU) – membră de partid; din 1948 membru al C.C. al U.F.D.T. (Şt. Mihăilescu 2006: 429-30); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1979;
5481. MILLO, I. Millo (n. SAFIR) (n. 14 dec. 1901 Botoşani) – membru de partid; în 1948 numit de ministrul Industriei administrator unic la S.A.R. “Fichet” din Bucureşti (M.Of. nr. 125 din 1 iunie 1948, partea I-a, p. 4798); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1979; M.Of. nr. 234 din 13 oct. 1945, partea I-a, p. 8959;
5482. MILSTEIN, Albert (8.VII.1899 – 28.I.1984) – membru de partid din 1946 (dosar M/177 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5483. MIRCEA, A. – în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 30-31);
5484. MIRCEA, Estera Rachel (25.IV.1918 – 27.V.1985) – membră de partid din 1945 (dosar M/183 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5485. MIROIU, I. Margareta (Margit) (n. 1 sept. 1910) (dosar M/184 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5486. (?) MIRON, Laurenţiu – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 24/1985;
5487. MIRON, Horia (n. MOSCOVICI) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 90/1975, 8/1983, 24/1985 şi 17/1980;
5488. MIRON, Lazăr (n. 13 febr. 1910) – ilegalist, membru de partid din 1939 (dosar L/26 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2305, doc. 5); în 1947 încadrat prin decret regal ca voluntar antifascist cu grad de sublocotenent (r.) în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
5489. MIRONESCU, Sofia – în 1948 numită stenodactilografă-şefă în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 164 din 19 iulie 1948, partea I-a, p. 5970; nr. 178 din 4 august 1948, partea I-a, p. 6401);
5490. (?) MIRONESCU, Valeriu – în 1948 membru al activului central şi secretar general al U.N.S.R. (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 115);
5491. MIROSNUC, Herman – condamnat la 6 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din
540 V. şi http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro/detalii_membrii_639_-MIKO-Ervin-.html.
441
penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ianuarie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între comuniştii elivberaţi la 23 august 1944;
5492. MIŞCOVICI, Lazăr (din Iaşi) – decorat în 1967 cu ordinul “Meritul Cultural” clasa a V-a (Decretul nr. 1015 din 6 noiembrie 1967);
5493. MITRACHE, Sarina (n. Sarina SAMOILĂ, fiica lui Leon; sora Elenei Samoilă şi cumnata lui Teohari Georgescu) – soţia lui Paul Mitrache, din 1949 prim secretar al Legaţiei României la Washington, responsabil cu afacerile consulare; decorată în 1964 cu Medalia “Eliberarea de sub jugul fascist” (cu prenumele românizat “Sorina”);
5494. MITTELMAN, Alexandru – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director la “OrTex”, Oradea (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
5495. MITTELMAN, Isidor – din aprilie 1948 desenator grafic la Direcţia Publicaţii şi Manifestări artistice a Ministerului Informaţiilor, apoi a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 87 din 13 apr. 1948, partea I-a, p. 3372);
5496. MITTELMAN, Paul – după război contabil la Primăria municipiului Bucureşti; în iulie 1948 transferat pe acelaşi post la Casa de Credit şi Ajutor (M.Of. nr. 151 din 3 iulie 1948, partea I-a, p. 5603);
5497. MOISE, Alexandru (fiul lui Simu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5498. MOISE, Iancu – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (73/1951);
5499. MOISE, Lupu – în 1945 numit de ministrul Muncii membru al comisiei interimare a Oficiului judeţean de Muncă Roman (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5270);
5500. MOISESCU, Boris – controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la Administraţia Financiară a sectorului I Galben Bucureşti (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
5501. MOISESCU, Viorica – decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a;
5502. MOISI, Avram – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (23/1954);
5503. MOLDOVANU, Ioan (fiul lui Naftali) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5504. MOLDOVEANU, Horia (n. Harry LAZAROVICI541) (16.III.1898 Botoşani – 1964 Bucureşti) – comandant al companiei “Griviţa” în cadrul Brigăzilor Internaţionale în războiul civil din Spania, decorat în 1949, alături de mulţi alţi “spanioli”, cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (Diamant 1979: 371; Sugarman f.a.: 110, Andrei Micu în Zbăganu 2001, care îl rememorează eronat ca Horia Moldovan) (dosar M/206 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
5505. MOLDOVEANU, Jean (n. HILGART) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 113/1969;
5506. MOLNAR, Irma – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5507. MOLNAR, Isidor – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt “Clujana” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
5508. MOLNAR, Lucian (n. MARCOVICI) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 98/1988;
5509. MOLNÁR, E. Tiberiu (n. Tibor MANDEL542, fiul lui Eduard şi Anna (n. Felter)) (n. Sibiu, 14.XII.1911 – d. 1998), până în 1940 redactor la Aradi Közlöny, după război redactor în presa locală din Arad şi Timişoara;
5510. MOLTER, Carol – în decembrie 1945 numit de către ministrul Educaţiei Naţionale decan al Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat cu predare în limba maghiară din Cluj-Napoca (M.Of. nr. 296 din 29 dec. 1945, partea I-a, p. 11191);
541 Vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 118.518 din 27 nov. 1946 în M.Of. nr. 283 din 6 dec. 1946, partea I-a, p. 12626.
542 V. M.Of. nr. 203 din 7 sept. 1945, partea I-a, p. 7872.
442
5511. MOMEU, Samoilă – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (79/1953), decorat în 1964 cu “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
5512. MOMLEIFER, Stefan – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la Fabrica “Borbai Banivallalat” din Borşa, Maramureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3431);
5513. MORARIU, Titu (fiul lui Iancu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5514. MORITZ, Stefania – din mai 1945 dactilografă şefă în centrala Ministerului Propagandei (v., inclusiv pentru nume, M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3904);
5515. MOSCOVICI, Adalbert – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (11/1954);
5516. MOSCOVICI, Adolf – în aprilie 1946 redactor la ziarul procomunist Moldova liberă din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fd. Rectoratul Universităţii Iaşi, dosar nr. 76/1945, n.n.); posibilă identitate cu omonimul ilegalist, fiul lui Nuhăm, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 615);
5517. MOSCOVICI, Avram – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Tecuci (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
5518. MOSCOVICI, Avram – din 1948 (după naţionalizare) conducător tehnic al Fabricii “Vestitorul” (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7339);
5519. MOSCOVICI, Carol – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 37/1978, idem la nr. 17/1980;
5520. MOSCOVICI, Carola – fondatoare şi membru în conducerea U.F.A.R. din 1945 (Şt. Mihăilescu 2006: 378, 380);
5521. MOSCOVICI, David – în febr. 1948 numit de ministrul Comerţului administrator unic la S.A.R. “Gallia” din Bucureşti (M.Of. nr. 31 din 7 febr. 1948, partea I-a, p. 1033);
5522. MOSCOVICI, Heinrich – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Dorohoi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5523. MOSCOVICI, Herman – între 1945 şi 1949 notar-şef, numit de ministrul de Interne, al plasei Dărăbani (M.Of. nr. 161 din 15 iulie 1948, partea I-a, p. 5899);
5524. MOSCOVICI, Iancu Ştrul – membru P.M.R, procuror la parchetul tribunalului Câmpulung (Moldovenesc) în 1949, evidenţiat într-un raport al secţiei administrativ-locale a comitetului regional de partid între cei contribuind la “schimbarea vechii mentalităţi din Justiţie” (v. raportul în Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 270, 272);
5525. MOSCOVICI, Lazăr – membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ (U.S.I.C.) din Bârlad (Zahariuc 2012)
5526. MOSCOVICI, Mariem (n. 7 aprilie 1910) – membră de partid din 1945 (dosar M/224 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5527. MOSCOVICI, Mira (fiica lui Ilie Moscovici) – redactor la centrul de documentare al Ministerului Muncii, după 1989 co-fondatoare a P.S.D. condus de Sergiu Cunescu; decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul 2Steaua R.S.R.” cls. a V-a;
5528. MOSCOVICI, Moisă – în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
5529. MOSCOVICI, Moritz – în 1945 numit de ministrul Muncii membru al comisiei interimare a Oficiului judeţean de Muncă Roman (M.Of. nr. 139 din 22 iunie 1945, partea I-a, p. 5270);
5530. MOSCOVICI, M. – în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului de Avocaţi Iaşi (M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9696);
5531. MOSCOVICI, Natalia – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 213/1975;
5532. MOSCOVICI, Rudolf (fiul lui Rudolf) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
443
5533. MOSCOVICI, Sabina (Sonia) (n. KOHN) – ilegalistă; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu, întrucât încercase să treacă ilegal în U.R.S.S. (M.Of. nr. 70 din 24 martie 1941, partea I-a, p. 1450); decorastă în 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a III-a;
5534. MOSCOVICI, Saly – din 1945 dactilografă la Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9536);
5535. MOSCOVICI, Sura – în 1945 numită şefă adjunctă de birou la Serviciul Sanitar judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 141 din 26 iunie 1945, partea I-a, p. 5320);
5536. MOSCOVICI, Şoil (n. 4 sept. 1901) – membru de partid din 1945 (dosar M/227 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5537. MOSCOVICI, Tiga (n. IŢICOVICI, fiica lui Şmil Wolf şi Ita Riva) – activistă la comitetul municipal Bucureşti al P.C.R. în 1971, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a; în viaţă în 2010, în Ashdod, Israel;
5538. MOSCU, V. Liviu – angajat al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr. 598 din 5 oct. 1964;
5539. MOSCUNA, Curt-Cristin (n. RABINOVICI) (n. 28 ian. 1925 Cernăuţi) – inginer, după război director al societăţii naţionaizate “Indumin” (B.I.R.E. 20 (5 iulie 1948): 7) (M.Of. nr. 231 din 5 oct. 1946, partea I-a, p. 10795;
5540. MOSES, Samuel – în ian. 1947 angajat mecanic în centrala Ministerului Informaţiilor, la Direcţia Radio (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 642);
5541. MOSKOVITS, Carol (n. 18.VIII.1927) – în 1947 membru al organizaţiei de bază a P.M.R. din cadrul Facultăţii de drept a Universităţii “Bolyai” din Cluj (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 657-8);
5542. MOSTICI, Anton – în anii ’60 în centrala Ministerului Energei Electrice;
5543. MOZES, Clara (n. 4 sept. 1901) – membră de partid din 1945 (dosar M/227 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5544. MOZES, Iancu – în 1949 era controlor-revizor al Ministerului de Finanţe în judeţul Baia (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316);
5545. MOZES, Iuliana (n. ARPAD) (n. 22.11.1922) – dactilografă la Comisia Controlului de Partid în anii ’50;
5546. MOZEZ, Henric – condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 18 decembrie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);;
5547. MRAZ, F. Layos – din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
5548. MULES, Iacob – din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
5549. MUNCELEANU, Haralambie – după război repartizat de ministerul de Interne norat la dispoziţia Prefecturii Dolj (pentru evreitate vezi Arhiva U.S.H.M.M., colecţia RG-25.012M, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 841/1943; M.Of. nr. 284 din 7 dec. 1944, partea I-a, p. 7975;
5550. MUNKACI, Iosif – decorat în 1978 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a;
5551. MUNTE, H. Reghina – decorată cu ordinul “23 August” clasa a III-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971); probabil fosta Reghina Schor, ilegalistă, în aprilie 1941 aflată pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
5552. MUNTEANU, Ionel (n. Iancu GOLDSTEIN) (fiul lui Alter) – fost voluntar în Spania (Sugarman f.a.: 110) decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a; în 1947 încadrat pentru merite de voluntar
444
antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
5553. MUNTEANU, Ioseph (fiul lui Zisu) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5554. MUNTEANU, Mihail (n. Michel GRUMBERG) – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 34/1956;
5555. MUNTEANU, Octavian (n. GOLDENBERG) (11.VII.1911 – 6.XII.1982) – membru de partid după război (dosar M/242 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5556. MUNTEANU, Rudolf – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 139/1956, vol. II;
5557. MUREŞAN, Gavrilă (n. HIRSCH) (n.16 mai 1909) – membru de partid din 1946, cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (62/1955) (dosar M/247 Colecţia “ilegalişti decedaţi”) şi cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 65/1955, 127/1956;
5558. MUZICANTU, David – în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
5559. MÜLLER, S. Constantin – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1980;
5560. MÜLLER, Felix – din 1945 funcţionar la Oficiul Economic judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 148 din 4 iulie 1945, partea I-a, p. 5606);
5561. MÜLLER, Elisabeta (n. 5.XI.1908) – în 1947 funcţionară, membru al organizaţiei de bază a P.M.R. din cadrul Facultăţii de drept a Universităţii “Bolyai” din Cluj (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 657-8);
5562. MÜLLER, Silvia – în 1949 era stenodactilografă poliglotă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
5563. MÜLLER, Vili – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 62/1980;
5564. NACHMANOVICI, C. – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Agrotex” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
5565. NACHT, Elie – în 1949 responsabil al serviciului Utilaj şi Materiale Tehnice la S.C.S. “Romcereal”, cu drept de semnătură” (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432);
5566. NACHT, Hugo – inginer, în 1948 numit de ministrul Lucrărilor Publice în conducerea C.L.R.S. (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8009);
5567. NADAI, Istvan – după război membru în comitetul de conducere al C.D.E. Bihor-Oradea (C. Crăciun 2007: 179-80)
5568. NADHAZI, Ilona (fiica lui Carol) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5569. NADLER, S. I. Manole (18.V.1895 – 15.IV.1955 Focşani) – “fost luptător antifascist” conform pietrei tombale gravate cu secera şi ciocanul, din cimitirul evreiesc Focşani543;
5570. NADLER, S. Sura Rifca (“Sali”) (13.IX.1895 – 10.IV.1965 Focşani) – ilegalistă, membru de partid, de profesie medic; decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a544;
5571. NAFTALIS, S. – doctor, în 1945 preşedinte al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012); în 1948 membru P.M.R. şi co-responsabil al secţiei organizatorice a biroului electoral al C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
5572. NAFTULI, Osias – în 1948 membru P.M.R. şi membru C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
543 V. http://www.jew-focsani.com/ro/showme.php?file=3025&name=Nadler%20Manole&extra=.
544 V. şi piatra ei funerara gravată cu secera şi ciocanul şi textul „activistă a mişcării muncitoreşti” la adresa http://www.jew-focsani.com/ro/showme.php?file=3024&name=Lazarovici%20Ozias%20&extra=Medic%20pediatru.
445
5573. (?) NAGHI, Alexandru – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Dâmboviţa a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
5574. NAGLER, Lorenz – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (14/1951);
5575. NAGY, Alexandru (n. FRISCHMAN) (n. 21 martie 1920) – membru de partid din 1945 (dosar F/116 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5576. NAGY, Irma – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
5577. NAGY, Elisabeta (n. Józsa) – bibliotecar, membru de partid după 23 august 1944, bibliotecar şef la Biblioteca Centrală din Cluj (1949 – 1951);
5578. NAHMAN, Pepi – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9539);
5579. NAHMUE, Ilie – din 1945 impiegat la Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
5580. NAIZER, Iulius (n. 25 sept. 1884) – membru de partid din 1945 (dosar N/27 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5581. NAPU, Betty (n. ABRAMOVICI) (29.VIII.1894 – 23.XII.1986), membru de partid din 1946 (dosar A/4 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 55/1976, 33/1985 şi 21/1980;
5582. NASCH, Emil – secretar al C.D.E. Dej la începutul anilor ’50 (v. Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 445; posibilă relaţie de identitate cu Arthur Nasch, ilegalist comunist din Dej, arestat în anii ’30, v. Solomovici 2001 I: 194-5);
5583. NASCH, Ernest – după naţionalizare administrator al întreprinderii Metalfin, până în aprilie 1949, când este arestat şi condamnat pentru sabotaj (B.I.R.E. 6 (15 apr. 1949));
5584. NASS, Andrei (2.VI.1897 – 10.IV.1989) – stomatolog şi profesor, membru de partid din 1945, decorat în 1978 cu Ordinul Muncii cls. I-a, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (118/1951) (dosar N/29 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
5585. NAŞ, Margareta (n. ERNSTER) – activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (118/1951);
5586. NATASHON, Iosif (probabil NATANSOHN, n.n, I.A.) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.29/1959, vol. I.;
5587. NAUM, Florea (2.III.1897 – IX.1984) – membru de partid din 1945 (dosar N/31 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5588. NAUM, ? – preşedintele comisiei Constanţa de verificare a P.M.R. în 1950 (Duţu et al. 2002: 15)
5589. NAVON, Isac – în 1949 responsabil al secţiei Export la S.C.S. “Romcereal”, cu drept de semnătură (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432); fratele lui Alexandru Vona?;
5590. NĂSTASE, Raşela (fiica lui Gheorghe) – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5591. NECULAU, V.E. – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Vaslui a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5592. NEDEIANU, Janeta – în 1947 era şefă de serviciu la Direcţia Contabilitate a Ministerului Cultelor (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4783);
5593. NEEZER, Iulius (1884-1959) – militant comunist, incinerat la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 198);
5594. NEGESC, Aurel (fiul lui Simion) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5595. NEGREA, Martin (n. SCHWARTZ) – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Bihor (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
446
5596. NEGREA RÂMNICEANU, Marcel – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Râmnicu Sărat a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5597. NEGREANU, Alfred – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5598. NEGREANU, Dinu (a nu se confunda cu regizorul şi scenaristul omonim) – după război desenator şef în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor, la Direcţia Culturală, până în iunie 1947, când este disponibilizat “pentru economie bugetară” (M.Of. nr. 130 din 11 iunie 1947, partea I-a, p. 4707);
5599. NEGREANU, Marcu (n. SCHWARTZ) – din septembrie 1944 proprietar şi director al ziarului din Bârlad Păreri tutovene (1944-1946), ulterior secretar al sindicatului local al artiştilor, scriitorilor şi ziariştilor, afiliat Uniunii Scriitorilor (Ion N. Costea 2007: 21, 23, 24, 59, 61);
5600. NEGREANU, S. Radu – în august 1948 era medic consultant în centrala Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 176 din 2 august 1948, partea I-a, p. 6313);
5601. NEGRIN, Irel – membru în conducerea C.D.E. şi a C.E.B. la sfârşitul anilor ’40 (v. Rosen 1990: 160);
5602. NEIMAN, Avram (fiul lui Ovsie) – jurist, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5603. NEMET, Ernestina (18.VIII.1907 – VII.1988) – membră de partid din 1947 (dosar N/68 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5604. (?) NEMETH, Adalbert – decorat în 1978 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a;
5605. NEMETH, Vilma (n. STERN) (11.VII.1904 – XII.1973) – membră de partid din 1945 (dosar N/54 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5606. NETZ, Alfred – în 1948 numit membru al Comisiei medico-militare mixte a Regiunii a I-a Militare Timişoara (M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 6001);
5607. NEUMAN, Arthur – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Reunion” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
5608. NEUMAN, Eugen – preşedinte C.D.E. Cluj, membru P.M.R. la începutul anilor ’50 (v. Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 458);
5609. NEUMAN, Henry – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 77/1952, nr. inv. 517, şi 249/1952, nr. inv. 529);
5610. NEUMAN, Iosef – în nov. 1945 numit de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul Economic Judeţean Rădăuţi, în 1947 reconfirmat în funcţie (M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945 partea I-a, p. 10333; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696);
5611. NEUMAN, Iosif (n. 8 mai 1908) – membru de partid din 1925 (dosar N/73 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5612. NEUMAN, Rozalia (29.I.1912 – IV.1976) – membră departid cu stagiulrecunoscut din 1935 (dosar N/174 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5613. NEUMANN, Enrest – în nov. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Oradea (M.Of. nr. 262 din 15 nov. 1945, partea I-a, p. 9981);
5614. NEUMANN, Ernst – după august 1944 în conducerea locală P.C.R. Timişoara, implicat în formarea organizaţiei locale a C.D.E. (Glass 2002: 146-7);
5615. NEUMANN, Sándor – după război redactor şef al ziarului C:D.E. Cluj, Egység (trad. “Unitatea”);
5616. NEUMAN, Solomon – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 249/1952);
5617. NEUMAN, Suhar – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Textila” din Iaşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
5618. NEUMANN, Jenö (n. Jozsef) – după intrarea trupelor sovietice în Cluj-Napoca numit membru al Comitetului Executiv al Frontului Naţional Democrat din Transilvania de Nord şi şef al resortului juridic; membru P.S.D. şi membru în conducerea Alianţei Populare Democrate
447
Evreieşti din Cluj, apoi membru P.C.R., în 1945 membru al Comisiei de Apel pentru Epurări în oraş (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 53; Nagy şi Vincze 2008: 82, 135, 180, 196);
5619. NEUMOV / NAUMOV, Iosif (n. 24 dec. 1886) – membru de partid din 1945 (dosar N/76 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5620. NEUSTAD, Tiberiu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Tricotaje Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5621. NICOLAE, Emilia (n. SCHREINER) (29.XII.1911 – 4.I.1979) – membră de partid din 1945 (dosar N/85 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5622. NICOLAE NADU Fani (18.I.1904 – 24.VIII.1977) – membră de partid din 14 iulie 1945 (dosar N/88 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5623. NICOLAU, Suzana Beatrice – în aprilie 1948 angajată la Institutul Central de Statistică (M.Of. nr. 98 din 27 apr. 1948, partea I-a, p. 3815);
5624. NICOLAU, Ghizela (n.16 nov. 1916) – membră de partid din 1945 (dosar N/94 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5625. NIDERMAYER, I. Leon (probabil Bi(e)dermayer, n.n., I.A.) – din Arad, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
5626. NOE, Oscar – în 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Întreprinderii locale Galaţi de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
5627. NOHAMOVICI, Haim (10.V.1914 – 3.XII.1987) – membru de partid din 9 august 1945 (dosar N/124 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5628. NOVI, Rudolf – în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
5629. NUSSBAUM, Artur – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1980;
5630. NUSSE, Mauriciu (n. Moritz) – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la firma “Mărăşeşti” din Bucureşti; din 1947 inspector general adjunct în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614; M.Of. nr. 173 din 31 iulie 1947, partea I-a, p. 6781);
5631. NUSZBAUM, Nicolae – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Hunedoara a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5632. NUŢĂ, Alexandru (n. HAIMSOHN) – martor al acuzării în procesul lui H. Zilber din 1954 (Solomovici 2004: 211); fiica sa, Noemi Sofia Miller (n. 31 oct. 1946), a reobţinut cetăţenia română în 2006 (H.G. nr.906/12.07.2006; M.Of. nr. 619 din 18.07.2006)545; posibilă idenitate cu omonimul care în 1946 era prim procuror la Tribunalul Prahova (v. M.Of. nr. 231 din 5 oct. 1946, partea I-a, p. 10796);
5633. NÜRENBERG, Oscar – medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 10 mai 1941 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
5634. OANCEA, Haia Ruhla (n. ROSENBERG) (n.18 iulie 1907) – ilegalistă, membră departid din 1931 (dosar O/2 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1472);
5635. OCHSENBERG, L. Renee – din Iaşi, angajat al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 598 din 5 oct. 1964;
5636. OCHIŞ, Oscar – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5637. OCUNSCHI, Sidor (n. 4 febr. 1907) – membru de partid din 2 dec.1945 (dosar O/3 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
545 Documentul Demnitate în vremuri de restrişte, editate de F.C.E.R., C.S.I.E.R. şi Institutul “Elie Wiesel” (Bucureşti: Hasefer, 2008, p. 172), menţionează un “Nuţă (Nathansohn), Alexandru”, comunist, apropiat de L.Pătrăşcanu.
448
5638. OERIU, I. Ghizela – în 1946 numită de Preşedinţia Consiliului de Miniştri funcţionar în cadrul Oficiului Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 168 din 23 iulie 1946, partea I-a, p. 7742);
5639. OFENBERG, Hary – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 18/1973;
5640. OFFNER, Tincuţa – în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale Chimice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
5641. OHBLAUM, Alexandru – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Someş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5642. OLARU, Elisabeta (fiica lui Samoil) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
5643. OLARU, Emil (fiul lui Iancu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5644. OLASZ, Klara (fiica lui Iosif) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
5645. OLASZ, Rozalia – cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (8/1954);
5646. ONCIU, Lionel (n. Leonel KAHAN) (n. 14.V.1915 Bucureşti546) – în domeniul industriei metalurgice, cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 307/1952, nr. inv. 533);
5647. ONOFREI, Valeriu (fiul lui Leon) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5648. OPRESCU, Ilie (fiul lui Nusem-David) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5649. OPRESCU, Stelia-Florian – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 50/1982;
5650. (?) ORBAN, Emeric – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5651. ORDENTLICH, Ghizela (12.III.1920 – I.1988) – membră de partid din 1939 (dosar O/26 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); soţia lui Carol?
5652. ORENSTEIN, Alexandru (n. 16 dec.1907) – membru de partid din 1945 (dosar O/28 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5653. ORENSTEIN, Coca – în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 30-31);
5654. ORENSTEIN, ? – din Bârlad, după război membru P.C.R. (Zahariuc 2012);
5655. ORINGHER, Ricu (Oringer) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.2305, doc. 1); în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de căpitan, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
5656. (?) ORLEANU, Ludmila – la sfârşitul anilor ’40 şefă de birou în centrala Ministerului Artelor (şi Informaţiilor) (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3908);
5657. ORNSTEIN, Aron – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil al Fabricii de spirt din beiuş, Bihor (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5658. ORTENBERG, Grigore – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Renida” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5659. OSIAS, Saul (5.V.1900 – 27.IV.1984) – membru de partid din 1921 (dosar O/32 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); complice al lui Max Goldstein în atentatul cu Bombă asupra Senatului din 1920; incinerat la Bucureşti; a folosit şi pseudonimul “Oznaş”; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1348);
5660. (?) OSMAN, Tinca (10.IV.1919 – 7.X.1978) – membră de partid din 21 sept. 1945 (dosar O/33 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5661. ÖSTERREICHER, Adolf – în 1945 numit de ministrul Educaţiei Naţionale membru în conducerea Federaţiei Române de Şah (M.Of. nr. 27 din 3 febr. 1945, partea I-a, p. 742);
546 V. decizia nr. 63790 din 25 iun. 1947 a ministrului Justiţiei în M.Of. nr. 148 din 2 iulie 1947.
449
5662. OSTERREICHER, Ecaterina (FUNARIU) (14.XI.1896 – 29.V.1985) – membrăde partid din 1931 (dosar O/37 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5663. OSTREICHER, Moses – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1787, sub numele “Estreich Moizes”); după război funcţionar în aparatul economico-financiar al sistemului comunist, cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (u.a. 14/1951);
5664. OSZTREICHER, Ernest (n.15 sept. 1910) – membru din 1944, apoi activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (53/1954, 111/1955) (dosar O/35 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5665. OVICI, Ştrul – membru de partid al organizaţiei de bază din Sfârnaş (Bihor), exclus în 1952 sub acuzaţia de a fi chiabur;
5666. PAIUC, Isidor – în 1945, pentru câteva luni, agent administrativ la Agenţia Financiară judeţeană Romanaţi (M.Of. nr. 96 din 26 ar. 1945, partea I-a, p. 3423);
5667. PAKKER, Izidor (n. 31 mai 1914) – membru de partid din 1945 (dosar P/3 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5668. PALL, Iosif – dosar de cadre la Secţia Relaţii Externe a CC al PMR (1/1953);
5669. PALMOR, Eliezer (ebraizat; n. Israel Pollak, la Craidovăţ, Satu Mare) – studii de filologie şi cultură rusă la Universitatea Bolyai din Cluj (1952-1956), ulterior cercetător la filiala Cluj a Institutului de Istorie al Academiei R.P.R., emigrat în 1960 în Israel, unde va urma o carieră diplomatică;
5670. PANĂ, Magda (n. ADORIAN) – activistă de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (59/1954);
5671. PAPP, Iacob – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 55/1954);
5672. PAPP, Ileana – în 1953 redactor la cotidianul local din Cluj Igazság (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 741-4)
5673. PAPP, Iosif (fiul lui Iosif) – ilegalist; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2252); dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (30/1950); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
5674. PARASCHIVESCU, Mircea (n. Mayer STEINBERG) (n. 10 febr. 1915) – membru de partid din 1947 (Colecţia “ilegalişti decedaţi”)
5675. PARIS, Vilhelm – şeful contenciosului Primăriei Oradea în 1945 (A.N.-D.J.BH, fond Comitetul jud. Bihor al P.S.D., dosar nr. 77/1947, f. 172-175, apud Ţârău 2002: 177);
5676. PASCAL, Sabina – din 1945 şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Roman (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
5677. PASCAL, Fischel – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Ţesătoriile Reunite II” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5678. PASCAL, Ştrul (fiul lui Marcu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5679. PASZTOR, Iosif (fiul lui Coloman) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5680. PATAKI, Herman – după război responsabil organizatoric în cadrul C.D.E. Gherla (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 463);
5681. PAUL, Andrei (n. POLAK) – prim procuror după război la Oradea (v. Ioaniţiu, “Mărturii” în “Procesul comunismului”, calupul “Revolte ţărăneşti” (partea 3), pp. 1-2);
5682. PAUKER, Vlad (n. 1926), fiul lui Marcel şi Ana Pauker – decorat în 1949 cu ordinul Apărarea Patriei cls. III-a; începând cu 1950 cadru didactic (ajunsese şef de lucrări în 1958) la Facultatea de Electrotehnică a Institutului Politehnic Bucureşti, exclus din partid şi de la catedră în 1958, reabilitat împreună cu mama sa 10 ani mai târziu, emigrat într-un anonimat desăvârşit în anii ’70 în Israel, ajuns în anii ’80 în SUA, unde a activat ca inventator şi cercetător;
450
5683. PEISIC, Iancu – din Botoşani, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
5684. PELE, Mara (fiica lui Benţion) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
5685. PELTZ, Ana – decorată în 1949 cu ordinul “Steaua R.P.R” cls. V-a;
5686. PELTZ, B. Mara (n. IŢKIS) – din Bucureşti, profesoară; ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2052); decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
5687. PELTZER, Iacob – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Năsăud (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5688. PENCHAS, Armand – în 1948 membru al filialei judeţene Dolj a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
5689. PER, I. Samu – din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
5690. PERETZ, M. sin Herş – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Matador” din Ploieşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
5691. PERITZ, Fani – în 1948 membră a C.D.E. (Focşani?) (Zahariuc 2012);
5692. PERL, Irina (fiica lui Zsigmond) – decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5693. PERL, Naftule (fiul lui S. Moise), profsor universitar ştiinţe tehnice, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5694. PERL, Samuel – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
5695. PERLGRUND, Carol – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (28/1956);
5696. PERLMAN, Ety – din 1948 şefă de birou la Direcţia Judeţeană Baia a Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 183 din 10 aug. 1948, partea I-a, p. 6629);
5697. PERLMAN, Henri (fiul lui Haim) (n.9 ian. 1915) – membru de partid din 1945, inginer-şef, decorat în 1952 cu Ordinul Muncii cls. III-a şi apoi încă o dată cu ordinul Muncii clasa a II-a, iar în 1964 cu Medalia Muncii (dosar P/54 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5698. PERLMUTTER, Ludovic (fiul lui Carol) (4.XI.1895 – 25.I.1985) – membru de partid din 29 martie 1945, decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; (legătură cu Andrei Codrescu?) (dosar P/56 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5699. PERLMUTTER, Mircea – de profesie farmacist; în 1948 membru şi co-responsabil al secţiei financiare a biroului electoral al C.D.E. Bârlad; preşedinte al filialei judeţene Tutova a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4) (Zahariuc 2012);
5700. PERLZWEIG, Leon (fiul lui Penchas) (14.VIII.1900 – 2.X.1980)– ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); membru de partid din 1945 (dosar P/53 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5701. PEST, Francisc – în 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Întreprinderii locale Piatra Neamţ de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
5702. PETERFI, Rozalia – din Arad, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5703. PETRAN, Iosif – în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o listă de persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973, care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
5704. PETREANU, Alfred – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 72/1956
5705. PETREANU, Antonina – în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
451
5706. PETREANU, Belina (11.VI.1906 – 31.XII.1982) – membră de partid din 1944 (dosar P/68 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5707. PETROIANU, I. – la începutul anilor ’60 director general adjunct al întreprinderii de comerţ exterior “Maşinimport” din subordinea M.C.E. (inclus în C.S.I.E.R./Kuller 2008a: 451);
5708. PETROVER, Iacob (orig. din Cernăuţi) – în 1941 pe lista “comuniştilor categoria A” a Siguranţei; în acelaşi an autorităţile îi stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); după război pe lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România” [poziţia 64], listă transmisă de sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158)); cu destin ulterior necunoscut (posibilă românizare ulterioară a numelui);
5709. PELTZ, N. Iacob – medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 10 mai 1941 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
5710. PETZ, Lajos Ludovic (19.VIII.1902 – 9.III.1980) – din Timişoara, ilegalist (membru din 1929); în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Texta” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a (dosar P/84 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5711. PENCIULESCU, Dorina (PINCOVICI) – din 1947 factilografă stagiară la Direcţia Generală a Poliţiei din M.A.I. (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4770);
5712. PFEIFFER, Ana – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980, idem 54/1979;
5713. (?) PFLEGER, Carol (fiul lui Carol) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5714. PHILIPP, Ernest (19.VII.1901 – 7.XI.1980) – membru de partid din 1940 (dosar P/85 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5715. PHILIPP, Estera (n. 26 martie 1906)-membră de partid din 1945 (dosar P/86 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5716. PHILIPP, Ferdinand (n.29 mai 1899) –membru de partiddin 1925 (dosar P/87 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5717. (?) PILNER, Alexandru – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5718. PIKLER, ? – în 1950 activist de partid în judeţul Covasna, propus pentru funcţia de secretar de plasă (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R., Cancelarie, dosar nr. 60/1950, ff. 45-46);
5719. PINCAS, Solomon – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Brăila (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
5720. PINCU, Boz – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5721. PINCU, Leopold – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “C. Iodănescu” din Bacău (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341)
5722. PINCU, A. Maria – decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a III-a;
5723. PINCU, L. Pincu – decorat în 1948 cu ordinul “Steaua R.P.R.” clasa a V-a;
5724. PINCU, A. Matias – director adjunct al Trustului de Panificaţie Iaşi, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul 2Steaua R.S.R.” cls. a V-a;
5725. PINCUS, Arnold – în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conductor tehnic la întreprinderea “S.R.I.B.” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
5726. PISTINER, Adolf – în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Câmpulung Moldovenesc (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
452
5727. PISTINER VAISBER, Rita – angajată în martie 1948 ca dactilografă şefă în centrala MAE, apoi detaşată în cadrul Legaţiei R.P.R. de la Sofia (M.Of. nr. 60 din 12 martie 1948, partea I-a, p. 2180);
5728. PITTNER, Oliver (3 iul. 1911 Lupeni – 1971 Tg. Mureş) – membru de partid din 1945, numit redactor responsabil al cotidianului Szabad Szó din Târgu Mureş, ulterior activ ca pictor (dosar P/96 Colecţia “ilegalişti decedaţi”; v. şi Bagy şi Vincze 2008: 124-6 n. 2);
5729. PÎRVU, Margarit (fiica lui Dumitru) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
5730. POLAK, Samoil (17.I.1906 – 7.IV.1980) – membru de partid din 1926 (dosar P/108 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5731. POLAK, Tiberiu – în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Bega” din Timişoara (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
5732. POLINGHER, Gilda – în septembrie 1945 numită de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
5733. POMERANTZ, Remy Ruhla – în sept. 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de şef de birou la Oficiul Economic judeţean Baia, în 1947 reconfirmată în funcţie (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7876; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
5734. POP, Etela – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (62/1955); posibilă idenitate cu Pop Eta Şmilevna, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2045);
5735. POP, Sarah Edith – membru de partid; cu referat de cercetare în vederea excluderii din partid la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 38/1986;
5736. (?) POPA, Angela (fiica lui Iacob) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
5737. POPER, L. Eugen – din Hunedoara, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
5738. POPESCU, D. Leon – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 78/1980;
5739. POPESCU, Vilma (n. BARCO) – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 53/1977;
5740. POPLICHER, Clara – în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale Chimice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
5741. POPLINGHER, Mayer – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1980;
5742. POPOVICI, Cecilia (n. Ţili Maria) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 35/1979;
5743. POPOVICI, Irina (n. STEINER) – în anii ’50 directoarea Bibliotecii Muzeului de Artă din Bucureşti (Solomovici 2001 I: 286);
5744. POPOVICI, Matilda – din 1948 dactilografă şefă la D.G.C.E. a M.I.C. M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3708);
5745. (?) POPOVICI, Lazăr – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5746. POPOVICI, Petre (fiul lui Alfred) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5747. POSMANTIR, Ella – în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643);
5748. POSMANTIRER, Jaques – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Silkoza” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
5749. PREDOREANU, Eduard – în 1949 era tehnician în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
5750. PREISZ, Lajos (a.k.a. Ludovic) (n. 3 iulie 1901) – membru de partid din 1945 (dosar P/156 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
453
5751. PRINZ, Katicza Iren – decorată în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
5752. PROFETA, Aurelia547 – din ianuarie 1948 dactilografă în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 299 din 29 dec. 1947, partea I-a, p. 11362);
5753. PROP(P)ER, Ernest (fiul lui Ignaţie) (n. 27 iulie 1907) – membru de partid din 3 oct. 1945, decorat în 1964 cu Medalia Muncii (dosar P/164 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
5754. PUŞCARCIUC, C. Ţilia (1919-2008, Bucureşti) – decorată cu ordinul “Virtutea ostăşească” cls. II-a în 1964;
5755. (?) PUWAK, I. Janos-Jozsef (în unele documente românizat în forma Ianoş-Iosif Puvak) – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (24/1954), membru în conducerea U.D.R. imediat după naţionalizare, în anii ’60 directorul Uzinelor “Griviţa” din Bucureşti; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
5756. QUTSCHER, Max – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Munca Textilă” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
5757. RAB, Eva (f. Eva Isaakovna OIGENSTEIN, căs. Rab-Iaroslavskaia) (1907 Basarabia – 1950 Bucureşti) – soţia generalului Ioan Rab şi sora lui Leonte Răutu; ilegalistă; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1352); decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a; incinerată la crematoriul “Cenuşa”;
5758. RAB, Ludovic – cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 100/1956;
5759. RAB, S. Ştefan (n. 27 dec. 1904) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1932, decorat prin Decretul nr. 380 din 1967 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa I-a;
5760. RABINOVICI, Aizic (n. 24 sept. 1908) – membru de partid din 1945 (dosar R/2 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5761. RABINOVICI, Avram – din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al Fabricii “Forţa” (Rova) (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
5762. RABINOVICI, Heinrich – în sept. 1948 încadrat ca arhitect la Comandamentul Trupelor de Grăniceri al M.A.I. (M.Of. nr. 226 din 29 sept. 1948, partea I-a, p. 7885);
5763. RABINOVICI, Maria – după război translator în centrala Ministerului Propagandei / Informaţiilor, la Direcţia Relaţii Culturale cu Străinătatea, până în ianuarie 1948, când demisionează (M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1948, partea I-a, p. 319);
5764. RABINOVICI, Maria – din 1945 şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
5765. RABINOVICI, Mira – după război, până în febr. 1949, angajată a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, profesoară la Şcoala de Stenodactilografie (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
5766. RABINOVICI, Moritz – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului preşedinte al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8008);
5767. RABINOVICI, Rubin – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Mioara” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
5768. RABINOVICI, Stella – în 1945 în conducerea celulei din Cotu Negru a P.C.R. (jud. Tutova) (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
5769. RACZ, Edmund (fiul lui Isofi) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
547 Pentru idenitatea evreiască, vezi ISRO Press, la http://www.isro-press.net/Portal/index.php/index.php?option=com_content&view=article&id=1522%3AEvocari+-+Dr.+Campus+Josef+-+Scolile++spaniole+din+Bucure%C5%9Fti&Itemid=159.
454
5770. RADIAN, Alexandru (fiul lui David) (n. 1929 (?), d. iul. 2010, cimitir Giurgiului) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5771. RADIAN, Roza (fiica lui Herşcu) – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5772. RADO, Koloman (fiul Amaliei) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5773. RADO, Coloman (fiul lui Adalbert) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5774. RADOVAN, Marilena (fiica lui Iancu) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5775. RADOVICI, Barbu (n. Beniamin RABINOVICI) (n. 3.II.1923 Buzău) – membru de partid, şef de catedră şi apoi decan al Facultăţii de Instalaţii (anii ’50-’70); cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (28/1956) (pentru nume, v. M.Of. nr. 227 din 5 oct. 1945, partea I-a, p. 8680);
5776. RADOVICI, P. Eugen – în 1947 prim-procuror la Tribunalul Ilfov, în 1948 numit preşedinte al Curţii de Justiţie Craiova (M.Of. nr. 106 din 12 mai 1947, partea I-a, p. 3704; M.Of. nr. 217 din 18 sept. 1948, partea I-a, p. 7683;);
5777. RADOVICI, Marcel (n. HAIMOVICI, fiul lui Herman548) (n. 21.XII.1906 Bucureşti) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5778. RADU, Ana (n. REICHENBERG) – dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (30/1950);
5779. RADU, Mircea (fiul lui Calman) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5780. RADU, Simion (n. Hary SIMON) – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr.52/1956, nr. 40/1956;
5781. (?) RADULY, Iosif (fiul lui Andrei) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5782. RAFAIL, B. Isac “Saul” – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Bacău (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5783. RAFF, A. Moise – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Suceava (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
5784. RAICU, Ecaterina – în ianuarie 1948 angajată dactilografă la M.A.E. şi detaşată la Legaţia R.P.R. de la Praga (M.Of. nr. 19 din 23 ian. 1948, partea I-a, p. 537; M.Of. nr. 23 din 29 ian. 1948, partea I-a, p. 680);
5785. RAITER, Amalia – în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în vederea campaniei electorale (Zahariuc 2012);
5786. RAPAPORT, N. Abraham – medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
5787. RAPAPORT, Coloman – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Hunedoara (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5788. RAPAPORT, Fany – în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
5789. RADIAN, M. Nathan (n. RAPAPORT549) (n. 20 sept. 1900 Buzău) – funcţionar al Băncii de Investiţii, decorat în 1963 cu Medalia Muncii (Decretul nr. 564 din 27 sept. 1963)
5790. RAPP, Carol – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
5791. RAPPAPORT, I. – în perioada comunistă funcţionar la CENTROCOOP (Cajal & Kuller 2004; Kuller 2008a: 452);
5792. RATZ, Ştefan (fiul lui Adolf) – decorat în 1964 cu Medalia Virtutea Ostăşească cls. I;
548 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 10.104 din 31 ian. 1946 în M.Of. nr. 33 din 8 febr. 1946, partea I-a, p. 982.
549 V. M.Of. nr. 132 din 7 iunie 1948, partea I-a, p. 5009, respectiv încuviinţarea schimbării num,elui prin decizia ministrului Justiţiei nr. 79425 din 20 aug. 1948 în M.Of. nr. 208 din 8 sept. 1948, partea I-a, p. 7424.
455
5793. RAUCHWERGER, Şmil – angajat în 1948 şofer în centrala M.A.E. (M.Of. nr. 149 din 1 iulie 1948, partea I-a, p. 5559);
5794. RAUSSER, Solo (fiul lui Marcel şi Silvia) – membru de partid, absolvent I.S.E.P., în septembrie 1949 menţionat într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 200);
5795. RAVNER, Moritz (23.II.1898 – 7.VII.1977) – membru de partid din dec.1944, (dosar R/24 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5796. RĂDUCANU, Ilie (n. Ilie S. RABINOVICI550) (n. 11.V.1908 Parincea, Bacău) – membru de partid din 1945 (dosar R/31 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5797. RĂDULESCU, Armand (n. GOLDSCHLÄGER) (n. 1 apr. / 19 martie 1918 Botoşani) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1936 (dosar G/116 Colecţia “ilegalişti decedaţi”) (pentru nume, vezi decizia M.J. nr. 2230 din 14 ian. 1948 în M.Of. nr. 72 din 26 martie 1948, partea I-a, p. 2644;
5798. (?) RĂDULESCU, Ernest – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 76/1979;
5799. (?) RĂUTU, Dan – în 1971 redactor la Ed. Politică, decorat cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971);
5800. RĂUTU, Sandu (fiul lui Richard şi Clara) – inginer, membru P.M.R. Bucureşti, în septembrie 1949 menţionat într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 200), în anii ’60-’70 conferenţiar universitar la I.P.B., specializat în construcţii, în anii ’80 emigrat în Israel, unde a activat în cadrul Universităţii Ben Gurion din Beer Sheva;
5801. RÂMUREANU, Virgil – din nov. 1944 reîncadrat judecător la Judecătoria urbană II Bucureşti (de unde fusese exclus din motive rasiale în 1940) (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026);
5802. (?) RĂZVAN, Andrei Simion – cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 44/1957;
5803. RÂMNICEANU, Emil-Ioan – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 41/1980;
5804. REBITCHI, Vladimir (n. 22 aprilie 1903)- membru de partid din 20 dec.1944 (dosar R/46 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5805. RECEVSCHI, Iacob – în ani ’50 lector de limba rusă la I.P.B. (I.P.B. f.a., pp. 53, 56, 62);
5806. REDER, Aurelia – angajată a administraţiei exterioare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca dactilografă al Serviciul Judeţean R. Sărat (1948-1949) (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134; M.Of. nr. 249 din 26 oct. 1948, partea I-a,a p. 8531);
5807. REDER, Gustav (16.III.1897 – 9.V.1979) – membru de partid din 31 oct. 1945) (dosar R/47 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5808. REDLINGER, Paula (6.IV.1897 – 10.V.1978) – soţia lui Oscar Redlinger; membră de partid din 1945, decorată în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a (dosar R/49 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5809. REGHENŞTRAIF, Ludovic (fiul lui Ira) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5810. REICH, Rozalia – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 11/1976;
5811. REICH, Susana – membru la Colegiului de partid Cluj în anii ’50;
5812. REICHBUCH, Solo – în 1948 numit membru cenzor titular în cadrul conducerii nou-înfiinţatei cooperative agricole “30 Decembrie” din Bârlad (Zahariuc 2012);
550 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 6685 din 28 ian. 1947 în M.Of. nr. 30 din 6 febr. 1947, partea I-a, p. 918.
456
5813. REICHMAN, Ludovic – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Sapitex” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5814. REICHMAN-ŞOMUZ, I. – după război membru P.S.D., în facţiunea pro-comunistă la Congresul de unificare din octombrie 1947; emigrat în Israel, unde în 1947 semnează un articol în Toladot (Solomovici 2001I: 195; Ion N. Oprea 2007: 32);
5815. REIDEL, Maria (1884-1971) – militantă comunistă, incinerată la crematoriul “Cenuşa”; probabil Reidel Rina, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 964);
5816. REINGEWÜRTZ, Sigismund – în 1948 membru al filialei judeţene Covurlui a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5817. REISCHER, Leon – în 1948 numit de ministrul Comerţului director al S.C.S. “Jijia” din Botoşani (M.Of. nr. 199 din 28 august 1948, partea I-a, p. 7237);
5818. REISMAN, Hana Rozalia (6.VIII.1898) – membră departid din 1945 (dosar R/50 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5819. REISZ, Cătălina (fiica lui Vilmoş) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5820. RENY-ARAD, Tiberiu – fost bancher în perioada interbelică, după război “convertit” în comunist, în conducerea F.U.C.E./F.C.E.R. la începutul anilor ’50) (Rosen 1990: 87, 88);
5821. RETI, Elisabeta (n.11 martie 1908) – membrăde partid din 1948 (dosar R/48 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5822. REVESZ, Lili Eleonora (prima soţie a lui Egon Weigel, v. supra) – profesoară de pian, ilegalistă (fusese “tehnica” lui Ştefan Foriş în timpul războiului); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 96/1968;
5823. REVESZ, Estera – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 41/1980;
5824. REVI, Elena (1912-1966) – militantă comunistă, incinerată la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 236);
5825. REY-CANTEMIR, Gh. Arcadie (n. REY) (n. 30 martie 1908 Cernăuţi)– după aug. 1944 numit de ministrul de Interne pretor principal la Prefectura jud. Roman, în iulie 1945 transferat la plasa Secuieni (M.Of. nr. 150 din 6 iulie 1945, partea I-a, p. 5674; pentru schimbarea numelui vezi M.Of. nr. 13 din 15 ian. 1946, partea I-a, p. 286);
5826. REY, Dimitrie – după război funcţionar la Inspectoratul Comercial al Ministerului Industriei şi Comerţului, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
5827. REY, Silvia – în 1946 numită de ministrul Finanţelor dactilografă la Administraţia Financiară judeţeană Rădăuţi (M.Of. nr. 169 din 24 iulie 1946, partea I-a, p. 7808)
5828. RICHTER, Iosif (fiul lui Antoniu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5829. RICZI, Rozalia (n. 11 iulie 1889) – membră de partid din 13 nov.1945 (dosar R/56 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5830. RIEGER,Iosif (n. 3 iunie 1896) – ilegalistcu stagiu recunoscut din 1929 (dosar R/57 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5831. RIESEL, Reghina (GROSSU) – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951);
5832. RIFFLOD, M. – în 1945 membru al Uniunii Patriotice Oradea (C. Crăciun 2009: 304);
5833. RIGO, Mihail – în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director la întreprinderea “S.R.I.B.” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
5834. RIKMAN, Maria – în 1948 membru al filialei judeţene Romnaţi a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
457
5835. RINGLER, Carol Bela – după război judecător la judecătoria rurală Dobr, Hunedoara (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2217);
5836. RINTZLER, Pincu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Doamna” din Piatra Neamţ (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5837. RINZLER, L. – în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9444);
5838. RITTBERG, Max (fiul lui Meier) – decorat în 1964 cu Medalia “Eliberarea de sub jugul fascist”;
5839. RIVEN, Ruben – vicepreşedinte al C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
5840. RIVENSOHN, Isac – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
5841. RIVENSOHN, Samy – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegat la Oficiul Economic judeţean Roman, în 1947 reconfirmat în funcţie (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; din M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9541);
5842. RODAN, Marta – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 15/1979, idem 17/1980;
5843. RODEVALD, Maria – din 1945 contabilă la Oficiul Economic judeţean Tulcea (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9543);
5844. RODNA, Nicolae (fiul lui Leopold) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5845. ROIMIŞER, ? – în 1950 membru al “cenaclului literar progresist” din Bârlad (Zahariuc 2011);
5846. ROISMAN, Nina (n.18 sept. 1916) – membră de partid din 1935 (dosar R/63 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5847. ROITMAN, David (22.XII.1894 – 5.VIII.1978) – membru de partid din 25 nov.1947 (dosar R/64 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5848. ROITMAN, Rozalia – în perioada 1945-1949 medic în administraţia centrală a Ministerului Artelor / şi Informaţiilor, fiind detaşată de la Ministerul Muncii (M.Of. nr. 111 din 17 mai 1947, partea I-a, p. 3908; M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4523);
5849. ROLINGER, Sigmund – în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa II Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127)
5850. (?) ROMAN, Aurel – în 1971 economist la Banca Naţională a R.S.R., decorat cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a;
5851. ROMAN, Carol (fiul lui Mişu) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5852. ROMAN, Delu David (fiul lui Carol) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5853. ROMAN, Lupu (n. Lupu Baruhovici ROSMAN) (10.VII.1909 Basarabia – 1957 Bucureşti) – ilegalist (din 1934) şi militant comunist, incinerat la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 237) (dosar R/67 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2082);
5854. ROMAN, Micu – funcţionar în industria cinematografică, tatăl poetului şi traducătorului Andrei Roman; căs. cu Eliza (n. Marcu);
5855. ROMAN, Raveca(n. 15 sept.1896) – membră de partid din 1946 (dosar R/69 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5856. ROMAN, Alexandru (n. Al. EINHORN551, zis “Sandu” (n. 26.VI.1902 Satu Mare) – vs ROMAN, Sandu (n. Şloim ŞMIL552) (n. 7 dec. 1904 Roman) din dec. 1944 director adjunct al Societăţii Comerciale de Stat de Asigurări (M.Of. nr. 289 din 13 dec. 1944, partea I-a, p. 775);
551 V. decizia ministrului Justiţiei nr. 79540 din 6 august 1947 în M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7247.
552 V. decizia M.J. nr. 113.452 din 10 nov. 1945 în M.Of. nr. 266 din 20 nov. 1945, partea I-a, p. 10160.
458
din 1949 membri al Consiliului General provizoriu al Asigurărilor Sociale de Stat (M.Of. nr. 14 din 18 ian. 1949, partea I-a, p. 619);
5857. ROMANCA, Mihai (fiul lui Izidor) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
5858. ROMANESCU, Petru (fiul lui Leon) – decorat în 1964 cu Medalia Virtutea Ostăşească cls. I-a;
5859. ROMANO, Harry (n. FISCHGOLD) (n. 25 aprilie 1921 Bucureşti) – în 1949 era impiegat în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Pielăriei a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643; M.Of. nr. 69 din 22 martie 1946, partea I-a, p. 2650);
5860. RONAY, Francisc – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (95/1950);
5861. RONY, T. Eugen – funcţionar la Banca de Stat a R.P.R., decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III.-a;
5862. RORER, Rahil – la începutul anilor ’50 lector de limba rusă la I.P.B. (I.P.B. f.a. p. 43);
5863. ROSEMBERG, H. Aranca – din Bucureşti, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
5864. ROSEMBERG, Mendel – în 1948 numit de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei director al Magazinului de Stat “Bacăul” din Bacău (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8217);
5865. ROSEMBERG, Paula n. 3 nov. 1893) – membră de partid din 18 iulie 1945 (dosar R/81 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5866. ROSEMBERG, Tiberius (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5867. ROSEN (ROZEN), Avram (fiul lui Mendel) – cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie “A.D. Xenopol” din Iaşi, decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5868. ROSEN, Malvina – în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe impiegată în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
5869. ROSEN, Zica – în 1948 secretara politică din partea P.M.R. a C.D.E. Bârlad şi totodată preşedinta secţiei femei a Comitetului, respectiv delegata C.D.E. în Consiliul Judeţean al F.D.P. (Zahariuc 2012);
5870. ROSENBAUM, Ana – în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
5871. ROSENBAUM, Ida (n. 14.I.1897) – membră de partid din dec. 1944 (dosar R/78 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5872. ROSENBERG, Aurelia (n. Aranka) (21.IX.1897 – 4.II.1977) – membră de partid din 10 sept.1945 (dosar R/82 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5873. ROSENBERG, Bety – în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe agent stagiar în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Fălticeni (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
5874. ROSENBERG, Dezideriu (n. 19.05.1909) – referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50;
5875. ROSENBERG, Eugen – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Prahova a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5876. ROSENBERG, Max – contabil-şef al Întreprinderii de Stat “Bacăul” din Bacău (1948-1949), numit de ministrul Industriei după naţionalizare (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1473)
5877. ROSENBERG; Sami – în 1945 casier al C.D.E. Focşani (Dogaru 2010: 71);
5878. ROSENBERG, Z. – evreu din Vaslui, menţionat într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I)
5879. ROSENBLAT, Anna – în 1948 membru al filialei judeţene Buzău a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
459
5880. ROSENBLATT, ? – zis “Roth Milu”, numit prin ordinul nr. 26781/1945 în “echipa de menţinere a ordinii la spectacolele Teatrului Naţional” din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fd. Rectoratul Universităţii Iaşi, dosar nr. 121/1945 („ieşiri”), n.n.);
5881. ROSENFELD, Andrei – în sept. 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Comerţului director al Magazinelor de Stat “Secera” şi “Fierul Cluj” (filiala locală) din Tg. Mureş (M.Of. nr. 214 din 15 sept. 1948, partea I-a, p. 7622; M.Of. nr. 206 din 6 sept. 1948, partea I-a, pp. 7366-7);
5882. ROSENFELD, David – în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Paitra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
5883. ROSENFELD, Eugen (n. 17.X.1906) – membru P.C.R. din 1935, pensionar A.F.D.A., propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (dosar R/84 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5884. ROSENFELD, Fried – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de spirt “Nicolina” din Iaşi (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5885. ROSENFELD, Irma (n. SZAKACS) (n.9 oct. 1911) – membră de partid din 1933 (dosar R/83 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5886. ROSENSTEIN, ? – medic; în 1948 numit membru al Comisiei medico-militare mixte a Regiunii a I-a Militare Timişoara (M.Of. nr. 165 din 20 iulie 1948, partea I-a, p. 6002);
5887. ROSENTAL, Leon – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Dobrogeana” din Constanţa (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
5888. ROSENTHAL, Ludovic – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Maramureş a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
5889. ROSENTHAL, Solomon – după război controlor în cadrul D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri, detaşat în teritoriu în judeţul Argeş (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5890. ROSENZWEIG, Avram – în ian. 1949 angajat de Comisia de Standardizare (M.Of. nr. 22 din 27 ian. 1949, partea I-a, p. 850);
5891. ROSENZWEIG, Marcel – fost sionist, după august 1944 activist P.C.R. şi C.D.E. (Rosen 1990: 66);
5892. ROSENZWEIG, N. – avocat, în 1948 responsabil în cadrul Centralei C.D.E. cu judeţul Tutova (Zahariuc 2012);
5893. ROSIN, Harry – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Frânghierii Asociaţi” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348); probabilă identitate cu ROSSIN, Harry – în ian. 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator delegat la fabrica de industrie textilă “Dacia” (M.Of. nr. 23 din 29 ian. 1948, partea I-a, p. 688);
5894. ROSINGHER / ROSINGER, Elemer – procuror, preşedintele Tribunalului Botoşani în 1950, unul din cei care condamnau chiaburii în anii ’50, elogiat ca atare de organele locale de partid (v. (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 271, 272);
5895. ROSLER, Robert – în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în oraşul Timişoara (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127);
5896. ROSMAN, Abel – după război controlor al D.G.C.E. a M.I.C. / de pe lângă Preşedinţia Consiliului de Miniştri în judeţul Bihor (M.Of. nr. 158 din 12 iulie 1948, partea I-a, p. 5785);
5897. ROSMAN, Iacob (fiul lui Avram) – după război angajat în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 269 din 20 nov. 1947, partea I-a, p. 10290); decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5898. ROSNER, Avram – în 1948 membru al filialei judeţene Bacău a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
460
5899. ROSSIN, Eugen (n. ROSINGER) – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 70/1956;
5900. ROSSLER, Francisc – în 1948 membru al filialei judeţene Maramureş a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4) (inclus şi în Kuller 2008a: 453);
5901. ROSZI, Adalbert – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Maramureş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5902. ROŞESCU, Emilian (fiul lui Adalbert) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5903. ROŞIANU, Alexandru Paul (n. LEHRER) (n. 20 oct. 1925 Piteşti) – în 1949 era membru al comisiei de triere şi selecţionare a materialelor de muzică simfonică institutită pe lângă Direcţia Muzică a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1136; M.Of. nr. 285 din 9 dec. 1946, partea I-a, p. 12692);
5904. ROŞIANU, Duţa (n. Witner, fiica lui Leon şi Estera (n. Marcusohn)) – soţia ambasadorului şi demnitarului comunist Mihail Roşianu;
5905. ROŞU, Haim – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Dorohoi a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5906. ROŞU, H. Idăl – din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
5907. ROTARU, Hilda – şefa organizaţiei locale Rădăuţi a U.F.D.R. la începutul anilor ’50;
5908. ROTENBERG, Fiamette – în 1945 numită de ministrul Finanţelor impiegată în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
5909. ROTENSTREICH, Iancu – în 1948 numit membru al conducerii nou-înfiinţatei cooperative agricole “30 Decembrie” din Bârlad (Zahariuc 2012);
5910. ROTH, Eva – în iunie 1945 angajată în D.G.P. a M.A.I. ca dactilografă (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099; M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4146);
5911. ROTH, Iosif – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 2/1959;
5912. ROTH, Herman (n.8 febr. 1898) – membru de partid din 1946 (dosar R/91 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5913. ROTH, Simion (fiul lui Martin) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
5914. ROTHENBERG, Samoil – în 1948 membru al filialei judeţene Dâmboviţa a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
5915. ROTHENBURG, Froim – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
5916. ROTHKOPE, Eisig (15.V.1875 – I.1972) – membru de partid din 1945 (dosar R/95 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5917. ROTMAN, Bissi – membru de partid, cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 89/1955
5918. ROTMAN, M. Hary – din Bacău, decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5919. ROTSTEIN, Lilli – în 1948, după naţionalizare, numită de ministrul Industriei directoare a întreprinderii “Tricotajul Bănăţean” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
5920. ROTTEMBERG, Rubin – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5921. ROTTER, Eugen – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Alfa” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
461
5922. ROTTMAN, Filip – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Piatra Neamţ (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
5923. ROZEMBAUM, Fany (n. 26 febr. 1906) (dosar R/98 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5924. ROZEMBAUM, Mihai (10.III.1904 – 15.IV.1980) – membru de partid din 1945 (dosar R/95 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5925. ROZEMBERG, Dezideriu – în 1960 menţionat ca instructor de partid în cadrul Secţiei Agrare a C.C. al P.M.R.; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (112/1955);
5926. ROZEMBERG, Martin – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Brăila (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
5927. ROZEMBERG, Moise (27.XI.1894 – 17.III.1978) – ilegalist (din 1929) (dosar R/96 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5928. ROZEN, Bernard (n. 18 febr. 1904) – membru de partid din 1945 (dosar R/97 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5929. ROZENBERG, Isidor – în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în Bucureşti, pe lângă Circa II Poliţie (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127);
5930. ROZENBERG, Max – numit, după naţionalizare, contabil şef la întreprinderea “Bacăul” din Bacău, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344);
5931. ROZENBERG, Mozes – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 49/1978;
5932. ROZENTHAL, Iacob (4.VII.1909 – XI.1985) – membru de partid din 1931 (dosar R/99 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5933. ROZENFELD, Andrei – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Satu-Mare (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5934. ROZENFELD, A. Eugen (n. 17.X.1906) – muncitor, pensionar A.F.D.A., membru de partid din 1936, propus pentru decorare într-un raport din 1961 al Direcţiei Treburilor a C.C. al P.M.R.;
5935. ROZENFELD, Nicolae – redactor în presa craioveană în perioada comunistă (FEDROM f.a.);
5936. ROZENSTEIN, Avram – redactor în presa craioveană în perioada comunistă (FEDROM, f.a.);
5937. ROZENTHAL, Haim – în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
5938. ROZINGER, Eugen – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Apretura” din Popeşti Leordeni (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
5939. ROZKOPF, L. – primar al Sucevei după război (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 29);
5940. RÖGER, Izidor – în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe impiegat în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Bacău (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
5941. RUBEN, Rudolf – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la fabrica industrială Poieni, Trei Scaune (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3431);
5942. RUBIN, Ema Ita – în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5943. RUBIN, Lupu – din 1947 impiegat la Oficiul Economic judeţean Tutova (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6697);
5944. RUBIN, Michel – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
5945. RUBIN, Ida (fiica lui David şi Rachela) – membru P.M.R. Bucureşti, inginer, în septembrie 1949 menţionată într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi
462
(i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 200);
5946. RUBINSTEIN, Gicu – după război medic în centrala Ministerului Muncii; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4252);
5947. RUBINSTEIN, Naty – membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ (U.S.I.C.) din Bârlad (Zahariuc 2012);
5948. RUCH(N(STEIN, Mişu – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Botoşani (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5949. (?) RUDENCO, Ivanca (n. Pehlivanov) (soţia lui Rudenko) – de profesie ţesătoare, membru de partid din 1933, în anii ’60 activistă a Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R.; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (57/1956); în 1961 propusă pentru decorare într-un raport al Direcţiei Treburilor a Cancelariei C.C. al P.M.R.;
5950. RUDICH, Herman – în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef la întreprinderea “Flandria” din Galaţi (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
5951. RUDICH, Leopold – până în februarie 1949 angajat a administraţiei exterioare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca dactilograf al Serviciul Judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
5952. RUDNER, Tatiana – între 1953 şi 1973 cadru didactic predând limba rusă la I.P.B. Bucureşti (I.P.B., f.a., pp. 53, 57, 62, 93);
5953. RUKENSTEIN, I. Mişu – funcţionar al Băncii de Investiţii, decorat în 1963 cu ordinul Muncii clasa a III-a (Decretul nr. 564 din 27 sept. 1963);
5954. RUPRICH, Vilhelmina – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1985;
5955. RUSCAL, Emerich (n. 15 oct. 1907) – membru de partid din 1945 (dosar R/105 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5956. RUSINDELARU, Adolf – în 1948 numit de ministrul Justiţiei grefier la Tribunalul Rădăuţi (M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3038);
5957. RUSU, Rahila – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 10/1984;
5958. RUSU, Walter (fiul lui Hilel) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5959. RUSU ŞARAGA, Raimond – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5960. SABĂU, Pavel (n. SOLOMON) (17.X.1902 – 19.VIII.1976)- membru de partid din 1946 (dosar S/1 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5961. SABETAY, Antoaneta (n.24 sept.1884) – membră de partid din 1945 (dosar S/2 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5962. SABO, Rubin (fiul lui Dumitru) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
5963. SACHELARIE, Ion (n. Nathan SCHENKER, fiul lui Leon) – fiul fostului primar de Bacău, Leon Sachelarie (1922-1926); fost voluntar în Spania; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1962); în oct. 1947 reîncadrat (retroactiv, începând cu 15 august 1945), ca locotenent activ în Forţele Armate (D.R. nr. 2067 din 20 oct. 1947, sub numele “Senche Natan Osias); decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a (Decretul P.-M.A.N. nr. 873 din 20 august 1949) (Adorian et al. 1971: 210; Sugarman f.a.: 110);
5964. SACHS, Zisu – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Botoşani a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
5965. SADOVA, Marieta – director de scenă la Teatrul Municipal Bucureşti în anii ’40-’50, decorată cu “Ordinul Muncii” cls. II-a în 1951;
463
5966. SAFCENCU, Isidor (fiul lui Ifrim) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5967. SAFIR, Heinrich (n. 23oct. 1890) – membru de partid din oct. 1947 (dosar H/45 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5968. SAIA, Faibiş – din 1947 impiegat la Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696);
5969. SAIER, H. Abraham (n. 1909), şef de sector la comitetul regional Suceava al P.M.R. în anii ’50, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005);
5970. SAINSTEIN, Iahuda (fiul lui Marcu) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
5971. SALAMON, Abraham Isac (17.XII.1900 – 24.IV.1982) – membru de partid din 1946 (dosar S/10 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5972. SALAMON, Andrei – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt “InterIndustrial” din Oradea (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
5973. SALAMON, Ermina (n. 12 oct. 1908) – membră de partid din 6 dec. 1945 (dosar S/11 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5974. SALAMON, Ernest (n. 13 oct. 1909) – membru de partid din 1945 (dosar S/12 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5975. SALAMON, Eugen (n. 25 sept. 1923) – membru de partid din 1945 (dosar S/8 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5976. SALAMON, Ladislau – din 1948 (după naţionalizare) contabil-şef al Fabricii “Prima Banat” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
5977. SALAMON, Nicolae (n. 18 iul. 1900) – membru de partid din 1945 (dosar S/13 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5978. SALAMON, Tereza (n. 8 nov. 1909) – mebră de partid din 1941 (dosar S/14 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5979. SALAMON; Zoltan – în 1948 era om de serviciu la D.G.C.E. de pe lângă (la acel moment) Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813);
5980. SALAVEŢ, Eugen – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (62/1955);
5981. SALLA, E. Melita – funcţionară a Băncii de Stat a R.P.R., decorată în 1963 cu Medalia Muncii;
5982. (?) SALLAI, Sigismund-Gyula Elemir (n. 6 aug. 1905) – membru de partid din 1945 (dosar S/15 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5983. SALM, Iacob (n. 28 dec. 1891) – membru de partid din 9 mai 1945 (dosar S/16 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5984. SALMAN, Carol (fiul lui Carol) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5985. SALMEN, D. Daniel – angajat al Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei, decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 598 din 5 oct. 1964;
5986. SALZBERG, David – după război medic în centrala Ministerului Sănătăţii; decorat în 1947 de către fostul suveran Mihai cu ordinul “Coroana României” în grad de Cavaler (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4254);
5987. SALZER, Alexandru – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la “Prima fabrică bănăţeană de mănuşi” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2616);
5988. SAMOILĂ, Emanoil (9.III.1907 – 14.V.1978) – membru de partid din 1946 (dosar S/9 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5989. (?) SAMOILENCO, Alexandru Matveevici – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 657); după război membru de partid, numit în sept. 1952 ministru adjunct al Transporturilor; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (62/1955) şi cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 38/1956, 26/1957;
464
5990. SAMSON, Andrei (n. 10 ian. 1910) – membru de partid din 1945 (dosar S/17 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5991. SAMSON, Lalia – în oct. 1948 numită de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Buzău (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
5992. SAMSON, Mişu (fiul lui Moise) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
5993. SAMUEL, Lazăr – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Putna (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
5994. SAMUEL, Margareta (n. 4 febr. 1918) – membră de partid din 1945 (dosar S/18 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
5995. SAMUEL, Mauriţiu (n. 26 febr. 1912) – membru de partid şi activist din iunie 1945, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (112/1955) (dosar S/19 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
5996. SANDAU, Haim (fiul lui Isidor) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5997. SANDBRAND, S. Iancu – medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
5998. SANDELEVICI (Sanielevici?), Henric – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
5999. SANDI, Siegfried – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de spirt “Gherla Mare” din Cluj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6000. SANDU (n. Bercu), Maria – cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (8/1954);
6001. SANFT, Jules – în 1949 responsabil al Secretariatului S.C.S. “Romcereal”, cu drept de semnătură (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432);
6002. SANFT, Lazăr – în 1948 numit de ministrul Comerţului membru al Camerei de Comerţ şi Industrie Craiova (M.Of. nr. 188 din 16 aug. 1948, partea I-a, p. 6715);
6003. SANIELEVICI, Alexandru – fizician, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (136/1955);
6004. SAPHIER, Ignat Radu (fiul lui Joseph) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6005. SAPNER, Matei – în 1949 era maistru ajutor în cadrul Direcţiei Centrale Personal şi Administraţie a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 640);
6006. SAPOŞNICOV, Haim – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor-tehnic al Fabricii de Ulei “Raza” din Botoşani (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6007. SAPUŞNIC, Herman – în 1948 membru al filialei judeţene Tulcea a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6008. SASU, Vasile (n. STERN) (4.VIII.1914 – IV.1985) – membru de partid din 1945 (dosar S/28 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6009. SAŞEC (SCHASCHEK), Iacob (1894-1970) – ilegalist, v. Fototeca I.S.I.S.P.;
6010. SASSON Lazăr – în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Dobrogea” din Constanţa (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
6011. SAUBER, Bernad (ortografiat uneori şi Bernat, respectiv Bernard) (19.XI.1920 Tg. Lăpuş – IX.2005 Tg. Mureş) – înainte de război muncitor necalificat, după 1944 membru de partid şi de sindicat, respectiv procuror timp de aproape patru decenii la Parchetul Tribunalului Mureş până în 1982, când se pensionează; ulterior preşedinte al comunităţii evreieşti din Tg. Mureş (menţionat şi în Kuller 2008a: 337-8)553;
6012. SAVIN, Andrei (n. ŞMIL) (n. 23 febr. 1923) – membru de partid din 1945 (dosar S/29 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
553 V. şi necrologul din Realitatea evreiască la http://www.romanianjewish.org/db/pdf/nr238_239/pagina18.pdf.
465
6013. SAVIN, Gheorghe (n. ŞULIMOVICI) – membru de partid, ocupând diverse funcţii în aparatul economic de stat; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 47/1956 şi fişă la secţia Economică, dosare anexe, dosar nr. 62/1955;
6014. SAVU, Agnes (n. 3 apr. 1895) – membră de partid din 15 ian. 1945 (dosar S/36 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6015. SAYAM, Samuel – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Victoria” din Iaşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
6016. (?) SĂNDESCU, Aurel – angajat în 1947 în centrala M.A.E., transferat în 1948 cu grad de consul general la Legaţia R.P.R. din Berna (M.Of. nr. 149 din 1 iulie 1948, partea I-a, p. 5559);
6017. SĂPUNARU, Marcel (fiul lui Mendel) (n. SEIFERT) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6018. SĂRĂŢEANU, Simion (n. Simon ZELTZER) – din 1949 preparator de marxism-leninism la Universitatea “Bbeş” din Cluj-Napoca (M.Of. nr. 40 din 17 febr. 1949, partea I-a, p. 1321);
6019. SĂPUNARU, Moscu – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6020. SÂRBU, Emilia – până în februarie 1949 dactilografă şefă în cadrul Direcţiei Literare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
6021. (?) SÂRBU, Iancu – în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
6022. SCHACHTER, Alfred (fiul lui Ghidale) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6023. SCHAF, David – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Salit” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
6024. SCHAEFER, Paul – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al ţesătoriei “Elena Pavel” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
6025. SCHAEFLER, Carol – după război funcţionar cu atribuţii de control în cadrul O.R.A.P. de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533);
6026. SCHAEFLER, Israel – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la farmacia “Iosif Becker” din Bilet, jud. Timiş-Torontal (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
6027. SCHAFLER, Israel – în 1948 membru al filialei judeţene Tecuci a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6028. SCHAFFER, Gheorghe (!) – secretar al secţiei asistenţă şi restratificare în cadrul C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV) – posibilă identitate cu viitorul ministru al Transporturilor, Gheorghe D. Safer (v. supra);
6029. SCHAEFFER, Godel – în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe şef de serviciu în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
6030. SCHAFFER, Ziegfried – în 1948 membru al filialei judeţene Suceava a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
6031. SCHALERGER, Carol (fiul lui Ion) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6032. SCHAPIRA, Cecilia (n. 8 febr. 1910) – membră de partid din 1947 (dosar S/52 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6033. SCHAPIRA, Marcu – în 1948 numit de ministrul Comerţului director coordonator al S.C.S. “Plafar” (M.Of. nr. 190 din 18 aug. 1948, partea I-a, p. 6753);
6034. SCHAPIRA, A. Moritz (n. 1907), lector la Institutul de Medicină şi Farmacie Bucureşti, membru P.C.R. din 1937, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564); propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R.;
6035. SCHAPIRA, ? – în 1949 şeful secţiei Administrativ-Politice a Comitetului Regional P.M.R. Suceava (responsabil de M.A.I şi Armată) (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 268-9);
466
6036. SCHARF, Iuliu – din 1948 (după naţionalizare) inginer-şef al Fabricii “Rates” (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
6037. SCHÄFFER, Manea – avocat, membru P.C.R./P.M.R., subprefect de Vaslui (1945-1946), din 1945 membru al C.D.E. şi al comisiei electorale a comitetului, din 1947 secretar general al C.D.E. Vaslui, menţionat într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I şi II, 2009: 122); în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Vaslui (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6038. SCHÄRF, Lupu – în 1948 şef de birou la Oficiul Economic Judeţean Botoşani (M.Of. nr. 63 din 16 martie 1948, partea I-a, p. 2318);
6039. SCHEBESCH, Emilia (fiica lui August) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6040. SCHECHTER, B – farmacist, în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad şi membru P.C.R. (Zahariuc 2012);
6041. SCHECHTER, Leon – secretarul secţiei culturale a C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
6042. SCHECHTER, Marcu – din 1947 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
6043. SCHEER, Emanoil Nicolae (n. 10 iunie 1904) – membru de partid din 1945 (dosar S/55 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6044. SCHEER, Iosif – decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
6045. SCHEER, Maximilian – din mai 1945 şofer-şef la Direcţia Personal, Secretariat şi Administraţie a Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 121 din 31 mai 1945, partea I-a, p. 4512);
6046. SCHEIER, Abraham (în alte doscumente “Schaier”) – membru de partid; în 1948 era secretar de presă la Serviciul Cultural judeţean C-lung, Bucovina (M.Of. nr. 186 din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6682); cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 52/1956;
6047. SCHEINER, Constantin (fiul lui Friederich) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6048. SCHEINER, Frederic (n. Friederich, 04.10.1924) – referent la referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50;
6049. SCHERER, Victor (fiul lui Petre) – în 1948 numit de ministrul de Finanţe impiegat administrativ stagiar la Administraţia Financiară Sălaj (M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6696); decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6050. SCHERMAN, Raia – pe lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România” [poziţia 15], listă transmisă de sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158)); cu destin ulterior necunoscut (posibilă românizare ulterioară a numelui);
6051. SCHEVFELD, Gheza – în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în oraşul Timişoara (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127)
6052. SCHIEBER, Beno – în august 1947 numit de către ministrul de Interne ajutor de primar la Câmpulung(-Moldovenesc) (M.Of. nr. 184 din 13 august 1947, partea I-a, p. 7225);
6053. SCHIFTER, Nel(u) (n. 24 sept. 1919) – medic igienolog din Timişoara, membru de partid din 1934 (dosar S/56 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6054. SCHILCU, Grigore (fiul lui Emil) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6055. SCHILERU, Grigore – în 1946 numit de ministrul Economiei Naţionalei membru al Comisiei Industriale (M.Of. nr. 165 din 19 iulie 1946, partea I-a, p. 1614);
6056. SCHILLER, Albert – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8008);
467
6057. SCHILLER, Isac – în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe agent stagiar în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
6058. SCHLESINGER, Alexandru – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6059. SCHLESINGER, Benţin – din 1945 contabil la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
6060. SCHLESINGER, David (19.XII.1910 – 17.VII.1974) – membru de partid din 1944 (dosar S/58 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6061. SCHLESINGER, Elisabeta (n. 29 martie 1915) – membru de partid din 1945 (dosar S/57 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6062. SCHLESINGER, Marcel – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6063. SCHLETT, Andrei – după război şef adjunct de birou, în 1948 propus ca şef de birou în cadrul Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 204 din 3 sept. 1948, partea I-a, p. 7330);
6064. SCHMELTZER, Paula – în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Suceava (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7488; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9542);
6065. SCHMELTZER, ? – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Kabe” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
6066. SCHMIDT, Alexandru – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conductor tehnic al Fabricii de Bere “Bucureşti” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6067. SCHMILOVICI, Mendel – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Secerătoarea” din Baloteşti, Ilfov (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
6068. SCHMILOVICI, Mihail – controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la Administraţia Financiară judeţeană Dorohoi (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7928);
6069. SCHMIT, Frida – decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
6070. SCHMILSOHN, Şaia – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598)
6071. SCHMITZER, Martin – din 1947 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Mureş (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696);
6072. SCHNAPP, Serafina – în nov. 1945 numită de Preşedinţia Consiliului de Miniştri impiegată la Oficiul Economic Judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945 partea I-a, p. 10333);
6073. SCHNEER, Aurel – din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Fălciu (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
6074. SCHNEIDER, M. Adolf – medic militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 30 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
6075. SCHNEIDER, P. Augustin – decorat cu Medalia Muncii (Decretul 380/1967);
6076. SCHNEIDER, Solomon Alexandru (n. 26 iunie 1906) – membru de partid din 1930 (dosar S/62 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6077. SCHNEIDER, Solomon – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului şef de birou la Oficiul Economic Judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
6078. SCHNEIER, Antonier (16.XII.1894 – 1975 România) – membru de partid din 1sept. 1945 (dosar A/85 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
6079. SCHNIERER, Herşcu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Oltenia” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341);
6080. SCHOBEL, V. Victor – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
468
6081. SCHOICHER, Lora – din 1947 impiegată la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
6082. SCHONVENTTER, Leon (n. 4 iulie 1904) – membru de partid din 15 sept. 1945 (dosar S/63 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6083. SCHOR, Carol F. – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 62/1955);
6084. SCHOR, David – în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conductor tehnic la uzina Lupeni-Prahova (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
6085. SCHOR, Mina (n. 27 febr. 1889) – membru de partid din 1945 (dosar S/64 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6086. SCHORN, Iulius – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Suceava (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6087. SCHÖN, Alexandru (28.I.1891 – 1944) (dosar S/65 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6088. SCHÖN, Eugen – secretar al C.D.E. Oradea la începutul anilor ’50 (v. Andreescu, Nastasă şi Varga, 2003a: 450);
6089. SCHÖN, Ludovic (n. 25 august 1907) – membru de partid din 1945, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (123/1951) (dosar S/66 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
6090. SCHÖNBERG, Agi – după război tânăr membru C.D.E., participant la Universitatea de Vară organizată de Comitet la Oradea în vara anului 1947;
6091. SCHÖNBERGER HEGYI, Ştefan – în 1953 (în vârstă de 32 ani) secretar adjunct de redacţie la cotidianul local din Cluj Igazság (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 741-4)
6092. SCHÖNBERGER, Izidor Leopold (n. 1896) – lăcătuş, membru de partid din 1940, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005);
6093. SCHÖNBERGER, Menasse – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6094. SCHÖNBERGER, Vasile – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (62/1955);
6095. SCHÖNFELD, Matias – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
6096. SCHÖTTEK, Martin (d. 2002 Bucureşti) – procuror comunist, timp de decenii, la Parchetul General, Bucureşti; soţul Idei, cumnatul Taniei Lovinescu;
6097. SCHRAER, R. Iosif – decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr 599 din 6 oct. 1964;
6098. SCHRAM, Maria (fiica lui Alexandru) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6099. SCHREIBER, Beno – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Câmpulung Moldovenesc (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6100. SCHREIBER, Iosefina (15.XII.1909 – VIII.1987) – membru de partid din 1945 (dosar S/68 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6101. SCHREIBER, Simion (14.III.1909 – 16.I.1980) – membru de partid din 1941 (dosar S/69 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6102. SCHULDMAN, Solomon – în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Rădăuţi (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
6103. SCHULERI, Oscar – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de spirt “Gorunul” din Orăştie (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6104. SCHULIMSOHN, Elias – ilegalist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); secretarul primăriei oraşului Vaslui după 23 august 1944 (Zahariuc 2009: 44; 2010 V);
6105. SCHULIMSOHN, Rubin – în 1945 responsabil cu munca cultural-artistică în cadrul secţiei Propagandă a Comitetului Judeţean P.C.R. Vaslui (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Vaslui, dosarele 2-6/1945);
469
6106. SCHUSSLER, Carol – de profesie tipograf, în 1945 membru al comitetului judeţean PCR Mureş;
6107. SCHUSTER, Artur Andrei – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.144/1965;
6108. SCHUSTER, Mihai (10.X.1911 – 4.III.1984) – membru de partid din 1935 (dosar S/70 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6109. SCHUSTER, Mihai (n. 20.III./2 aprilie 1912) – membru de partid din 1948 (dosar S/71 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6110. SCHUSTER, M. – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Dâmboviţa” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
6111. SCHUSTER, Paul August – în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o listă de persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973, care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
6112. SCHUTBERGER, M. Vilma – din Bucureşti, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6113. SCHVARCZ, Ilona – decorată ca pensionară în jud. Bihor în 1971 cu ordinul Muncii cls. III-a (Decret nr. 157 din 4 mai 1971);
6114. SCHVARTZ, David – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Vaslui (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6115. SCHVARTZ, Emil – în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
6116. SCHVARTZ, Iulian – în iulie 1945 numit prin decizie a ministrului de Interne membru al organului de control cetăţenesc în oraşul Timişoara (M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6127);
6117. SCHVARTZ, Marcu – în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Bârlad (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10846);
6118. SCHVARTZ, Şulim – în 1945 numit de ministrul Finanţelor agent administrativ în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6119. SCHVARTZ, Valeria – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
6120. SCHVARTZBERG, Iancu (fiul lui Herman) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6121. SCHVARTZBERG, Mihai – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1955);
6122. SCHWAITZER (GOLDEMBERG), Marieta (n. 7 ian. 1929) – membră de partid din 1945 (dosar S/73 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6123. SCHWARTZ, Alexandru – în 1949 membru al Comitetului orăşenesc P.M.R. Baia Mare (D.T.I.C. 1959: 11);
6124. SCHWARTZ, Alexandru – în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Zalău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9444);
6125. SCHWARTZ, Biţa – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Policom” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
6126. SCHWARTZ, David – în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 30-31);
6127. SCHWARTZ, Elemer – după război funcţionar cu atribuţii de control în cadrul O.R.A.P. de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533);
6128. SCHWARTZ, Lazăr – în 1948 numit de ministrul Industriei administrator unic la S.I.N.C. “Dumbrava” din Sibiu (M.Of. nr. 125 din 1 iunie 1948, partea I-a, p. 4798);
470
6129. SCHWARTZ, Marcu – preşedintele C.D.E. Galaţi până în 1952 (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 510);
6130. SCHWARTZ, Marcu – în 1945 în conducerea celulei din Cotu Negru a P.C.R. (jud. Tutova) (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
6131. SCHWART, David – în 1946 numit de ministrul Finanţelor dactilograf la Administraţia Financiară judeţeană Vaslui (M.Of. nr. 169 din 24 iulie 1946, partea I-a, p. 7808)
6132. SCHWARTZ, Dezideriu (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6133. SCHWARTZ, Dezideriu (n. 9 iulie 1913) – membru de partid din 1947 (dosar S/74 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6134. SCHWARTZ, Emanoil (n. 10 nov. 1902) – membru de partid din 27 febr. 1946 (dosar S/75 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6135. SCHWARTZ, Emil – în 1948 numit de ministrul Comerţului director al Magazinului de Stat “Pescarul” din Tulcea (M.Of. nr. 232 din 6 oct. 1948, partea I-a, p. 8032);
6136. SCHWARTZ, Ernest – în 1948 membru al Comisiei Electorale Interimare a judeţului Bihor (M.Of. nr. 69 din 23 martie 1948, partea I-a, p. 2536);
6137. SCHWARTZ, Ernest – în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Bega” din Timişoara (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6947);
6138. SCHWARTZ, Fany – în 1949 era stanodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
6139. SCHWARTZ, Herman – din Bârlad, în 1948 membru în prezidiul conferinţei de constituire a Partidului Unit Muncitoresc (I.N. Oprea 2007: 86);
6140. SCHWARTZ, Iancu – în 1948 membru al filialei judeţene Neamţ a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6141. SCHWARTZ, Ileana (n. 25 seopt. 1912) – membru de partid din 1945 (dosar S/76 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6142. SCHWARTZ, Iosif (n. 19 martie 1890) – membru de partid din 1 oct. 1945 (dosar S/77 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 125/1976;
6143. SCHWARTZ, Irina – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 96/1978;
6144. SCHWARTZ, I. – după august 1944 şeful Serviciului Sanitar Orăşenesc Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.456/1944, ff.107-8);
6145. SCHWARTZ, Ludovic (n. 20 iulie 1896) – membru de partid din aprilie 1945 (dosar S/78 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6146. SCHWARTZ, Marcu – în 1948 responsabil al secţiei propagandă a C.D.E. Bârlad şi membru P.C.R./P.M.R. (Zahariuc 2012);
6147. SCHWARTZ, Marcu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al ţesătoriei “Jandera” din Orşova (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
6148. SCHWARTZ, Martin – după război secretar al C.D.E. Gherla (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 463);
6149. SCHWARTZ, Mauriţiu – în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Mediaşul Aurit (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10846);
6150. SCHWARTZ, Mendel – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de Ulei “Înfrăţirea” din Tg. Mureş (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6151. SCHWARTZ, Sami – după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director la fabrica de mucava “Stăruinţa” din Bucureşti (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1265);
471
6152. SCHWARTZ, Sami / Samy – în dec. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Buzău (M.Of. nr. 285 din 12 dec. 1945, partea I-a, p. 10845); în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6153. SCHWARTZ, Sami – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
6154. SCHWARTZ, Sami – până în oct. 1945 şef de serviciul la Oficiul Economic judeţean Constanţa (M.Of. nr. 229 din 8 oct. 1945, partea I-a, p. 8718);
6155. SCHWARTZ, Serena (n. 6 iunie 1896) – membră de partid din 1938 (dosar S/79 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6156. SCHWARTZ, Simion (n. 3 dec. 1913) – membru de partid din 1932 (dosar S/81 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6157. SCHWARTZ, Ştefan – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 12/1952);
6158. SCHWARTZ, Teodora – în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
6159. SCHWARTZ, Vasile – după război funcţionar cu atribuţii de control în cadrul O.R.A.P. de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533);
6160. SCHWARTZ, Wilhelm (23.VIII.1911 – 8.X.1980) – membru de partid din 1945 (dosar S/82 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6161. SCHWARTZ, Willy – din 1948 (după naţionalizare) conducător tehnic al Fabricii “Acco” (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
6162. SCHWARTZ, Zaharia – în 1948 în conducerea Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7083);
6163. SCHWARZ, Martin – în sept. 1947 prodecan şi totodată preşedinte al comisiei de epurare a Baroului Oradea (A.N.R., serviciul judeţean Bihor, fond nr. 465 (Colegiul de avocaţi Bihor), inv. 524, dosar nr. 92, ff. 31-2);
6164. SCHWARZ, Sami – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Constanţa (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487);
6165. SCHWEFEL, Leo Aronovici – pe lista din 1945-1946 a celor 79 de “cetăţeni sovietici reţinuţi pentru muncă în diferite organizaţii, care trebuie să rămână în România” [poziţia 74], listă transmisă de sovietici lui Emil Bodnăraş (A.M.R., fd. 333 (“cabinet Emil Bodnăraş), dosar 9, ff. 141-2, apud Buzatu & Cîrstea (2010: 286, n. 158)); cu destin ulterior necunoscut (posibilă românizare ulterioară a numelui);
6166. SCHWEFELBERG, Wilhelm – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
6167. SCHWEIGER, M. Eugen (6.III.1912 – 31.VIII.1984) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1928, din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a (dosar S/84 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6168. SCHWEIGER, Ignat (24.VI.1902 – 6.III.1980) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1922 (dosar S/85 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6169. SCHWEIGER, Ludovic (6.III.1910 – 1.I.1982) – membru de partid din 1945 (dosar S/86 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6170. SCHWEITZER / ŞVAIŢER, Moise (13.III.1897 – 22.VII.1987) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1922 (dosar S/87 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6171. SCHWEFFELBERG, Maria – în mai 1945 încadrată ca desenatoare principală în centrala Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3905);
6172. SCHWELLER, Gheorghe – cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 162/1968;
472
6173. SCHWEM(M)ER, Şulim – în 1948 responsabil al secţiei organizatorice a C.D.E. Bârlad, respectiv membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ (U.S.I.C.) din acelaşi oraş (Zahariuc 2012) (Zahariuc 2012);
6174. SCHWIMMER, Ladislau – de formaţie medic; ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 11); voluntar în Brigăzile Internaţionale din Spania (Sugarman f.a., p. 110); în 1947 încadrat prin decret regal, pentru merite antifasciste, ca maior medic (r.), în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9764);
6175. SCURT, Isidor (fiul lui Dumitru) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6176. SCUTARU, Iacob – în ian. 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la Bumbăcăria Româneasca Jilava (M.Of. nr. 23 din 29 ian. 1948, partea I-a, p. 688); ulterior activist, cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (30/1947);
6177. SEBASTIAN, Isy (Izi) (n. GOLDSTEIN) (n. 28 apr. 1924 Bucureşti) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 120/1976 (pentru schimbarea numelui, vezi decizia ministrului Justiţiei nr. 111645 din 15 dec. 1947 în M.Of. nr. 296 din 22 dec. 1947, partea I-a, p. 11324;
6178. SEBESTYEN, Karoly – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (55/1954);
6179. SEBESYEN, L. Liviu Ludovic – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6180. SEBESTYEN, Victor – arhitect, autorul proiectului de reconstrucţie şi sistematizare a oraşului Galaţi în anii ’60 (inclus între arhitecţi evrei de M. Caffe în N. Burcă 2007: 7);
6181. SECTER, Pincu – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Tecuci (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6182. SECHTER, Felix – în 1947 numit de ministrul Justiţiei judecător la Judecătoria Mixtă Tg. Neamţ (M.Of. nr. 187 din 16 aug. 1947, partea I-a, p. 7373);
6183. SEEWALDT, Reinhold – după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef la fabrica de ceramică din Colentina (M.Of. nr. 37 din 14 febr. 1949, partea I-a, p. 1265);
6184. SEGAL, Bernard (fiul lui Pincu) (d. 2011 Bucureşti?) – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Încălţăminte Nr. 10 din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341); decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6185. SEGAL, Daniel – până în 1947 consilier onorific la cabinetul secretarului general al Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 640);
6186. SEGAL, Frida (n. RABINOVICI) – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1980;
6187. SEGAL, Herman – din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
6188. SEGAL, Ionaş – după război judecător la Judecătoria Mixtă Iaşi (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2218);
6189. SEGAL, Jak – farmacist, preşedintele secţiei financiare a C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
6190. SEGAL, Leiba (n. 29 dec. 1918) – membru de partid din 1935 (dosar S/99 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6191. SEGAL, Leo – ocupant al unor diverse funcţii în sectorul economico-financiar în perioada stalinistă; în 1948 era numit director al societăţii naţionalizate “Lutetia” (v. B.I.R.E. 20 (5 iulie 1948): 7); cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 116/1952, 189/1952 şi 154/1952);
6192. SEGAL, Lică – în 1948 numit de către Ministerul Industriei administrator unic la societatea “Industria Jutei” (B.I.R.E. 16 (25 mai 1948): 1);
6193. SEGAL, Matei – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil şef al fabricii de tricotaje “Flacăra” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
473
6194. SEGAL, Marcu – după război funcţionar la Oficiul Economic municipal Bucureşti, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
6195. SEGAL, Mauriciu (fiul lui David şi Stela) – grafician la revista Era Socialistă, decorat în 1964 cu Medalia Muncii – posibil aceeaşi persoană cu cea menţionată între evreii din România combatanţi în Spania de către Diamant (1979) şi Sugarman f.a.: 110); în 2007 încă în viaţă, la Petah Tikva, Israel;
6196. SEGAL, Moritz – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Berna” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
6197. SEGAL, Raşela – preşedinta secţiei Femei a C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
6198. SEGAL, Sandu – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (28/1956);
6199. SEGAL, Ştrul – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833)
6200. SEGAL, Uşer – decorat în 1964 cu Medalia “Eliberarea de sub jugul fascist”;
6201. SEGALL; Beno – în 1948 responsabil al secţiei culturale a C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
6202. SEGALL, David (13.XII.1905 – IV.1972) – membru de partid din 1945 (dosar S/100 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6203. SEGALL, Hari – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Renida” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
6204. SEGALL, Heinrich (fiul lui Iosif şi Adela) – absolvent Politehnică, membru P.M.R. Bucureşti, în septembrie 1949 menţionat într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 200);
6205. SEGALL, Herman – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486);
6206. SEGALL, Magdalena – în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
6207. SEGALL, Maria – în iunie 1945 numită de ministrul de Finanţe impiegată în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
6208. SEGALL, Martin (fiul lui Carol) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6209. SEGALLER, Samuel – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al ţesătoriei “Dorobanţul” din Ploieşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 77 şi 249/1952);
6210. SEIBEL, Adolf – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 57/1981;
6211. SEIDLER, Augustin – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 7/1985;
6212. SEIDMANN, Nandor – după război membru în comitetul de conducere al al C.D.E. Bihor-Oradea (C. Crăciun 2007: 179-80);
6213. SEIFERT, Siegmund (fiul lui Francisc) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6214. SEINFURT, Petre – în 1948 repartizat de ministrul de Interne la dispoziţia Prefecturii judeţului Dâmboviţa (M.Of. nr. 45 din 24 febr. 1948, partea I-a, p. 1618);
6215. SEINSTEIN, Iehuda (n. 5 aug. 1913) – membru de partid din 10 febr. 1945 (dosar S/101 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6216. SEINSTEIN, Malca (n. 17.III.1917) – membră de partid din 1936 (dosar S/102 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6217. SELINGER, Zoltan (n. 13 mai 1905) – membru de partid din 1945 (dosar S/105 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6218. SEMIANU, Solomon (fiul lui Haim) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
474
6219. SENKER, Teodor – numit, după naţionalizare, conductor tehnic la Fabrica de Postav “Oltenia” din Craiova, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344);
6220. SERĂŢEANU, M. – în 1948, după naţionalizare, numit de Ministerul Industriei şi Comerţului administrator la întreprinderea ICAT Bucureşti (B.I.R.E. 10 (12. Apr. 1948): 6);
6221. SERIŢEANU, Isac – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
6222. (?) SEVERIN, Sabin – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 4/1957;
6223. SEVIAN, Zelig – cu dosar la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 307/1952, nr. inv. 533);
6224. SHWARZYNSCHI, Miron – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6225. SIBER, Iosif – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Rădăuţi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6226. SICHERMAN(N), Iosif – (26.IV.1897-1956) – militant comunist (distinct de comandantul penitenciarului Sighet); incinerat la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 249);
6227. SIEGLER, Pincu – contabil-şef al Întreprinderii de Stat “Bistriţa” din Bacău (1948-1949), numit de ministrul Industriei după naţionalizare (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1473; M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7344);
6228. SIELECKI, Bogdan-August (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6229. SIGLER, Baruch (n. 11 aprilie 1900) (dosar S/113 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6230. SIGRIG, Magi – ziaristă la nivel local, semna poezia “De ziua Scânteii” în nr. 25 din sept. 1949 al publicaţiei procomuniste din Bârlad Păreri tutovene (I.N. Oprea 2007: 133);
6231. SILBERBERG, Desideriu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al ţesătoriei “Progres” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
6232. SILBERG, Emanoil – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6233. SILBERMAN, Ida – din 1947 impiegată la Casa Asigurărilor Sociale Cluj (M.Of. nr. 26 din 1 febr. 1947, partea I-a, p. 770);
6234. SILBERMAN, Martin – din 1948 director adjunct al Magazinului de Stat “Pescarul” din Tulcea (M.Of. nr. 232 din 6 oct. 1948, partea I-a, p. 8032);
6235. SILBERMAN, Sandu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Lupeni” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
6236. SILEA, Matilda – în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale Chimice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643)
6237. SIMKA, Mihai (n. 27 aug. 1909) – membru de partid din 1945 (dosar S/121 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6238. SISTAROVICI, E. Iosif (n. 1903), membru P.C.R. din 1942, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005);
6239. SIMINOV, Mercurie – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de Ulei “Băila” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546)
6240. SIMION, Dezideriu Andrei – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 2/1959;
6241. (?) SIMION, Iosef – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 53/1985;
6242. SIMION, Lazăr Andrei – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 6/1957;
6243. SIMION, Paul – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 120/1976;
475
6244. SIMION, Simion (n. PENCHAS) – membru de partid; cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR (dosare anexe, u.a. 62/1955); referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 66/1973;
6245. SIMIONESCU, Adam (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6246. SIMIONESCU, Simicel – în 1949 era dactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
6247. SIMO, I. Iosif – decorat cu Medalia Muncii prin Decretul nr 599 din 6 oct. 1964;
6248. SIMO, L. Josef – decorat cu ordinul Muncii cls. III-a prin Decretul nr 599 din 6 oct. 1964;
6249. SIMON, Avram (n. 18 sept. 1882) – membru de partid din 1946 (dosar S/124 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6250. SIMON, S. Ernest – decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6251. SIMON, Harry – în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. pentru valorificarea animalelor, cărnii şi derivatelor (M.Of. nr. 190 din 18 aug. 1948, partea I-a, p. 6752);
6252. SIMON, Ionaş – după război la Serviciul Tehnic al Oficiului Industrial al Bumbacului (M.Of. nr. 282 din 5 dec. 1947, partea a 2-a, p. 7817);
6253. SIMON, Iosif (n. 16 martie 1894) – membru de partid din 1945 (dosar S/125 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6254. SIMON, Klara/Clara (TEGLOS) (28.III.1899 – XI.1981) – membră de partid din 1932 (dosar S/126 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6255. SIMON, Dănilă Emil – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6256. SIMON, Iacob – în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Ţara Bârsei” din Braşov (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
6257. SIMON, Nean – din 1945 şef de birou la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
6258. SIMON, Ştefan (fiul lui Roza) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6259. SIMON, B. Simon – în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9444);
6260. SIMON, Solomon – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (11/1954);
6261. (?) SIMOVICI, Lia – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980;
6262. SIMŞENSOHN, Dorothea – după război supleantă la Tribunalul Bacău, în aprilie 1948 transferată ca ajutor de judecător la Judecătoria Mixtă Câmpulung Mold, (M.Of. nr. 98 din 27 apr. 1948, partea I-a, p. 3809);
6263. SINBERGER, Eugen – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Tricotajul Bănăţean” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
6264. SINGER, Emanoil – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. cenzor la S.C. “Phönix Hungaria” din Bucureşti (M.Of. nr. 94 din 21 aprilie 1948, partea I-a, p. 3662);
6265. SINGER, Henriette Erika (18.VI.1911 – 1.VII.1979) – membră de partid din 1945, stenodactilografă la secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. al P.C.R. (A.N.I.C., fd. C.C. al P.C.R. secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 51/1949, ff. 115-21) (dosar S/129 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);;
6266. SINGER, M. Iacob – funcţionar al Băncii de Investiţii, decorat în 1963 cu Medalia Muncii (Decretul nr. 564 din 27 sept. 1963);
476
6267. SINGER, Ludovic – în 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Întreprinderii locale Tg. Mureş de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
6268. SINGER, Reghina – în nov. 1945 numită de Preşedinţia Consiliului de Miniştri contabilă la Oficiul Economic Judeţean Rădăuţi; în 1948 era şefă de birou (M.Of. nr. 272 din 27 nov. 1945 partea I-a, p. 10333; M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
6269. SINNREICH, Nathan (1903, Rădăuţi – 1987, Maryland, SUA) – inginer, director la IPROMET la începutul anilor ’50, decorat cu Medalia Muncii în 1952, ulterior emigrat în S.U.A. via Israel;
6270. SISKOVICS, Coloman – decorat în 1971 ca pensionar în jud. Arad cu ordinul Muncii cls. III-a;
6271. SMUK, Isidor (var. Szmuk, Schmuck) (1903-1954) – militant comunist; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); incinerat la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 252);
6272. SNARCH, Albin – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Câmpulung a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
6273. SNEER, Meer – în 1945 numit de ministrul Finanţelor impiegat în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6274. SOBEL, Nicolae (fiul lui Samuilă) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6275. SOBEL, Zoltan (fiul lui Samuilă) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6276. SOBER, Leibu Solomon – în mai 1945 angajat şofer în centrala D.G.P. (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3894);
6277. (?) SOFIAN CARALE, Alexandrina – în 1948 membru al filialei judeţene Botoşani a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6278. SOFRONIEVICI, Emilia – după război directoare la Întreprinderea Chimică “Spic” din Bucureşti, decorată cu “Ordinul Muncii” cls. III-a în 1951;
6279. SOIMBERG, Saul – condamnat la 6 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 27 nov. 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
6280. SOLO, Iosif – numit în vara lui 1948 de către Ministerul Industriilor membru al Comitetului Director al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti (B.I.R.E. 22 (20 aug. 1948): 3);
6281. SOLOMON, Avram Maier (5.XI.1908 – 20.XI.1983) – membru de partid din 1936 (dosar S/143 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6282. SOLOMON, B. – în 1948 membru al filialei judeţene Dorohoi a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6283. SOLOMON, Bercu – în ian. 1949 numit de ministrul Industriei contabil-şef al I.P.E.I.L. Bucureşti (M.Of. nr. 12 din 15 ian. 1949, partea I-a, p. 567)
6284. SOLOMON, Blima (1910-1967) – militantă a mişcării comuniste din România, incinerată (Bezviconi 1972: 69, care îi inversează probabil topica nume-prenume);
6285. SOLOMON, C. – în 1948 membru al comisiei de editură din cadrul Direcţiei Studii a Miniterului Sănătăţii (Bărbulescu et al. 2009: 162);
6286. SOLOMON, Dezideriu (n. 2 iulie 1919) – membru de partid din sept. 1938 (dosar S/144 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6287. SOLOMON, Dezideriu (n. 29 nov. 1906) – membru de partid din 1935 (dosar S/145 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6288. SOLOMON, Elena – în octombrie 1948 numită arhivar-ajutor în Direcţia Contabilitate a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8214);
6289. SOLOMON, Emeric – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (60/1954);
6290. SOLOMON, Emil (fiul lui Gavrilă) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
477
6291. SOLOMON, Emilia – după război imiegată stagiară în centrala Ministerului Artelor, din nov. 1947 arhivar-registrator, ulterior şefă de birou Registratură (M.Of. nr. 269 din 20 nov. 1947, partea I-a, p. 10284; M.Of. nr. 174 din 1 august 1947, partea I-a, p. 6808);
6292. SOLOMON, A. Eugen – decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul nr. 716 din 21 iulie 1967;
6293. SOLOMON, Ferdinand (n. 10 iunie 1911) – membru de partid din 4 septembrie 1944, şef de serviciu la Uniunea Centrală a Cooperativelor Meşteşugăreşti; decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a (dosar S/146 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6294. SOLOMON, Hariei – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 30/1980;
6295. SOLOMON, I. – în conducerea C.D.E. Bârlad în 1950 (Zahariuc 2011);
6296. SOLOMON, Iacob – din 1945 impiegat la Oficiul Economic judeţean Tutova (M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9537);
6297. SOLOMON; Iacob – în 1948 numit de ministrul Industriei administrator unic la Ţesătoria “Pelikan Ema” din Sibiu (M.Of. nr. 125 din 1 iunie 1948, partea I-a, p. 4798);
6298. SOLOMON, Ianca – decorată în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls.III-a, în 1971 (Decretul nr. 157 din 4 mai 1971) cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a; iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
6299. SOLOMON, Iosif (fiul lui Gabriel) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
6300. SOLOMON, Iosif – în 1949 era controlor-revizor al Ministerului de Finanţe în judeţul Tutova (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 316);
6301. SOLOMON, Iosif- în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conductor tehnic la întreprinderea “Donca Simo” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058); posibilă identitate cu omonimul cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2307, doc. 13);
6302. SOLOMON, Iosif – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1979;
6303. SOLOMON, Iţic – între 1948 şi 1949, după naţionalizare, contabil-şef la întreprinderea Lupeni-Prahova (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
6304. SOLOMON, Lazăr – în 1945 membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
6305. SOLOMON, Lupu (fiul lui Simşa) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6306. SOLOMON, Marta – din febr. 1948 membru în C.C. al U.F.D.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 429-30);
6307. SOLOMON, Moisă – avocat, secretarul secţiei financiare a C.D.E. Vaslui în 1947;
6308. SOLOMON, Ozias (fiul lui Leibu şi Frima) – inginer, în septembrie 1949 menţionat într-un referat al Ministerului Învăţământului într-o listă de studenţi şi aspiranţi (i.e. doctoranzi) care urmau să plece la studii în U.R.S.S. (Berindei, Dobrincu şi Goşu, 2009: 200); după unele surse, unul din adevăraţii autori ai lucrărilor publicate sub numele Elenei Ceauşescu;
6309. SOLOMON, Paul – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la “Bates” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
6310. SOLOMON, Pincu – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6311. SOLOMON, Rozalia (n. 27 ian. 1907) – membră de partid din 24 ian. 1946 (dosar S/148 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6312. SOLOMON, R. – până în februarie 1949 angajat a administraţiei exterioare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca secretar presă al Serviciul Judeţean Neamţ (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
6313. SOLOMON, Sabin – în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la “Banca de Credit Comercial” din Cluj (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-a, p. 10582)
478
6314. SOLOMON, Silviu – membru de partid; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (28/1956) şi ‘ referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 65/1956
6315. SOLOMON, Solomon – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6316. SOLOMON, I. Sigismund – dispecer la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6317. SOLOMON, Ştrul – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
6318. SOLOMON, Zalman (fiul lui Sulim) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6319. SOLOMONESCU, Şerban – în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o listă de persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973, care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
6320. SOLOMOVICI, Avram – condamnat la 6 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 4 august 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); posibilă identitate cu:
6321. SOLOMOVICI, Avram – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Safim” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
6322. SOLOMOVICI, Iacob (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6323. SOLOMOVICI, Ionel (n. Isac Solomovici) – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 77/1952, nr. inv. 517 şi 249/1952, nr. inv. 529);
6324. SOLOMONOVICI, Ştrul – în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad şi membru în conducerea Uniunii Sindicale din Industrie şi Comerţ (U.S.I.C.) din acelaşi oraş (Zahariuc 2012);
6325. SOLOMOVICI, Herman (Brana) – după război funcţionar la Oficiul Economic municipal Bucureşti, până în iunie 1947 cu atribuţii de control (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4534);
6326. SOLYOM, Mozes – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr.65/1965;
6327. SOMLYO, Stefan (n. Izrael SOLOMON) (10.XI.1895 – 7.I.1967) – membru de partid din 1945 (dosar S/150 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6328. SOMMER, Paul – în aprilie 1948 numit administrator al Teatrului Naţional Craiova (M.Of. nr. 86 din 12 aprilie 1948, partea I-a, p. 3285);
6329. SONNENFELD, Adolf – în 1948 numit de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei director adjunct al Magazinului de Stat “Tractorul” din Galaţi (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8218);
6330. SONNTAG, Adalbert – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 47/1961, Vol. I.;
6331. SONTAG, Albert – din Timiş, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” clasa a IV-a;
6332. (?) SOOS, Iosif – decorat în 1949 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a
6333. SOPOREANU, Alexandru – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 88/1956;
479
6334. SOPOREANU, Vasile (n. Vasile SPIELMAN554) (n. 16.07.1920 Zaul de Câmpie, Turda) – instructor referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50 (documente interne C.C.P., nr.- inv. 72);
6335. (?) SOREA, Tudor – deputat M.A.N. (1948-1952), delegat al P.M.R. în iunie 1948 la congresul Partidului Comunist Belgian de la Bruxelles (B.I.R.E. 17 (3 iunie 1948): 2);
6336. SOREAN, Leon – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 22/1982;
6337. SOREANU, Sami – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al ţesătoriei “Elena Pavel” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
6338. SOROCA, H. – până în 1947 consilier onorific la cabinetul secretarului general al Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 640);
6339. SORU, Rose (d. 1982, Bucureşti, incinerată) – ilegalistă, voluntară în Brigăzile Internaţionale în războiul civil din Spania;
6340. SOS, Adalbert – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (80/1953);
6341. SOOS, Rudolf (fiul lui Ghedeon) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6342. (?) SORESCU, Iulian – în 1950 căpitan magistrat, la secţia a II-a a Tribunalului Militar Bucureşti (A.S.R.I., fond “P”, dosar nr. 1339, vol. 2, ff. 52-4);
6343. SPÂNU, Isidor – după război judecător la Tribunalul C-lung Moldovenesc (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3533);
6344. SPECHT, Ernestina (fiica lui Anton) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6345. SPIEGEL, Berta-Rozalia – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 57/1981, idem 24/1985;
6346. SPIELMANN, József (n. 9 mai 1917) – membru de partid din 1945, în anii ’50 profesor la catedra de marxism-leninism a I.M.F. Târgu Mureş (Bottoni 2010: 171) (dosar S/156 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6347. SPIELMANN, Rachel (n. 19 oct. 1920) – membră de partid din 1947 (dosar S/157 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6348. SPINA, Natalia (n. SCHRIEBER) – în mai 1945 încadrată ca translator-şef în centrala Ministerului Propagandei (M.Of. nr. 107 din 15 mai 1945, partea I-a, p. 3906);
6349. SPINDLER, Anton (n. 13 nov. 1894) – membru de partid din 1 oct. 1945 (dosar S/159 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6350. SPIRER, Margareta (18.IV.1913 – I.1975) – membră de partid din 1945 (dosar S/160 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6351. SPIRESCU, Barbu (n. 3 nov. 1888) – ilegalist, cu stagiu recunoscut din 1921 (dosar S/161 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6352. (?) SPIRO, Margareta (n. 17 aprilie 1901) – membru de partid din 1945 (dosar S/163 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6353. SPIRU, Basil (n. Erich HUTSCHNECKER) (27.XI.1898 Basarabia – 15.IX.1969 Lepizig, R.D.G.) – evreu germanofon, ilegalist, mebru al tineretului socialist din Austria în 1916, ulterior implicat în Revoluţia Bolşevică din Ungaria din 1919; membru fondator al P.C.d.R. în 1921, din 1927 stabilit în U.R.S.S. unde predă istorie la Universitatea Lomonosov; în 1954 se stabileşte în R.D.G. unde din 1958 va preda la Universitatea “Karl Marx” din Leipzig (v. inter alia Tismăneanu 2003: 74)555;
6354. SPITZ, Ana (10.I.1911 – 5.XI.1979) – membră de partid din 1932 (dosar S/164 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
554 V. decizia nr. 90295 din 11 sept. 1946 a ministrului Justiţiei (M.Of. nr. 264 din 13 nov. 1946, partea I-a, p. 11915).
555 V şi fişa sa de cadru didatic de la universitate la http://uni-leipzig.de/unigeschichte/professorenkatalog/leipzig/Spiru_1151/
480
6355. SPITZ, Martin (n. 25 febr. 1894) membru de partid din 1945 (dosar S/165 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6356. SPITZER, Adalbert – în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Someşul” din Cluj-Napoca (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
6357. SPITZER, Carol (n. 26 ian. 1901) – membru de partid din 1945 (dosar S/167 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6358. SPITZER, Izu – în 1945 responsabil cu propaganda în cadrul comitetului local P.C.R. al plăşii negreşti din jud. Vaslui (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Vaslui, dosarele 2-6/1945);
6359. SPITZER, Herman (n. 25 dec. 1901) – membru de partid din 1946 (dosar S/168 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6360. SPITZER, Pavel – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Mureş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.); posibilă identitate cu:
6361. SPITZER, ? – după război procuror în oraşul Cluj (Kuller 2008c: 185);
6362. SPORN, Alfred (fiul lui Berl) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6363. SPODJEIM, I. – în 1945 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare a Baroului de Avocaţi Iaşi (M.Of. nr. 252 din 3 nov. 1945, partea I-a, p. 9696);
6364. SPODHEIM, Mauriciu B. (16.I.1899 Leorda – 1984) – absolvent al Colegiului “Laurian” din Botoşani, instalat de sovietici preşedinte al tribunalului Botoşani la 8 mai 1944; judecător la Suceava în 1950 (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3533; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 271);
6365. SPONDER, Berthold – în sept. 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul Economic judeţean Câmpulung Bucovina, în 1947 reconfirmat în funcţie (M.Of. nr. 204 din 8 sept. 1945, partea I-a, p. 7876; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696);
6366. SPOTHEIM, Constantin Teodor – judecător la Suceava în 1950 (Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 271);
6367. STACHLOVICI, Netty – la începutul anilor ’50 dactilografă la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (cu fişă personală la aceeaşi secţie, dosare anexe nr. 11/1954, nr. inv. 43), soţia ilegalistului Adam Feuerştein (Iacob) (Levy 2002: 298 n. 86);
6368. STANCU, David – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1976;
6369. STARCK, Eusebie – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conducător tehnic al Fabricii de Ulei “Republica” din Roman (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6370. STARCK, Mauriciu – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de spirt Câmpia Libertăţii din jud. Târnava Mică (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6371. STARK, Iulian – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la “Palma Cauciuc” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
6372. STARK, Stanislav – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (77/1952);
6373. STAUB, Şandor (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Medalia “Eliberarea de sub jugul fascist”; probabilă identitate cu “Alexandru Staub”, considerat demisionat de M.A.I. în iulie 1945 din postul de şofer la Chestura de Poliţie Cluj (M.Of. nr. 166 din 25 iulie 1945, partea I-a, p. 6353) şi respectiv cu dosarul nominal “Staub” din Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1065);
6374. STAUMB, Stefan – în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Tulcea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
481
6375. STĂNESCU, Janette – până în febr. 1949 telefonistă în centrala Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1123);
6376. STĂNESCU, Stela – până în februarie 1949 arhivar principal în cadrul Direcţiei Literare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
6377. (?) STĂNESCU, Stelian Spirea – cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 43/1957;
6378. STĂNESCU, Volf (fiul lui Lupu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6379. STECHER, Fridrich – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Suceava (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6380. STECKELMAN, Aron – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
6381. STEHLE, Iacob – decorat în 1979 cu ordinul “23 August” cls. III-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979);
6382. STEIBERGHER, Adolf – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6383. STEIMBERG, Calman – decorat în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. III-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979);
6384. STEIMBERG, Amalia – dosar de cadre la Secţia Relaţii Externe a C.C. al P.M.R. (1/1953), respectiv, cu numele STEINBERG, la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (5/1955);
6385. STEIMBERG, Lupu – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Ulei “Plugarul” din Bacău (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6386. STEIN, Elia / Ely (n. 5 ian. 1920) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); membru de partid din 1949 (dosar S/205 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6387. STEIN, Gizela (n. MÜLLER) (n. 30 iunie 1898) – membră de partid din 1938 (dosar S/204 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6388. STEIN, Marcel – în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
6389. STEINBAUM, Iacob (n. 4 iunie 1916) – membru de partid din 1944 (dosar S/206 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6390. STEINBERG, Hera – ziaristă în presa craioveană în perioada comunistă (FEDROM f.a.);
6391. STEINBACH, Carol – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. IV-a;
6392. STEINBACH, Malvin – funcţionar la Întreprinderea de prospecţiuni geologice Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6393. STEINBERG, Herman – între 1948 şi 1949, numit de ministrul Industriei, contabil-şef al Întreprinderii de Stat (ţesătoria) “Proletarul” din Bacău (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1473; M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7346);
6394. STEINBERG – în 1948 era preşedintele Sindicatului Comrcianţilor şi Depozitarilor de Petrol (M.Of. nr. 14 din 17 ian. 1948, partea I-a, p. 417);
6395. STEINBERGER, Alexandru – după război director de vânzări în cadrul societăţii carbonifere din Petroşani, arestat şi condamnat pentru sabotaj la începutul anului 1949 (B.I.R.E. 2 (15 febr. 1949): 7);
6396. STEINBERGER, Alexandru Martin (n. 1909) – croitor, membru P.C.R. din 1943, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
6397. STEINBERGER, David (n. 14 iunie 1912) – membru de partid din 1945 (dosar S/207 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6398. STEINBERGER, Ion – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (18/1956);
482
6399. STEINBERGER, Milu – în 1945 referent tehnic în cadrul secţiei Propagandă a Comitetului Judeţean P.C.R. Vaslui (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Vaslui, dosarele 2-6/1945);
6400. STEINBERGER, Irina (n. Irma) (n. 14 iunie 1912) – membră de partid din 1945 (dosar S/208 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6401. STEINBERGER, Marton / Martin (n. 12 sept. 1909) – membru de partid din 1928 (dosar S/209 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6402. STEINBERGHER, Ernest – în 1959 membru al comitetului orăşenesc P.M.R. Satu Mare ((D.T.I.C. 1959: 11);
6403. STEINER, Berhard – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Străduinţa” din Iţcani (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
6404. STEINER, Lici – după război tânăr membru C.D.E., participant la Universitatea de Vară organizată de Comitet la Oradea în vara anului 1947;
6405. STEINER, Ninette – din 1948 stenodactiografă în centrala Ministerului Industriei (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7554);
6406. (?) STEINER, Ştefan Teodor (n. 27 sept. 1885) – membru de partid din 28 febr. 1945 (dosar S/210 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6407. STEINFELD, Adalbert (n. 6 mai 1914) – membru de partid din oct. 1946 (dosar S/211 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6408. STEINFELD, Luiza (n. 5 dec. 1908) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1927, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1365), decorată în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979) (dosar S/212 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6409. STEINHOHL, Helias – după război funcţionar cu atribuţii de control înn cadrul O.R.A.P. de pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 126 din 6 iunie 1947, partea I-a, p. 4533);
6410. STELIAN, Mircea (n. Herman HIRSCH) (n. 9 iulie 1919 Bucureşti) – în 1947 încadrat pentru merite de voluntar antifascist ca rezervist, cu grad de locotenent, în Forţele Armate, prin Decretul regal nr. 2066 din 20 oct. 1947 (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763; M.Of. nr. 268 din 22 nov. 1945, partea I-a, p. 10234);
6411. STEMER, Iosif – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (27/1957);
6412. STENDLER, Osias – din judeţul Suceava, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. a V-a;
6413. STERE, ? – soţia lui Gheorghe C. Stere, secretarul prezidiului Marii Adunări Naţionale (1948-1952);
6414. STERESCU, Marcel (n. 3.X.1930, fiul lui Moritz şi Malvina) – din 1963 revizor contabil la Central Uleiuri şi Centrala Cărnii, respectiv în Direcţia de Control a Ministerului Industriei Alimentare; din 1995 revizor contabil în cadrul F.C.E.R.;
6415. STERIAN, Adela – până în februarie 1949 translator interpret-şef în cadrul Direcţiei Literare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
6416. STERIAN, Nelu (n. Nathan SCHECHTER, fiul lui Pepi) (1926/1927 – V.2005, Bucureşti) – activist de partid cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosar 68/1954); căs. cu Elena; a avut un frate, Dodu Sterian (Schechter), inginer de drumuri şi poduri;
6417. STERLITZ, Eemeric – în decembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. în oraşul Oradea (M.Of. nr. 279 din 5 dec. 1945, partea I-a, p. 10615);
6418. STERN, Ana – în 1948 numită dactilografă principală în centrala M.A.E. şi transferată la Legaţia României din Buenos Aires (M.Of. nr. 76 din 31 martie 1948, partea I-a, p. 2723);
6419. STERN, Eugen – din ianuarie 1949 şef de serviciu la Direcţia Comercială Judeţeană Someş a Ministerului Comerţului şi Alimentaţiei (M.Of. nr. 11 din 14 ian. 1949, partea I-a, p. 546);
483
6420. STERN, Gabriela (n. 14 iulie 1916) – membră de partid din 1946 (dosar S/216 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6421. STERN, Ghizela (n. 12 aprilie 1911) – membră de partid din 1946 (dosar S/217 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6422. STERN, Heinrich – în 1948 numit de ministrul Industriei tehnician-şef al Întreprinderii locale Tg. Mureş de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
6423. STERN, Henric (7.II.1903 – 1984) – membru de partid din 1930 (dosar S/218 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6424. STERN, Herman – în 1945 numit de C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la “Transmare” din Bucureşti (M.Of. nr. 225 din 3 oct. 1945, partea I-a, p. 8614);
6425. STERN, Iosefina Lulu (n. 19 dec. 1909) – membră de partid din 19 aprilie 1945 (dosar S/220 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6426. STERN, E. Iosif (n. 10 iulie 1916) – membru P.C.d.R. din 1940 (după alte surse 1933), în prima jumătate a anilor ’50 maistru la Uzinele “Steagul Roşu”; directorul I.G.O. Braşov (începând cu 1958); delator al lui Gavriliuc Mihai în 1956 (Dobre et al. 2006: 199); propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005) (dosar S/221 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6427. STERN, Janeta – în 1948 membru al filialei judeţene Maramureş a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I B) nr. 155 din 8 iulie 1948, pp. 5713-4);
6428. STERN, Koman – în 1948 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la întreprinderea forestieră “Fraţii Groedel” din Vişeul de Sus, Maramureş (M.Of. nr. 89 din 15 apr. 1948, partea I-a, p. 3431);
6429. STERN, I. Leibu – din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6430. STERN, Leon – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Neamţ a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6431. STERN, Leon (4.I.1893 – 4.VI.1981) – membru de partid din 1945 (dosar S/226 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în conducerea centrală a C.D.E. şi preşedinte al comunităţii evreilor din Bucureşti la începutul anilor ’50; fratele sionistului dr. Stern-Kochavi (Rosen 1990: 87, 123; Solomovici 2003: 185);
6432. STERN, Ludovic – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al primei fabrici de sticlă cu gaz metan din Mediaş (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7350);
6433. STERN, Margareta (n. 22 nov. 1899) (dosar S/222 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6434. STERN, Maria – în 1950 asistent limba rusă în cadrul I.P.B. (I.P.B. f.a., p. 45);
6435. STERN, Maria (n. 21 aprilie 1900) – membru de partid din 1945 (dosar S/213 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6436. STERN, Ocar (fiul lui Mauriciu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6437. STERN, Zoltan (n. 12 oct. 1903) – membru de partid din 1945 (dosar S/225 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6438. STERNBERG, Ioan – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al ţesătoriei “Parotex” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
6439. STERNBERG, Meir – membru al organizaţiei procomuniste “Ikuf” (a evreilor de limbă idiş) (menţionat în declaraţia lui A.L. Zisu acordată organelor de anchetă la 24 ian. 1952, apud Solomovici 2001II: 104);
6440. STEUERMAN, Gheorghe (n. 24 mai 1906) – membru de partid din 1932 (dosar S/213 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
484
6441. STIBER, Ioan – referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 66/1973;
6442. STIERS, Nadia (n. REZNIK) (1903 Hânceşti, Basarabia – 1983 Bucureşti) – sora Nataliei Scurtu-Koroţkov, ilegalistă, după război ocupând diverse funcţii în cadrul apartului comunist de stat; incinerată;
6443. STIERS, Roza Claire-Janne – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1959;
6444. STOIAN, Avram (n. SCHEFLER) (n. 1 mai 1903 Moineşti BC – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 9/1983 şi 24/1985 (v. şi decizia ministrului Justiţiei nr. 71420 din 12 iulie 1947 în M.Of. nr. 176 din 4 aug. 1947, partea I-a, p. 6899);
6445. STOIAN, Barbu (fiul lui Copel) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
6446. STOIAN, Charlotte (fiica lui Moisă) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6447. STOIAN, Fina (n. Enta BRONSTEIN) – ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2161, idem “dosare adiţionale”, p. 1), voluntară ca medic în războiul civil din Spania, soţia ministrului Cultelor din anii ’50, Stanciu Stoian (?) (Adorian et al. 1971: 395 corob. cu Sugarman f.a.: 108);
6448. STOICA, Eugenia (n. HERŞCOVICI) – soţia lui Moscu Cohn, alias Gheorghe Stoica (v. supra) în perioada interbelică;
6449. STOICA, Iancu (fiul lui Iancu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6450. STOICA, Valter – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului preşedinte al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Tecuci (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6451. (?) STOLERU, Ilie (fiul lui Isac) – în anii ’80 colonel la comandamentul Armatei I; decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; după Revoluţie trecut în rezervă, dar avansat treptat până la gradul de general de brigadă; în 2010 decorat cu ordinul “Virtutea Militară” în grad de cavaler;
6452. STOPLER, Marcel – în 1948 membru al C.D.E. Tecuci (Zahariuc 2012); în acelaşi an numit de ministrul Comerţului vicepreşedinte al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Tecuci (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6453. STORIŞTEANU, Marcu – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii “Mistreţul” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
6454. STÖFFEL, Ferdinand (7.III.1910 – 26.IX.1975) – ilegalist, membru de partid din 1929 (dosar S/230 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6455. STOFFEL, Magdalena – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1980;
6456. STRAMA, P. Adalbert – decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964;
6457. STRAUB, Ambrozie – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6458. STRAUB, Rozalia – în 1947 era dactilografă principală la Direcţia Personal Central a Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 265 din 15 nov. 1947, partea I-a, p. 10131);
6459. STRAUS, Hugo (20.I.1922 – I.1987) – membru de partid din 1945 (dosar S/247 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6460. STRAUSCHI, Elisabeta – din 1948 membru al C.C. al U.F.D.T. (Şt. Mihăilescu 2006: 429-30);
6461. STRAUSSER, Jean (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6462. STRAUSSMAN, Iosif – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 74/1978;
6463. STRAUSSMANN, Andrei – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de spirt “Crişul Alb” din jud. Sălaj (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
485
6464. STREISSFELD, ? – avocat, în 1948 membru al C.C. al C.D.E. (Zahariuc 2012);
6465. STREIT, Victor (fiul lui Ignaţ) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6466. STREJA, Aristide I. (n. Wechsler, 19.XII.1922 Bucureşti556) (fiul lui Iuliu (n. Haim Maier Wechsler) şi Estera (n. Letzler)) – membru de partid, arhitect în cadrul U.F.D.R. (1947-1948), apoi şef de atelier la I.P.C.T., colaborator al Centrocoop, cu stagii la Moscova şi Leningrad, marxist declarat chiar şi în 2003;
6467. STRICKER, Vladimir – în anii ’50 cadru didactic predând limba rusă la I.P.B. (până în 1957) (I.P.B. f.a., pp. 57, 62, 63);
6468. STRIKBERGER, Eugen (fiul lui Ludovic) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6469. STROESCU, Sofia – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 50/1982;
6470. STROMINGER, Friederica – în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Suceava (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7488; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9542);
6471. STROMPEL, Andrei (fiul lui Ştefan) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6472. STRUMSCHI; Pincas – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Venus” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
6473. STUMER, B. – dentist, în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în vederea campaniei electorale;
6474. STUMER, Natan – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Vaslui (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6475. STUPINEAN(U), Iacob (în unele documente “Stupeanu”) (14.IV.1895 – 1977) – membru de partid din 1945, activist U.T.M. în jurul anului 1950, decorat în 1964 cu ordinul “Pentru servicii deosebite aduse în apărarea orândurii socialiste şi de stat” cls. III-a şi cu Medalia “Eliberarea de sub jugul fascist”, respectiv cu ordinul “23 August” cls. IV-a în 1971;
6476. SUCANOV, Ecaterina – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (154/1952);
6477. SUCEVEANU, Raveica (fiica lui Athanase) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6478. SUCHER, Iosif (n. 19 martie 1914) – membru de partid din 1945 (dosar S/254 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6479. SUFRIM, Puppy – în ian. 1949 era dactilografă la cabinetul ministrului adjunct al Industriei, ion Vidraşcu (M.Of. nr. 9 di n 12 ian. 1949, partea I-a, p. 419);
6480. SUHANE, Lucreţia Rozalia – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
6481. SURANY, Erwin – în 1948 preşedinte al filialei judeţene Bihor a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6482. SZABO, Albert – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (256/1952);
6483. SZABO, Etel – referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50, decorată în 1979 cu ordinul “23 August” cls. II-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979);
6484. SZABO, Erzsebet (fiica lui Adolf) – decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6485. SZALMAN, Lorant (fiul lui Dominic) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6486. SZALZER, Alexandru – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii “Ştefan Plavăţ” din Timişoara (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340);
6487. SZANTO, Edmund – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (55/1954);
6488. SZEIFERT, Maria (n. 26 aug. 1893) – membră de partid din 1893) (dosar S/296 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6489. SZEKELY, Moise – în 1949 activist al P.M.R. Cluj şi membru al comisiei de verificare a partidului (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 657);
556 Cf. deciziei nr. 111630 din 15 dec. 1947 a ministrului Justiţiei (v. M.Of. nr. 9 din 12 ian. 1948, p. 260).
486
6490. SZILARD, Pavel (n. SCHÄCHTER) (n. 10 iulie 1910) – membru de partid din 1945 (dosar S/323 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); membru de partid, cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 21/1956, 27/1958 şi 22/1967;
6491. SZILVASZY, Adalbert – în 1948 membru al filialei judeţene Hunedoara a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6492. SZITLER, Ghizela (n. 21 nov. 1894) – membră de partid din 13 dec. 1944 (dosar S/324 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6493. SZMUCK, carol – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Zahăr “Desrobirea” din Braşov (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546)
6494. SZMUK, Adolf (n. 19 nov. 1893) – membru de partid din 1945 (dosar S/326 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6495. SZMUK, Fania (n. KLEIN) (n. 18.IX.1903, Bistriţa) – după război activistă P.M.R. Cluj, cel. V, sectorul II la Cluj (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 411-4);
6496. SZMUK, Irina (n. 20 dec. 1901) – membră de partid din 1945 (dosar S/327 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6497. SZOTYORI, Ernest (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6498. SZÖCS, Adalbert (fiul lui Martin) – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (1954); decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
6499. SZUCHER / SUCHER, Bernard (24.III.1918 – 11.V.1989) – membru de partid din 1945 (dosar S/337 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6500. SZUHANEK, Eugen (fiul lui Adalbert) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6501. (?) ŞAI, Elena – din 1948 membru al C.C. al U.F.D.T. (Şt. Mihăilescu 2006: 429-30);
6502. ŞAIOVICI, Luiza – până în aprilie 1947 şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Dorohoi (M.Of. nr. 90 din 21 aprilie 1947, partea I-a, p. 3104);
6503. ŞAIMOVICI, Michel – după război numit judecător la Tribunalul Iaşi (M.Of. nr. 101 din 5 mai 1947, partea I-a, p. 3536);
6504. ŞAIMOVICI, Milu – până în 1947 consilier onorific la cabinetul secretarului general al Ministerului Justiţiei (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 640);
6505. ŞANDOR, Iuliu (fiul lui Moise) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6506. ŞAPIR, Alexandru – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Filaret” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
6507. ŞAPIRA, B. – inspector al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale în 1948 (Bărbulescu et al. 2009: 126);
6508. ŞAPIRA, Florentina – în 1948 angajată impiegată administrativă la Oficiul Planurilor al Ministerului de Finanţe (M.Of. nr. 108 din 12 mai 1948, partea I-a, p. 4268);
6509. ŞAPIRA / SCHAPIRA, Marcu Izu / Iso (23.II.1903 – IV.1981) – membru de partid din 1945, după război activist de partid la Iaşi, din 1949 director al Teatrului Evreiesc din oraş (v. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., secţia Propagandă şi Agitaţie, dosar nr. 42/1953, f. 29; Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 412; Opriş 2005) (dosar S/53 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6510. ŞARAGA, Herman – din 1947 şef de serviciu la Oficiul Economic judeţean Bacău (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6695; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9538);
6511. ŞAPIRA, Jolan “Iolanda” – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 120/1976; încă în viaţă în Bucureşti în 2010;
6512. ŞARAGA, Lazăr (6.VI.1915 – 25.V.1983) – membru de partid din 1945 (dosar Ş/5 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6513. ŞARAGEA, Marcel (n. ŞRAGHER) (n. 21 apr. 1914 R.-Sărat) – membru de partid, cu referat personal la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul
487
nr. 66/1954 (pentru românizarea numelui vezi şi M.Of. nr. 296 din 22 dec. 1947, partea I-a, p. 11324 şi decizia M.J. nr. 32.877 din 9 apr. 1948 în M.Of. nr. 96 din 23 aprilie 1948, partea I-a, p. 5738);
6514. ŞELEANU, Wily (fiul lui Calman) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
6515. ŞERB, Vasile (fiul lui Amoş) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6516. (?) ŞERBAN, Carol – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980;
6517. ŞERBAN, Lucia – numită în 1948 dactilografă în centrala M.A.E. şi transferată şa Legaţia României din Berna (M.Of. nr. 76 din 31 martie 1948, partea I-a, p. 2723);
6518. ŞERBAN, Cristina Elena (n. STERNBACH) (3.IV.1897 – 22.VII.1987) – membră de partid din 1945 (dosar Ş/8 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6519. ŞERBAN, Mihai (n. Fatel GRÜNBERG) – cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (8/1954);
6520. ŞERBAN, Sergiu Andrei – cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 13/1956;
6521. ŞERBU, Saul Zoltan (n. 20 sept. 1902) – membru de partid din 1945 (dosar S/110 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6522. ŞERER, David – membru de partid şi al C.C. al C.D.E. (1945-1953), în noiembrie 1945 secretar general adjunct al Comitetului (Levy 2002: 209; Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 173 şi 172);
6523. ŞESTAC, Eugen (fiul lui Anton) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6524. ŞILLER, Ludovic – decorat în 1963 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6525. ŞIMANDAN, Avel (12.XI.1909 – 6.V.1985) membru de partid din 1945 (dosar Ş/16 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6526. ŞIMŞENSOHN, Gherşon – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (63/1955);
6527. (?) ŞIPERCO, Alexandru (1920 Tatar Bunar, Basarabia – 1998) – ilegalist (membru U.T.C.d.R. din 1939 şi P.C.d.R. din 1942), vicepreşedinte C.E.F.S. (1948-1953), preşedinte şi apoi vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român (1953-1959, 1959-1998), cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 12/1954), redactor-şef la Ed. Politică în anii ’60, reprezentantul României la Comitetul Internaţional Olimpic (1955-1998) şi chiar vicepreşedinte al C.I.O. (1982-1986); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a;
6528. ŞIPOŞ, Leopold (fiul lui Leopold) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6529. ŞIROTA, Avram – condamnat la 6 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 9 iulie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
6530. ŞISCOVITS, Coloman (18.V.1910 – 1985) membru de partid din 1945 (dosar Ş/18 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6531. ŞMELŢ / SCHMEL(T)Z, Ana (fiica lui Alexandru) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
6532. ŞMIGELSCHI, Septimiu – în 1947 era inginer-şef, mandatar la Serviciul Apelor Bucureşti din subordinea Ministerului Lucrărilor Publice (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4792);
6533. ŞMIL, Eduard – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de Ulei “Zimbrul” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546); în acelaşi an numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Botoşani (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6534. ŞMILOVICI, Calman – din 1945 directorul Oficiului Economic judeţean Botoşani (M.Of. nr. 194 din 22 aug. 1946, partea I-a, p. 9161; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9535);
488
6535. ŞMILOVICI, Herman (n. 29 dec. 1896) – membru de partid din 1945 (dosar S/137 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); posibilă identitate cu
6536. ŞMILOVICI, Herman – din 1948 director al casei Asigurărilor Sociale Piatrea-Neamţ (M.Of. nr. 183 din 10 aug. 1948, partea I-a, p. 6634);
6537. ŞMILOVICI, Hoişie – de formaţia frizer, deportat la Tiraspol în timpul războiului, în perioada comunistă administratorul spitalului din Dorohoi;
6538. ŞMILOVICI, M. – în 1946 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator de supraveghere la ţesătoria Fabrica din Iaşi (M.Of. nr. 233 din 8 oct. 1946, partea I-a, p. 10866);
6539. ŞMILOVICI, Simion – în sept. 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Piatra Neamţ (M.Of. nr. 209 din 14 sept. 1945, partea I-a, p. 8017);
6540. ŞMILOVICI, S. – în 1948 membru al filialei judeţene Fălciu a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6541. ŞNABEL, ? – membru al organizaţiei procomuniste “IKUF” (a evreilor de limbă idiş) (menţionat în declaraţia lui A.L. Zisu acordată organelor de anchetă la 24 ian. 1952, apud Solomovici 2001II: 104);
6542. ŞNAIDER, N. Anatol (SCHNEIDER) – decorat cu Medalia Muncii (Decretul 380/1967);
6543. ŞOIL, Max – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
6544. ŞORA (Sora?), Viorel (fiul lui Adolf) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6545. ŞRAER, Moritz (fiul lui Gherman) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6546. ŞRAITER, Moise (fiul lui Leib) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6547. ŞTEFAN, Emil (n. Ernest Breitenstein) (23.III.1923 – 1.XI.1983) – membru de partid din 1941 (dosar Ş/22 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6548. ŞTEFAN, Hună – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 24/1985;
6549. ŞTEFĂNESCU, Nathan – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 495/1952, nr.inv. 541);
6550. ŞTIRBU, Jean (1924-1998), avocat, fost ilegalist; în anii ’50 căpitan la Direcţia a IX-a a Securităţii?
6551. ŞTIRU, Jac (fiul lui Saia) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6552. ŞTRUL, Beno – controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la Administraţia Financiară judeţeană Baia (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7927);
6553. ŞTRUL, P. – din jud. Tutova / Vaslui, în 1950 corespondent al săptămânalului Steagul Roşu din Bârlad (Zahariuc 2011);
6554. ŞTRUL, Rubin – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Ulei “Moldoveanca” din Vaslui (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
6555. ŞTRULOVICI, Tilly – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al ţesătoriei de bumbac “Marinarul” din Galaţi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
6556. ŞULEA, L. Sara – din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6557. ŞULMAN, Avram (fiul lui Mendel) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
6558. ŞUŞNEA, Raul – în 1948 numit de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei director adjunct al Magazinului de Stat “Tractorul” din Galaţi (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8218);
6559. ŞUVEŢIU, I. Elisabeta Rozalia – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6560. ŞVAIŢER, Lică (fiul lui Moise) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6561. ŞVAIŢER, Moise – decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
6562. ŞVEMER, S. – din Bârlad, în 1949 scria la cotidianul local procomunist Păreri tutovene (I.N. Oprea 2007: 126);
489
6563. TABACOVICI, Vera – după război translatoare de limba rusă la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 88 din 16 aprilie 1945, partea I-a, p. 3120);
6564. TAMBULA, Adolphus (fiul lui Adam) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6565. TARDEN, Mina – în perioada 1950-1956 asistent de limba rusă la I.P.B. (I.P.B., f.a., pp. 43, 53, 56, 58);
6566. TAUB, Gabi – după război tânăr membru C.D.E., participant la Universitatea de Vară organizată de Comitet la Oradea în vara anului 1947;
6567. TAUFER, Iosefina – în 1949 era stenodatilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lânei şi Mătăsii a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 644);
6568. TAUSINGER, Artur (6.I.1893 – 1968) – membru de partid din 1947 (dosar T/17 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6569. TAUSINGER, Etel (20.I.1893 – 18.IV.1976) – membru de partid din 1941 (dosar T/18 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6570. TAUSZK, Heinzi – după război tânăr membru C.D.E., participant la Universitatea de Vară organizată de Comitet la Oradea în vara anului 1947;
6571. (?) TĂBĂCARU, Sava – în anii ’50 reprezentant al sindicatelor din Bacău în C.C.S.;
6572. (?) TECLU, Tatiana – soţia generalului Iacob Teclu; din 1948 membră a C.C. şi al Comitetului Executiv al U.F.D.R. (Şt. Mihăilescu 2006: 426-7; 429-30);
6573. TECUCEANU, Avram – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Silvia” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
6574. TEICHMAN, Ana (30.VI.1899 – 1.III.1980) – membru de partid din 1944 (dosar T/28 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6575. TEICHMAN, Ioan (26 ian. 1898 – 28 apr. 1978) – membru de partid din 1944, decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls. II-a (dosar T/30 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6576. TENALIA, Henrietta – în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şefă de birou la Oficiul Economic judeţean Covurlui (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487);
6577. TENDLER, Josse (fiul Hugo) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6578. TENENŢAP, Bernard – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator delegat
6579. al S.A.R. “Industria Fierului” Bucureşti (M.Of. nr. 63 din 16 martie 1948, partea I-a, p. 2318);
6580. TENŢ, ? – în 1952 în centrala M.A.E. (v stenogramele reproduse în Fl. Constantiniu 2003; p. 149);
6581. TEODORESCU, Tereza (fiica lui Lazăr) – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6582. TEODOROVITS, Valentin – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6583. (?) TEODORU, Samoil – după august 1944 directorul Băncii de Credit Român din Bucureşti, până în iunie 1948, când este arestat pentru speculă valutară (B.I.R.E. 18 (14 iunie 1948): 2);
6584. TERDIMAN, Naty – în 1945 secretara comitetului municipal Huşi al P.C.R. (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R. Fălciu, dosarele nr. 2,3 şi 4/1945 şi 8/1944-1947, v. şi Neştian 2010: 83);
6585. TERNER, Leo – în ian. 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator delegat la firma “Solex” (M.Of. nr. 23 din 29 ian. 1948, partea I-a, p. 688);
6586. TERSANSCHI, Anton (fiul lui Lazăr) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
6587. TERCLER, Ghidale (fiul lui Servah) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6588. TERCZLINGER, Pavel Asndras (n. 15.III.1902) – membru de partid din 1939 (dosar T/32 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6589. TERNER, Carolina (n. 20.VI.1916) membru de partid din 1947 (dosar T/44 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6590. TESLER, Iosif – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei director al Fabricii de spirt Aiud din jud. Alba (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7548);
490
6591. THALER, I. Leib (fiul ilegalistului Iacob Thaler) – activist de partid, cu fişă la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosar 32/1957);
6592. THALLER, ? – profesor, în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
6593. THEILER, George – în ian. 1949 numit membru al Consiliului General Provizoriu al Asigurărilor Sociale (B.I.R.E. 1 (31 ian. 1949): 7);
6594. THEISS, Mihail – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 201/1975 şi 41/1980; probabilă idenitate cu “Tais Mihail”, prezent în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1147, doc. 1);
6595. THEODORU; Vera (GOLDSTEIN) – după război funcţionară în Ministerul Artelor, cu responsabilităţi în domeniul cinematografiei (M.Of. nr. 63 din 15 martie 1946, partea I-a, p. 2355);
6596. TICU, Simion – din decembrie 1944 înalt funcţionar la Confederaţia Generală a Muncii; cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosarele 16/1953, 5/1955);
6597. TIEGERMAN, Tiberiu – cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (14/1955);
6598. TILICH, Valentina (12.II.1906) – membră de partid din 31 oct. 1946 (dosar T/47 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6599. TILLER, Sandu – la sfârşitul anilor ’40 activist al secţiei cadre a C.D.E. (Solomovici 2003: 171);
6600. TIMEN, Iosif (fiul lui Efraim) – decorat în 1964 cu ordinul “Steaua R.P.R.” cls. V-a;
6601. TINA, Ţalic – în octombrie 1945 numit de către ministrul Afacerilor Interne membru al organului cetăţenesc de control în oraşul Bacău (M.Of. nr. 245 din 26 oct. 1945, partea I-a, p. 9444);
6602. TIPRIS, Arthur – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri şef de birou la Oficiul Economic judeţean Fălciu (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9540);
6603. TIRMAHN-SPAN, Jozef Laszlo Tibor – în 1948 numit director tehnic al S.C.S. “Alimentexport” (sub numele “Tiberiu Span” în M.Of. nr. 246 din 22 octombrie 1948, partea I-a, p. 8478); decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6604. TISCHER, Arpad (fiul lui Rudolf) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6605. TOBER, Sami – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe u.a. 328/1952, nr. inv. 536);
6606. TOIVE, Sali – decorată în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6607. TOMA, V. Katalin-Sarolta (n. ERNYEI, 2.V.1914, Germania) – soţia (a doua a) lui Sorin Toma-Moscovici (căs. 1948), chimist, cercetător ştiinţific principal, decorat în 1971 cu ordinul Meritul Ştiinţific;
6608. TOPCIU, Artur (fiul lui Avram) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6609. TORESCU, Mihail – în 1949 responsabil al Serviciului Personal la S.C.S. “Romcereal”, cu drept de semnătură (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 432);
6610. TOTH, Jozsef – decorat în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
6611. TOTORCEA, Elena (n. LIEB) – membră de partid; membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 90/1975;
6612. TRAPEL DÂRLOMAN, Victoria – din 1947 dactilografă la Oficiul Economic judeţean Neamţ (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696);
6613. TRAUBKATZ, Samuil (13.II.1910 – 31.III.1983), membru de partid din 1940 (dosar T/98 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6614. TREML, Emeric – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (115/1952);
6615. TREDNER, I. Heni – din jud. Bacău, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
491
6616. TREPNER, B. Iosif (Henri Abramovici) (3.XI.1910 – 29.XII.1982) – ilegalist, membru de partid din 1929, din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a (dosar T/100 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6617. TRINER, Carmen – dactilografă în centrala D.G.P. (1945-1947) (M.Of. nr. 132 din 13 iunie 1947, partea I-a, p. 4771);
6618. TRONER, Iosif (n. 18 nov. 1900), membru de partid din 1944 (dosar T/102 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6619. TRONIER, Filip (n. 10 aprilie 1894) – membru de partid din 1945 (dosar T/103 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6620. TUDOR, Suzana – din 1948 impiegată în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3707);
6621. TURNINI, Iacob (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6622. TUSINSCHI, Arnold (n. 14 aprilie 1910) – membru de partid din 1945 (dosar T/123 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6623. TUTMAN, Manase/Manaşcă (n. 13 iunie 1915) – membru de partid din 1945 (dosar T/125 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6624. TUTOVEANU, Beico (n. GOLDBERG) (24.IX.1897 – 16.XII.1978) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1928 (dosar T/126 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6625. TWEREŞ, Albert – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Rădăuţi (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6626. TZVILER, Pavel – brigadier la gospodăria agricolă colectivă Ghilad (raion Deta) în anii ’50, decorat în 1953 cu ordinul “Medalia Muncii”;
6627. ŢALIC, I. – din Vaslui, menţionat într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I)
6628. ŢALIC, Mărcuţ – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Piatra Neamţ (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6629. ŢALIC, I. Mina – din jud. Bacău, decorată prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6630. ŢIMERMAN, Vasile (fiul lui Dumitru) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6631. ŢITCOVSCHI, Alexandru-Adolf – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 98/1981, idem 53/1985;
6632. ŢUCHERMAN, I.D. (în alte documente ortografiat ZUKERMAN) – preşedinte al C.D.E. Vaslui de la înfiinţare (1946) până la dizolvare (953), inclus într-o listă de “câteva nume de evrei care au militat pentru partidul comunist încă de la început [23 august 1944, n.n., I.A.] şi fără niciun pic de ezitare.” (Zahariuc 2010 I, III, IV)
6633. ŢUCMAN, Martin – decorat în 1971 cu ordinul “23 August” cls. a III-a;
6634. UGLAR, Francisc – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a CC al PCR (dosarele 77/1953, 28/1957);
6635. UNGUREANU, Dumitra (n. ZEIDES) (n. 11.08.1927) – membru al aparatului tehnic al Comisiei Controlului de Partid în anii ’50;
6636. UNGVARI, Alfred – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6637. UNTERSTEIN, Ana (n. 1 iunie 1898) – membru de partid din 1944 (dosar U/8 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6638. URSEANU, Theodor (fiul lui Solomon) – şahist (?) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6639. URSU, Marcu (n. BERL) – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (37/1952);
492
6640. UŞER, Haim – în sept. 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef la Atelierele de Confecţii “Gheorghe Gheorghiu-Dej” (viitoare A.P.A.C.A.) (M.Of. nr. 215 din 16 sept. 1948, partea I-a, p. 7647=;
6641. VÁCZY, Lenca (n. ZAKARIAS) – după război bibliotecar-ajutor, din 1948 bibliotecar al Universităţii “Bolyai” din Cluj (M.Of. nr. 204 din 3 sept. 1948, partea I-a, p. 7330);
6642. VADASZ, Pal – după război membru în comitetul de conducere al C.D.E. Bihor-Oradea (C. Crăciun 2007: 179-80);
6643. VAIDA, I. Bela – decorat în 1971 cu ordinul “Apărarea Patriei” cls. III-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls.III-a;
6644. VAIDA, Elza (n. KATZ) – fostă deportată în Transnistria, soţia lui Vasile Vaida, membru C.C. al P.C.R. (1945-1979), ministru al Agriculturii (1948-1952) şi prim secretar al Comitetului Regional Cluj în mai multe rânduri (Balaş 2008: 228);
6645. VAINER, S. – din 1948 referent tehnic la D.C.I. Siderurgică din cadrul Ministerului Industriei (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6292);
6646. VAIS, Laizer (fiul lui David) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6647. VAISENBERG, Mauriciu – din 1948 profesor la Şcoala specială de administratori de spitale şi instituţii de ocrotire de pe lângă Ministerul Sănătăţii (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea I A) nr. 144 din 25 iunie 1948, pp. 5355-7);
6648. VAISLER, Velvel (n. 10 iulie 1906) – membru de partid din ian. 1945 (dosar V/7 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6649. VAISMAN, H. Filip – farmacist militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
6650. VAISMAN, ? – în 1958 funcţionar la Consiliul Central al Sindicatelor (Solomovici 2004: 112);
6651. (?) VALERIU, Emanuel (n. 18.IV.1925 – 18.IV.2012) (WEINSTEIN?) – ziarist sportiv, apoi realizator TV, informator constatat de C.N.S.A.S. al Securităţii (1967-1989) în cadrul operaţiunilor de penetrare a “Europei Libere”, după Revoluţie director general al TVR (1990-1992), apoi membru C.N.A.; cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (38/1967);
6652. VALTER, Iosif – referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1966;
6653. VALTER, Ştefan – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 115/1956;
6654. VARADI, Maximilian Micşa (n. KÖNIG) (1.IX.1919 – 29.V.1985) – membru de partid din 1946 (dosar K/107 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în 1945 încadrat ca locotenent activ în Forţele Armate, alături de alţi evrei voluntari antifascişti (Decretul regal nr. 2067 din 20 oct. 1947 în M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9764);
6655. VARGA, Aldar (fiul lui Iuliu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6656. VARGA, Susana – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 6761978;
6657. VARLAM, Teodor – cu dosar la Secţia Agrară a C.C. al P.C.R. (1954);
6658. VASADI, Iosif (n. WAXENEKER) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 41/1980;
6659. VASILESCU, Albu (n. Isac WEISBUCH) (27.X.1896 – 13.IV.1989) – membru de partid din 1921 (dosar V/33 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6660. VASILESCU, Maria (n. SILBERMAN) – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (19/1959);
6661. VASILIU, Florin (fiul lui Leon) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6662. VASS, Andrei – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (56/1954);
493
6663. VASS, Rozalia (n. 13.IV.1891 – d. 1971, Bucureşti) – mama lui Ladislau Vass; militantă comunistă, incinerată la crematoriul “Cenuşa”) (dosar V/42 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6664. VAXMAN, Samuilă (fiul lui Moise) – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6665. VEBER, Eduard (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6666. VECSEI, Carol – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosarele 111/1955, 57/1956);
6667. VECSLER, R. Solomon – farmacist militar, în aprilie 1946 avansat la grad de sublocotenent (r) retroactiv, cu începere de la 8 iunie 1940 (M.Of. nr. 96 din 25 aprilie 1946, partea I-a, p. 4138);
6668. VECSLER, Şmil (n. 29 oct. 1907) – membru de partid din 1945 (dosar V/59 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6669. (?) VE(I)GH, Sigismund (16.IV.1977 – 10.X.1972) – membru de partid din 1945;
6670. VEINDER, N. (în alte documente ortografiat şi Vainder, respectiv Weinder) – membru în conducerea C.D.E. Vaslui încă de la înfiinţare (1946), iniţial cu responsabilităţi în probleme comunitare, ulterior (din 1947) preşedinte al secţiei culturale (Zahariuc 2010 II, IV, V);
6671. VELEA, Mişu – în 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Craiova (M.Of. nr. 214 din 20 sept. 1945, partea I-a, p. 8158);
6672. VELIC, Mauriţiu – în iunie 1945 angajat ca gardian public la Comisariatul de Poliţie Aiud (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);
6673. VENCZEL, Biro – în decembrie 1945 numit de către ministrul Educaţiei Naţionale prodecan al Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat cu predare în limba maghiară din Cluj-Napoca (M.Of. nr. 296 din 29 dec. 1945, partea I-a, p. 11191);
6674. VENCZEL, Iosif – în decembrie 1945 numit de către ministrul Educaţiei Naţionale prodecan al Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat cu predare în limba maghiară din Cluj-Napoca (M.Of. nr. 296 din 29 dec. 1945, partea I-a, p. 11191);
6675. VENDEL, Magdalena – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6676. VENKERT, Koloman – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului şef de birou la Oficiul Economic Judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
6677. VENTEL, Vladimir – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6678. VENŢEL, Adalbert – în 1950 numit membru al comisiei electorale a regiunii Mureş (H.C.M. nr. 1058/3.3.1950);
6679. VEREŞ, Estera – membră de partid, cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 76/1978;
6680. VERMES, Hugo – din nov. 1944 judecător la Judecătoria Târnăveni (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1944, partea I-a, p. 7026)
6681. (?) VERNER, Ştefan (fiul lui Ludovic) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6682. VERT, Otilia – în 1947 era dactilografă în centrala Ministerului Industriei şi Comerţului (M.Of. nr. 119 din 28 mai 1947, partea I-a, p. 4257);
6683. VEXMER (Vexler?), Vili – condamnat la 4 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 2 iulie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
6684. VIANU, Alice – în 1949 era referent administrativ în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Lemnului şi Mobile Finite a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 16 din 20 ian. 1949, partea I-a, p. 663);
6685. VIANU, Beatrice Louise (n. STEINER) – redactor în sistemul editorial-tipografic în perioada comunistă; soţia lui Theodor (medic) şi mama publicistei şi traducătoarei Lidia Vianu;
6686. VICTOR, Michel – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Ulei “Republica” din Roman (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7547);
494
6687. VIGDOROVITS, Martin (uneori orografiat şi Vigdarovic) (n. 24 iulie 1919) – ilegalist cu stagiu recunoscut din 1939, cu dosar la secţia Gopodărie de Partid a C.C. al P.C.R. (14/1955) (dosar V/79 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6688. VILMOS, Sara – în 1948 numit de ministrul Industriei administrator unic la fabrica de postav “Fraţii Zimmermann” din Sighişoara (M.Of. nr. 125 din 1 iunie 1948, partea I-a, p. 4798);
6689. VIMAN, Iosif – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (24/1957);
6690. VIRAG, Venczel – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 36/1980, idem 99/1978;
6691. VIZAUER, Clara – în 1948 numită de ministrul Industriei şi Comerţului impiegată la Oficiul Economic Judeţean Maramureş (M.Of. nr. 163 din 19 iulie 1947, partea I-a, p. 6289);
6692. VONICA, Georgeta (n. SOLOMON) – membră de partid; membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 90/1975
6693. WAGNER, Iosif (n. 8 iulie 1905) – membru de partid din 1945 (dosar W/1 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6694. WAIMBLAD / WEINBLATT, Iosub (fiul lui Moisă) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6695. WAINBLAT / WEINBLATT, M. Iosub – decorat cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (Decretul nr. 380/1967);
6696. WAISBRUN, Ladislau (Weiszbrunn) (1.IX.1907 – 30.XI.1978) – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (77/1952, nr. inv. 517 şi 249/1952, nr. inv. 529);
6697. WAIS(S)MAN, M. Adolf (1902 – 1971, Bucureşti) – fost ilegalist, din Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a; incinerat la crematoriul “Cenuşa”;
6698. WAISMAN, Aron – în mai 1947 detaşat oficiant sanitar la Penitenciarul Vaslui Pincipal (M.Of. nr. 100 din 3 mai 1947, partea I-a, p. 3506);
6699. WAISMAN, Maria – în 1945 numită de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Bacău (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
6700. WALD, Şmil – numit, după naţionalizare, contabil şef la Fabrica de Vată “Bârlad” din Bârlad, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344);
6701. WALDMAN, Ana (n. 1 oct. 1920) (dosar W/2 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6702. WALDMAN, Aron – în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe ajutor contabil în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Galaţi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
6703. WALDMAN, Ema (24.X.1908 – 20.III.1986) – membră de partid din 1945 (dosar V/8 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6704. WALDMAN, Ladislau (fiul lui Ormal) (n. 22.XII.1908) – directorul Bibliotecii Regiunii Crişana în 1960, propus pentru decorare într-un raport din 1961 al Direcţiei Treburilor a C.C. al P.M.R.; probabilă identitate cu:
6705. WALDMANN, Ladislau – membru al comitetului judeţean Bihor al P.C.R./P.M.R. (membru de partid din 1934), în sept. 1947 consilier în cadrul comisiei de epurare a Baroului Oradea (A.N.-D.J.B.H., fond Comitetul jud. Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948-1949, f. 48, apud Ţârău 2002: 182, respectiv fond nr. 465 (Colegiul de avocaţi Bihor), inv. 524, dosar nr. 92, ff. 31-2);
6706. WALDMAN / VALDMAN, Lazăr (n. 13 oct. 1921) – membru de partid din 1945 (dosar W/3 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6707. WALDMAN, Pavel – în 1947 numit de conducerea C.A.S.B.I. membru al Consiliului de Administraţie al Băncii Generale de Economii Sibiu (M.Of. nr. 160 din 16 iulie 1947, partea I-a, p. 6119);
495
6708. WALDNER, Herman – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 22/1956;
6709. WALTER, I. Iosif – decorat cu ordinul “Tudor Vladimirescu” clasa a IV-a (Decretul 380/1967);
6710. WALTER, Rebeca Magda (18.III.1909 – 29.I.1982) – membru de partid din 1944 (dosar W/4 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6711. WANZBERG, Pax (fiica lui Marcu) – decorată în 1964 cu Medalia Muncii;
6712. WASSERMAN, ? – activist P.M.R. Buzău în 1950, responsabil cu agitaţia-propaganda (A.N.I.C., fd C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 3/1950, ff. 2-7, Duţu et al. 2002: 13-5); posibilă legătură cu:
6713. WASSERMAN, Aron (n. 26 nov. 1904) – membru de partid din 1944 (dosar W/6 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6714. WASSERMAN, H. – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Buzău (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6715. WASSERMAN, Sinaia – în 1948 numită de ministrul Comerţului şi Alimentaţiei directoare adjunctă a Magazinului de Stat “Bacăul” din Bacău (M.Of. nr. 240 din 15 oct. 1948, partea I-a, p. 8218);
6716. WASSERSTROM, Erna (n. FEUERSTEIN) – originară din Cluj, activistă P.M.R. Cluj (1948-1950), apoi şef de laborator la Institutul Politehnic Bucureşti în anii ‘60;
6717. WASSERSTROM, Vasile (n. 1913, Cluj, fiul lui Adolf) – medicul Judeţenei P.C.R./P.M.R. Cluj (1946-1950), ulterior şeful secţiei de radiologie la Policlinica Garnizoanei Bucureşti a M.Ap.N., avansat colonel (1954 – anii ’60), decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6718. WAYARD, Erich (n. 28 febr. 1925) – membru de partid din 7 nov. 1944 (dosar W/6 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6719. WEBER, Ioan şi Mariana Elena – cu fişe de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (24/1980);
6720. WEBER, Iosif – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la S.A.R. “Texta” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
6721. WEBER, Marx (fiul lui Asriel) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6722. WEBER, Moritz – până în 1949 era funcţionar al Ministerului de Finanţe la Administraţia Financiară Rădăuţi (M.Of. nr. 5 din 9 ian.1949, partea I-a, p. 317);
6723. WECHSLER, G. – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Ţesătoria Mecanică” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7342);
6724. WECHSLER, Max – în 1945 numit de ministrul Educaţiei Naţionale membru în conducerea Federaţiei Române de Şah (M.Of. nr. 27 din 3 febr. 1945, partea I-a, p. 742);
6725. WECHSLER (Moisie), Oscar (n. 11 nov. 1916) – membru de partid din 1945 (dosar W/7 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6726. WECHSLER, Roza – cu dosar de cadre la secţia Relaţii Externe a C.C. al P.C.R. (45/1955);
6727. WEGENER, Nicolae Eugeniu (fiul lui Jacques) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6728. WEICH, David – între toamna lui 1944 şi sept. 1945 impiegat la Oficiul Economic judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 276 din 1 dec. 1945, partea I-a, p. 10479; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9536);
6729. WEIDLE, Estera – membră de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 85/1978;
6730. WEIDLE, Iacob (19.I.1912 – 20.VII.1983) – membru de partid din 1947 (dosar W/8 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6731. WEIL, Paul – în iunie 1945 angajat în M.A.I. ca şef de detaşament gardieni publici (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5099);
496
6732. WEINBERG, Leo – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 249/1952);
6733. WEINBERG, Mordco – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Ulei “Biruinţa” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546);
6734. WEINBERG, Solomon – în 1948 încadrat ca voluntar antifascist cu grad de sublocotenent (r) în Forţele Armate (M.Of. nr. 174 din 30 iulie 1948, partea I-a, p. 6248);
6735. WEIMBERG, Paul (fiul lui Maier) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii; probabilă identitate cu VEINBERG / WEINBERG, Paul – membru UTM, în 1950 numit membru al comisiei electorale a regiunii Bârlad (H.C.M. nr. 1058/3.3.1950)
6736. WEINBERGER, Alexandru – în 1946 numit prin Decret regal ajutor de primar în oraşul Brăila (M.Of. nr. 70 din 23 martie 1946, partea I-a, p. 2665);
6737. WEINBERGER, Alexandru – (14.XI.1904 – 12.VII.1984) membru de partid din 1928 (dosar W/25 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); după război şef de sector la Trustul 1 Construcţii Bucureşti, decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “23 August” clasa a IV-a;
6738. WEINBERGER, Emanuel – în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la “Industriile de Petrol I. Friedman” din Dej (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-a, p. 10581);
6739. WEINBERGER, Eugen – în 1946 numit membru al comisiei interimare a Baroului Avocaţilor Turda (M.Of. nr. 188 din 15 august 1946);
6740. WEINBERGER, Mor (28.I.1913) – membru de partid din 1945 (dosar W/10 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6741. WEINBERGER, Vasile – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a);
6742. WEINDEL, ? – doctor, în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în campania electorală naţională (Zahariuc 2012);
6743. WEINER, Clara – între toamna lui 1944 şi sept. 1945 impiegată la Oficiul Economic judeţean Rădăuţi (M.Of. nr. 276 din 1 dec. 1945, partea I-a, p. 10479; din M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9536);
6744. WEINER, Eva (20.XII.1906 – 23.I.1989) – membru de partid din 1945 (dosar W/10 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6745. WEINER, Rudolf (n. 23 mai 1903) – membru de partid din 1941 (dosar W/11 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6746. WEINERT, Severin – din 1947 membru al Comisiei Centrale a Ministerului Industriei pentru reglementarea Muncii în acord (M.Of. nr. 248 din 27 oct. 1947, partea I-a, p. 9604);
6747. WEINFELD, I. (pseudonim publicistic: Ion Palodă) (d. martie 1947) – fost gazetar interbelic, după septembrie 1944 redactor în Bârlad, la ziarul Păreri tutovene (Ion N. Oprea 2007: 30 ş.u);
6748. VEINFELD / WEINFELD – doctor, în 1945 preşedinte de onoare al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
6749. WEINGARTNER, Andrei Ioan – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexele la dosarele nr. 51/1966, 61/1971;
6750. WEINREICH, Leon – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la S.A.R. “Texta” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
6751. WEINSTEIN, Abraham Beer – în 1948 încadrat ca voluntar antifascist cu grad de sergent major (r) în Forţele Armate (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6290;
6752. WEINSTEIN, S. Adolf – decorat cu Medalia Muncii prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964;
6753. WEINSTEIN, Alexandru – numit, după naţionalizare, director la întreprinderea “Flora” din Oradea, prin decizia nr. 7464 din 3 sept. 1948 a ministrului Industriei (M.Of. nr. 205 din 17 sept. 1948, partea I B, p. 7344);
497
6754. VEINSTEIN / WEINSTEIN, Avram (n. 21 nov. 1920) /cu varianta “Weisstein”) – membru de partid din 1939 (dosar V/61 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
6755. WEINSTEIN, M. Baruch – în 1948 încadrat ca voluntar antifascist cu grad de sergent major (r) în Forţele Armate (M.Of. nr. 175 din 31 iulie 1948, partea I-a, p. 6290;
6756. WEINSTEIN, Iosif – membru de partid; cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 189 şi 233/1952); cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 235/1975;
6757. WEINSTEIN, Iosif – în 1948 numit membru al C.A. al uzinei metalurgice “schram Muttl & Schmidt” din Topleţ, Severin (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2256);
6758. VEINSTEIN / WEINSTEIN, Nathan (fiul lui Marcu) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6759. WEINTRAUB, Eduard – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Policom” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7345);
6760. VEINTRAUB / WEINTRAUB, Hermes – controlor fiscal al Ministerului de Finanţe, repartizat în oct. 1948 la Administraţia Financiară judeţeană Baia (M.Of. nr. 228 din 1 oct. 1948, partea I-a, p. 7927);
6761. VEINTRAUB / WEINTRAUB, Ida – membră U.F.D.R., în 1950 numită membru al comisiei electorale a regiunii Botoşani (H.C.M. nr. 1058/3.3.1950);
6762. VEINTRAUB / WEINTRAUB, Lora – în 1945 membră a comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
6763. WEINTRAUB, Margareta (n. 3 aug. 1914) – membru de partid din 1937 (dosar W/12 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6764. WEINTRAUB, Pincu – la sfârşitul anilor ’40 membru al comitetului filialei Bucureşti a Asociaţiei “Turismul Popular” (fostul O.N.T.);
6765. WEINTRAUB, Rozalia – în 1945 angajată de Preşedinţia Consiliului de Miniştri dactilografă la Oficiul Economic judeţean Cluj, în 1947 reconfirmată în funcţie (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7486; M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6696; M.Of. nr. 247 din 29 oct. 1945, partea I-a, p. 9539);
6766. WEIS, Francisc – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Someş (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6767. WEISBERG, Leo – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, nr. 249/1952, nr. inv. 529);
6768. VEISBUCH / WEIS(S)BUCH, Ilie – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6769. WEISER, Leon – cu fişă de cadre la secţia Propagandă-Agitaţie a C.C. al P.C.R. (30/1947);
6770. WEISSENBERG, Mauriciu – funcţionar în Direcţia Arhitectură a Administraţiei Generale a Casei Sănătăţii în 1948 (Bărbulescu et al. 2009: 163; M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1060);
6771. WEISMAN, Avram – din dec. 1945 medic-şef al judeţului Dorohoi (M.Of. nr. 278 din 4 dec. 1945, partea I-a, p. 10593);
6772. WEISMAN, Moise Adolf (24 martie 1902) – membru de partid din 1945 (dosar W/13 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6773. WEISMAN, Ana – în 1945 înregistrată în documentele partidului ca membru al Apărării Patriotice din Brăila (A.N.I.C., fond I.S.I.S.P., “fototeca”, nr. inv. 3231);
6774. WEISMAN, Iosif – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Munca” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340)
6775. WEISNER, Iosefina- în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale Chimice a Ministerului Industriei (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 643) ;
498
6776. WEISMAN, Osias – în 1945 angajat de Preşedinţia Consiliului de Miniştri contabil la Oficiul Economic judeţean Iaşi (M.Of. nr. 192 din 25 aug. 1945, partea I-a, p. 7487);
6777. WEISS, Aureliu – decorat cu ordinul “Meritul Cultural” clasa I-a în 1967;
6778. WEISS, David – în oct. 1948 numit de ministrul Comerţului membru al comisiei interimare a camerei de Comerţ şi Industrie Brăila (M.Of. nr. 230 din 4 oct. 1948, partea I-a, p. 8007);
6779. WEISS, Ernö – responsabil cadre al Comitetului raional P.C.R. Baia Mare în 1947 (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003a: 389-9);
6780. WEISS, Ernest (n. 28 oct. 1901) – membru de partid din 1945 (dosar W/14 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6781. (?) WEISS, Filip (fiul lui Herman) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6782. WEISS, Frieda (n. 24 febr. 1908) – membră de partid din 1947 (dosar W/15 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6783. WEISS, Iacob Francisc (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6784. (?) WEISS, Ioan – între funcţionarii Ministerului de Finanţe epuraţi în 1952 în cadrul “Lotului Vasile Luca” (Buzatu şi Chiriţoiu 1998: 61);
6785. WEISS, Iosef – şeful Serviciului Financiar la Primăriei Iaşi după război (?-1946-?);
6786. WEISS, Iosif – în 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Întreprinderii locale Satu Mare de exploatare şi industrializare a lemnului (M.Of. nr. 196 din 25 aug. 1948, partea I-a, p. 7082);
6787. WEISS, Iuliu – în 1949 membru în conducerea S.C.S. “Metal Import”, cu drept de semnătură pentru director (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 429);
6788. WEISS, Ludovic – în conducerea C.D.E. Sibiu după război (Strătuţiu 2005: 13)
6789. WEISS, Samuil – în 1948 membru al filialei judeţene Botoşani a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6790. WEISS, Tiberiu – în 1948 membru al filialei judeţene Timiş-Torontal a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6791. WEISS, Yvonne – până în 1950 dactilografă la comisia de arbitraj a preşedinţiei Consiliului de Miniştri, sora chestorului de poliţie Vintilă Weiss, arestată împreună cu acesta într-un scandal de spionaj (Pelin 2006b; Ilinca şi Bejenaru 2005: 11 ed. online);
6792. VEISBERGHER, Marcel (WEISSBERGER?, n.n.) – membru de partid; cu referat de cercetare la Fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 40/1956;
6793. WEISSBUCH, Isidor – avocat; în ianuarie 1947 este numit consilier juridic onorific la Ambasada României de la Moscova, însă decizia este revocată câteva zile mai târziu (M.Of. nr. 22 din 28 ian. 1947, partea I-a, p. 639);
6794. WEISSELBERG, Lazăr – în februarie 1948 numit de Prezidiul Marii Adunări Naţionale ajutor de primar la Iaşi (M.Of. nr. 41 din 19 febr. 1948, partea I-a, p. 1428);
6795. WEISSMAN, Hilel – cu dosar de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, 110/1952 şi 380/1952); posibilă identitate cu ing. Weissman, numit în iulie 1948 director al comandamentului general al recensământului şi inginerilor, iar ulterior numit de către Ministerul Comerţului director al societăţii naţionalizate “Bod” (B.I.R.E. 21 (20 iulie 1948): 8);
6796. WEISSMAN, Sima – lector de limba rusă la I.P.B. (în cadrul Facultăţii de Ingineri Economişti) între 1950 şi 1952 (I.P.B. f.a., pp. 44, 47);
6797. WEISSMAN, Simion – membru de partid, lector şi şeful catedrei de limba rusă a Facultăţii de Electrotehnică din cadrul I.P.B. între 1956 şi 1957 (I.P.B., f.a., p. 56, 62);
6798. WEISSMANN, Alexandru – membru al comitetului judeţean Bihor al P.C.R./P.M.R. (membru de partid din 1946) (A.N.-D.J.B.H., fond Comitetul jud. Bihor al P.C.R., dosar nr. 242/1948-1949, f. 48, apud Ţârău 2002: 182);
499
6799. WEISMANN, Beniamin – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Ulei “Zimbrul” din Brăila (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546);
6800. WEISZ, Arpad – din jud. Mureş, decorat în 1971 cu ordinul “Steaua R.YS.R.” cls. IV-a, iar în 1978 cu ordinul “23 August” cls. I. (Decret nr. 7 din 23.I.1978);
6801. WEISZ, Edit (n. 27 iun. 1919) – membru din 1945 (dosar W/16 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6802. WEISZ, Francisc – decorat în 1979 cu ordinul “Tudor Vladimirescu” cls. III-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979);
6803. WEISZ, Francisc – în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al S.C.S. “Crişul” din Oradea (M.Of. nr.193 din 21 aug. 1948, partea I-a, p. 6946);
6804. WEISZ, Iosif (n. 19 aug. 1909) – membru de partid din 1945 (dosar W/17 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6805. WEISZ, Isidor (n. 3 sept. 1908) – membru de partid din 1945 (dosar W/18 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6806. WEISZ, Ludovic (fiul lui Mauriciu!) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6807. WEISZ, Mauriţiu (n. 18 iulie 1922) – membru de partid din 1946 (dosar W/19 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6808. WEISZ, Olga (n. 11 dec. 1897) – membru de partid din 1945 (dosar W/20 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6809. WEISZ, Paraschiva Roza (n. 20 martie 1902) – membru de partid din 1946 (dosar W/24 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6810. WEISZ, Paul (n. 26 aug. 1898) (dosar W/21 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6811. WEISZ, Rozalia (n. 6 aug. 1911) – membru de partid din 1946 (dosar W/22 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6812. WEISZBLUM, Zoltan – după război judecător cauze penale la Tribunalul Maramureş (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2219);
6813. WELT, Albert (fiul lui Isidor) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6814. WENGER, Iahuda (fiul lui Mayer) (n. 1921, Rădăuţi) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6815. WENCZEL, Simion – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al fabricii textile “Avântul” (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7343);
6816. WESTLER, Ghidale – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei director al întreprinderii “Textila” din Iaşi (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7348);
6817. WETENSTEIN, Ella (22 dec. 1906 – III.1988( – membru de partid din 1945 (dosar W/27 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6818. WEXLER, Iosif – (1912-1957) – militant comunist, incinerat la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 281); fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe 30/1950);
6819. WEXLER, Silvia – în 1945 numită de ministrul Finanţelor impiegată în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Botoşani (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6820. WEXLER, Vily – în 1948 numit de ministrul de Finanţe agent administrativ stagiar la Administraţia Financiară Botoşani (M.Of. nr. 187 din 14 august 1948, partea I-a, p. 6696);
6821. WIDDER, Andrei – în 1948 membru al filialei judeţene Mureş a Colegiului Farmaciştilor (M.Of. (partea (I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6822. WIDER, Iacob (n. 8 martie 1898) – membru de partid din 1946 (dosar W/26 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6823. WIDER (n. ŞMIL), Margareta (n. 10 iunie 1912) membru de partid din 1945 (dosar W/27 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
500
6824. WIEDER, Mihai – în 1946 numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de control la firma “Texta” din Cluj (M.Of. nr. 225 din 28 sept. 1946, partea I-a, p. 10582);
6825. WILDERMAN, Rozalia (n. Rublea) (26.XI.1892 – 15.V.1979) – membră de partid din 10 ian. 1946 (dosar W/30 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6826. WILDERMAN, Isac – membru de partid, între 1950 şi 1957 lector de limbă rusă la I.P.B. (I.P.B. f.a. pp. 43, 53, 57, 62);
6827. WIENNER, Eugen – în 1948, după naţionalizare, numit administrator de supraveghere la S.A.R. “Dâmboviţa” Bucureşti (M.Of. nr. 50 din 1 martie 1948, partea I-a, p. 1874)
6828. WILHELM, Rozalia (n. 18 martie 1910) – membră de partid din 1941 (dosar W/31 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6829. WILLINGER, ? – în 1948 numit de către Ministerul Comerţului director al societăţii naţionalizate “Lomas” (B.I.R.E. 20 (5 iulie 1948): 7);
6830. (?) WINCLER, Gustav – cu dosar la Secţia Agrară a C.C. al P.C.R. (1/1955);
6831. WINKLER, Emeric – în 1948 numit de ministrul Industriei şi Comerţului administrator la S.A.R. “Industria de in şi cânepă” din Timişoara (M.Of. nr. 71 din 25 martie 1948, partea I-a, p. 2615);
6832. WINKLER, Ernest (fiul lui Iosif) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6833. WIRTH, Flavian – în martie 1945 era şef de poliţie (M.Of. nr. 17 martie 1945, partea I-a);
6834. WIRTH, Matei – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conducător tehnic al întreprinderii “Filaret” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7347);
6835. WITTMAN, Reghina – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionară în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Rădăuţi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7833);
6836. WITZEL, Emil – în 1945 numit inspector onorific la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor (M.Of. nr. 84 din 11 apr. 1945, partea I-a, p. 2948);
6837. WITZMAN, Bruha (n. BERCOVICI) (1914-2004) – soţia lui Marcu “Marian” Witzman (v. supra); ilegalistă; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
6838. WITZMAN, Mendel (23.II.1915 – 19.IV.1982) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); membru de partid în mod formal din 28 nov. 1945 (dosar W/34 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6839. WOLF, Hildegard – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6840. WOLF, Iacob (n. 21 ian. 1910) – membru de partid din 1945 (dosar W/35 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6841. VOLF / WOLF(F), Ileana – decorată în 1978 cu ordinul “23 August” cls.II-a;
6842. WOLF, Iosif – în 1948 era om de serviciu la D.G.C.E. de pe lângă (la acel moment) Preşedinţia Consiliului de Miniştri (M.Of. nr. 126 din 2 iunie 1948, partea I-a, p. 4813);
6843. WOLF, Roza Silvia (15.XI.1908 – 19.XII.1982) – membră de partid din 1945 (dosar W/36 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6844. WOLFF, Alexandru (n. Sándor) – în 1945 numit membru al Comisiei de Apel pentru Epurări în Cluj-Napoca, membru al facţiunii pro-comuniste a P.C.R. (membru al secretariatului organizaţiei locale), în 1946 redactor la ziarul clujean Erdély (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 259-60; Nagy şi Vincze 2008: 135, 196);
6845. WOLFF, Lipa Leizer – în 1945 numit de ministrul Finanţelor impiegat în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi, în 1948 reconfirmat în funcţie (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832; M.Of. nr. 186 din 13 aug. 1948, partea I-a, p. 6681);
6846. WUNSCH, Simion – în 1949 membru în conducerea S.C.S. “Metal Import”, cu drept de semnătură pentru director (M.Of. nr. 38 din 15 febr. 1949, partea a II-a, p. 429);
6847. ZACMAN, Ştefan (fiul lui Ernest) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii
6848. ZAGAN, Atanase (fiul lui Moise) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
501
6849. ZAGHER, Nathan – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei conducător tehnic al Fabricii de Ulei “Hărnicia” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546);
6850. ZAH, Samson (Zaharia) (n. 08.11.1903) – activist la referent la Comisia Controlului de Partid în anii ’50;
6851. ZAHARESCU, Iancu (n. 20.II.1894) – membru de partid din 1944 (dosar Z/1 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6852. ZAHARESCU, Lulu – în 1974 inclus într-un raport al Cancelariei C.C. al P.C.R. într-o listă de persoane “cu funcţii în aparatul de stat şi organizaţii obşteşti plecaţi în străinătate în 1967-1973, care au refuzat să se întoarcă în ţară” (fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 27/1974);
6853. ZAHARIA, Iancu (n. ROZENTAL) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 8/1964, vol. II;
6854. ZAHARIA, Jac (Iancu) (n. Iancu ZILBERMAN) (n. 31.I.1907 Nicoreşti, Tecuci) – în 1946 era numit de C.D. al C.A.S.B.I. administrator de supraveghere la Forestiera din Nord, S.A.R. Bucureşti (M.Of. nr. 185 din 12 august 1946, partea I-a, p. 8693; Arhiva U.S.H.M.M., colecţia RG-25.012M, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 545/1943-1944);
6855. ZAHARIA, Lucian (fiul lui Osias) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6856. ZAHARIA, Samoilă – cu fişă de cadre la secţia Economică a C.C. al P.C.R. (dosare anexe, u.a. 411/1952, nr. inv. 539);
6857. ZAHAROVICS, Carol (fiul lui Nandor) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6858. ZAIDER, Avram – în febr. 1949, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei conductor tehnic la întreprinderea “Oltenia” din Bucureşti (M.Of. nr. 29 din 4 febr. 1949, partea I-a, p. 1058);
6859. ZAI(D)MAN, Haim – după naţionalizarea din 1948 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Fabricii de Zahăr “Senagra” din Bucureşti (M.Of. nr. 211 din 11 sept. 1948, partea I-a, p. 7546);
6860. ZAIDMAN, Mişu – în 1948 membru P.M.R. şi al C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
6861. ZAKARIAS, Eugen – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Ciuc (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6862. ZALMAN, Isac – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Minerva” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
6863. ZALMANOVICI, Bernard – în 1948 membru al filialei judeţene Baia a Colegiului Farmaciştilor (ordinul ministrului Sănătăţii în M.OF. (partea I B) nr. 141 din 22 iunie 1948, pp. 5283-4);
6864. ZALMANOVICI, fatel – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Bacău (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832)
6865. ZALMANOVICI, Isidor (fiul lui Herman) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6866. ZALMANOVICI, Max – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Sarfil” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7349);
6867. ZALMANOVICI, S. Zalman – în anii ’60 în centrala Ministerului Energiei Electrice, decorat în 1966 cu Medalia Muncii;
6868. ZALŢBERG, David (uneori ortografiat şi neromânizat “Salzberg”) (22.VII.1906 – IV.1989) – ilegalist, membru de partid din 1933 (dosar Z/8 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); deportat în Transnistria în 1942, în 1944 numit medic-şef al judeţului Botoşani; căsătorit cu Raşela Bacal în 1940 (S.J.A.N. Botoşani; fond Poliţia oraşului Botoşani, dosar nr. 35/1942, f. 7); probabilă idenitate cu cvasi-omonimul ilegalist cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 428);
6869. ZALUPCA, Octavian (fiul lui Rudolf) – militar, decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a; după 2000 ajuns locotenent-colonel şi redactor la revista Gândirea Militară Românească;
502
6870. ZAMBILOVICI, Moise – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Albion” din Bucureşti (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7341); decorat cu ordinul Muncii clasa a II-a prin Decretul nr. 63 din 20 febr. 1964 (cu dosar la secţia Gospodărie a C.C. al P.C.R. (dosare anexe nr. 8/1954); ;
6871. ZAMBILOVICI, Zaharia (fiul Devorei) – medic pediatru, originar din Huşi; din 1953 medic-şef al capitalei, api directorul spitalului de copii Cotroceni, ulterior emigrat în Israel, unde a continut să profeseze până la pensionare557;
6872. ZARA, Bela (n. SINGER) (n. 5 dec. 1898) – emmbru de partid din 1945 (dosar Z/6 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6873. ZAVONICU, Sarina – ziaristă în presa craioveană în perioada comunistă (FEDROM f.a.);
6874. ZĂICESCU, Leonard (n. ZILBERMAN) – supravieţuitor al pogromului din 1941 de la Iaşi şi al “trenului morţii”, după război redactor la ziarul procomunist Lupta Moldovei din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 34-35, nr. crt. 29835, 30 aprilie 1948); încă în viaţă în iunie 2011, la Iaşi;
6875. ZDRENŢU, Magdalena (GROSZ) (2.VI.1923 – 6.IV.1984) – membru de partid din 1944 (dosar Z/18 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6876. ZEIGER, Noe Volvofici (n. 14.III.1913 Chişinău) – fratele lui Simion Zeigher; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2130); în 1949 îşi românizează numele în forma “Noe Zega” (decizia ministrului Justiţiei nr. 690 din 4 febr. 1949 în M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1140 şi M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1949, partea I-a, p. 1343);
6877. ZEILIG, Edit (n. 19 iunie 1903) – membră de partid din 1945 (dosar Z/22 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6878. ZEILIG, Herş – în iunie 1945 numit de ministrul de Finanţe om de serviciu în cadrul Casei de Asigurări Sociale a oraşului Iaşi (M.Of. nr. 135 din 18 iunie 1945, partea I-a, p. 5109);
6879. ZEILIG, I. – în 1945 în conducerea celulei din Cotu Negru a P.C.R. (jud. Tutova) (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
6880. ZELENAK, Carol (fiul lui Isoif) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6881. ZELINKA, Ferencz (fiul lui Ignacz) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6882. ZENKER, Adolf – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 42/1979;
6883. (?) ZIDVEANU, Valer – absolvent de Drept la Cluj (promoţia 1936), avocat, după război procuror în cadrul Ministerului Public, Bucureşti, secţia I Penală (M. Carp 1948: 157); dosar la arhiva secţiei Administrativ-Politice a C.C. al P.C.R., dosare anexe, nr. 14/1958;
6884. ZIEGLER, Solomon în 1949 numit de ministrul Industriei contabil-şef al Întreprinderii de Stat “Proletarul” din Bacău (M.Of. nr. 49 din 28 febr. 1949, partea I-a, p. 1473);
6885. ZIGMAN, Emil – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6886. ZIGMUND, Gyulai – după război judecător la judecătoria mixtă Tg. Mureş (M.Of. nr. 61 din 13 martie 1948, partea I-a, p. 2221)
6887. ZILBERMAN, ? – între comuniştii din România care în 29-30 august au întâmpinat în Bucureşti Armata Roşie558; posibilă identitate cu Iancu Zilberman, ilegalist şi combatant în Spania şi Franţa, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1952);
6888. ZLBERMAN, Ana – în martie 1948 membru al resortului organizatoric al CDE Bârlad în campania electorală naţională (Zahariuc 2012);
557 V. http://www.husi.ro/ro/evrei.htm.
558 V. http://fototeca.iiccr.ro/picdetails.php?picid=31946X17X47.
503
6889. ZILBERMAN, Anghel – în 1948 numit de ministrul Justiţiei impiegat la Judecătoria Ştefăneşti, Botoşani (M.Of. nr. 81 din 6 apr. 1948, partea I-a, p. 3033);
6890. ZILBERMAN, Iosif (1887-1957) – militant comunist, incinerat la crematoriul “Cenuşa” (Bezviconi 1972: 289);
6891. ZILBERMAN, Ilie – în 1945 în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012) şi membru al comitetului municipal P.C.R. Bârlad (D.J. Vaslui A.N.R., fond Comitetul judeţean P.C.R.Tutova, dosare nr. 2,3 şi 4/1945);
6892. ZILBERMAN, Leonte – în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 30-31);
6893. ZILBERMAN, Lupu (MANAŞ) (n. 6 martie 1921) (dosar Z/26 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6894. ZILBERMAN, Marcu – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
6895. ZILBERMAN, Rene – în 1948 numită dactilografă la Inspectoratul Şcolar Fălciu, neprezentată însă la post (M.Of. nr. 41 din 18 febr. 1949, partea I-a, p. 13429;
6896. ZILBERMAN, Saul (Ştrul) – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 2/1957;
6897. ZILBERMAN, Şmil – după război judecător de şedinţă la Tribunalul Vaslui; în 1947 delegat cu atribuţii de control la Serviciul Economic judeţean Vaslui (M.Of. nr. 171 din 29 iulie 1947, partea I-a, p. 6677);
6898. ZILBERMANN, Maria – între 1952 şi 1956 lector la catedra de limbă rusă a I.P.B. (I.P.B., f.a., pp. 53, 57 şi 58);
6899. ZILLER, Suzi (n. 4 ian. 1908) – membru de partid din 1945 (dosar Z/27 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6900. ZILLMAN, Albert (fiul lui Bela) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii;
6901. ZIMAN, Iosif – în 1953 (în vârstă de 47 ani) redactor şi şeful secţiei Viaţa de Partid la cotidianul local din Cluj Igazság (Andreescu, Nastasă şi Varga 2003b: 741-4)
6902. ZIMBRAN, Petre (fiul lui Iacob) – decorat în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6903. ZIMBREA, M. Lupu – decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6904. ZIMELL, Estera – din 1948 funcţionară la Direcţia Comercială a municipiului Bucureşti arondată Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 232 din 6 oct. 1948, partea I-a, p. 8033);
6905. ZIMLER, Leib – în septembrie 1945 numit de ministrul de Interne membru al O.C.C. al oraşului Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7829);
6906. ZIMMET, Wolf – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 21/1980;
6907. ZINGHER / SINGER, Bercu – vicepreşedinte al C.D.E. Vaslui în 1947 (Zahariuc 2010 IV);
6908. ZINGHER / SINGER, Leon – în 1948 numit de ministrul Justiţiei membru al comisiei interimare pentru Colegiul judeţean al Avocaţilor Putna (M.Of. nr. 24 din 30 ian. 1948, partea I-a, pp. 712 ş.u.);
6909. ZINGHER / SINGER, Margarit (fiica lui Sterian şi Margarit) – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a şi cu Medalia Muncii;
6910. ZIPPEL, Ilie – activist de partid, cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (59/1954);
6911. ZISU, M. Ancel (n. 17.IX.1899) – muncitor necalificat, membru P.C.R. din 1945, propus pentru decorare în 1961 într-un raport al Cancelariei P.M.R. (Opriş 2005);
6912. ZISU, David – în 1945 numit de ministrul Finanţelor funcţionar în cadrul Administraţiei Financiare judeţene Iaşi (M.Of. nr. 202 din 6 sept. 1945, partea I-a, p. 7832);
6913. ZISU, D. Stelian – după război subprefect al judeţului R.-Sărat, din 1947 al judeţului Suceava (M.Of. nr. 122 din 31 mai 1947, partea I-a, p. 4354);
504
6914. ZISSU, Nahman – în 1948, după naţionalizare, numit de ministrul Industriei contabil-şef al întreprinderii “Muncitorul Liber” din Bacău (M.Of. nr. 205 din 4 sept. 1948, partea I-a, p. 7340)
6915. ZISSU, Puiu – în 1945 membru al comitetului de iniţiativă în vederea înfiinţării şi organizării C.D.E. Bârlad (Zahariuc 2012);
6916. ZOLD, Alexandru (fiul lui Samuilă) – decorat în 1964 cu Medalia Muncii – probabilă identitate cu Sándor ZÖLD, tipograf, din Sfântu Gheorghe, membru de partid, în 1945 membru al comisiei juridice a F.N.D. din Transilvania de Nord (Nagy şi Vinze 2008: 180);
6917. ZOLDI, Coloman (n. 1 oct. 1887) – membru de partid din 1945 (dosar Z/30 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6918. ZOLLER, Iuliu – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (dosarele 28/1959 vol. I, 52/1954, 50/1962);
6919. ZOLTAN, Israel – până în februarie 1949 angajat al administraţiei exterioare a Ministerului Artelor şi Informaţiilor, ca secretar presă al Serviciul Judeţean Satu Mare (M.Of. nr. 32 din 8 febr. 1949, partea I-a, p. 1134);
6920. ZONENREICH / Sonn(en)reich, Sandu – în 1948 redactor la ziarul procomunist Opinia din Iaşi (Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Camera de Comerţ şi Industrie 1860-1950, dosar nr.628/1948, ff. 30-31);
6921. ZONIŞ, Rozalia – în anii ’50 (până în 1956) asistent la catedra de limbă rusă în cadrul I.P.B. (I.P.B. f.a., pp. 45, 53, 56, 58);
6922. ZONNER, C. / SONNER – în mai 1948 era controlor în cadrul Ministerului Comerţului (M.Of. nr. 106 din 10 mai 1948, partea I-a, p. 4205);
6923. ZSARKO, Edmund – decorat în 1979 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. IV-a (Decret nr. 38 din 27.I.1979);
6924. ZSIDO, Eszter/Estera (n. 23 martie 1900) – membră de partid din 1936 (dosar Z/34 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6925. (?) ZSOK, Ludovic – cu dosar de cadre la secţia Economică a CC al PCR(77/1952);
6926. ZSORI, Iosif (fiul lui Francisc) – cu fişă de cadre la secţia Organizatorică a C.C. al P.C.R. (111/1955); decorat în 1964 cu ordinul “23 August” cls. V-a;
6927. ZUCHER, Elena (n. 7 iunie 1908) – membră de partid din 1947 (dosar Z/36 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6928. ZUCHERMAN, Alexandrina – în 1949 era stenodactilografă în cadrul Direcţiei Centrale Industriale a Energiei Electrice (M.Of. nr. 15 din 19 ian. 1949, partea I-a, p. 642);
6929. ZUCKER, Nathan – în 1948 numit de ministrul Comerţului director adjunct al Direcţiei S.C.S. pentru exploatarea de restaurante şi hoteluri (M.Of. nr. 190 din 18 aug. 1948, partea I-a, p. 6753)
6930. ZUCMAN, Julius (3.VIII.1916 – 5.XII.1975) – membru de partid din 1947 (dosar Z/36 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6931. (?) ZUGRAV, Silvia (fiica lui Iosif) – decorată în 1964 cu Ordinul Muncii cls. III-a;
6932. ZUGRAVU, Mişu – membru de partid; cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 17/1980;
6933. ZUMER, Simion (n. 1 aug. 1887) – membru de partid din 1944 (dosar Z/38 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6934. ZUPPERMAN, Hary – în 1945 membru al secţiei litere-filosofie a A.R.L.U.S. Bârlad (Ion N. Oprea 2007: 30);
6935. ZWECHER, Sonia (8.II.1908 – 23.X.1882) – membră de partid din 1935 (dosar Z/39 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
6936. ZWECKER, I. Iulius – decorat cu ordinul Muncii clasa a III-a prin Decretul Consiliului de Stat al R.P.R. nr. 802 din 21 dec. 1964;
505
ALŢI ILEGALIŞTI
a căror activitate după august 1944 nu a putut fi stabilită prin actuala cecetare
Evident, la momentul 23 august 1944, comunismul nu ar fi putut fi instaurat ex nihilo într-o formă pur exogenă şi doar cu alogeni de import sovietic. Completând lotul “moscoviţilor”, în ţară, de-a lungul anilor ’30 şi pe parcursul celui de-al doilea război mondial, câteva mii de evrei au activat în România, în spatele frontului, pregătind prin diverse operaţiuni de sabotaj şi subminare preluarea puterii după 1944. Elocvent pentru descrierea acestei “coloane a cincea”, demersul de faţă poate fi continuat prin analiza în principal a patru alte surse majore de documente:
A.) Lista comuniştilor de “categoria A” [cei mai periculoşi, n.n.] redactată de Siguranţa Statului în 1941, inventariată arhivistic în fondul Direcţia Generală a Poliţiei, dosarul 80/1941 şi preluată în Mâţă (2007: 237-58)559. Lista, care a stat în bună măsură la baza lichidării din 1943 a organizaţiei P.C.d.R. Bucureşti (soldată cu 143 arestări), cuprinde un număr de 759 persoane distincte560 din Bucureşti, fiind structurată etnic după cum urmează: evrei – cca. 64%, români – cca. 26%, restul
559 Cezar Mâţă, “Comunişti în atenţia organelor puterii: anul 1941”. Revista istorică, vol. XVIII, nr. 3-4, 2007: 237-258. Ed. Academiei Române).
560 Din totalul de 793 persoane inventariate, 18 sunt menţionate de câte două ori, ceea ce înseamnă un număr de 758 persoane distincte. Se cuvine remarcat că lista Siguranţei, vizând comuniştii din Bucureşti, ar acoperi nu mai puţin de 75% din numărul de 1000 de membri P.C.d.R. estimat pentru anii ‘40 în literatura de specialitate, ceea ce: a.) îi accentuează importanţa extremă pentru cercetarea de faţă; b.) eclerează caracterul alogen al mişcării comuniste din România de dinainte de 1944, în condiţiile în care procentul românilor cifrează aprox. 25-30%, în contrast izbitor cu cei 60-65% evrei (fluctuaţie în funcţie de criterul încadrării – naţionalitate (limbă) sau religie; Diferenţele faţă de procentele avansate de C. Mâţă (i.e. creşterea procentului de evrei, mai ales pe seama descreşterii procentului de români) rezidă în amendarea cifrelor originale, bazate exclusiv pe informaţiile remarcabile, dar totuşi incomplete, ale Siguranţei, prin coroborare cu alte surse de identificare a celor înscrişi în listă (ex. Băetu Sami, considerat iniţial român, este de fapt evreu, născut Samuel Jung, sau Alexandru Moghioroş – identificat în original ca maghiar, este de fapt vorbitor de limbă maghiară, dar genetic evreu, chiar dacă ateu, etc.);
506
maghiari, ruşi, ruteni şi ucrainieni, bulgari, polonezi, armeni şi un grec. În raport cu demersul de faţă, tabelul întocmit de agenţii Siguranţei cuprinde:
 demnitari comunişti evrei cu funcţii importante după 1944, care au fost deja menţionaţi mai sus (în listă nu sunt incluşi evreii comunişti aflaţi în URSS în timpul războiului, v. setul următor de nume): Ştefan Voicu (Aurel Rotemberg, nr.crt. 91), Teohari Georgescu (110 şi 723), Nicolae (Miklos) Goldberger, Sandu Lieblich, Ida Felix (164, 379 şi 634), Stela Moghioroş (Estera Radosoveţkaia, 30), Ofelia Manole (Zeitman) (25 şi 734), Luca Laszlo (Vasile Luca), Matei Socor (202), Andrei Iacobovici (671), Ipolit Derevici (466), Alexandru Moghioroş (476), Moscu Cohn (viitorul Gheorghe Stoica, 69), Iacob Farladanschi (9); Vilma (Drăgan) Cajesco (484), Lascăr Şaraga, Anghel Schor (560), Iosif (733) şi Liuba (580) Chişinevschi, Gherghina Ardeleanu (Adler, 641), Sabina Adlersberg (alias Irina Ciobanu, 601), Erna Rosman (alias Eugenia Roman, 655), Iacob T(h)aler (632), David Rotman (606), Al. Buican (figurând parţial corect pe lista Siguranţei sub numele Aron Lazăr Arneldi, 43), Grigore Naum (Naum Rotstein, 353), Sandu Lieblich (228), Beniamin Vilner (148), Simion Fischel (155); Pavel Câmpeanu (la intrarea “Katz Beniamin”); Andrei Gluvacov (223), Tatiana Leapis-Bulan (583), Tudor (Saul) Avădanei (Şapira) (686); Berna(r)d Abraham (578); ziaristul Ilie Eschenazy (3); tipograful Isac Cogan, viitorul director al întreprinderii poligrafice Bucureştii Noi (173); Zucherman Bernard, alias Barbu Zaharescu, viitorul ambasador al statului comunist (47); Doici Emeric (în fapt Deutsch Emeric, poziţia 229); Lazăr (Lenin) Haltenvagner (176), Iacob Petrover (187), Nesia Rabinovici, viitoarea Nesia Lupu (557); David Avramescu (v. supra), Andrei Löb, viitorul membru C.C. (1945-1948), alias Andrei Pătraşcu (228); medicul Landau Moses Leib, alias Mihail Leonescu (242 şi 290) Rozalia Kahane, viitoare Cheresteşiu (194); Zoe Dlugaci (menţionată cu prenumele “Eva”), viitoare activistă U.F.A.R./U.F.D.R. (302); Ernestina Or(e)nstein (“Ornestein”, poziţia 463), viitoare activistă a partidului; sau de mai mică importanţă, precum Buium Mihailovici, Artur Mendelovici (viitor Dumbravă), Leiba Leonid Gips, Janeta Blum-Schwartzkopf, Faibil Finchelstein, Acaţiu Rufel, Walter Isac, Iacob Unterfort, Bercovici Isidor, etc.
 alte figuri politice importante după 1944, ne-evrei: ex. Gheorghe Gheorghiu (-Dej) (nr. crt. 62), Nicolae Ceauşescu (111), Alexandru Drăghici (479), Boris Ştefanov, Scarlat Calimachi (139), Lucreţiu Pătrăşcanu (695), Grig(ore) Preoteasa (465), Alexandru Iliescu (tatăl probabil al lui Ion Iliescu) (297), Nicolae Guină, Chivu Stoica (54), Vasile Vâlcu (476), Olga Pintilie (407), Alexandru Orban, Ovidiu Şandru, etc.;
 persoane decedate înainte de 1944, precum Olga Bancic, Adalbert Kornhauser, Iancsi herbak, etc.;
 alţi evrei, inventariate mai jos;
B.) Corespondenţa din 1940 dintre P.C.R. şi Partidul Comunist Bolşevic din U.R.S.S. care reglementează situaţia unor comunişti rămaşi în zona B.B.N.H. după anexarea sovietică din 1940; inserarea unor evidenţe ale evreilor comunişti din aceste zone ni se pare cu atât mai utilă cu cât ea poate explica în mod colateral tratamentul surprinzător de diferit aplicat de guvernul antonescian evreilor basarabeni comparativ cu cel de care au beneficiat evreii din Vechiul Regat). Corespondenţa cuprinde 4 tabele, reproduse în Paul Goma (2002: 102-8):
b.1.) membrii P.C.d.R. din zonele B.B.N.H. recomandaţi de C.C.-P.C.d.R. după 28 iunie 1940 în vederea acordării calităţii de membru al Partidului Comunist bolşevic al URSS;
b.2.) membri P.C.d.R. din zonele B.B.N.H. a caror apartenenţă de partid este necesar a fi înregistrată la locul actual de muncă.
507
b.3.) membri P.C.d.R. care “trebuie să fie lăsaţi cu dreptul de membri ai partidelor comuniste frăţeşti şi să fie obţinute informaţii suplimentare despre activitatea lor în P.C.d.R.:
b.4.) membri P.C.d.R., basarabeni si bucovineni, sosiţi în U.R.S.S. în calitate de emigranţi politici (foşti voluntari ai Armatei Republicane în Spania ş.a.), pe care C.C. al P.C.d.R. îi recomandă pentru a fi transferati în Partidul Comunist al bolşevicilor din toată Rusia.
C.) Arhivele Comintern cuprinzând dosarele unor comunişti din România (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225), ale căror inventare, disponibile în format electronic pe situl Librăriei Congresului S.U.A, cuprind deopotrivă evrei deja inventariaţi mai sus şi unii cu evoluţie postbelică imposibil de stabilit în cercetarea noastră.
D.) Seria Monitoarelor Oficiale din anul 1941 cuprinzând liste de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu, ţinându-i sub supraveghere.
6937. ABEKOV, Ilarion Davidovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 212);
6938. ABRAHAM, Abram – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1702);
6939. ABRAHAM, Stefan Ivanovici – basarabean, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 714);
6940. (?) ABRAHAM, Victor Pavlovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 882);
6941. ABRAMOVICI, Abram – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
6942. ABRAMOVICI, I. Gheorghe – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
6943. ABRAMOVICI, Iancu (n. 3 martie 1912) – ilegalist, membru de partid din 1941 (dosar A/6 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în aprilie 1941 se afla pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
6944. ABRAMOVICI, Iosif – condamnat pentru activitate comunistă în 1941, în sept. 1942 se afla deţinut la penitenciarul din Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ian. 1947 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil eliberat la 23 august 1944;
6945. ABRAMOVICI, Isai (Saila) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1694);
6946. ABRAMOVICI, Iucal – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
6947. ABRAMOVICI, Mircea – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
6948. ABRAMOVICI, Sami – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1950);
508
6949. ADAM, Simion – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1900, doc. 1);
6950. ADELSTEIN; Dorel – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
6951. ADELSTEIN, L. Louis (n. 17 iulie 1904 Bucureşti) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); îşi românizează numele în 1945 în “Luis Aldan” (M.Of. nr. 265 din 19 nov. 1945, partea I-a, p. 10121);
6952. ADLER, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1205);
6953. ADLER, A.P. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 155);
6954. ADLER, Bernard – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 23);
6955. AIZICOVICI, Alexandru – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1343);
6956. AKERMAN, Froim (Akkerman / Ackerman ? n.n.) – orig. din Moldova, comerciant de “coloniale”; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
6957. AKKERMAN, Leib Iankelevici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1643);
6958. AKSELROD, David N. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 901);
6959. AKSLER, Gavril – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1703);
6960. ALDJENOV, Isidor – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
6961. ALETRINO, Luis – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
6962. ALEXANDRU, Lazăr – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1692);
6963. ALLERHAND, B. – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
6964. ALTENLIU, Teodor – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 136 din 12 iunie 1941, partea I-a, p. 3316);
6965. ALTERESCU, Solomon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
6966. ALTERMAN, I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 337);
6967. ALTERMAN, Iakov – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 626, doc. 4);
6968. ANENSCHI, Moisei Samuilovici – basarabean, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 335);
6969. AP(P)ELBAUM; Boris – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1784);
6970. AP(P)ELBAUM, Izrael – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1785);
6971. APOTECHER / Apoteker / Apotheker Petre – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 9);
509
6972. ARADI, Victor Victorovici (n. 1883) – croitor (Pâncota Arad); fost angajat al MAE ungar în mandatul Bela Kuhn, spion sovietic, executat în 1940 în URSS în cadrul unei campanii de epurare (chiar dacă figurează încă în 1941 pe lista Siguranţei); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225,”dosare adiţionale”; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
6973. ARCO / ARKO, Leo – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2277);
6974. (?) ARHIP, Jean – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
6975. ARNOLD / Aron, Gustav (n. 1876, Germania) – comerciant (Carol nr. 60); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă şi simultan pe listele celor cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
6976. ARON, Leon (n. 1906, Bârlad) – dentist (Vulturi 47); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
6977. ARONOVICI, Bujor Iosif ; prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
6978. ARONOVICI, Gerş – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 2);
6979. ARONOVICI, Iacob Beer (n. 1908, Cahul) – ţesător (Negru Vodă nr. 32); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; probabil aceeaşi persoană cu cea menţionată între voluntarii români de origine evreiască voluntari în Spania de către D. Diamant (1979) şi M. Sugarman (f.a.: 108), respectiv cu “Aronovici Iacob Lvovici”, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1983);
6980. ARONOVICI, Iosif (n. 1920, Iaşi) – ţesător; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
6981. ARONOVICI, Solomon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3659);
6982. AUERBACH, Arnold (fiul lui Baruh) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 212);
6983. AUERBACH, Sura / Suia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 212); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1375);
6984. AURALOVICI, Iuhasz Iosif, alias “Lazăr Ödön” (n. 1901, Tg Mureş) – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Edon Lazăr”); omul de legătură dintre redacţia ziarului local din Tg Mureş A Vilag şi Elek Koblos, scretarul general P.C.d.R., cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 861);
6985. AVERBUCH, Basea Livovna (căs. Ţivnik) – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
6986. AVERBUCH, Benţoiu – condamnat la 8 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Văcăreşti, pedeapsa expirând la 10 ian. 1949 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între deţinuţii eliberaţi la 23 august 1944;
6987. AVERBUCH, Jena Livovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1204); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Orhei)
6988. AVERBUCH, Leon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
510
6989. AVERBUSCH, Roza (n. 1912, Chişinău) – croitoreasă; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă [n.n. probabil AVERBUCH, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1926)];
6990. AVERBUCH, Sima – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1933);
6991. AVRAM, Aron – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
6992. AVRAM, Iosub Nusem – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
6993. AVRAM, Michel – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
6994. AVRAM; Şaia – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
6995. AZRIEL, Adolf – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 55);
6996. AZRIL, Herman (n. 1918, Putna) – contabil (Azriel?); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
(?) BABINETKI, Ivan Pavlov – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
6997. BACALU, Dan (n. 1920, Bucureşti) – pictor (Wilson nr. 9); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă [în mod posibil viitorul arhitect omonim, autor al ansamblurilor de locuinţe şi al cinematografului “Înfrăţirea între popoare” (actual Teatru Masca”) în cartierul Bucureştii Noi”)];
6998. BADINTE, Metsch (n. 1912, Chişinău) – strungar (Log. Tăutu nr. 31); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
6999. BADIŞ, Francisc (n. 1913, Bihor) – tâmplar; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă
7000. BAIUCHANER, Pincus Abramovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 883);
7001. (?) BALANSCHI, Stanislav (N. Filipescu nr. 22); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7002. BALOSZ, Antal (probabil “Bálasz, n.n., I.A.) (n. 1912, Odorhei) – pantofar (Th. Speranţă nr. 98); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7003. BALOGH, Francisc (n. Cluj) (Antim nr. 19); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7004. BARAŞ / BARASCH, Molka Meerovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.451, doc. 24);
7005. BARASCH, Hain M. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1139);
7006. BARBALAT, Abram Aronovici – basarabean, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 8);
7007. BARENBOI(M), Abram – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7008. BARENBOIM, Iosef Iankelevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
7009. BARENBOIM, Moise Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1268, doc. 1);
7010. BARIMBOI [M?], Valco (n. Bălţi) – ţesător (At. Ionescu nr. 32); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7011. BARIMBOI [M?], Moise (n. Bălţi) – ţesător (At. Ionescu nr. 32); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
511
7012. BRINBOIM, Monea Nutuvici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7013. BIRINBOIM, Zolea Nutoviei – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7014. BARKERI, Isidor – condamnat pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 26 mai 1945 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil eliberat după 23 august 1944; posibilă identitate cu BARKOVI Isidor (n. 14 martie 1916 – d. 2 august 1985) – membru de partid din 1945 (dosar B/57 Colecţia “ilegalişti decedaţi”);
(?) BARLAM (probabil “Varlam”) – funcţionar, în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7015. BARON, Samuel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1709);
7016. BARON, Şulim Abramovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1896);
7017. BARON, Paulina – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7018. BARSCHIU, I. Aron (n. 1910, Ismail) – funcţionar (Intr. Zalomit nr. 10); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; [probabil Arnold Barschi, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 344)];
7019. BARTEL, Albert – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1723);
7020. BARUCH, Maer – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1805);
7021. BARUCH(A), Adalberg – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 3405);
7022. BATUSHANSKI, Abram Itskovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1311); Botoschanski?
7023. (?) BAZAROV, Dmitrii – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender);
7024. BĂETU, Sami (n. Samuel JUNG) (n. 1905), originar din Bălţi; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7025. BĂLAN, Isake – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7026. BEBRICH, Lui (Ludwig) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 348);
7027. BECHBUCH, Moise (n. Fălciu) – farmacist; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7028. BEIDA, Herş (n. 1910, Soroca) – dentist (Traian nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7029. BELORUSKAIA, Anna Abramovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 652);
7030. BELOTERKOVICI, V.S. – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău
7031. BENDERSCHI, Iosif (n. 1915, Bălţi) – ţesător (D. Florica nr. 2); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă 8intrarea “Banderschi”);
7032. BENDERSCHI, Rita Efimovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1522);
512
7033. BENERDT, Aron – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7034. BERCH, Iancher (Bercu?, n.n.) – ziarist; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7035. BEREKOVICI, Adela Isaakovna (probabil Bercovici, n.n.) – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7036. BERCOVICI, Berl – condamnat la 4 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Mărgineni , pedeapsa expirând la 7 martie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7037. BERCOVICI, Herş Ber – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7038. BERCOVICI, Honţa (n. 1921, Bacău) – croitoreasă (Griviţei nr. 83); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7039. BERCU, Carolina zisă “Pesa” – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7040. BERCU, Naftulea Natan – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200; M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7041. BEREKHLIS, Meer Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1133);
7042. BEREŞ, Suzana (n. 1897, Târnava Mică) – casnică (Bld. Mărăşeşti nr. 24); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7043. BERGFELD, Simon – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1721);
7044. BERKMAN, M.C. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 350);
7045. BERLANSCHI, Iosef – ţesător (Ştefăneşti, Lăpuşna, Parîng nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7046. BERNARD, Andrei (n. 1908, Târnava Mică) – tâmplar (str. N. Filipescu); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; condamnat la 9 ani şi 11 luni închisoare plus 5.000 lei amendă pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Văcăreşti, pedeapsa expirând la 3 febr. 1945 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8)
7047. BERNFELD, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1433);
7048. BERNSTEIN, Burăh (n. 1906) – croitor ; în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7049. BERNSTEIN, David (n. 1904, Brăila) – comerciant (Făinari nr. 72); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă [fiica sa, Roza David, a solicitat şi reobţinut cetăţenia română în 2009, v. ordinul MJ nr. 1236/2009];
7050. BERNSTEIN, Marcel (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7051. BERNSTEIN, Iţic – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1710);
7052. BERNSTEIN, Serghei – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 620, doc. 6);
7053. BER(N)STEIN, Simha Pinkusovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
513
7054. BERNSTEIN, Simion (n. 1910, Bacău) – ţesător (Adrian nr. 32); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7055. (?) BERNHARDT, Ludwig – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1085);
7056. BERSTLING, Filip Nuhimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 789);
7057. BESNER, Mihail Iacob – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7058. BEZBEDA, ? – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7059. BIBER Calman Frantzevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 353);
7060. BICHMAN, Avram – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 976);
7061. BICIUŢCHI, Mendel Şlemovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1386);
7062. BIHOVSKI, Vasilii Abramovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7063. BINDSTEIN, Rubin – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 17);
7064. BILIC, Franţ Iosifovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 18);
7065. BILKIS, Ilia Isaakovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7066. BINDER, Mihail – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1147, doc. 2);
7067. BIRIMBERG, Frida (n. 1913, Storojineţ) – croitoreasă (Vitejescu nr. 5); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7068. BIRMAN – avocat – în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; probabil Şulim Idelevici Birman, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1929);
7069. BIRNBAUM, Iacob – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 977);
7070. BIRNBAUM, Salo – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1489);
7071. BIRNSTEIN, Alex (Rondă nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7072. BIRO, Deneş (1915, Odorhei) – cofetar (Rahovei nr. 32); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
(?) BITAI, Ştefan (n. 1901, Braşov) – dulgher (Iancovescu nr. 112); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7073. BITLER, Ilie Abramovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 274);
7074. BLANC / BLANK, Feiga Iosifovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1578);
7075. BLANC / BLANK, Gustav – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2166);
7076. BLECHER, Iakov Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1947); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
514
7077. BLECHER, Lev Meerovici (Blecher?, n.n.) – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
7078. BLECHER, Liuba – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 355)
7079. BLEICH, Iosif – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 975);
7080. BLITZSTEIN, Alex (n. 1912, Odessa) – student (Moşilor nr. 122); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7081. BLOTSKER, Moişe – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 1]);
7082. BLUM, Clara Iosifovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2091);
7083. BLUM-SCHWARTZKOPF, “Geny” Janeta Isaakovna (n. 10 mai 1906 Suceava) – medic; ilegalistă basarabeancă, cu stagiu recunoscut din 1933 (dosar S/83 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1935);
7084. BLUMENFELD, C. Cernila – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7085. BOBROV-Kighel Solomon Iţicovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2279);
7086. BOCHER, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2171);
7087. BODEAN / Bodian, Nat(h)an – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1720);
7088. BOGOPOLSCHI, Haim Benţionovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2249);
7089. BOGOPOLSCHI, Niunea – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 311);
7090. BOGUSLAVSKI, Aron (fiul lui Tova) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2234);
7091. BOGUSLAVSKI, Iakov (fiul lui Tova) – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1207);
7092. BOGUSLAVSKI, Leonid – în conducerea comitetului judeţean de partid Chişinău în perioada interbelică (menţionat în autobiografia de la Securitate a lui Alexandru Nicolschi, apud Solomovici 2001II: 47);
7093. BOGUSLAVSKAIA, Polea Iakovlevna – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1209);
7094. BOIARSCHI, Roza Iankelevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 21);
7095. BOIKO, Ivan Makarovici (Boico?)
7096. BOLTIS, Ruvin – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 20);
7097. BONGZOS, Ştefan (n. 1912, Bihor) – zidar (Silvestru nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7098. BONI, Aristotel – din 1948 inspector general adjunct la D.G.C.E. a M.I.C. (M.Of. nr. 95 din 22 aprilie 1948, partea I-a, p. 3708);
515
7099. BONI, Estera – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7100. BONI, S. Samuel – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3659);
7101. BONAR, Raisa Naumovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 360);
7102. (?) BOREDENIUK, Mihail Vasilevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca);
7103. BORISOVA, Zinaida Ivanovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7104. BORIVCHER, Hana – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 790);
7105. BOŞLER, Manea – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1268, doc. 3);
7106. BOTNIC, Mendel Bercovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 365);
7107. BOTOŞANSKI, Avram Itkovici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Hotin);
7108. BRAER, David Froimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 294);
7109. BRAHAR, Dimitrie – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941, partea I-a, p. 3494);
7110. BRAIMAN, Albert – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1716);
7111. BRANOVER, Isac Abramovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 931);
7112. BRANOVER, Sara Lvovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 711);
7113. BRATSLAVSCHI, Iosif Marcovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 946);
7114. BRAUMAN, Aron Iankelevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1326);
7115. BRAUN, David – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598)
7116. BRAUN, Irina – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2170);
7117. BRAUN, Nicolae (n. 1914, Satu Mare) – croitor (Griviţei nr. 118); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7118. BRODSKAIA, Dora Zaharovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender);
7119. BRODSKAIA, Janna Zaharovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7120. BRONSTEIN / BRAUNSTEIN, Ada – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 367);
7121. BRAUNSTEIN, David (n. 1906, Bihor) – croitor (Apolodor nr. 9); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7122. BRONSTEIN / BRAUNSTEIN, David Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 705);
516
7123. BRAUNSTEIN, Enta – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1920);
7124. BRONSTEIN / BRAUNSTEIN, Leo – născut la Tiraspol, absolvent de liceu la Hotin, la jumătatea anilor ’30 student la Facultatea de ştiinţe Naturale (cehă) din Praga, unde se afla pe lista unor studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă 2011: 582);
7125. BRAUNSTEIN, Şulim (n. 1905, Rădăuţi) – funcţionar (Labirint nr. 117); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7126. BRONSTEIN / BRAUNSTEIN, Ghenia / Jenea – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 513);
7127. BRAUTMAN, Moisei Marcovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 20);
7128. BRAVER, Liuba S. – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău), cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1210);
7129. BRAVER, Munia / Monia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 368);
7130. BRAVERMAN, Iancu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7131. BRE, Freda – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1717);
7132. BRENDER, Iuliu – născut şi absolvent de liceu la Cernăuţi, la jumătatea anilor ’30 student la Facultatea de medicină a Universităţii Germane din Praga, unde se afla pe lista unor studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă 2011: 582);
7133. BRENDER, Maria – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1928);
7134. BRETTER, Emanoil – în anii ’30 student la Cluj, aflat în atenţia Biroului Local al poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7135. BREZMAN, Cearma Aronovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1794); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7136. BREZMAN, Ecaterina Aronovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7137. BRILL, Zulli (Iulia) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1718);
7138. BRINGER, I. Berta – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7139. BRINGER, I. Gilda – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7140. BRITVA, Liuba Aronovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 260);
7141. BROCHMAN, Avram – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 16);
7142. BRODER, Locizer, din Chişinău, cel care l-a recomandat pe Nicolschi pentru admiterea în U.T.C. (Solomovici 2001II: 47);
517
7143. BROITMAN, Gherş (n. 1914, Orhei) – croitor (Popa Farcaş nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7144. BRUCĂR, Iancu (Bacău); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7145. BRUCHMAN, Lazăr Abramovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1686); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7146. (?) BRUMA Semion – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7147. BRUMFELD, Iţig – condamnat pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 9 iulie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7148. BRUSSON, Riva – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 6);
7149. BRÜLL, Salo – de profesie fotograf, instalat comisar al poporului la Cernăuţi în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172 şi 174-178, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171 şi 180);
7150. BRÜMMER, Eremia – condamnat pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 27 noiembrie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7151. BUBIS, Isaak Markovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 13); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
7152. BUBNOVSCHI, M. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 618, doc. 5 şi 902, doc. 3);
7153. BUBNOVSCHI, Rahil Markovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 925);
7154. BUBNOVSCHI, Roza – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 618, doc. 6, dosar 902, doc. 4);
7155. BUBNOVSCHI, S.M. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 372);
7156. BUCH BINDER – (n. 1915, Zastova) – tricoteuză (Ionescu Gion nr. 2); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7157. BUCHMAN, Leizer – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 310);
7158. BUCO, Beno – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1713);
7159. BUCUR/BUKUR, Ghenea/Jenea Miniminovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
7160. BUDESTSKAIA, Ester – prezentă în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
7161. BUDIŞ, Huşer (n. 1905, Lăpuşna) – cizmar (M. Voevod nr. 70); în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
7162. BUGINSCHI, Francisco (n. 1905 în Galiţia, Polonia) – pictor (Z. Săvulescu nr. 28); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7163. BUJACHER, Sonia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1310);
7164. BUJOR, Tatiana Iakovlevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1930); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7165. (?) BUJOREANU, Lazăr – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
518
7166. BUMBEŞI, Avram (n. 1910, Bălţi) – lucrător (Zamfir Anghel nr. 5); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7167. BURA, Ignaţ (n. 1914, Someş) – picol (Bateriilor nr. 21); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7168. BURĂH, Ileana (n. 1907, Iaşi) – croitoreasă (Mărăşeşti nr. 79); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7169. BURG, Veniamin Khunovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1355);
7170. BURIS, Sima – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7171. BURMAN, I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 371);
7172. BURSCHTEIN, Heinrich – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941, partea I-a, p. 3494);
7173. BITNEROVICI, Alexandra – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7174. BUIUM, Titu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7175. BUTENCO, Ana (n. 1914, Reni) – servitoare (Parcul Rahova str. B.27); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7176. CAINARSCHI, Berta Lvovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 768);
7177. CALICA, Fania Abramovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 342);
(?) CAPELES / KAPELES, Marcus / Markus (funcţionar, Hotel Majestic); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7178. CAPLAN / KAPLAN, Simion – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7179. CARAŞ, Asriel (n. 1913, Iaşi) – funcţionar (Cornu Caprei nr. 61), în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; [nume complet “Asriel Iosub-Caraş”, d. 1997, fiul lui Iosef şi Malka, n. Iosub, fratele lui Avram Iosub-Caraş, n.n.];
7180. CARIU, I. Margareta (n. 1913, Bucureşti) (Minotaur nr. 7); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7181. CAROLIC, Abram – implicat în acţiuni antiromâneşti la Cetatea Albă după 28 iunie 1940 (Biblioteca Academiei Române, Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3377, ff. 14-19, apud Duţu & Botoran I 2003: 197);
7182. CARPATI, Bela – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2302, doc. 14);
7183. CASTIL, Iulia Frantsevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2294);
7184. CASSVAN IEŞEANU, Sarina (3.I.1894 Bacău – 8.I.1978 Bucureşti) – soţia lui Ion Pas; prozatoare, traducătoare, publicistă; în perioada interbelică cu articole în Steagul, Socialismul, Rampa, Cuvântul Liber, etc.; în 1941 i se fixează domiciliu obligatoriu “pentru legături cu servicii informative străine”; din 1945 membru de partid şi al Societăţii Scriitorilor (Arhiva U.S.H.M.M., colecţia RG-25.012M, Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 1940-1944, dosar nr. 554/1943; M.Of. nr. 58 din 9 martie 1942, partea I-a, p. 1720; CSIER/Kuller 2008: 98-9);
7185. CAUŞANSCHI, David – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1478, respectiv nr. 620, doc. 7);
7186. CAUŞANSCHI, Gdalia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 620, doc. 8);
519
7187. CEAICUL, Iacob Isaakovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1801);
7188. CEBOTARI, Peisih Haimovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7189. CEBOTARU, Moise Isaakovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 656);
7190. CEBOTARU, Şloim Ovseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2038);
7191. CEHOVER (TARASOV), Oba Rahimilovici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7192. CEMORTANU Matvei Grigorevici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7193. CERCASCHI, Gleb – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 403);
7194. CERKHEZ, Vsevolod Arkadievici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7195. CERNĂIANU / Cernea, Aleksandra Iakovlevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 922);
7196. CERNOV, Simion (n. 1908, Ismail) – zidar (Bl. Domniţa nr. 18); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7197. CHIPER, Milia Şulimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1458);
7198. CHIŞINEVSCHI, Anatole Markovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 620, doc. 3);
7199. CHIŞINEVSCHI, Maria – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 620, doc. 4);
7200. CIOBANU, Marcu – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7201. CIOBOTARU, Sara Iosifovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7202. CIOBOTARU, Sava – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7203. CIOCLER, Iakov Davidovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1670);
7204. CIOCLER / Cioklo, Murdco / Mordko – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1260); prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
7205. CIOCLA (/CIOCLER?), Marta (n. 1907, Orhei) – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7206. CIORNAIA, Natasa (Burlacenko) – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender);
(?) CIPORNEAK, Haralamb – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca);
(?) CIPORNEAK, Vanea – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7207. CIUHUDARU, Leon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7208. CIUMAK, Mihail – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7209. CIUMAK, Semion – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7210. (?) CIURARU, Boza (“Cizraru”) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
520
7211. CLAPAUCH, Avram – cizmar ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7212. CLAPCA, Arpad (n. 1893, Timişoara) – croitor (Blănari nr. 9); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7213. CLIM / KLIM, Iosif – zidar (Hagi Ghiţă nr. 27); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
(?) COBZEV, Alexei (n. 1909, Ismail) – srungar (Polonă nr. 75); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7214. COGAN, Abram (n. 1905, Chişinău) – cizmar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7215. COGAN / KOGAN, Beleamia Moiseevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7216. COGAN, Calman – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 4);
7217. COGAN, Gerş Şmulevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 471);
7218. COGAN, Iancu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2376, doc. 14); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7219. COGAN, Moritz – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 3);
7220. COGAN, Riva – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 472);
7221. COGAN, Sara Anchelevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1996);
7222. COGAN, Sima Alterovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2095);
7223. COGAN, Veniamin Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2376, doc. 9);
7224. COHAN, Roza – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1830, doc. 3);
7225. COHANA (Kahana), Burah – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1234); probabilă identitate cu “Burş Cahane”, (n. 1903, Bârlad), funcţionar (P. Cercel nr. 3), inclus în 1941 în lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7226. COHEN, Iacob – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7227. COHEN ZEIDER – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 934);
7228. COHN, Adolf – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7229. COHN, Eti – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7230. COHN, Eugen (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7231. COHN, Friederich Bela – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
521
7232. COHN, Gabriel – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7233. COHN, Leiliz – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7234. COHN, Mişca (n. 1912, Botoşani) – croitoreasă (Rondă nr. 41); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7235. COHN, Rubens (n. 1914, Bucureşti) – funcţionar (Plantelor nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7236. COHN, Ştrul – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
7237. COICEA, Vilma (!) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1410);
7238. COJOCARU, Andrei (fiul lui Lupu) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2093);
7239. COUSNEANU / KOJUSNEANU, Abram Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1613, sub numele “Cojusţeanu Avram Iakovlevici); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)
7240. COLPAKCI, Iakov Aronovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1271);
7241. CONDERO, Iosif Leibovici – evreu basarabean, voluntar al Brigăzilor Internaţionale în Spania, unde este ucis în luptă; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 138);
7242. CONITZ, Jak – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 246);
7243. COSMOVICI, Eugen – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2302, doc. 17 şi 3);
7244. COTELNIC, Leon – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 29);
7245. COTOGARU, Iancu zis “Kuperman” (4 mai 1917 Bucureşti) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132); îşi românizează numele în “Manta” în 1948 (decizia MJ nr. 3138 din 19 ian. 1948 în M.Of. nr. 18 din 22 ian. 1948, partea I-a, p. 526);
7246. COVAL, Aleksei Iakovlevici – evreu basarabean, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 929);
7247. COVALCIUC, Haia Gerşhovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1796 şi 1468);
7248. COVALCIUC / KOVALCIUK, Vasili Mihailovici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Hotin)
7249. COZLOVSCHI, Nata Karlovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 473);
7250. CRÂMSCHI, Adelia (n. 1912, Bălţi) – funcţionară (Principatele Unite nr. 2); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7251. CREMER, Frantz Ivanovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 8);
7252. CRICUNEŢ, Seiva (n. 1908, Chişinău) – croitoreasă (Minotaur nr. 48); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7253. CRISCOSCHI (Popa Tatu nr. 14); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
522
7254. CRIŞNER / KR(E)ISCHNER, Bartolomeu (n. 1914, Bihor) – blănar (Cameliei nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7255. CSAZAR, Ana (n. 1907, Sălaj) – casnică (Liniştei nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7256. CSAZAR, Ştefan (n. 1899, Bihor) – mecanic (Liniştei nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7257. CROITOR, Veniamin Samoilovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 799);
7258. CRUH, Carol – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2302, doc. 15 şi nr. 2303, doc. 5);
7259. (?) CRUPAN, David (Cruparu) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3659);
7260. (?) CSISER, Nicolae – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 19);
7261. CUNEA, Polia Zalmanovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 485);
7262. CUŞNER (Cuşnir), Aleksei – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 26);
7263. KUSNIR (Cuşnir), Haia Eftimovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7264. CUŞNIR, Mindlia Iakovlevna – basarabeancă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 799);
7265. CUŞNIR, Moisei – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 487);
7266. KUSNIR (Cuşnir), Semion Aronovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7267. CUŞNIR, Semion Ilici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1290)); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Hotin)
7268. CZEILER, Martin (n. 1911, Bihor) ((C)ZELLER?, n.n.) – (Frunzei nr. 31); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7269. (?) CZUPOR, Andrei – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863; M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565););
7270. DAISZ (WEISZ?, n.n.), Antoaneta – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7271. DALEOR, Malca (n. 1909, Soroca) – dentistă (Meşter Manole nr. 19); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7272. (?) DASCĂLU, Paul – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7273. DAVID, Elias – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7274. DAVID, Francisc (n. 1903, Derna Sus) – strungar (I.G. Duca, Băneasa); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7275. DAVID, Lazăr – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
523
7276. DAVID, Roza – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946; M.Of. nr. 136 din 12 iunie 1941, partea I-a, p. 3317);
7277. DAVID, Sara Abramovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2281);
7278. DAVIDOVICI, Gherş – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu, întrucât încercase să treacă ilegal în U.R.S.S. (M.Of. nr. 72 din 25 martie 1942, partea I-a, p. 2200);
7279. DAVIDOVICI, Lubov – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7280. DAVIDENCO, Vladimir – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7281. DAVIDOVICI, Nusem (n. 1918, Bacău) – în 1941 student în Bucureşti, pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; în acelaşi an prezent şi pe listele celor cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7282. DAVIDOVICI, Solomon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7283. DAVIDOVICI, Ţili – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7284. DAVIDOVICI, Zisu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7285. DAVIDOVICI, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1830, doc. 1);
7286. DAVIDSOHN, Jeni – croitoreasă (Plut. Tudor Ion nr. 7); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7287. DEAUR, Dimitri – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7288. DECKER, Aleksandr Leopoldovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1102);
7289. DEMETER, Francisc (n. 1909, Trei Scaune) – croitor (Sf. Gheorghe Nou nr. 4); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1775); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7290. DEMETER, Ludovic – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; prezent şi pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu în 1941 (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7291. DERENBANDINER, Şeiva (n. 1917, Hotin) – croitoreasă (Aurora 52); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Derandiner Seivas”);
7292. DERJI, Moise zis “Mişu” (n. 1908) (n. DERZSI) – tipograf (Popa Farcaş nr. 44); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1227); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7293. DERJI, Leibil Nahmanovici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi);
7294. DERKAUTAN, Aizik – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7295. DJIGOLA, Leonte (n. 1906, Soroca) – lucrător; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; în acelaşi an pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3659);
7296. DEUTSCH, Alexandru – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7297. DEUTSCH, Frieda – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2313, doc. 4);
524
7298. DEUTSCH, Gherş (n. 1911, Orhei) – textilist (Compănici nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Daici”);
7299. DEUTSCH, Ghitlea Slemovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei) (unde este eronat ortografiată “Daici”);
7300. DEUTSCH, Suzana – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 413);
7301. DIAMANT, Iosif Izraelevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 2);
7302. DICHLER / DIKLER, Ester Volfovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1241); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)
7303. DINER, Eti (Etea) Iakovlevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1225); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău); după preluarea controlului de către sovietici la sfârşitul lui Iunie 1940, întocmea, alături de Carol Steinberg şi dr. Dorevici “listele de executări” (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171);
7304. DIZINGOF, Naum Haimovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7305. DLUGACI, Bernard(o) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7306. DMITRIEVA, Seifa/Şeiva Iosifovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7307. DOGTENDORF, I. Niculae – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2374);
7308. DOKTOROVICI, Anna (Enea) – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7309. DOKTOROVICI, Matus – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7310. DOLEAR, Malea Ihilovna – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7311. DOZOFAN, Peretz – condamnat la 10 ani şi 6 luni închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 iunie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
(?) DRĂGHICI, Domocoş (n. 1898, Târnava Mică) – fierar (Ştirbei Vodă nr. 82); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7312. DRESDENER, Heinerich (Griviţei nr. 150); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7313. DRICHETER, Estera (n. 1904, Tighina) – Broscăriei nr. 2; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7314. DUBOŞARSCHI, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 839);
7315. DUBOŞARSCHI, B.S. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 421);
7316. DUBOŞARSCHI, Leia Meerovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 3);
7317. DORFMAN, Feiga – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1228);
7318. DORFMAN, Mişa – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 2);
525
7319. DRASCOVSCHI, Leon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7320. DROTZKY, Solomon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7321. DUKMAN, Abuş – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
7322. DULBERGER, Liza (n. MARCUSOHN) – soţia mai cunoscutului viitor colonel de Securitate Mişu Dulgheru (căs. 1938); ilegalistă, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
DUMBRAVĂ, Anatolii – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7323. DUNĂREANU, Mico (Feri) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 256);
7324. DVOIRITZ, Aron Matveevici – de fapt DVOIRIN, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1688);
7325. ECKERMAN, Jac – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 881);
7326. ECKERMAN, Jan – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2236);
7327. ECKSTEIN, B; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (ortografiat “Cştein”);
7328. E(C)KSTEIN, Francisc – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (v. M.Of. nr. 83 din 7 apr. 1941, partea I-a, p. 1862);
7329. ECKSTEIN, Wilhelm – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
7330. EDELSTEIN, Levy (1919, Bîrlad) (Aleea Lessel nr. 11); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7331. EICHERT, Ion – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 25);
7332. EIDELSON, Ioan Mendeleevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 2006);
7333. EILBERT, R. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 2);
7334. EISENBERG, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1843); posibilă identitate cu “EISEMBERG, Simion” (n. 1908, Chişinău) – tipograf (B.27 Parcul Rahova), aflat în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; în sept. 1942 era deţinut în penitenciarul Caransebeş pentru activităţi comuniste, urmând a fi eliberat la 7 dec. 1942;
7335. EISENBERG, Diana – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7336. EISENBERGER, Eduard – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 2477);
7337. EISENSTEIN, Elie – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7338. EIZIC, Solomon – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7339. EISIG, Sigle – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
526
7340. ELIC, Abraham (Arztman) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1782);
7341. ELBERT, I.I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 305);
7342. ELBERT, Rozalia (n. 1902, Lăpuşna) – casnică (Parfumului nr. 7); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7343. ELEMBAGEN (Ellenbogen?, n.n.), Isidor – condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Mărgineni, pedeapsa expirând la 4 august 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7344. ELISEI, Haim Bercovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 761);
7345. ELSON, Izia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1071);
7346. EMANUIL, Moritz (topică posibil inversată, n.n.) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1783);
7347. ENBERG, Ian – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 121);
7348. ENCEL, Martin (n. 1895, Irisu, Bihor) – tinichigiu (Olteniţa nr. 72); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7349. ENCEL, Mauriciu (n. 1898), mecanic din Ziliş, jud. Bihor; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; [n.n. delegat la Congresul al V-lea PCdR de la Gorikovo, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1857, doc. 34)]
7350. ENCEL, P.L. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1389);
7351. ENGEL / ENCEL, Geza (n. 1904, Bihor) – şofer (V. Lascar nr. 47) (Encel?); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7352. ENGLENDER, F. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 399);
7353. EPSTEIN, Hari; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7354. EPSTEIN, Lev Isidorovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1695, doc. 12);
7355. EPSTEIN, Paula – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 2335, doc. 6);
7356. EPSTEIN, Paula Elevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 2335, doc. 24);
7357. ERDEI, V. Iosif (n. 1912, Bihor) (probabil Erdely, n.n.) – strungar (Brătianu nr. 24) (Erdely?); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7358. ERLICH, Amalia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1335);
7359. ERLI(S)CH, Gavrilă (n. 1913, Timişoara) – lăcătuş (Văcăreşti nr. 136) (Erlich); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7360. ERLICH, Mark Semionovici – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 25);
7361. ERNSTER, Samoil – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
527
7362. ERSEC, Ghiula – Cluj (Nicolae Tei nr. 24); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7363. ESKENAZI, Eduard – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7364. ETLIŞ, Frima Şmulevna (n. 1904, Tighina) – farmacistă (Aleea Cornelia nr. 26); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 15); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7365. EZERNITSCHI, Fir – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 6);
7366. FAERMAN, A.V. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 1051);
7367. FAIBIŞ, Solomon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7368. FAIFMAN, Motel Şoilovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1917);
7369. FAL(L)ERSTEIN, Raia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1258); probabil FAIERSTEIN / FEIERSTEIN, Raia – prezentă în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
7370. FALIK, Adolf – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7371. FALIK, Şulim – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7372. FALIK, Osias – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7373. FALIK, Abraham – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7374. FARKAŞ, Abra(ha)m – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 3);
7375. FARKAŞ, Tiberiu – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7376. FARLADANSCHI, Gherş – probabil fratele lui Iacob Farladanschi (v. supra); condamnat la 10 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Mărgineni, pedeapsa expirând la 11 iunie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7377. FARLADANSCHI, Mihai Grigorevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1341);
7378. FAŢER, George – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 2);
7379. (?) FAUR, B – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 14);
7380. (?) FAUR, George – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 2);
7381. FAVERMAN, S.I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 301);
7382. FĂINARU, S.T. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 19);
7383. FĂINARU, Izu – condamnat la 8 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
528
Caransebeş, pedeapsa expirând la 10 ian. 1949 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); după unele surse transferat ulterior în lagărul de muncă de la Vapniarka;
7384. FĂLTICEANU, Gheorghe – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1421);
7385. FAERBER, Wilhelm – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7386. FEDER, Emil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2262, doc. 1); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7387. FEDER, Eva – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2636);
7388. FEDER, Fri(e)da – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7389. FEHIDI, Iosif – condamnat la 5 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 5 august 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil eliberat după 23 august 1944;
7390. FEIERSTIN / FAERSTEIN, David Rafailovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1915);
7391. FEIERSTEIN, Maier – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7392. FAIERSTEIN / FEIERSTEIN, Iancu Aronovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7393. FEIEŞ, Iuliu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2577);
7394. FEIGEL, Gustav – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 1);
7395. FEINER, Kurt Ernstovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2039);
7396. FEINSTEIN, Simca – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 2);
7397. FELD, Herbert – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7398. FELDER, Sofia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 119);
7399. FELDMAN, Eugeniu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2316, doc. 9);
7400. FELDMAN, Isac – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7401. FELDMAN, Moja Khunova – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1052);
7402. FELDMAN, Riva Isakovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
7403. FELDMAN, Şulim – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1053);
7404. FELDSTEIN, Isac – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7405. FEL(L)ER, Solman (n. 1915), avocat; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
529
7406. FEL(L)ERMAN, Dumitrian – avocat; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7407. FENSTER, Apolo (n. 1893, Roman) – comerciant (Bd. Bibescu Vodă nr. 3); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7408. FERNAGI, Samuel (var. “Fonargi”, “Fornagi”) – în 1940 domiciliat în Galaţi, str. Egalităţii nr. 11,, apoi stabilit în Bucureşti, pe str. Izvor n.r 63; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranaţă; urmărea trecerea în Basarabia ocupată de sovietici (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 177); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7409. FESTO, Petre (n. 1918, Caraş) – funcţionar (Burebista nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7410. FESTO, Wilhem (n. 1913, Severin) – croitor (Sf. Apostoli nr. 69); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7411. FEUERSTEIN / FOERNSTEIN, Sabin (n. 1903, Mărculeşti) – student (Sf. Ion Nou nr. 35); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7412. FILDERMAN, Willi (?!) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2212);
7413. FILTERSTEIN, Abram – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1046);
7414. FINCHEL / FINKEL, Buma – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2272);
7415. FINCHEL / FINKEL, David Manusovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2168, doc. 4);
7416. FICNHEL / FINKEL, Evghenia Manusevna (a.k.a. Vais Anna) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2168, doc. 1); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
7417. FINCHEL / FINKEL, Ester Borisovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2168, doc. 2);
7418. FINCHEL / FINKEL, Feiga (n. 1916, Ismail) – lucrătoare (Oiţelor nr. 12); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7419. FINCHEL / FINKEL, Ita Henrikovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2173);
7420. FINCHEL / FINKEL, Manus Iankelevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2168, doc. 3);
7421. FINCHEL / FINKEL, Şaia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 860);
7422. FINCHEL / FINKEL, Şan – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 576);
7423. FINCHELMAN / FINKELMAN, Mordco Şmilovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1813);
7424. FINCHELSTEIN / FINKELSTEIN, Albert – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 1);
7425. FINCHELSTEIN / FINKELSTEIN, Ana – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7426. FINCHELSTEIN / FINKELSTEIN, Mişa – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2316, doc. 10);
530
7427. FINKELSTEIN, Moise (n. 1894, Bacău) – voiajor (Uranus nr. 93), în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; în acelaşi an pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7428. FIŞBACH, Pincas – condamnat la 5 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ian. 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil eliberat după 23 august 1944;
7429. FISCHER, F.B. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 899);
7430. FISCHER, Haia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2261, doc. 1);
7431. FISCHER, Lia Borisovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 898);
7432. FISCHER, Maria (n. KAHANA) (n. 17.III.1901) – ilegalistă cu stagiu recunoscut din 1933 (dosar F/56 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 156);
7433. FISCHER, M. Marcu “Ernest” – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200); posibilă identitate cu “Marcus Fişer”, prezent în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565; M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
7434. FISCHER, Moritz v- cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 267);
7435. FISCHER, Roza (n. 1916, Rădăuţi) – funcţionară (Vaselor nr. 42), în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1423);
7436. FISCHER, Salo – născut la Teodoreşti, absolvent de liceu la Suceava, la jumătatea anilor ’30 student la Facultatea de medicină a Universităţii Germane din Praga, unde se afla pe lista unor studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă 2011: 582);
7437. FISCHER, Sifra – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1517);
7438. FISCHER, Simon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7439. FISCHGOLD, Maia Lvovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 405);
7440. FISCHMAN, Cocs – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7441. FISCHMAN, Estera (Davidovna) (n. 1913, Orhei) – lucrătoare (Episcop Radu nr. 26); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2021); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7442. FISCHMAN, Melic – condamnat la 5 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 iunie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil eliberat după 23 august 1944;
7443. FIŞMAN (Fischman), Rahil Davidovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
531
7444. FISCHMAN, Riva – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 193);
7445. FITMAN, Sofia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 4);
7446. FLEISCH / FLEŞ, A. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 530);
7447. FLEISCH, Ioan Sfigel (Blănari nr. 9) – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Fleaş”);
7448. FLEISCHLER, Grinşpun – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 907);
7449. FLEISCHMAN Iţic (alias Semenov) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 302);
7450. FLEXER, Michel – avocat evreu din Soroca, îl împuşcă pe comisarul Murafa imediat după pătrunderea trupelor sovietice în oraş în 1940 (Arhiva M.Ap.N. fd 948, secţia 2, dosar nr. 941, ff. 217-26, apud Duţu & Botoran I 2003: 154, v. şi pp. 158, 164; Buzatu 1995: 33);
7451. FLORESCU, Jan Mihailovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 685);
7452. FOCŞANER, Otto Andrei – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
7453. (?) FODOR, Ştefan (n. 1906, Câmpulung Muscel) – tîmplar (Colentina nr. 193); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7454. FONBOL; Tereza – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7455. FORIŞ, Ludovic – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7456. FRANCESCU, Eja – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2144);
7457. FRANK, Debora Davidovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 204);
7458. FRANK, Elhuna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 813);
7459. FRANTZISCOVICI, Petru – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 923);
7460. FREIFELD, Adalbert – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 13);
7461. FREN(C)KEL, Moise – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7462. FRENKEL, Rubin Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7463. FRENŢER, Gheorghe (n. 1904, Făurei, Brăila) – cizmar (Bl. Carol nr. 64); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7464. FREUD / FREND, Demostene (n. 1913 Cernăuţi) – student (Moşilor nr. 78); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7465. FRIED, Abram – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7466. FRIED, Dora (n. 1912 Miercurea Ciuc) – croitoreasă (Delea Veche nr. 5); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7467. FRIED, Elanca (n. 1915, Miercurea Ciuc) – dentistă (Delea Veche nr. 5); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
532
7468. FRIED, Emanoil (n. 1914, Mureş) – funcţionar (Nicopol nr. 17); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7469. FRIEDER / FREIDER, Eugen (n. 1913, Cluj) – tâmplar (Doamnei nr. 3); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7470. FRIEDJUNG, Liva Tauba – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 578);
7471. FRIEDMAN, A. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 222);
7472. FRIEDMAN, Brana – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1044);
7473. FRIEDMAN, Dvoira – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
7474. FRIEDMAN, Ester Mendelevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 935);
7475. FRIEDMAN, M.B. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 303);
7476. FRIEDMAN, Maximilian – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2308, doc. 20);
7477. FRIEDMAN, Moise – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7478. FRIEDSOHN, Boris Iakobovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2047);
7479. FRIMMERMAN, Haia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 261);
7480. FRIMTIS, Robert Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1512);
7481. FRISCHMAN, Edmund – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7482. FRITZMAN, Mordco Şmulevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2361, doc. 12);
7483. FRUCHTER, Nicolae – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7484. FRUCHTMAN, Fani – soţia mai cunoscutului ofiţer Isac Aronovici Fruchtman, alias Vasile Frunză (v. supra); la rândul ei ilegalistă, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1257, doc. 2);
7485. FRUCHTMAN, Izu – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău);
7486. FRUCHTMAN, Mark – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1951);
7487. FUCHS, Andrei – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 628);
7488. FUCHS, Iosif Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 774);
7489. FUX, Naftul Abramovici (Fuchs) – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7490. FUCHS, Şendel / Şendlea (n. 910, Tighina)- cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 635); în 1941 croitoreasă în Bucureşti
533
(str. Vitan nr. 77), aflată pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Fuş Sandlea”);
7491. FUNK, Stefania – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2342, doc. 2);
7492. FU(H)RMAN, Abram – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 579);
7493. FUSMAN, Mozas – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7494. FÜRER, Abraham (n. 1907, Suceava) – dentist (Lînărici nr. 96); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
(?) GABDZEA, Feodosii – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7495. GADIAK, Anton Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1497); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
7496. GAISINER – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 392);
7497. GAISINER, Abram Lazarevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2059);
7498. GAISINSCHI, Maria Vladimirovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 871, doc. 2);
7499. GALZON, Petru (probabil GALSOHN; n.n.) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1747);
7500. GAMBURT, Raşela (n. 1919, Tighina) – profesoară (Victoriei nr. 2); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7501. GARBER, Sioma Ovsi Iankelevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7502. GARTENSTEIN, Sara – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1748);
7503. (?) GAZZI, Leonid – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7504. GEBOVETER, Riva Simonovna – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău);
7505. GEIGER, Artur Irevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1496); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
7506. GEIGER, Lidia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1487);
7507. GELLER, Liuba – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 835);
7508. GELLERSTEIN, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1167); probabilă identitate cu “GELSTEIN”, inclus în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7509. GELLES, Liudmilla Mihailovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1312);
7510. GENOSCHY, Adalbert – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7511. GERBOVETSER, Riva Şimonovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1219);
534
7512. GERŞTEIN, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 394);
7513. GERŞTEIN, Haim – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 884);
7514. GHELMAN / HELLMAN, Ivte Itkovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7515. GHELMAN / HELLMAN, Riva Haskova – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7516. GHILMAN / HELLMAN, Froim Moiseevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
7517. GHELMAN-VAITRAUB, Fanea Pinkrovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7518. GHENAD, Samoilă – condamnat la 4 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 2 dec. 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7519. GHERENBURG Roza – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău):
7520. GHERMA(N), Canel Ilie (n. 1905, Botoşani) pictor (Raion 53); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7521. GHERSTEIN, Haim Şrulevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
7522. GHERSENZON, Sulea Moiseevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7523. GERŞ, Dafa Davidovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7524. GHERŞIN, Aizic (n. 1916, Iaşi) – funcţionar (Elena Doamna nr. 47 – P. Carp nr. 12); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7525. (G)HERŞONSKAIA, Etea Iosifovna – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău) cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1627);
7526. GHEŞNIŢCHI, Natalia Lukianovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 663);
7527. GHEŞOVICI, Leon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7528. GHEZBERG, Iosif – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 591);
7529. GHEZBERG, Rivka (fiica lui Leib) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 10);
7530. GHIFESMAN, M. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1571);
7531. GHINSBERG, Leizer – gardian public la poliţia din Soroca, “conducătorul acţiunii teroriste locale” în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171);
7532. GHINZBURG, Lipa Tudicovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7533. GHITHARŢ, Manea (n. 1906, Chişinău) – ţesătoare (G-l Moşoiu nr. 94, Bucureşti Noi); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7534. GHITMAN, Segall (n. 1916, Hotin) – ţesător (Log. Tăutu nr. 19); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
535
7535. GIKEL / HICKEL, Rudolf – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2028);
7536. G(H)IT(T)EL, Leon A. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 218 şi 266);
7537. GHIŢIŞ Rahil Şrulovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 8);
7538. GIJORFAS, Victor (n. 1908, Ungaria) – gravor (Artei nr. 14); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7539. GILMAN, Froim Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2034);
7540. GILMAN, Iosif Solomonovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1955);
7541. GINSBERG, Iosif – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7542. GINZBURG, Ilia (fiul lui Grigore) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 678);
7543. GIPS / GUFS, Leon (n. 1896, Polonia) – blănar (Moşilor 284) – probabil fratele mai cunoscutului Leiba Leonid GIPS, v. supra; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7544. GIULZBERG / HULTZBERG, Mendel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 410);
7545. GLANZMAN, Iosif – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7546. GLARANSCH, Luis – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7547. GLAUBACH, ? – primarul oraşului Cernăuţi în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171);
7548. GLICKSTERN, Ada – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1273);
7549. GLINBERG, Moise “Mihail” Grigorevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2031); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7550. GLUHOVSKI, Petr – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7551. GLUECKMAN / GLIKMAN, Gitlea – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău);
7552. GLUECKMAN / GLIKMAN, Isac – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
7553. GLUEKMAN / GLIKMAN, Haim – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
7554. GOLD, Emma – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2203);
7555. GOLDBERG, Iosif Davidovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
7556. GOLDBERG, M. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2242);
7557. GOLDBERG, Nicolae – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
536
7558. GOLDEMBERG, Eliad – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliou obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
7559. GOLDENBERG, Abram – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1407); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca);
7560. GOLDENBERG, Aron – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1985)
7561. GOLDENBERG, Fima – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2153);
7562. GOLDENBERG, G. (Saşa) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 803);
7563. GOLDENBERG, Gavrilă – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 18; v. şi “dosare adiţionale”, p. 5);
7564. GOLDENBERG, Haim – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 6);
7565. GOLDENBERG, Herman – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
7566. GOLDENBERG / GOLDEMBERG, Izi (n. 1925, Bucureşti) – frizer (Griviţei nr. 318); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7567. GOLDENSTEIN, Aizic – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1762);
7568. GOLDENSTEIN, Haim – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1761);
7569. GOLDENSTEIN, Iosif – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2279, doc. 4);
7570. GOLDENSTEIN, Malka – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 9);
7571. GOLDFARB, Abram Isaakovici – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1221)
7572. GOLDFARB, Zeilik Borisovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1220); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău);
7573. GOLDIN, Iacob – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2152);
7574. GOLDIŞ, Abram Isaakovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7575. GOLDMACHER, Samuil Khunovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2092);
7576. GOLDMAN, Bela (n. 1903, Bălţi) – farmacistă (Dristorului nr. 96); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1659); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi)
7577. GOLDMAN, Isaak Pavlovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7578. GOLDMAN, I.V. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1159);
537
7579. GOLDMAN, Polina Pavlovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7580. GOLDNĂR, Carol Ştefan (Popa Petre nr. 42) (Goldner); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7581. GOLDNER Moise (n. 1916, Cet. Albă), tâmplar (Agricultori); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7582. GOLDŞLAGER (GOLDSCHLÄGER), Felix (n. 1912, Câmpulung Moldovenesc) – funcţionar, în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7583. GOLDSTEIN, Angel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1347);
7584. GOLDSTEIN, Boris Iosifovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 398);
7585. GOLDSTEIN, David şi Adela (n. ROSENGAFT) – în 1940 cereau să li se permită plecarea în Basarabia sovietică; arestaţi în iulie 1942, după unele surse asasinaţi la Berezovka în sept. 1942;
7586. GOLDSTEIN, Dori – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 227);
7587. GOLDSTEIN, Ghizela – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1690);
7588. GOLDSTEIN, Iakov Smulevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7589. GOLDSTEIN, Iosif (n. 1906, Bălţi) – (Bradului nr. 27); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; probabil GOLDSTEIN, Iosif Pinkusovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1615); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
7590. GOLDSTEIN, Iţic (n. 1910, Bârlad) – funcţionar (Dudeşti nr. 96); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7591. GOLDSTEIN, Iţic Ştrul (n. 1904, Iaşi) – contabil (Aurora nr. 50); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7592. GOLDSTEIN, Karl Bernardovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1431);
7593. GOLDSTEIN, Liza (Leo) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7594. GOLDSTEIN, Mali (n. 1908, Lăpuşna) – croitoreasă (Bradului nr. 27); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7595. GOLDSTEIN, Mauriciu (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7596. GOLDSTEIN, Mendel – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7597. GOLDSTEIN, Moritz – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7598. GOLDSTEIN, Paul Alterovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2174);
7599. GOLDSTEIN, Pavel Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2089);
7600. GOLDSTEIN, Senta (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7601. GOLDSTEIN, Simon Froimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 640);
538
7602. GOLDSTEIN, Şeiva (n. 1902, Orhei) – casnică; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7603. GOLDSTEIN, Ş. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1548);
7604. GOLDSTEIN, Wanda Fedorovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 801);
7605. GOLDSTERN, Sismon – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7606. GOLDŞNIG, Samuil (GOLDSCHMIED?, n.n.) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 540);
7607. GOLIK, Ivan Andronovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7608. GOLOGORSKI, David – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7609. GOLOVATII, Ivan – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7610. GOMENIUC, Ivan Eliseevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7611. GORESNIK, Itik Meerovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7612. GOTT, Elias – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 3);
7613. GOTTFRIED, Ianchel (Iasha, Saşa) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1764);
7614. GOTTLIEB, Lili – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7615. GORENBUCH, Hana – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1924);
7616. GOVODI, Iosif (n. KALMAN) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 959);
7617. (?) GRASNOLEVSCHI, Pavel – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
(?) GREKOV, Stepan Danilovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
7618. GRELMAN, Iuliu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1143, doc. 8);
7619. GRIMBERG, Lazăr – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7620. GRIMBERG, Simon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132; M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
7621. GRIMBERG, Raşela – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7622. GRIVOKOPATEL, Haim Iosifovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7623. GROBMAN, Gerş – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1327);
7624. GROBMAN, Mordco Leibovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1459);
7625. GROPPER, U. Evelina (n. 1913, Tg Neamţ) – servitoare (Moşilor nr. 95), în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Groper Lina”); în acelaşi an pe
539
listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7626. GROS, Herman – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7627. GROSS, I.F. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 211);
7628. GROSS, Iosif (n. 1911 Cluj) – tipograf (Foişor nr. 93); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7629. GROSS, Ignat S. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1683, doc. 9);
7630. GROSS, Leon (n. 1872, Roman) – desenator (Vitan nr. 81); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7631. GROSS, Mauriţiu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1766);
7632. GROSSMAN, Asia Pavlovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 951);
7633. GROSSMAN, Clara “Anostina” (n. 18.VI. Cernăuţi) – în 1936 între studenţii evrei de origine română de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând activităţi comuniste; revenită în ţară, în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660; Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
7634. GROSZ, Gheorghe (n. 1913, Hunedoara) – student (Poliţiei nr. 5); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7635. GROSZ, Wilhelm (n. 1915, Sibiu) – student (Poliţiei nr. 5); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7636. GRUBER, Bernard – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1767);
7637. GRUBERGER, Mihail (n. 18.I.1910 Brăila) – în 1936 între studenţii evrei de origine română de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 7);
7638. GRUMAN, Gr. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 535);
7639. GRUMAN, Moisei Grigorevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 850);
7640. GRUMAN / GRUENMAN, Nusem (n. 1903, Chişinău) – lăcătuş (Poet Cerna nr. 27); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7641. GRUMBERG / GRUENBERG, David (n. 1915, C. Vodă) – student (Văcăreşti nr. 96); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7642. GRUMBERG / GRUENBERG, Estera (n. 1914, Chişinău) – casnică (aleea Cornelia nr. 8; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7643. GRUENBERG, Hava (n. 1893, Tighina) – profesoară (Dianei nr. 2); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7644. GRUMBERG, Iosif (n. Bacău) – avocat; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
540
7645. GRUMBERG, Iţic “Jaques” – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7646. GRUZIN, Aleksandr – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7647. GRÜM, Alexandru [Grün?] – condamnat la 7 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 7 decembrie 1947 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil eliberat la 23 august 1944;
7648. GRUEN, Efrem Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 5);
7649. GRUEN, Vasile – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1677, doc. 18);
7650. GRÜNBEIN / GRUMBEIN – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7651. GRINBERG, Fira Izrailevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1218); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7652. GRÜNBERG, Haim Iosifovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1993);
7653. GRÜNBERG, Ida Şrulovna (n. 1911, Chişinău) – studentă (Aleea Cornelia nr. 29) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1006); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7654. GRÜNBERG / GRINBERG, Ida Izrailevna – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
7655. GRÜNBERG, Izrail – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1485);
7656. GRÜNBERG, Lazăr – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1436); posibilă identitate cu GRUMBERG, Leizer (n. 1911, Chişinău); [în alte documente Grimberg; lăcătuş mecanic, fusese condamnat în procesul de la Craiova, în 1936]; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7657. GRÜNBERG, Mişa Davidovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1818); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7658. GRÜNBERG, Paul – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1768);
7659. GRÜNBERG, Ruhlea Iserovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 20);
7660. GRÜNBERG, Sara Iosifovna (SCHEINDL) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1504);
7661. GRÜNBERG, Sigmund – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
7662. GRÜNBERG, Ţeţilia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1990);
7663. GRÜNBERG, Ţirlia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 5);
7664. GUTZBERG, Moise – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7665. GRÜNBLATT, Iţic – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 241);
541
7666. GRÜNBLATT, Lia Abramovna- cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 298);
7667. GRÜNBLATT, Osia Izrailovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 404);
7668. GRÜNFELD, Mauriciu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1769);
7669. GRUÜNGLAS, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1222);
7670. GRÜNMAN, Iakov – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1357);
7671. GRINMAN, Isaak Iosifovici – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1505);
7672. GRÜNSPAN, I.A. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1605);
7673. GRÜNSPAN, Petru Markovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 297);
7674. GRÜNSPAN, Uşer – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1765);
7675. GUDIS, Leo Şulimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1217); probabilă identitate cu “GUDIS, Lev Smulevici” din tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
7676. GUGENHEIM – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7677. GUNKO, Ioan Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 748);
7678. GUNKOV, Ivan Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 715);
7679. GUREVSCHI, Mişa (Migel) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1771);
7680. GUROV, Vera Kh. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 409);
7681. GURTOVOI, Luka Mironovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 741);
7682. GUŞEVA, Lidia Nesterovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 2311, doc. 9);
7683. GUSMAN, Ilza Ioanovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7684. GUTMAN, Paul (n. 1902, Bihor) – administrator (Scheiu de Jos nr. 21); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
(?) GUTU, Pavel – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
(?) GUTUL, Constantin – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7685. GUVENIVICI, Roza (n. 1924, Soroca) – casnică (Dudeşti nr. 245); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7686. GYLIKA, Moisei Andreevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 747);
7687. HA(B)OT, Niusin Ghersovicii – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
542
7688. HAHAM, Fira – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 1179);
7689. HAHAM, Haim – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 1179, doc. 1);
7690. HAHAM, Şulem – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 1179, doc. 2);
7691. HAIFEŢ / HEIFETZ, Pinea Haimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 411);
7692. HAIKIM, Idel Gherskovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7693. HAIMOVICI, Avram – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
7694. HAIMOVICI, Isak Izefovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 462);
7695. HAIMOVICI, Naftuli (n. 1913, Botoşani) – avocat (Măcelari nr. 25) [inclus şi în Solomovici 2001I: 195]; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7696. HAIMSOHN, Leon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7697. HAIMSCHI, Izrail – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2261, doc. 3);
7698. HAITEL / HEITEL, Jan; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7699. HAIUT(Z) / HOIUT, Iosif – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7700. HALER, Solo Gold; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7701. HALIAP, Samuil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 629);
7702. HALPERIN / GALPERIN – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 801);
7703. HALPERIN / GALPERIN, Z.G. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 393);
7704. HALPERN, Beniamin – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7705. HALTENWAGNER, Richard – fratele lui “Lenin” Lazăr; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7706. HALTER, Isidor – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7707. HANCHE, Bernhardt – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7708. (?) HANDIU, Solomon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7709. HANDELMAN; Gerş – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1325);
7710. HARAK, Polea Zelmovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7711. HARALAMB, Buhor (probabil Baruh / Burăh, n.n.) – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca);
7712. HARKOVEI (Harkover?), Afanasii – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
543
7713. HARKOVER, I.I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 580);
7714. HARMI, Eva Iankelevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1639); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7715. HARNŞTEIN, Samoilă – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7716. HARTMAN, Solo – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1557);
7717. HASCAL, Frenkel (n. 1902, Maramureş) – funcţionar (B. 7 Parc. Negroponte); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7718. HAŞ, Teodor – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2372);
7719. HATMAN, Isac (n. 1901, Chişinău) – inginer (Popa Nan nr. 108); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7720. HAUSER, Edviga Margareta – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2580);
7721. HÂNCU, Teodor – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7722. HÄNDEL, Bernhardt – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7723. HÄNDEL; Georg – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1980);
7724. HÄNDEL, H.S. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 1164);
7725. HAET, David Georgevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 1524);
7726. HECHT, Andrei – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7727. HECHT, Filip – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1753);
7728. HECHT, Frantz Frantzevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2243);
7729. HECHT, Salo Frantzevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1756);
7730. HEER, Sofia (n. 1912, Dorohoi); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7731. HEIFERMAN, Solo – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7732. HEIGEL – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 953);
7733. HEINRICH, Alexandru – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2387);
7734. HERMAN, Ernst Gerşonovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1903);
7735. HERMAN, Lazăr – medic; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
544
7736. HERMAN, Max (n. 1897, Galaţi) – funcţionar (Profetului nr. 8); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7737. HERRENBURG, Roza – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1617);
7738. HERŞ, Iancu (n. Iaşi) – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; în acelaşi an pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7739. HERŞCOVICI, Eugen (fiul lui Zeidel) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1454);
7740. HERŞCOVICI, Fischel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 238);
7741. HERŞCOVICI, Haim (n. 1907, Bacău) – voijor (Mămulari nr. 22); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7742. HERŞCOVICI, Kasril – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1570, doc. 1);
7743. HERŞCOVICI, Jenea (căs. Georgescu) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1570, doc. 2); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Ismail);
7744. HERŞCOVICI; O.I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1992);
7745. HERŞCOVICI, Solomon (n. 1920, Storojineţ) – fermier (Dudeşti nr. 33); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7746. HERŞCOVICI, Silea – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Ismail);
7747. HERŞCOVICI, Şmila Zeidelevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 939);
7748. HERŞCOVICI, Sima (Nicu) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1223);
7749. HERŞCOVICI-ANGELEVICI, Vitia Angelevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1483);
7750. HERŞCU, Calman Marcu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7751. HERTZ, Andrei (n. 1914, Someş) – chelner (Justiţei nr. 31); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7752. HERTZ, Arnold (str. Bateriilor); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7753. HERTZ, Ester Zelmanovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2287, doc. 2); probabilă identitate cu HERZ, Estera (n. 1905, Chişinău) – casnică (Cazărmei nr. 63); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7754. HERTZ, Mark Naftulovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2287, doc. 1);
7755. HERTZBERG, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 802);
7756. HERŢBERG, Amika – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1829); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7757. HERTZBERG, Haim – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
545
7758. HERTZER, Pavel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1143, doc. 9);
7759. HETRIC, Eduard (n. 1892, Timiş) – tapiţer (Crăsnaru nr. 36); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7760. HIRSCH, Edmond – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1760);
7761. HIRSCH, Hermann – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1759);
7762. HIRSCH, Ignaţ – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 7);
7763. HIRSCH, Iosif – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1758);
7764. HIRSCHMAN, Azrail Haimovici (alias HERMAN) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1757);
7765. HIRSCHMAN, Şrul Beirelovici (Herman) – fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1651); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7766. HIRTZIG, Aleksei Ivanovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1393);
7767. HITZIG, ? – ajutor de primar la Cernăuţi în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171); posibilă identitate cu omonimul cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 3);
7768. HLIAŢCHI, Frieda (n. 1909, Chişinău) (Dudeşti nr. 39); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7769. HOFFMAN, Mordko Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1393); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău);
7770. HOFFNER, Virgil – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
7771. HOLICEK, Nelli – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 9276);
7772. (?) HOLZINGER, Frantz (n. 1914, Timiş) – cizmar (Griviţei nr. 232); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7773. HOPPE, Gustav – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 239, doc. 1);
7774. HOPPE, Iozef – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 239, doc. 2);
7775. HOREVICI, ? – în 1940 domiciliat în Galaţi, str. Pas Mercur, comunist care urmărea trecerea în Basarabia ocupată de sovietici (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 177);
7776. (?) HORNIC, A. – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7777. HOROVITZ, Adolf zis “Avram Rahmil” – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3661);
7778. HOROVITZ, Efraim – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7779. HOROVITZ, Iosef – comunist; în aprilie 1941 i se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (v. M.Of. nr. 83 din 7 apr. 1941, partea I-a, p. 1862);
546
7780. HOROVITZ, Mali (n. 1914, Storojineţ), textilistă (Carol nr. 13) – în 1941 pe lista comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2342, doc. 3);
7781. HORSCH / HIRSCH, Camilo Adolfovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2289);
7782. HOEFFNER, Alfons – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7783. HUMEL, Sanda – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1695, doc. 10);
7784. HUNA, Abram – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 2);
7785. HUNA, Froim – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 13);
7786. HUTNICKER, Liza (alias Deutsch Ana, Gorskaia E.) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1593);
7787. IACOB, Constantin – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 19);
7788. IACOB, Solomon (n. 1911, Iaşi) – ţesător (Olteni nr. 41); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7789. IACUBOVICI, Bela – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 265);
7790. IACUBOVICI, Jak – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7791. IAMPOLSKI, “Buka” Burih Davidovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1464); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi)
7792. IAMPOLSCHI, Leon – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 18);
7793. IAMPOLSCHI; Tuva – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 18);
7794. IANCHELEVICI, Haim (n. 1914, Chilia) – comerciant (Nouă Horia nr. 20); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7795. IANCU, Iancu – medic; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; [n.n. posibil Ionel Iancu, de formaţie dentist, viitor profesor de socialism ştiinţific la Universitatea Bucureşti în anii ’70-’80; în acelaşi an pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598)]
7796. IANCU, Menahem, zis Iancovici (n. 1921, Vaslui) – (Văcăreşti nr. 117); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7797. IANCU, M. Aron (Pr. Trinităţii (i) 10); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7798. IANKELEVICI, Iankel Ancelevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1803);
7799. IARUGA, Isaak Abramovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
7800. IAŞINSKI, Vasilii Ivanovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7801. IHILOVICI, Maier Marcel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1231); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
547
7802. ILCIUC, Tilda; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7803. ILKEVICI, Ioan Nikitici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 903, doc. 2);
7804. INGHIŞERŞ, Aron – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7805. INGHIŞERŞ, Piţa – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7806. IONA, Moise(i) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 3);
7807. IOSIF, Marcu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
7808. IPEN, Felix Wilhelmovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2020);
7809. ISAC, Beneş – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7810. ISAC, Elias – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
7811. ISAC, Fany – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
7812. ISAC, Otav – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7813. ISAR, Ovidiu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7814. (?) ISĂCEANU, Vasile – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7815. (?) ISĂCESCU, Petre, zis Ionescu (n. 1900, Covurlui) (A. Vîrtojanu nr. 7) [n.n. cumnatul lui Gheorghiu-Dej (?)];în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7816. IZRAELSON – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1096);
7817. IŢ(I)COVICI; Marco – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1645);
7818. IŢIC BUIUM, Sara (Baum) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6597);
7819. IŢIC, Pincu – condamnat la 8 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 10 ianuarie 1949 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil eliberat la 23 august 1944;
7820. IUTCOVICI, Mer Haim (n. 1906, Orhei) – vopsitor – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564); în acelaşi an pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7821. JESELSOHN, Haim – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7822. JOK, Anton Fantzevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1457);
548
7823. JOZSA, Bela – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1158);
7824. JUKOVSKII, Boris Iosifovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7825. JURGRAU, Bernard – născut şi absolvent de liceu la Câmpulung(-Moldovenesc), la jumătatea anilor ’30 student la Şcoala Industrială de textile de Stat din Brno, unde se afla pe lista unor studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă 2011: 582); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 12);
7826. JUSTER, Sebastian – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 15);
7827. JURIST, Solomon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
7828. KAHAN, G.A. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 661);
7829. KAHAN, Heinz – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 449);
7830. KAHANA, Iulia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1122);
7831. KAHANA, Sofia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 16);
7832. KAHANE, Adolf – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7833. KAHANE, Bernard – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7834. KALNER, Elias (n. 1914, Rădăuţi) – ţesătoare (Popa Nan nr. 168); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7835. KAHANE, Mareş (n. 1901, Iaşi) – medic (Alba Iulia nr. 30); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7836. KAMIL, Henry – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7837. KAIN, Eugen Pavel – condamnat la 3 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 9 decembrie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7838. KALMAN, Solomon – condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Mărgineni, pedeapsa expirând la 29 august 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
7839. KAN, Iszo – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
7840. KAPLAN, Mioka – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7841. KAPLAN, Avoris – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca):
7842. KARPIS, Ivan – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7843. (?) KASELNIK, Ivan Ivanovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
7844. KATZ, Adolf Iosifovici, alias “Dolciu” (n. Botoşani), avocat – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1269); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7845. KATZ, Bernard – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 176);
549
7846. KATZ, Boba (n. 1911, Soroca) – ţesătoare (Micşunele nr. 24); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7847. KATZ, Carol (n. 1912, Lugoj) – funcţionar (Crăsnaru nr. 15); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7848. KATZ, David (n. 24.XI.1911 Milice) – în 1936 între studenţii evrei de origine română de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
7849. KATZ, Elisabeta Samoilovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2284);
7850. KATZ, Martin “Atila” (n. 20.XII.1910 Cernăuţi) – în 1936 între studenţii evrei de origine română de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2078; “dosare adiţionale”, p. 4);
7851. KATZ, Marcus (n. Storojineţ) (Văcăreşti nr. 18); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7852. KATZ, Matias – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1908; “dosare adiţionale”, p. 4);
7853. KATZ, Nicolae Abramovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1913);
7854. KAŢ (Katz), Oscar Gerş-Berovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7855. KATZ, Raia – arestată în ian. 1942 în Basarabia pentru că, potrivit organelor de anchetă, îşi “exprimase în public ura contra armatei române” şi deţinea ilegal “muniţie şi efecte militare” (apud M. Carp 1947: 218);
7856. KATZ, Sidi (n. 1914, S. Mare) Văcăreşti 136; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7857. KATZ, Richard (n. Storojineţ) – funcţionar (Norilor (sau Moşilor) nr. 88); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7858. KATZ, Vera – arestată în ian. 1942 în Basarabia pentru că, potrivit organelor de anchetă, îşi “exprimase în public ura contra armatei române” şi deţinea ilegal “muniţie şi efecte militare” (apud M. Carp 1947: 218);
7859. KATZ – student; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7860. KATZENBOGEN, Leon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7861. KATZENSTEIN – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1631, doc. 19);
7862. KAUFMAN, Abram – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2074);
7863. KAUFMAN, Emanoil (2.VI.1892, Sălaj – 31.I.1981), lăcătuş (Ion Ţăranu nr. 18) – alias “Mihali”, fusese condamnat în procesul de la Craiova, în 1936 (dosar K/31 Colecţia “ilegalişti decedaţi”); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă şi pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941, partea I-a, p. 3494); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7864. KAUFMAN, Fanea Isidorovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
550
7865. KAUFMAN / KOFMAN, Fanea – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender);
7866. KOFMAN / KAUFMAN, Feiga (n. 1906, Tighina) (Rondă nr. 38) (Kaufman); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7867. KAUFMAN, Iakov – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2072);
7868. KAUFMAN, Ioan (fiul lui Andrei) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 720);
7869. KAUFMAN, Israel (n. 1907, Brăila) – voiajor (Agricultori, 126); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7870. KAUFMAN, Levi Leonovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1581);
7871. KAUFMAN, Moisei – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 4);
7872. KAUFMAN, Rebeca (n. MARCUS) (n. 1915, Galaţi) – casnică (Romană nr. 71) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660 şi totodată pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7873. KAUFMAN, Samuil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 158);
7874. KAUFMAN Selman / Zalman Osipovici, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 479); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7875. KAUFMAN, Wolf Linovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 212);
7876. KAUFMAN, S. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1555);
7877. KAUFMAN, Şurica (n. 1912, Dolj) – casnică (Văcăreşti, 126)¸ în 1941;
7878. KÄFERSCHMIDT, Iacob (n. 1907, Storojineţ) – chelner (Cezar Bolliac nr. 17); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7879. KELLER, Dumitru – în conducerea comitetului judeţean de partid Chişinău (menţionat în autobiografia de la Securitate a lui Alexandru Nicolschi, apud Solomovici 2001II: 47);
7880. KELMENCIUK, Zinovii Ivanovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7881. KELMER, Elias – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1939); în tabelul 4 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (unde este ortografiat eronat “Telmer”);
7882. KEMELMAHER, Bliuma Naumovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1623); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău);
7883. KERESZTES, Iulia (Zoe Grand nr. 29) – probabil Gyula, n.n. – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7884. KERESZTES, Bela (Zoe Grand nr. 29) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7885. KESSELMANN, Jana – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1115);
551
7886. KEVILEVIN, Ihil Moskovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7887. KIGEL, Elie (n. 1912, Chişinău) – tipograf (Splaiul Unirii nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7888. KIGEL, Manea – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2261, doc. 2);
7889. KIGEL, Meer – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 308);
7890. KIGEL, Meera Benţionovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1114);
7891. KIGEL, Nahman – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 332);
7892. KIGEL, Sara – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 846);
7893. KILIMNIK, Regina Kopilevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1906);
7894. KIRMAYER, Adolf (1914 Cernăuţi – 1996 Ashdod, Israel) – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863); probabil fratele viitorului avocat Ionel Kirmaier;
7895. KIRMAYER, Severin – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 3);
7896. KISELEVA, Şeiva Zisovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1429); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7897. KISLINGER, Samy – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7898. KISLOVSKAIA, Livsha – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 465);
7899. KISHLER, Pavel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2187);
7900. KLAR, Simon Isidorovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1486);
7901. KLEIMAN, Bronca – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 17);
7902. KLEIMAN, Moise Isaakovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi);
7903. KLEIMAN, Moisei Solomonovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 467); în tabelul 4 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940;
7904. KLEIN, Adolf – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 9);
7905. KLEIN, Gerş – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 8);
7906. KLEIN, Iancu (n. 1901, Bârlad) – avocat (P. Bordea nr. 16); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7907. KLEIN, Marcu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 2);
552
7908. KLEIN, Maximilian – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
7909. KLEIN, Mihail (n. Arad) – desenator; ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7910. KLEIN, Petru – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2302, doc. 20)
7911. KLEIN, Ştrul (n. 1902, Covurlui) – comerciant (Foişor nr. 104); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7912. KLEITMAN, Lev – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1116);
7913. KLIER, Herman (fiul lui Osias) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1994);
7914. KLIMOV, Ivan Ivanovici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7915. KLINGER, Etel Haimovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 412);
7916. KLINGER, O.G. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2376, doc. 3);
7917. KNAIBEL, Samoilă – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941, partea I-a, p. 3494);
7918. KOHANOVSCHI, Leib Mihailovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 481);
7919. KOHN, Luiza – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946; M.Of. nr. 136 din 12 iunie 1941, partea I-a, p. 3317);
7920. KOHN, Natan – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
(?) KOLESNIK, Afanasii Ivanovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7921. KOLKER, Baruh – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca);
7922. KOLKER, Moisei Mihailovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1944); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
7923. KOLOKOLNIKOV, Evgheni – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7924. KOLPAKCI, Iakov Aronovici – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
7925. KOMINGER, Israel (n. 1904, Bucureşti) – funcţionar (Cărămidari nr. 19); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7926. KORACH, Carol – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941, partea I-a, p. 3494);
7927. KORACH, Ladislau – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941, partea I-a, p. 3494);
7928. KORAH, Mauriciu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200; M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
7929. KORDEBANOVSKI, Frantz Iosifovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca);
553
7930. KOROLI, Boris Iakovlevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7931. KOROŢKOV, Iuri Aleksandrovici – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
7932. KOTLEAR, Lev – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi);
7933. KOTLEAR, Mendeii Iankelevici (probabil Kot(t)lar, n.n.) în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7934. KOTLEAR ,Smerl Itkovici (probabil Kot(t)lar, n.n.) în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7935. KOTLER, Hanakii Iankelevici (probabil Kot(t)lar, n.n.); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7936. KOTLIAROV, Boris Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1946, doc. 1);
7937. KOTLIAROV, Filip Filipovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 478);
7938. KOTLIAROVA-BRONSTEIN, Ţ.G. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1946, doc. 2);
7939. KOTOVSKAIA, Sima Iakovlevna (căs. BUBIS) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1393, vezi şi “dosare adiţionale”);
7940. KOTTIG / COTTIG, Ghenea / Jenea (n. 1907, Chişinău) – muncitoare (Log. Tăutu nr. 33); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7941. KOVACS/COVACI, Domenico (n. 1911, Odorhei) – croitor (Lemencea nr. 28); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7942. KOVACS/COVACI, Rozalia (Belvedere nr. 25); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
(?) KOVTUNENKO, Ivan – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7943. KOZMAN, Timku – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
(?) Kravtov, Ivan
7944. KOENIG, Friedrich (fiul lui Wilhelm) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2077);
7945. KOENIG, Salia Şmilevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1998, doc. 2);
7946. KOENIG, Tonia Hermanovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1]998, doc. 1);
7947. KRACOVER, Iosef (Krakower? Krakauer?, n.n.) – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7948. KRAFT, Arnold – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598)
7949. KRAHTMANIKOV, Alexandru – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
7950. KRAM, Şura – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
7951. KRAMER, Mişu (n. 1912, Iaşi) (Foişor nr. 93); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7952. KRAN(T)ZDORF, Ella – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7953. KRAN(T)ZDORF, Saul – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
554
7954. KRASNOPOLSKI, Monea Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1612); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)
7955. KRASNOV, Iakob Iţicovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1823);
7956. KRATZMAN, Raia – în 1940 dactilografă la biroul de presă „Luvru” din Bucureşti, reprezentantul pentru România al publicaţiilor sovietice, originară din cetatea Albă, în 1940 urmărea trecerea în Basarabia sovietică (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 177) – posibilă identitate cu Raia Vidraşcu [v. supra]?
7957. KRAUZE, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1336);
7958. KREINDLER, Janeta (n. 1912, Bucovina) (Gh. Chiţu nr. 1) [n.n. Janeta Kreindler]; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (ortografiat “Creindler”);
7959. KREISLER, Naftalii – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1500);
7960. KREISLER, Naftalii Userovici; în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 8);
7961. KREMER, Iosif – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
7962. KREMER, Şmil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1481);
7963. KREMER, Rebeca – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
7964. KRENG, M. Samuel CRÂNG, Samuel (n. 1909, Turda) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 9); în 1941 comerciant în Bucureşti (Rahovei nr. 20), aflat pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “Crâng Samuel”);
7965. KRENTZER, Arnold (Crentzer?) – condamnat la 6 ani închisoare pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 13 martie 1947 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
7966. KRI(E)GER, Ianik – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
7967. KRIEGER, Samuel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 911);
7968. KRISTIN / CHRISTIN, Adolf Ivanovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 4);
7969. KRIVOI, Şulim Abramovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1367);
7970. KRIVORUK, Haia Peisakhovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 30);
7971. KRIVORUK, Haia Gerşovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2342, doc. 19);
7972. KRUPNIK, Lev Şmulevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 483);
7973. KUNINSKA, Helena – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
555
7974. KUNTZ, Jac – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2302, doc. 14);
7975. KUPCIK / CUPCIC, Gherş Leib (n. 1907, Imail) – avocat (Bl. Mărăşeşti nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7976. KUPERMAN, Isaak Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1660); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău);
7977. KURTZ, Berl – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 4);
7978. KURTZMAN, Mozes Abramovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1495); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
7979. KUZNEŢOV, Mihail Bercovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 791);
7980. LANDA, Tema – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 865);
7981. LANDAU, Abram Berlovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1816);
7982. LANDMAN, Hermine – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
7983. LANG, Marţel Karlovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1804);
7984. LANGER, Solomon – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 1);
7985. LAPSCHER, Moise (n. 1915, Bălţi) – frizer (N. Traian nr. 72); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7986. LAZAROVICI, Gheorghe – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1963);
7987. LAZAROVICI, Iancu (n. 1906, Bucureşti) – croitor (Măcelari nr. 19); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
7988. LAZĂR, David – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2532);
7989. LAZĂR, Frima Izrailevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1413);
7990. LAZĂR, Izabela Iosiifovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
7991. LAZĂR, Rudolf – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2105);
7992. LEAH, Ivan Zaharovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
7993. LEAHOVSKI, Mihail – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
7994. LEBEDEV, Isaak Ignatevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 7);
7995. LEBENZON, Lazăr (probabil LEBENSOHN, sau LOEBELSOHN) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2069);
7996. LEFTER, Roza Avseevna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
556
7997. LEHR, Betea Iosifovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1675);
7998. LEIB, Isaak – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 247);
7999. LEIB, Ioan Ianoş – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8000. LEIB, Nahman (Noiman Leibovici) – coincidenţă nominală sau identitate cu Nahman A. Leib (zis “Nathan Leibovici”) – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); membru de partid, cu referat de cercetare la fd. C.C. al P.C.R., secţia Cancelarie – dosare anexe, nr. inv. 3293, anexa la dosarul nr. 103/1956;decorat prin Decretul nr. 157 din 4 mai 1971 cu ordinul “Steaua R.S.R.” cls. a III-a;
8001. LEIB-ARM, Augusta – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1910);
8002. LEIBA, Osie – condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ianuarie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între comuniştii elivberaţi la 23 august 1944;
8003. LEIBNER, Bernat – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8004. LEIBOVICI, Alfons Solomonovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1907);
8005. LEIBOVICI, Artur – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8006. LEIBOVICI, Aurel Ionescu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 24);
8007. LEIBOVICI, Carol – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8008. LEIBOVICI, Clara – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
8009. LEIBOVICI, David – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 1);
8010. LEIBOVICI, Estera – în aprilie 1941 pe lista c omuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
8011. LEIBOVICI, Ezra (n. Iaşi); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8012. LEIBOVICI, Fani – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1987);
8013. LEIBOVICI, Hava (n. 1904, Tighina) – croitoreasă (Moşilor nr. 21); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8014. LEIBOVICI, Ionel – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8015. LEIBOVICI, Iosif – condamnat la 2 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Mărgineni, pedeapsa expirând la 29 nov. 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8016. LEIBOVICI, Irn – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1087);
557
8017. LEIBOVICI, Leibu (zis “Herşcu”) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8018. LEIBOVICI, Mauriciu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8019. LEIBOVICI, Me(i)er – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946; M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8020. LEIBOVICI, O. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1631, doc. 17); probabil LEIBOVICI, Oisie (n. 1907, Iaşi) – cizmar, în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8021. LEIBOVICI, Roza “Rozica” – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 3);
8022. LEIBOVICI, Sigmund (Victor) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1594);
8023. LEIBOVICI, Samuil Iţicovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1631, doc. 15);
8024. LEIBOVICI, Ştrul (n. 1918, Chişinău) – ţesător (Aurora nr. 36); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; probabil LEIBOVICI, Ştrul Abramovici din tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
8025. LEI(N)WAND, M.N. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1682, doc. 1);
8026. LEI(W)AND, G. Kh. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1682, doc. 2);
8027. LEISTER, Paul – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 4);
8028. LEIZEROVICI; Zalman – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8029. LEMPERT, Fischel Solomonovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.2032);
8030. LENER, Frima Iakovlevna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8031. (?) LENGHEL, Adalbert Bela – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8032. LEONARD, Sebastian Solomonovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.2098);
8033. LEONEN, Marsel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1583);
8034. LERNER, Inda Faivişevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1378);
8035. LERNER, Ita Tuva (n. 1906, Hotin) – avocată (Victoriei nr. 2); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; [în 1940 internată în lagărul de muncă obligatorie de la Miercurea Ciuc, v. A.N.I.C., fond D.G.P., dosar 104/1940, ff. 10/11; în 1941 prezentă pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); soţia lui Athanase Joja, apoi a lui Alfons Nachtigal, Petre Pandrea ortografiindu-i numele “Tuna Lermer”]
8036. LERNER, Leica Secăreanu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1282);
8037. LERNER, Lona Idelovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
558
8038. LERNER, Mina (n. Hotin) – medic (Legislator nr. 5a); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8039. LERNER, Nizet – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1533);
8040. LERNER, Opsip Kipelovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8041. LERNER, Venea Markovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8042. LEVAI, Iosif – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2068);
8043. LEVAI, Lajos (Ludovic) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2436);
8044. LE(V)COVIC(I), Francisc (n.1905, Ungaria) – croitor; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8045. LEVI / LAVI, WILHELM (n. 1892, Arad) – mozaicar (Crişului nr. 8); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8046. LEVIN, Jakob Mihailovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 659);
8047. LEVIN, Jan – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2267);
8048. LEVIN, Moise (n. Moisă Idăl Leib) (n. 7 martie 1899 Buhuşi) – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (v. M.Of. nr. 83 din 7 apr. 1941, partea I-a, p. 1862; M.Of. nr. 160 din 18 iulie 1945, partea I-a, p. 6142; M.Of. nr. 261 din 14 nov. 1945, partea I-a, p. 9978);
8049. LEVINA-FILIPESCU, Riva Davidovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 4);
8050. LEV(I)NER, Brana (n. 1895, Hotin) – soră caritate (C. Bălcescu nr. 22); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8051. LEVINSCHI, Adam – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 8);
8052. LEVY, Beno – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1900, doc. 4);
8053. LEVY, Eugen – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8054. LEVY, Gessa – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 19);
8055. LEVY, Leonid – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 637);
8056. LICVORNIC, Menaşe – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8057. LIEBLICH, Haim (n. 1909, Soroca) – croitor; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă (intrarea “LIPLIŞ”),
8058. LIFSCHITZ, Haim – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1654);
8059. LIFSCHITZ, Isaak Efimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1425); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău);
8060. LIFSCHITZ, S. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 5);
559
8061. LIFSCHITZ-BUTKOVA, Taube – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 11);
8062. LILLIN; Magdalena – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1143, doc. 10);
8063. LIMON, Ştrul Iţic Leibovici – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1506);
8064. LINKS, Wilhelm – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 136 din 12 iunie 1941, partea I-a, p. 3316);
8065. LIPCAS / LIPKES, Noe – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 6);
8066. LIPES, Rivca – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1631, doc. 14);
8067. LITMAN, Nathan – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8068. LORBE(E)R, Z. Marius – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8069. LOŞAC, Iacob Froimovici (n. 1913, Orhei )- în 1941 funcţionar (Călăraşi nr. 187), aflat pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1519, doc. 2);
8070. LOŞAC, Matrena Pavlovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1519, doc. 3);
8071. LOSNER, Alexandru Karlovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2084);
8072. LOSNER, Isaak Moisevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1519, doc. 1);
8073. LÖBEL, Marcu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8074. LÖBEL, Sali (n. 1912, Cernăuţi) – croitoreasă (V. Branişte nr. 1); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8075. LÖRENZ, Alexandru (n. 1910, Bucureşti) – electrician (Bd. Ghica Tei nr. 9); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8076. LÖWENSTEIN, Emma (căs. Radoshovetskaia-Schendl) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2271; “dosare adiţionale”, p. 4);
8077. LÖVINGER, David (n. 1913, Ciuc) – textilist – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1674); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8078. LOZNEANU, David – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 20); probabil fratele lui Bercu Lozneanu, v. supra;
8079. LUPESCU, L. Aizic – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8080. LUNEVSCHI, Iulius Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1817);
8081. LUNEVSCHI, Şica – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 867);
8082. LUNGOR, Iakov Spiridonovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 689);
560
8083. LUNGU, Ezra Abraovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1268, doc. 8);
8084. LUNGU, Suzi – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 18);
8085. LUPAN, Andrei Pavlovici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1636);
8086. LUPESCU, Valentin (n. 1906, Germania) – funcţionar (Parfumului nr. 39); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8087. (?) LUPŞA, Ernest – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 207);
8088. LUSTGORDEI – probabil Mihai Lustgarten, cu dosar în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1086); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8089. LUŢCHER – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 819);
8090. LUTSCH – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 497);
8091. LUŢENCO, Moisei Davidovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 877);
8092. MAAS, Fred – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 13);
8093. MACLER / MAKLER, Cearna (Ceaca) Isaakovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1463); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8094. MADOVICI – învăţător; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8095. MADRIC, Blanca Her (n. 1880, Rădăuţi) – casnică (G. Assan nr. 3); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă
8096. MADRIC, Titus (n. 1908, Cernăuţi) – cizmar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8097. MADRIC, Victor (n. 1904, Brăila) – cizmar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8098. MAER, E. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2124);
8099. MAER, I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2314, doc. 17);
8100. MAGAZINIK, Riva – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8101. MAGAZINIK, Gherş Leibovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8102. MAGKOVSKI, Vasilii Onufrievici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
8103. MAHLER, Cherş/Gerş; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8104. MAHLIS, Leon – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 290);
8105. MAIBERG, Dina Matusovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 888);
8106. MAIER, Aizic – condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul
561
Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ianuarie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între comuniştii elivberaţi la 23 august 1944;
8107. MAIER, Iosif Febusovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1400);
8108. MAIER, Marcu (n. 1914, Bacău) – ţesător (Gl. Leca nr. 145); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8109. MAIER, Meita Kiselevna (Mania) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1793);
8110. MAIKOVSKAIA, Elena – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2197);
8111. MAKOGON, Sonea – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8112. MALCIK, Riva Favelevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1662); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)
8113. MALER, Manea K. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1236);
8114. MALERP, Maria Kisilevna – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău);
8115. MALINA, Vera – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1095);
8116. MALIS, Motel Abramovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8117. MALY, Izidor (n. 1910, Cet. Albă) (Fd. Căţelu); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8118. MANDEL, Adalbert – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, 12);
8119. MANDEL, Moise – condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 22 octombrie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
8120. MANDI, Mendel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 988);
8121. MANEVICI, Beni – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8122. MANU, Simon – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2297, doc. 18);
8123. MARAMOVICI, Adela – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8124. MARAMOVICI, Leon – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8125. MARAMOVICI, Moise – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8126. MARAMOVICI, Şura – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
562
8127. MARCOVICI, Alexandru Mihailovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 21);
8128. MARCOVICI, B. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1500);
8129. MARCOVICI, Boris Aleksandrovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 22);
8130. MARCOVICI, Mihai (l) (n. 1902, Cluj) – lăcătuş (Sirenelor nr. 80); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8131. MARCOVICI, S.I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2245);
8132. MARCOVICI, Şmil (n. 1893, Iaşi) – tîmplar [alias “Carol”, “Sami”, “Moraru”, “Schwartz Gropel”, “Ilie”, inculpat în procesul de la Craiova, din 1936]; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8133. MARCOVICI, Vitomir – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1094);
8134. MARCU, Aron (n. 1914, Bucureşti) – funcţionar (Bl. Maria nr. 35); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8135. MARCU, Bercu “Bernard” (n. 1910, Putna), coafor (Cuza Vodă nr. 44) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200 şi simultan pe cea a comuniştilor “categoria A” întocmită de Siguranţă;
8136. MARCU, Leizer – condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ianuarie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
8137. MARGULIS, Aleksandr Zakharovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 941);
8138. MARGULIUS, Mihai – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8139. (?) MARKIEVICI, Vladimir – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
8140. MARMOR, Adalbert “Buni” – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8141. MASIS, Moisei Iosifovici (n. 1907, Bălţi) – inginer (Moşilor nr. 126); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi)
8142. MAUR / MAUER, Mozes – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2200);
8143. MAYER, H. Clara (n. 1895, Polonia); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8144. MAYER, Etty (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8145. MEDILANSKI, Ilie / Ilya (Paul Karst) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1490);
8146. MEER/BEER – prefect de Cernăuţi în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171);
8147. MEER, Iacov (var. Boris Jan, Meyer Iacov, Meier Iacov) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1491);
563
8148. MEER, Leib – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1657); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
8149. MEILER, Boris Abramovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1415);
8150. MEILER, Peisah Nakhimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 456);
8151. MEISTERMAN, David – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 891, doc. 1);
8152. MELBER, Natan – condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 29 iulie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8153. MELCOV, Mihai Iosifovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 739);
8154. MELICHSOHN, Isidor – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2293);
8155. MELISEN, Ivan Nicolaevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8156. MELZER, Nathan – născut şi absolvent de liceu la Cernăuţi, la jumătatea anilor ’30 student la Facultatea de medicină a Universităţii Germane din Praga, unde se afla pe lista unor studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă 2011: 582);
8157. MENAŞCOVICI, Menaşe Vladimirovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1667);
8158. MENCHINA, Anuţa (Lusea Rabinovici) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1978);
8159. MENDELOVICI, Iancu – condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 22 august 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8160. MENDELSOHN, Iosif (transcris, probabil eronat, Meldelshon) – condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 11 ianuarie 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
8161. MENDELSOHN, Solomon (n. 1917, Tîrgovişte) (Col. Papazoglu nr. 33); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8162. MERIME, Roza Shakhovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 901);
8163. MEROVICI, Iţic – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 18);
8164. MESINGER, Iosif (n. 1914, Bucureşti) – funcţionar (Sutaşului nr. 18); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8165. MESISEN, Vladimir Mihailovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8166. MESISEN, Nikolai Grigorevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
564
8167. MISISIN, Alexander Antonovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8168. MICHEL, Rene – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 20);
8169. MICHELMAN, Jan – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 16);
8170. (?) MICULESCU, Emil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 3);
8171. MIHAI, Imre (n. 1914, Sălaj) – boiangiu (Duzilor nr. 35); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8172. MIHAILOVICI, Bela – fiica lui Aizic; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 854); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă
8173. MIHAILOVICI, Iden Leibovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2090);
8174. MIHAILOVICI, M.M. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 612);
8175. MIHAILOVICI, Simon Azikovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1695, doc. 16);
8176. MIHAILOVICI, Ştrul – student; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8177. MIHALI, Leb – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 2);
8178. (?) MIHĂILESCU, G. (Max) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1669);
8179. MILEVICI, Boris; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8180. MILLER / MUELLER, Gilda – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 609);
8181. MILMAN / MUEHLMAN, Ilie Ionovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1820);
8182. MILMAN / MUEHLMAN, Moise – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8183. MILSTEIN, Ghemiş (n. 1913) – funcţionar (Sf. Nic. Tei nr. 22); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8184. MINIUC, Haşca (1910 Lăpuşna Romană) – student; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8185. MINOR, Alexandru Iosifovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1977);
8186. MINOR, Ioif – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2305, doc. 10);
8187. MINSBORG, T.I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 207);
8188. MIRSCHI, Tuva Eu. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 147);
(?) MIRZA, Evghenia Borisovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8189. (?) MITROFAN, Sidor – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
565
8190. MOCINDCE, Vasilii Markovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8191. MOISE, Berl – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8192. MOISESCU, Şlima Haimovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1790);
8193. MOISESCU, Rahil Izrailovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2024);
8194. MOITLIS, Moisei Sumovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8195. MOLDAVSCHI, Hana Moiseevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1687);
8196. (?) MOLNAR, Frantz – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 1);
8197. MONDENACH, Bernard – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
8198. MORGENSTERN, Bernhardt – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2304, doc. 15);
8199. MORGENSTERN, Ida – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 25);
8200. MORGENSTERN, Izrail Markovici – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1188);
8201. MORGENSTERN, Lona Haimovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1791);
8202. MORGENSTERN, Niunea (maria) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1482);
8203. MORGUN, Pantelei Fedotovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8204. MOSCHEVICI, Mihail (n. 1885, Chişinău), tipograf (Moscovici); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8205. MOSCOVICI, Ana – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8206. MOSCOVICI, Elias “Ilie” – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8207. MOSCOVICI, Fani Solomoovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1510);
8208. MOSCOVICI, Heinrich – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8209. MOSCOVICI, Iakov Semenovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 616, doc. 1);
8210. MOSCOVICI, Isidor – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2305, doc. 6);
8211. MOSCOVICI, Israel (n. 1911, Vaslui) – student (Al Vlahuţă nr. 13); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8212. MOSCOVICI, Leon (n. 1922, Bacău) – funcţionar (Foişor nr. 33) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660) şi simultan pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
566
8213. MOSCOVICI, Moritz – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8214. MOSCOVICI, Paul – avocat (str. Sf. Apostoli) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8215. MOSCOV(ICI), Radian – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8216. MOSCUNOS, Nicola – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
8217. MOTLIS, Moisei Şulimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1927);
8218. MOZES, Evghenii – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
8219. MOZES, Francisc (n. 24.VI.1913 Satu Mare) – în 1936 între studenţii evrei de origine română de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
8220. MRAZ, P. Mihail (n. 1912, Oradea) – încadrator (Virginia nr. 43); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8221. MUDRIC, Mina Beniaminova – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 280);
8222. MUNDER, Lev Abramovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1611); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)
8223. MUNDER, Manea – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 821);
8224. MÜLLER, Coloman – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 230);
8225. MÜLLER, Eugen (n. 1896, Bihor) – croitor (A. Pan nr. 2) – vechi ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 221); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; condamnat la 7 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 9 iulie 1945 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
8226. MÜLLER, Margarita (n. 1896, Ungaria) – richtuitoare (A. Pan nr. 2); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2139);
8227. MÜLLER, Vladimir (fiul lui Eugen) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 610);
8228. MUSAFIA, Maer – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8229. NADLER, Bernard – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8230. NADLER, Moise (n. 1915, Vaslui) – funcţionar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8231. NADLER, Sender – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1418);
8232. NAGEL, “Armin” Isidor (n. 1920, Braşov) – dentist (M. Vodă, 71) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660); în acelaşi an pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
567
8233. NAGY, D. Max – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8234. NAGY, Ştefan (n. 1906, Bihor) – strungar (C. Bunea 18) [fusese condamnat în procesul de la Craiova, în 1936]; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8235. NASOMET, Nuhăm – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8236. NATHAN, Mihail Davidovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2279, doc. 6);
8237. NATHAN, Simon – condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 14 sept. 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); ulterior transferat la lagărul de muncă din Vapniarka, experienţă pe marginea căreia ulterior publică în Germania cartea “… auf allen Vieren werdet ihr kriechen!”: ein Zeugenbericht aus dem KZ Wapniarka (ed. 1994, Berlin: Institut Kirche und Judentum);
8238. NAUMOV, Alexei – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8239. (?) NAUMOV, N.M. (Kilimnik) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 297);
8240. NAVROŢKAIA, Anna Panteleevna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8241. NAVROŢKI, Andrei Iosifovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8242. NAVROŢKI, Piotr Filippovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8243. NAZAREVICI, Victor – inginer; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8244. NECHLER, Fischer (n. 1913, V. Dorni) – mecanic (M. Vodă nr. 51); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8245. NEMETI, Eugen (n. 1902, Oradea) – funcţionar (Sfinţilor nr. 9) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660 sub numele “Nemety Eugen”); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8246. NEUBAUER, Dora – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 18);
8247. NEUMAN, Bercu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8248. NEUMAN, Emanoil – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8249. NEUMAN, Francisc (n. 1910, Tg. Mureş) – vopsitor (Romulus nr. 22 / Griviţei nr. 88); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8250. NEUMAN, M.E. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 313, doc. 1);
8251. NEUMAN, Xenia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 313, doc. 2);
8252. NOVICOV, Isaak Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 5);
8253. NOVICOV, Zina – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 168(!));
8254. NOVOSELETCHI, David – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2305, doc. 18);
568
8255. NEDEANU, G. (n. Gherşon NUDELMAN) (n. 2 oct. 1895 Chişinău) – ilegalist, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 644) (pentru nume vezi M.Of. nr. 201 din 31 august 1946, partea I-a, p. 9584);
8256. NUSSENBLATT / NISSENBLAT, Vitea “Victoria” Naumovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1789); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău);
8257. OHMAN, F. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2262, doc. 2);
8258. OHSTAT, Ghenea – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8259. OIGENSTEIN, David Kalmanovici – probabil verişorul fraţilor Leonte Răutu şi Mihail Oişteanu (v. supra); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.2131);
8260. OLŞANEVSCHI, Şmil – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8261. OIRIG / OIRIK, Avram Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 5); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8262. ORING(H)ER-ROTENBERG, Mina – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1492);
8263. ORTENBER(G), Grigore – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8264. OX / AUCHS, Rahil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 851);
8265. OXMAN, Abram Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 507);
8266. OZ, Ştefan (n. 1911, Ungaria) – tâmplar (Iancului nr. 185); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8267. PALADIUC, E. Utca (n. 1917, Soroca) – croitoreasă (Foişor nr. 39); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8268. PALATNIC, Golda (n. 1919, Soroca) – croitoreasă (Foişor nr. 39); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8269. PAMPU, Margareta (n. 1906, Bucureşti) – casnică (Precupeţii Vechi nr. 73); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8270. PANCHEVICI, Fedor Isaakovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 961);
8271. PANCIUC, Timofei Sidorovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 11);
8272. PARTIN, Iosif Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 511);
8273. PASCAL, Iancu Solomonovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2087);
8274. PASCAR, Lev – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1521);
8275. PASTIR, Zasea Leibov – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; probabilă identitate cu PASTOR, Zisia Leibovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1239);
8276. PATS, IOzefa – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 991);
569
8277. PAUKER, Işak – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8278. PĂLĂRIA, Riva Davidovna (n. KOLKER) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1630); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi)
8279. PĂTRAŞCU, Malca (n. 1906, Ismail) – casnică (str. Drumul la Tei nr. 65); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8280. PĂTRĂŞCANU, Zahar Georgevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2376, doc. 13);
8281. PEC / PE(C)K, Samuil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 2);
8282. PEISACH, Schmuli – născut şi absolvent de liceu la Cernăuţi, la jumătatea anilor ’30 student la Facultatea de medicină a Universităţii Germane din Praga, unde se afla pe lista unor studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă 2011: 582);
8283. PELI, Arpad (n. 1911 Ciuc) – cizmar (N. Bălcescu nr. 44); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8284. PENCOVICI, Iancu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8285. (?) PERERA, Lizette – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8286. PERLMAN, Mişel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2276);
8287. PERLMUTTER, Iosif – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8288. PERLOVA – avocată; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8289. PERLZOENIG, Leon Iosif (n. 1909, Bucureşti) – cartonagiu (Dudeşti nr. 39): în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8290. PETROV, Mira Manuilovna (căs. Popescu) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1957);
8291. PINHUSOVICI, Bruchis (Kofman) Ştrul – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 223);
8292. PIZARECSKY, Alexandru – avocat evreu din Soroca, cf. unor surse îl execută pe avocatul Stănescu imediat după pătrunderea trupelor sovietice în oraş în 1940 (Arhiva M.Ap.N. fd 948, secţia 2, dosar nr. 941, ff. 53-57, apud Duţu & Botoran I 2003: 165);
8293. PLATZMAN, Gerşon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8294. PLATZMAN, Izsak – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8295. PLICH, Iosif – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1446);
8296. PODBREZNIC, Mihail Iosifovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2311, doc. 33);
8297. POGORELOVSKII, Mihail Samuilovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8298. POLGAS, Eugen – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
570
8299. POLIACI, Maria – arestată în ian. 1942 pentru că, potrivit organelor de anchetă, îşi “exprimase în public ura contra armatei române” şi deţinea ilegal “muniţie şi efecte militare” (apud M. Carp 1947: 218);
8300. POLISCIUC, Sosia Favelevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2376, doc. 10);
8301. POLITIUK, Şişma – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8302. POLOVINCIC, Solomon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 127 din 1 iunie 1941, partea I-a, p. 2983);
8303. POLTISCH, Ruvin – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2013);
8304. POPA, Vurumbrand (Costea) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 278);
8305. POPP, Zoltan Samuilovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1531);
8306. POPUSKU, Mira Mendelevna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8307. POSZISAR, Semoil (n. 1898 Braşov) – cizmar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8308. POTOSMAN, Mauriciu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8309. PRAGER, Leon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8310. PRESBAN, Lupu – condamnat la 2 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 5 februarie 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8311. PRESLER, Solo – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 4);
8312. PRES(S)MAN, Mendel Froimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 5);
8313. PRIMAC, Elka – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 7);
8314. PRINŢ, Tiberiu – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
8315. PROFIS, Abram – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 523);
8316. PROKOPET, Moisei Iosifovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
8317. PRONOZA, Evghenii Ilici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
8318. PRUSIAN, Margarita Ikhlevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 969);
8319. PUNKO, Rahil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 524);
8320. PUPCU / PUPKO, Ţili – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 525);
8321. RAAB, Urban – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
571
8322. RABENKO, Alexandr Israilevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1552); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8323. RABINOVA, F.F. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 5);
8324. RABINOVICI, ? – de profesie medic, conducătorul sovietului local din Chilia Nouă în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171, 197, 222; Buzatu 1995: 37);
8325. RABINOVICI, ? – fratele medicului, primar al oraşului Chilia Nouă după instaurarea controlului sovietic în iunie 1940 (Biblioteca Academiei Române, Arhiva Istorică, fond XXIV, dosar nr. 3377, ff. 14-19, apud Duţu & Botoran I 2003: 197);
8326. RABINOVICI, Armand – funcţionar (Al. Russo nr. 7) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8327. RABINOVICI, Baruh Zulevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1584, doc. 1);
8328. RABINOVICI, Cogan – inginer, ilegalist la Chişinău (menţionat în autobiografia de la Securitate a lui Alexandru Nicolschi, apud Solomovici 2001II: 47);
8329. RABINOVICI, Fanea Iakovlevna – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1246);
8330. RABINOVICI, Faibiş – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8331. RABINOVICI, Iacob “Iţic” – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8332. RABINOVICI, Manea (n. 1912, Tighina) – muncitoare (Filaret nr. 61); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8333. RABINOVICI, Mihail (1885, Chişinău) – tipograf, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 527); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8334. RABINOVICI, Reveca – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2224);
8335. RABINOVICI, Rebecca – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 529);
8336. RABINOVICI, Şoilo Oizerovici – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1247);
8337. RACH / RASC / RAK – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1979);
8338. RACHBUCH, Leon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8339. RACHMUTH, Hami Iosef – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863;
(?) RADNEF, Gheorghe (n. 1901 Putna) – ajustor (Mitr. Iosif nr. 24); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8340. RAEVA, Ţeţilia Iosifovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 312);
572
8341. RAFAILOVICI – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1014);
8342. RAP(P)APORT, N.Ş. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1002);
8343. RAP(P)APORT, Eli – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 15);
8344. RAPAPORT, Beeno Boris – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8345. RASCHEL, Marcu (1904, Brăila) – mecanic (D. Anghel nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8346. RATSEN, Motel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1012);
8347. RAUFERGER – avocat din Vijniţa, situat în fruntea grupului care jefuieşte perceputura locală după 28 iunie 1940 (Arhiva M.Ap.N. fd 948, secţia 2, dosar nr. 941, ff. 53-57, apud Duţu & Botoran I 2003: 168);
8348. REABOI, Andrei Anufrievici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8349. REICH, Otto – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2226);
8350. REICHMAN, Iancu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8351. REICHMAN, Marius – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8352. RE(I)CHMAN PERL, Pepi; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8353. REICHMAN, Perla (n. 1915, Cernăuţi) – croitoreasă (Traian nr. 71); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8354. REIDEL, Rahil (căs. Morgenstern) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1637); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi)
8355. REIDENBAUM, Şmil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1195); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)
8356. REIDENBAUM / REIDENBOIM, Rahil Isaakovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1461); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi)
8357. REIDER, Moisei “Mihail” Lvovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2003); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8358. REIDMAN, Iosif Şlemovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 947);
8359. REINER / RAINER, Nathan Iosifovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2044);
8360. REINER / RAINER, Pepi – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1895);
8361. REINER / RAINER, Rachela Natanovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1498); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
573
8362. REINISCH, Frida – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 856);
8363. REITER, Rudolf – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 17);
8364. REIZMAN, V.I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1011);
8365. RENY, Michel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1567);
8366. RESCH, Adalbert – croitor; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8367. RESCH, Margareta (n. 1912, Oradea) – rihtuitoare (Sanatoriul nr. 43); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8368. RESEDNIK, Dionisii Ignat – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
(?) REVENEALÎ, Serghei – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)
8369. REVICI, David – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 270);
8370. REVICI, Iakov Moiseevici – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1245);
8371. REZINGOF, Sara Haimovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8372. REZNIC, Abram – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2263);
8373. REZNIC, Haia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1857, doc. 30);
8374. REZNIC, M.F. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 10);
8375. RICHKER, T.A. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 370);
8376. RICHTER, Francisc – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1143, doc. 5);
8377. RICHTER, Mihail Haimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 8);
8378. RICHTER, Toni Aizicovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2043);
8379. RICOŞ, Moise – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8380. RIDER, Leiba Itskovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 890);
8381. RIESZMAN, Mendel – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8382. RINZEL, Janeta (n. 1915, Cernăuţi) (S. Vodă nr. 157); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8383. RIUSINSCHI, St. (n. 1915, Bucureşti) – tipograf (V. 14 Parc Rahova); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8384. (?) RIVLINA, Eva Evseevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1574);
8385. ROISMAN, G.H. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 17);
8386. ROITBERG, Volf Gerşevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1788);
574
8387. ROITMAN, Azril – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 317);
8388. ROITMAN, Berko Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1618); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bălţi) (intrarea “Voitman Berko Iakovlevici”)
8389. ROITMAN, Beti (n. 1913, Orhei) – ţesătoare (Foişor nr. 146); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8390. ROITMAN, Buzea – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1475);
8391. ROITMAN, Fanea Isaakovna – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1248);
8392. ROIZMAN, Noemi Borisovna (Roiţman) – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8393. ROITMAN, Stella (a nu se confunda cu Stela Chişinevschi) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2223);
8394. ROITMAN, Theo Lupu (n. 1920, Putna) – maestru gimnastică (Lirei nr. 15); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8395. ROJANSCHI, Abram Lvovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1005);
8396. ROLL, Valter Livovici – de fapt Roll Walter Maierovici, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1340); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8397. ROLLER – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 145);
8398. ROLŞUD, Giza Abramaovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1800);
8399. ROSENBLATT / ROZENBLAT, Moise Lipov – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8400. ROZEMBERG, Alex(andru) (n. 1912, Sălaj) (uneori ortografiat şi Rosemberg) – internat în 1940 în lagărul de muncă obligatorie de la Miercurea Ciuc, de profesie blănar (Spătarului nr. 95); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8401. ROSENBERG, Alfred – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 14 şi 19);
8402. ROZEMBERG, Iolanda (n. 1913, Sălaj) – croitoreasă (Rahovei nr. 32); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8403. ROZEMBERG, Isac (n. 1913, Storojineţ) – tipograf (Al. Vlahuţă nr. 14); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8404. ROSENBERG, Ladislau – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 12);
8405. ROZEMBERG, Margareta (n. 1902, Sălaj) – croitoreasă (Dr. Felix); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8406. ROSENBERG, Nathan Samoilovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 795);
8407. ROSEMBLUM, Enric (Popa Petre nr. 42) – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8408. ROSEMBLUM, Isac (n. 1913, S. Mare) – strungar (Sebastian nr. 26); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
575
8409. ROZENBLUM, Nicolae (n. 1915, Braşov) – tipograf (Col. Papazoglu nr. 51); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8410. ROSENBRANDT, Solomon Adolfovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2311, doc. 15);
8411. ROSENFELD, Cearna Iakovlevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2279, doc. 2);
8412. ROSENFELD, Elena (n. 1904, Oradea) – maseuză (Romană nr. 8); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8413. ROSENFELD, Eugen (n. 1906, Cluj) – croitor (Sf. Apostoli nr. 21); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8414. ROZENFELD, Ilona (n. 1904, Oradea) – funcţionară (Romană nr. 8) – de fapt Rosenberg; în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8415. ROSENFELD, Iakov Mihailovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 723);
8416. ROSENFELD, M.N. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 823);
8417. ROSENFELD, Ţilia Aizekovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 937);
8418. ROSENFELD, Pascu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8419. ROSENKRAFT, Fani – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8420. ROSENSTRAUCH, L.S. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1807);
8421. ROSENŢVERG, Burăch (Rosenzwerg?, n.n.) – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8422. ROSENZWEIG, David – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 12);
8423. ROZENVEIG, Ludovic – condamnat la 2 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 3 dec. 1942 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8424. ROSKO (Raşcu?), Rahman Davidovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
8425. ROSLER, Herman – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8426. ROSMAN, Ghinea (n. 1907 Soroca) – funcţionar (Busuioc nr. 13); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8427. ROSMAN, Lupu (n. 1909, Botoşani) – funcţionar (Busuioc nr. 13); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8428. ROSNER, Aladar – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2306, doc. 13);
8429. ROSNER, Aron – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3659);
8430. ROSNER, Manfred – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
576
8431. ROTARU, Ştefan (CLOTMAN) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 534);
8432. ROTENBERG-AUER(O) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 144);
8433. ROTH, Regina (n. 1916 Satu Mare) – ţesătoare (Aleea Suter nr. 65); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8434. ROTH, Tiberiu – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
8435. ROTHMAN, Z.U. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 444);
8436. ROTŞTEIN, Irma (n. MIKO) (n. 1914, Bucovina) – studenţă (M. Kogălniceanu nr. 8) prima soţie a lui Grigore Naum (Rotstein), apoi recăsătorită cu ilegalistul Iulian Botoş, stabilit în Franţa (v. şi Berindei, Dobrincu şi Goşu 2009: 507 n. 20)]; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8437. ROTSTEIN, Manu (n. 1911, Bălţi) – student (Sf. Ioan Nou 45); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8438. ROZEMBERG, Saul – condamnat la 5 ani şi 5 luni închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 26 mai 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8439. ROZENBERG, Eugen – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8440. ROZENBERG, Haia – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8441. ROZENBLAT, Danil – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8442. ROZENBLAT, Elosa – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8443. ROZENFELD, Alexandru – condamnat la 4 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 2 dec. 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
8444. ROZENFELD, Tiberiu – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
8445. ROZOV-ROSENBAUM, Naum Aleksandrovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1668);
8446. RUBIN, Şulim – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8447. RUBINSTEIN, Aleksander – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1361); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8448. RUBINSTEIN, Alice (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8449. RUBINSTEIN, Berta Vladimirovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8450. RUBINSTEIN, Fanea Gerşovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 728);
8451. RUBINSTEIN, Leopold – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 13);
577
8452. RUBINSTEIN, Margareta (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8453. RUBINSTEIN, Maria Hermanovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 727);
8454. RUBINSTEIN, Pascal – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1016);
8455. RUBINSTEIN, Sofia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 536);
8456. RUBŞEL, Mihil (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8457. RUCHENSTEIN, Carol – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8458. RUDIMA, Anton Gheorghevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8459. RUHVARGEL, Gherş (n. 1909, Hotin) – funcţionar (A. Vlaicu nr. 68); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8460. RUSU, Şendel Borisovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1631, doc. 11);
8461. SANDERS, Mişu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598)
8462. SCHÄCHTER, Goldine (n. 8.XI.1913 Dorohoi) – în 1936 între studenţii evrei de origine română de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
8463. SABETAY, Avram “Max” – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8464. SABIN, Andrei – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Ismail);
8465. SAICOVICI, David (n. 1889, Cernăuţi) – medic; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8466. SAJO, Elisabeta (n. 1913, Ungaria) – casnică (Regală nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8467. SAJO, Ioan (n. 1906, Bihor) – frizer (Regală nr. 4); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8468. (?) SAKARA, Evghenia Vasilevna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8469. SALAMANDER, Izu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 147);
8470. SALCANI, Anton (n. 1897, Timiş) – mecanic (Alea Tonola nr. 19); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8471. SALKIND, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 620, doc. 1);
8472. SALO, Bim Haimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1298);
8473. SALOMON; G.I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 17);
8474. SALŢMAN, Iacov Borisovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1375);
578
8475. SALŢANOVICI, Iacov Borisovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 896);
8476. SAMARSKAIA, Fira Isaakovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 1);
8477. SAMOILOV, Valentina (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8478. SAMUEL, Leon – ilegalist, deţinut la Caransebeş, după 23 august 1944 organizator al comiteului local P.C.R. din Alba Iulie (menţionat în interviul lui Andrei Văleanu, v. I. Deleanu 2011: 119);
8479. SAPARINA, Pelagheia Isakovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8480. SAPOŞNIC, Leib (n. 1907, Orhei) – frizer (Moruzi Voevod nr. 61); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8481. SAPOSNIK, Izrail Rubinovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8482. SAROGRADSKI, David Sesomov – în tabelul nr. 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca);
8483. SATOVSKAIA, Roza – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1249);
8484. SĂUCA / SAVKA, Efim Dmitrevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8485. SCHWARTZ, Natan – condamnat la 3 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 2 martie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8486. SANDULOVICI, Moritz Israilevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.541);
8487. SAVENCU, Ilarion Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1250);
8488. SCHAFIR, Meer – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 594);
8489. SCHAPIRA, Haim – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8490. SCHAPIRA, Izidor – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549); posibilă identitate cu omonimul prezent cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1812) şi încadrat în 1947 prin decret regal, pentru merite antifasciste, cu grad de sublocotenent, în Forţele Armate (M.Of. nr. 253 din 1 nov. 1947, partea I-a, p. 9763);
8491. SCHAPIRA, Maier Saul – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 15);
8492. SCHAPIRA, Maria – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946; M.Of. nr. 127 din 1 iunie 1941, partea I-a, p. 2983); posibilă identitate cu SCHAPIRA, Mora (n. 1919, Chişinău) – funcţionară (Călăraşi nr. 90); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8493. SCHAPIRA, Moise G. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.2622a, doc. 1);
8494. SCHAPIRA, Raşela (n. 1920, Piatra Neamţ) – croitoreasă (N. Traian nr. 82); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
579
8495. SCHAPIRA, Samuil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8496. SCHAUER, Sabin – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 4);
8497. SCHAUER, Sara – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 5);
8498. S(CHA)ECHTER, Adolf (n. 1896, Cernăuţi) – profesor (Romulus nr. 75); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă
8499. SCHÄCHTER, Alexandru – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8500. SCHÄCHTER, Conrad Wolf – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr.1477);
8501. SCHÄCHTER, Daniel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 14);
8502. SCHÄCHTER, Iosif – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8503. SCHÄCHTER, L.A. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2315, doc. 16);
8504. SCH(A)ECHTER, Roza Borisovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1265); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8505. S(CHA)ECHTER, Rubin (n. 1909, Storojineţ) – chelner (Dudeşti nr. 17); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8506. SCHÄFER, Vasile – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
8507. SCHÄCHTMAN / SEHTMAN, Ţalik – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1063);
8508. SCHEER, Alexandru – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8509. SCHEIN, Ernest – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1427);
8510. SCHEIN, Markus – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1426);
8511. SCHEIN, Solomon (n. 1895, Bucureşti) – croitor (C. A. Rosetti nr. 10); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8512. SCHEIN, Şulim Haimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1401);
8513. SCHEINBERG, Anna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8514. SCHEINER, Leon – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8515. SCHENKER, Mani – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 597);
8516. SCHENCHER, Berl (n. 1914, Hotin) – student (Splaiul Unirii nr. 208); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8517. SCHERER, Martin – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 20);
580
8518. SCHERKZER, Loty (n. 1903, Cernăuţi) (A. Vlaicu nr. 24); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8519. SCHERMAN, Golda Froimovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 12);
8520. SCHERMAN, Iosif – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8521. SCHERMAN, Moise Beilovici (Scherman) – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8522. SCHER(T)ZER, Francois – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 3);
8523. SCHER(T)ZER, Moise Lazarevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1493);
8524. SCHESTER, Eigi (n. 1913, Zeleneşti, Odorhei) – vopsitor (M. Bravu nr. 133); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8525. SCHLEIZER, Zizel (n. 1911, Lăpuşna) – croitoreasă (M. Bravu nr. 60); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8526. SCHNEIDER, Leo – născut la Vicov, absolvent de liceu la Suceava, la jumătatea anilor ’30 student la Şcoala Superioară Tehnică Germană din Brno, unde se afla pe lista unor studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă 2011: 582);
8527. SCHIEBER, Abraham zis “Siber” – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 127 din 1 iunie 1941, partea I-a, p. 2983);
8528. SCHILDKRO(E)T, V.I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1941);
8529. SCHILDKRO(E)T, Bela Lvovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2342, doc. 17);
8530. SCHINKER, Galia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2342, doc. 17);
8531. SCHINTZES, Abram Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 488);
8532. SCHLACHTMAN / ŞLEACHTMAN – medic; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8533. SCHLOMIUK, Reia Aronovna (Shlomiuk?) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1499); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
8534. SCHMELTZER, Similim – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8535. SCHMIDT, K.K. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8536. SCHMIDT, Iosif; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8537. SCHMIDT, Rudolf ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8538. SCHMUCKER/ ŞMUCHER, Baruch (n. 1915, Soroca) – textilist (Viilor nr. 62); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8539. SCHMUCKLER, Ana – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 364, doc. 25);
8540. SCHMUCKLER, Baruh – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1268, doc. 17);
581
8541. ŞMUKLER, Leib Borisovici (Schmuckler?) – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8542. SCHNAP(P), Eli – comerciant (Calea Moşilor nr. 314); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8543. SCHNAPP, Max – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1484);
8544. SCHNECKER MENDELOVICI, E. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1377);
8545. SCHNEIDER, Grişa – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2008);
8546. SCHNEIDER, Mariana (n. 1909, Hotin) – moaşă (A. 37 Parc. Zamfirescu); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8547. SCHNEIDER, Samuil Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 655);
8548. SCHNEIDERMAN; Henri – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 17);
8549. SCHNEIDMAN, Misie (n. 1909, Soroca), croitor (Văcăreşti 103); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8550. SCHNEER, Jenia Leibovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1912); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei) (intrarea “Şnir Ghenea Livovna”);
8551. SCHNELL, E. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 299);
8552. SCHNUESS, Berta Lazarevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2376, doc. 11);
8553. SCHOR, Beti Abramovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1187);
8554. SCHOR, Hava Ikhilevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1520);
8555. SCHOR, Lev Ilici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1658);
8556. SCHOR, Lola – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
8557. SCHOR, Paul – născut şi absolvent de liceu la Cernăuţi, la jumătatea anilor ’30 student la Şcoala Superioară Tehnică Cehă din Brno, unde se afla pe lista unor studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă 2011: 582);
8558. SCHÖN, Avram (Dudeşti nr. 15); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8559. SCHÖN, Ernest (n. 1913, Bihor) – tâmplar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; (fusese condamnat în procesul de la Craiova, din 1936; în 1942 se afla deţinut la penitenciarul Mărgineni, ispăşind o pedeapsă de 10 ani; probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944);
8560. SCHÖN, Hari (n. 1911, Hunedoara) (V. Ciocârlan nr. 5); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
582
8561. SCHÖNBLUM, Artur Jean – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8562. SCHÖNBLUM, Hugo – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8563. SCHÖFFEL, Haia (n. 1918, Tighina), croitoreasă (Văcăreşti nr. 77);; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8564. SCHPANIER, L. IA. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 601);
8565. Schreiber-Crişan – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 141);
8566. SCHREIBMAN, Riva – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8567. SCHREIBMAN, Ţipa – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 264);
8568. SCHTROCH, Mendel Leibovici (probabil STORCH, n.n.) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 18);
8569. SCHULER; Martin – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8570. SCHULMAN / ŞULMAN, Eli (n. 1915, Soroca) – funcţionar (Sf. Ioan Nou nr. 45) (SCHULMAN); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8571. SCHULMAN, Efroim Borisovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2005, doc. 1);
8572. SCHULMAN, Ester – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1342, doc. 2);
8573. SCHUSTER, Alfred – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8574. SCHUSTER / ŞUSTER, Bluma (n. 1909, Telemeşti, Orhei) – lucrătoare (Filantropia nr. 150); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; [probabil aceeaşi persoană cu B. Şuster, din conducerea comitetului judeţean de partid Chişinău (menţionată în autobiografia de la Securitate a lui Alexandru Nicolschi, apud Solomovici 2001 II: 47), respectiv Brana Şuster/Suşter, indicată ca născută în 1909 la Chişinău, ilegalistă, fostă deţinută la Dumbrăveni în Arhiva I.S.I.S.P. (fototeca cu nr. inventar 3231]
8575. SCHUSTER, Dora Idelevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1366, doc. 2);
8576. SCHUSTER, Einig – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1342, doc. 1);
8577. SCHUSTER, Sebastian – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2307, doc. 15);
8578. SCHUT, Iakov Isaakovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 617);
8579. SCHUT, Lev Isaakovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 641);
8580. SCHUT, Riva – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1066);
8581. SCHUTSBERGER, Olga (n. 1908, Oradea) – rihtuitoare (Fiscului nr. 84) (Schutzberger?); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8582. SCHUTZBEGER, (în document “Şutzsbergher”), Magdalena (n. 1916, Bihor) – muncitor (V. Bălescu nr. 34); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
583
8583. SCHWARTZ, Adolf – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200; M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8584. SCHWARTZ, Anghel “Aurel” – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8585. SCHWARTZ, Aron – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8586. SCHWARTZ, Haim Aronovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2291);
8587. SCHWARTZ, Iosif Alexandrovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 401);
8588. SCHWARTZ, Jica – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 286);
8589. SCHWARTZKOPF, Adolf Gerşovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1483);
8590. SCHWARTZMAN, Haim – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1665);
8591. SCHWARTZMAN, Hana (n. 1908, Chişinău) – casnică (Col. Popazoglu nr. 51); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8592. SCHWARTZMAN, Mendel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1398);
8593. SCHWARTZMAN / SVARTMAN (Schwartzman) – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8594. SCHWARTZSTEIN, E.Ş. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 595);
8595. SCHWEID, Leib – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 14);
8596. SCHWEIGER (în document “ŞWEIGER”), Zlota (n. 1916, Buhuşi) – ţesătoare (Blănari nr. 9); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8597. SCHWENICIKAR, Z.B. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1017);
8598. SCHWETLAR, Ian – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2307, doc. 2);
8599. SCHWETZ / ŞVEŢ, Dmitrii Mihailovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8600. SCHWETSKAIA, – soţia lui Şveţ Ovsei (v. supra); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1261);
8601. SCHWETZ, Petru Iosifovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1363);
8602. SCHWITSCHEI HAHAM, Riva – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2319, doc. 16);
8603. SCORŢARU, Avram – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8604. SCVORŢOV, Mihail Iakovlevici – soţul Elvirei Gaisinschi (v. supra); prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 871, doc. 1);
8605. SEGAL, Aron – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
584
8606. SEGAL, Gerş – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2127);
8607. SEGAL, Gitman (Monia) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1474);
8608. SEGAL, Mateas – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3661);
8609. SEGAL, Moritz – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1566);
8610. SEGAL, N.M. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 13);
8611. SEGAL, Nachman (n. 1910, Hârlău) (Negoiu nr. 28); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8612. SEGAL, Nuhăm “Nathan” – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678); internat în lagărul de muncă disciplinară de la Miercurea Ciuc (A.N.I.C., fd. D.G.P., dosar nr. 104/1940, ff. 10.-11)]
8613. SEGALL, Fany – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8614. SEGALL, Iosif – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8615. SEIFER, Naum – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2307, doc. 12);
8616. SEMMEL, Jancel (n. 7.IX.1914 Cernăuţi) – în 1936 între studenţii evrei de origine română de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
8617. SENGLIJEN, Suzana (n. 1915, Someş) – chimistă (Gh. Chiţu nr. 1); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8618. SENIUC, Vasile (n. 1908, Storojineţ) – chelner (N. Anghel nr. 12); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8619. SHCHEGELEVNA, Fania Mihailovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2335, doc. 12);
8620. SHITIKOVA, Lukeria Iosifovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2311, doc. 45);
8621. SICA, Lorenz (n. 1907, Bucureşti) – funcţionar (Episcop Radu nr. 43); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8622. SIDORENKO, I.P. (Herman A.P.) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1345);
8623. SI(E)GELBAUM / ZIGELBAUM, Abram – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1229, sub numele “Siegelbaum Abram”);
8624. SI(E)GELBAUM, Dvoira – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1642);
8625. SI(E)GELBAUM, Pinia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 804);
8626. SI(E)GELBAUM / ZIGELBAUM, Ştrul (n. 1908 Cofanca, Tighina) – ţesător (Trinităţii nr. 10) (inventariat de două ori, vezi poziţiile 77 şi 296, intrările “Sigelbaum”, respectiv “Zighelbaum”); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
585
8627. SIEGLER, Alfred – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2564);
8628. SIEGLER, Zaharia – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8629. SILAGY, Eugen (n. Ungaria); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8630. SILBER, Iosif Lazarevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1488);
8631. SILBERBERG, Fania Iakovlevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2053);
8632. SILBERMAN, Klara – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 7);
8633. SILBERMAN / ZILBERMAN, Ascher – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8634. SILBERMAN / ZILBERMAN, Nuhim (n. 1916, Chişinău) – tâmplar (Tăierei nr. 15); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8635. SILBERBRUCK, Arnold – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 11);
8636. SILBERBUSCH, L.I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 436);
8637. SILGHELEVA, Feiga (n. 1905, Cetatea Albă) – ţesătoare (Al. Moruzi Voievod nr. 14); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8638. SIM, Hanta Buchla (n. 1916, Botoşani) – croitoreasă (Brînduşi nr. 37); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8639. SIMERIC, Gabriel Artur ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8640. SIMION, Carol – condamnat la 5 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Văcăreşti, pedeapsa expirând la 11 ian. 1946 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între deţinuţii eliberaţi la 23 august 1944;
8641. SIMION, Emeric (n. Orhei) – rotar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8642. SIMION, Ştefan (n. 1916, Constanţa) – cizmar (M. Bravu); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8643. SIMIONESCU, Petr Isaakovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2311, doc. 39);
8644. SIMKOV, Ivan Fiodorovici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)
8645. SIMONOV-LEVIT, Mihail Emanuel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 544);
8646. SINITIVKER, Fritz – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1663); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8647. SIN HANA, Bercu – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8648. SIN HANA, Jeac – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
586
8649. SIN HANA, Roza – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8650. SIN MARTIN, Simca – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8651. SINDER, Ştefan – pedagog ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8652. SISIMOV, Mendel – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender)
8653. SISMAN, Mendel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1634);
8654. SITICOV, Ilarion; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8655. SLAPAKOV (Slipakov?), Nikolai Abramovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
(?) SLAVIC, Ana (n. 1900, Lugoj) – casnică (Crăznaru nr. 30); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8656. SLEPENCIUC, Teodor (n. 1907, Chişinău) – mecanic (Abrud nr. 95); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8657. SOPLER (/ SCHOBLER), Leon Bercu (n. 1896, Tecuci) – croitor (Radu Vodă nr. 8); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8658. (?) SOCOL, Osip Stefanovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1219);
8659. SOLOMON, Alexandru – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8660. SOLOMON, Iancu (n. 1902, Dej) – ţesător (Glasului nr. 5); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8661. SOLOMON, Iosif – în 1942 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu, fiind cercetat pentru spionaj (M.Of. nr. 72 din 25 martie 1942, partea I-a, p. 2201);
8662. SOLOMON, Marian Iţic – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8663. SOLOMON, Mihai – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2307, doc. 7);
8664. SOLOMON, Simeon (n. 1908, Bacău) – medic (Rahovei nr. 74); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8665. SOLOMON-MENDELSOHN, Elena – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1376); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8666. SOLOMOVICI, Fanea – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8667. SOLOMOVICI, Raşela (n. 1915, Bacău) – lucrătoare – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8668. SOMMER, Leopold (n. 1903, Cernăuţi) – funcţionar (Aleea Vasiliu nr. 1); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8669. SONNFELD, Moise (n. 1912, Bârlad) – funcţionar (Vulturi nr. 60); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8670. SONNREICH, Sigmund – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 8); – executat în lagărul de concentrare de la Mauthausen la 11 oct. 1940;
8671. SOREANU, Maria (n. 1899, Buzău) – muncitoare (Th. Speranţă nr. 85); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
587
8672. SOROKOVA, Zinaida Iakovlevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1811);
8673. SPAK / SPACU, Moisei Fedorovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2335, doc. 17);
8674. SPEKTOR, Ester Peisovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8675. SPECTORMAN, Sonia (n. 1916, Orhei) – croitoreasă (Vilturi nr. 125); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8676. SPERBER, Mihai – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8677. SPIVAK, Galina Siliovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 891, doc. 2);
8678. SPIVAK, Slik – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8679. SPODHEIM, Marcu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1566);
8680. SPODHEIM, Rene (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8681. SPRINTEN, Fanea Lipovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8682. SPRINZIU, Feiga (n. 1912, Orhei) – ţesătoare (Căp. Pr. Donescu nr. 11); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8683. SREFIUK, Evghen-Lev – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
8684. STADLER, Viktor Petrovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 16);
8685. STALEŞCHI, Vladimir – avocat; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8686. STARCK, Mauriciu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8687. STARIS, Silvestru – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8688. STARKMAN, Antonina Abramovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 19);
8689. STEIBERG, Etea – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8690. STEIGMAN, Euzie (n. 1920, Rădăuţi) (Văcăreşti nr. 76) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2316, doc. 17); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8691. STEIN, Anna Isaakovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 880); în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8692. STEINBERG, Carol – avocat originar din Huşi, conducător al sovietului comunal din Chişinău în iulie 1940, după preluarea controlului de către trupele sovietice, co-autor al listelor de executări (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171, 172);
8693. STEINBERG, Emil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 18);
8694. STEINBERG, Froim – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1263)
588
8695. STEINBERG, Grigore Şmulevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2279, doc. 3);
8696. STEINBERG, Grigore (VIZNER) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1988);
8697. STEINBERG, Şeiva Iţicovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1902);
8698. STEINBERG, D. Fania – funcţionară la biroul „Luvru” din Bucureşti la sfârşitul anilor ‘30, s-a întors în Basarabia ocupată de sovietici după iunie 1940 (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172 şi 174-178, apud Duţu & Botoran 2003 I: 177 şi 180);
8699. STEINBERG, Izo – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8700. STEINBERG / STERNBERG, Pincu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8701. STEINBOCK / STEINBUK, Şmil – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8702. STEINBRIHEN, Iţic (n. 1913, Tulcea) – pictor (S. Vodă nr. 7); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8703. STEINER, Andrei (n. 28.VII.1912 Oradea) – în 1936 între studenţii evrei de origine română de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
8704. STEINER, Ladislau – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8705. STEINER, Wolff (n. 1914, Bistriţa) – ţesător (T. Vodă nr. 155); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8706. STEINHARDT, Gertrude (Popa Petre nr. 42) [n.n. verişoara primară a lui Nicolae Steinhardt, căsătorită cu ziaristul E. Neuman]; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8707. STELZER, Adolf – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8708. STEMBERG, Iancu – condamnat la 4 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8709. STERN, N. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2241);
8710. STERN, Volf Solomonovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 18);
8711. STERNBERG, Henric Samoilovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2046);
8712. STERNBERG, Iacob – poet, traducător, regizor al ansamblului teatral “Sidy Thal” în perioada interbelică, unul din cei care după 29 iunie 1940 au plecat în Basarabia Sovietică; rîmas în U.R.S.S. după război;
8713. STERNBERG, S.I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 234);
8714. STERNHAUS, Gache – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 8);
8715. STERNHERN; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8716. STIEGEL, Ioan; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
589
8717. STIPTZER, Albert – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 7);
8718. STOLERU / STOLEAR, Hana Şrulovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1553); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8719. STOLERU, Iancu – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863); posibilă identitate cu omonimul care în 1959 era locţiitor al şefului Direcţiei Spate la Regionala M.A.I. Constanţa);
8720. STRACHMAN, Kalman – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1109);
8721. STRACHMAN, Liuba D. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1596);
8722. STRACHMAN / STRAHMAN, Sunea – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8723. STRATIICIUK, Iakov Stepan – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8724. STREINU, Feiga – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8725. STROMINGER – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 235);
8726. STUMAC, Ludmila Iosifovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 213);
8727. STURM, Albin – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 602);
8728. STUTZER, Herman (Haintzer) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8729. SUESSMAN / ZISMAN, Veniamin Solomonovici (Severskii) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1535);
8730. SUHAIA, Tamara Davidovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2004);
8731. SURPER, Mihail – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8732. SU(E)S(S)ER, Ioşca (n. 1898, Storojineţ) – funcţionară (G. Florescu nr. 13); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8733. SUSERMAN, I. Teodor – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3659);
8734. ŞABLI, F.K. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 649);
8735. ŞAFRAN, Sofia (în text transcris din fonetică rusă “ŞOFRAIM”) (n. 1905, SUA) – studentă (Bucureşti, Romulus nr. 75) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1514);
8736. ŞAFRAN, Rali (în text transcris din fonetică rusă “ŞOFRAIN”) (n. 1907, SUA) – Romulus nr. 75); cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 590); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8737. ŞAFRAN, Raisa Semionovna – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8738. ŞAIOVICI, Bethi – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946); posibilă idenitate cu
590
“Şaiovici”, cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1061);
8739. ŞAIOVICI, Leib (n. 1915) – funcţionar (Moruzi Voievod nr. 13) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660) şi simultan pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8740. ŞALET, Betti – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1863);
8741. ŞAMBRANOVICI, A.O. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 943);
8742. ŞAMRAI, Feodosia Petrovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1428, doc. 1);
8743. ŞAMRAI, Iakov Ivanovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1428, doc. 2);
8744. ŞANDOR, Leia Ruvinovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1465);
8745. ŞANDROVSKAIA Ita Beniaminovna – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău);
8746. ŞAPIRA, Ianc – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8747. ŞAPIRIN, Naum – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2316, doc. 16);
8748. ŞAPIRIN, Polea (n. 1908, Orhei) – funcţionar (Bucur nr. 19) – de fapt Şapirin Polina Isaakovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 17); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8749. ŞATRAN (Şafran?) – primarul oraşului Vijniţa, în fruntea “comitetului” de primire a trupelor sovietice în oraş în iunie 1940 (Arhiva M.Ap.N. fd 948, secţia 2, dosar nr. 941, ff. 53-57, apud Duţu & Botoran I 2003: 168);
8750. ŞELIST, Andrei Dimitrovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1062);
8751. (?) ŞERBAN, Miron – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2340, doc. 3);
8752. ŞEVCENKO, Dănilă Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 991, doc. 1);
8753. ŞIHMONTE, Gavril (n. 1913, Soroca) – funcţionar (Sf. Ion Nou nr. 45); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8754. ŞIMAN, Iosif – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2309, doc. 16);
8755. ŞIMO / ŞIMA, Geza – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 226);
8756. SISMAN, Frida [posibilă relaţie de rudenie cu Afanasie Şişman, fostul coleg de detenţie al lui Al. Nicolschi, în anii ’50 ofiţer de Securitate la Galaţi, v. supra]; în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
8757. ŞITO, Copel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1916);
8758. ŞITO, Sura Markovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 930);
8759. ŞLEAHU, Samson (n. Samson ŞLEIZER, fiul lui Herşcu) (20.VII.1915 Călăraşi, Ungheni, Basarabia – 27.III.1993 Chişinău) – ilegalist, în timpul războiului înrolat în Armata Roşie, din
591
1957 în redacţia revistei Dnester; prozator în canoanele realismului socialist (v. lucrările Tovarăşul Manea (1956), După război (1957), Hăul (1968), etc.);
8760. ŞLEAP, Samuel (Hleap) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1060);
8761. ŞLOIM, Lupu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8762. ŞLOIM, Marcu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8763. ŞMIL, David Şloim – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 255 din 27 oct. 1941, partea I-a, p. 6598);
8764. ŞMIL, Şmil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2310, doc. 10);
8765. ŞMILOVICI, Avram (n. 1909, Bârlad) – funcţionar (Z. Olaru nr. 26); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8766. ŞMILOVICI, Dinu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1845);
8767. ŞMILOVICI, Isac – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8768. ŞMILOVICI, Ita-Brana – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc. 18);
8769. ŞMILOVICI, Marcu (n. 1911, Cahul) – ţesător (Viilor nr. 47) – probabl “Marcel Şmilovici”, prezent în acelaşi an pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8770. ŞMILOVICI, Moise (n. 1918, Roma) – dentist (At. Panu nr. 31); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8771. ŞMULEVICI, Liza Aronovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8772. ŞOIMU, Ivan Samuilovici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
8773. ŞOIMU, Samuil – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
8774. SOSNA, Haim – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8775. SMUNIS, Itik – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8776. ŞPRINŢIP, Fania – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1272);
8777. ŞRULOVICI, Anna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2307, doc. 8);
8778. TABACINIC, Sara – evreică basarabeancă prezentă în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 814); foarte plauzibilă relaţie de rudenie cu Sunea Tabacinic, viitorul Dan Saike, director general în Mossad;
8779. TABACINICOV, Roza – evreică basarabeancă prezentă în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1042);
8780. TABACMAN, D. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8781. TABACMAN, H. – prezent în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1037, doc. 1);
8782. TABANOV, Elizer (Tabacov?) – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
592
8783. TALISMAN, Elias – născut şi absolvent de liceu la Cernăuţi, la jumătatea anilor ’30 student la Şcoala Superioară Tehnică Germană din Brno, unde se afla pe lista unor studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă 2011: 582);
8784. TAMLER, Victor (n. 1912 Brodi, Polonia) – ilegalist, în 1935 membru UTC în Bucureşti, aflat în atenţia Siguranţei (UM 02600 Bucureşti, fond dosar 948/3, dosar nr. 93, ff. 9-10); prezent şi în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2041);
8785. TANZER, Ştefan (n. 1907, Arad) – lăcătuş (Făt Frumos nr. 13); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8786. TARANDAS, Malca – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
8787. TARLEV, Hana Iaakovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8788. TARTOVSKI, Solomon Moiseevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8789. TATAR, Mihai (fiul lui Iosip) – evreu basarabean; prezent în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 767);
8790. TCACIMAN Iosif Isaakovici – prezent în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1956);
8791. TEICHNER, Artur – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8792. TELEFUS, Şulim croitor – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; prezent în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 16);
8793. TEMPER, Moise – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8794. TENDLER, Arcadie Evseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 406);
8795. TENTIS, Pavel – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8796. TERZIMAN, Izidor – lăcătuş; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8797. TORZIMAN (Goma 2007 indică drept variantă corectă numele “Terziman”) – fost ziarist în perioada interbelică, după iunie 1940 cu funcţie înaltă în ierarhia instaurată de sovietici în Basarabia (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 171); în mod posibil identic cu TERZIMAN, Alexandru (n. Iţic (Iosif ALTERSOHN) (n. Stănişeşti-Tecuci, 14.IX.1894 – 1943(?)) ziarist în perioada interbelică la Izbânda; (v. şi Benjamin & Stanciu 1996: 23);
8798. TESELMAN, Leiba – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8799. TESELSCHI, Eduard – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8800. TESLER / TEZLER, Tiberiu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 168 din 18 iulie 1941, partea I-a, p. 4200);
8801. TIDIUC, Dora (n. 1914, Cernăuţi) (Dr. Marinescu nr. I); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8802. TIHEL, Mendel – condamnat la 2 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 7 febr. 1943 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
593
8803. TIMIRING, Malca (n. 1906, Bălţi) – ţesătoare (Florilor nr. 14); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8804. TINMAN, Leib – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8805. TIPERFAL, Betty – născută la Romanovka, absolventă de liceu la Ismail, la jumătatea anilor ’30 studentă la Facultatea de medicină a Universităţii “Carol” din Praga, unde se afla pe lista unor studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă 2011: 582);
8806. TISMINEŢKI Buzea – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8807. TIZENGEIZEN, E. P. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1041);
8808. TONCANOGHI, Gherş (n. 1910, Chişinău) – bijutier (Carol nr. 36); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8809. TORBAN, Iosif Iakovlevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8810. TOREK, Iosef (n. 1902, Bucureşti) – funcţionar comercial (la o altă intrare în tabel, zugrav) (Pericle Gheorghiu nr. 31, Bucureşti); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8811. TORPER, Abraham (n. 1910, Cernăuţi) – contabil; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8812. TOTH, Anton (n. 1909, Trei Scaune) – cizmar; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8813. TOTH, Gh. Alex. (n. 1921, Bihor) – sudor (Bd. Grand nr. 23); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă
8814. TÖRÖK, Irina (n. 1916, Ungaria) – croitoreasă (Băncii nr. 55); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8815. TRACHTENBERG, Elik Moiseevici – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 894);
8816. TRAHTMAN, Idel (Trachtman?) – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8817. TRAIFLER, Norbert Abramovici – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1631, doc. 3);
8818. TRILER, Todis (Tobias?) (n. 1905, Hotin) – blănar (Orfeu nr. 9); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8819. TUDOR, Iosif (n. 1904, Trei Scaune) – zidar (lt. Ghinescu Gh. nr. 23); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8820. TUŞINSCHI, Arnold – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1887);
8821. TUTELMAN, N. N. – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 12);
8822. TZAIZLER / CZEIZLER, Martin (fiul lui Farkaş) – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2079);
8823. TARAN, Iakov – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
(?) ZAVADA, Victor
8824. ŢIDULCO Vulf Haimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 587);
8825. ŢIHOŢKI Valentin – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
594
8826. ŢIMAN, Leva – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2303, doc. 16);
8827. Ţivnik – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8828. ŢUCHERMAN / ZUCHERMAN, Sara – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8829. ŢUGHEL, David Abramovici [probabil Ziegel, n.n., I.A.] – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 17);
8830. TUPRIK, Aizea Davidovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8831. UMANSCHI / UMANSKAIA, Hova Isaakovna (probabil soră cu Haia Umanschi, v. infra) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1584, doc. 2);
8832. UMANSCHI, Haia (n. 1907, Tarutino, Cetatea Albă) – în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; ţesător (Delea Veche nr. 17) – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1570, doc. 3);
8833. UNGAR, Dora – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, “dosare adiţionale”, p. 6);
8834. URIEVICI, Levit (n. 1915, Soroca), ţesător (Dudeşti nr. 245); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8835. VAGNER – “cunoscut comunist” din Cernăuţi în 1940 (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 321-32, apud Duţu & Botoran 2003 I: 205);
8836. VAIS / WEIS / WEISS, Iacob – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 11);
8837. VAITHMAN (Weitman?), Arie – condamnat la 2 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Lugoj, pedeapsa expirând la 10 februarie 1944 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8);
8838. VALEŞIN, Ştrul (n. 1912, Bălţi), agent piată (Gemeni nr. 8); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8839. VALOŞI, Moise (n. 1913, Soroca) – croitor (Prel. Trinităţii, Aleea B. nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8840. VASILBERG / WASILBERG, Zigfrid (fiul lui Mihail) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2311, doc. 6);
(?) VASILENKO, Vladimir Sergheevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8841. VASILKOVSKAIA, Golda – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 765; “dosare adiţionale”, p. 7);
8842. VASS, Rebeca – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8843. VATMAN, Uşer (n. 1910, Soroca) – student; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8844. VEGH, Eugen (n. 1908, Ungaria) – caricaturist; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8845. VEISTS, Filip – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1736);
8846. VELSCHOR, Abram (n. 1913, Cetatea Albă) – muncitor (Iulia Hajdău nr. 2); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8847. VENCZEL, Anton – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
595
8848. VENCZEL / VENŢE, Clein (n. 1901, Bocşa, Caraş) – tâmplar (Crăsnaru nr. 35); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8849. VENDER, Carol – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu, fiind cercetat pentru spionaj(M.Of. nr. 72 din 25 martie 1942, partea I-a, p. 2200);
8850. VEREŞ, B(l)um (fiul lui Moise) – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2134);
8851. VESA, D. Ioan (n. 1899, Bihor) – tâmplar ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8852. VESNER (WIESNER?), Mihail (n. 1908, Cernăuţi) – lucrător; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8853. VIDA, Ida (probabil soţia sculptorului Vida Geza) – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1835);
8854. VIGAND, Clara – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2160);
8855. VIHREV, Abram Naumovici – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1200); în tabelul 4 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940;
8856. VINDERMAN, Schiel (n. 1919 Huşi) – funcţionar (Log. Tăutu nr. 53); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8857. VIRAG, Vera – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 519);
8858. VIRANI, Carol (n. 1914, Bihor) – croitor (Latină nr. 1); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8859. VIRANI, Gheorghe (n. 1909, Bihor) – industriaş (Latină nr. 1); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8860. VISECAUTAN, Polea Efrimovna – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940;
8861. VISLIS, Volf Volfovici – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1689);
8862. VODOFIAN, Anton (n. Ucraina) – şofer (Răspîntii nr. 13); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8863. VOGEL, Eugen – în anii ’30 student la Cluj, între studenţii evrei comunişti aflaţi în atenţia Biroului Local al Poliţiei de Siguranţă (Nastasă 2011: 549);
8864. VOGEL, Herşcu – (n. 1903, Botoşani) – avocat (Tache Ionescu nr. 23); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8865. VOGELFAENGER, Herman Arnoldovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 797);
8866. VOLOH, Abram [Woloch] – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1508); după război stabilit în Bucureşti;
8867. VONBOR, L. Tereza – (n. 1905, Severin) – şezătoare (Văcăreşti nr. 211); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8868. VOVOŞNEŢ, Etibiţchi (n. 1889, Polonia) – bucătar (n. Th. Mazaric nr. 6); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8869. VULAVICI, Abram (n. 1907, Cetatea Albă) – ţesător (Cuza Vodă nr. 34); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8870. VULIH, Asia (fiica lui Solomon) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2083);
596
8871. VURENBRANDT – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 621, doc. 3); foarte posibil Richard Wurmbrandt, viitorul pastor;
8872. VYŞOTSCHI, Lev Semenovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 937);
8873. WACHINGER / VASHINGER, Iosif (n. 1912, Bihor); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8874. WASSERMAN, Emil (Şmil) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1727; “dosare adiţionale”, p. 6);
8875. WASSERMAN, Herman (n. 28.I.1913 Moldoviţa) – în 1936 între studenţii evrei de origine română de la Brno (Cehoslovacia) aflaţi în atenţia organelor locale de informaţii ca desfăşurând activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământului Superior, dosar nr. 620/1936, ff. 26-8, apud Nastasă 2011: 578);
8876. WASSERMAN, Moise (fiul lui Aizic) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1466);
8877. WASSERRMAN, Peisah Favelev – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1726);
8878. WAECHTER / VASCHTER, Gerş (n. 1901, Bălţi) – medic (Griviţei nr. 352); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8879. WECHSLER, Abram – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 451, doc. 9);
8880. WECHSLER, Beno (fiul lui Moise) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 710);
8881. WECHSLER, Car(o)l – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 385; “dosare adiţionale”, p. 7);
8882. WECHSLER / VEXLER, Riven – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8883. WECHSLER / VEXLER, Şaia – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 9 din 11 ian. 1941, partea I-a, p. 132);
8884. WECHSLER, Clara – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8885. WECHSLER, I.N. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1923);
8886. WECHSLER, Ion – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1739);
8887. WECHSLER, Lupu – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8888. WECHSLER, Maier – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1741);
8889. WECHSLER, Martin – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1740);
8890. WECHSLER, S.O. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 383);
8891. WECHSLER, Ştrul (n. 1918, Soroca) – fotograf (Udricani nr. 7); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8892. WEIDENFELD, Mordko – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1733);
8893. WEINBERG, Abram Hunovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 4);
597
8894. WEINBERG, Iancu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1153);
8895. WEINBERG / VINBERG, Isaak Leizerovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (oraşul Chişinău)
8896. WEINBERG, M.I. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1152);
8897. WEINBERG, Misha – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 1);
8898. WEINBERG, Niuka Marcovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1635); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8899. WEINBERG, N. Sara – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1551);
8900. WEINBERG, Solomon – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1734);
8901. WEINSTOCK, Fima – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1387);
8902. WEINRACH, Hertzel – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8903. WEINREB, Ştefan – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 2); posibilă relaţie de rudenie cu Jean Văleanu (v. supra);
8904. WEINSTEIN / VEINSTEIN, Moise ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8905. WEINSTEIN / VĂINŞTEIN, Nuhăm (n. 1909, Orhei) – funcţionar (Parcul Zamfirescu, nr. 22); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8906. WEINSTOCK / VAINŞTOC, Nuhin Rubinovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1387); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Bender);
8907. WEINSTRAUB, Mihai(l) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1696, doc. 15);
8908. (?) WEISER, Erich Munishovich – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 376);
8909. WEISER / WEISLER, Lucien (Nuşon) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1728);
8910. WEISER / VAISER, Haia Iosifovna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8911. WEISFEL(D)ER I.K. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 887);
8912. WEISS, Emanoil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 3);
8913. WEISS / VEIS, Ladislau – condamnat la 4 ani închisoare corecţională pentru activitate comunistă, în sept. 1942 înregistrat de Direcţia Generală a Penitenciarelor între deţinuţii evrei din penitenciarul Caransebeş, pedeapsa expirând la 13 martie 1945 (A.C.N.S.A.S.vol. 59, ff. 297-8); probabil între comuniştii eliberaţi la 23 august 1944;
8914. WEISSBERG, Isac (fiul lui Mordko) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1554); în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
598
8915. WEISSBERG, Simion (fiul lui Isac) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1897);
8916. WEIS(S)HAUS, Eugen – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8917. WEIS(S)MAN, Abraham – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1201);
8918. WEIS(S)MAN, Beti – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1201);
8919. WEIS(S)MAN, Carol (n. 1913, Cernăuţi) – ţesător (Parc Ludovic nr. 9); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8920. WEIS(S)MAN / VEISMAN, Emanuel ; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8921. WEISMAN, Fabian; în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8922. WEIS(S)MAN, Gerş Nuhimovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 844);
8923. WEIS(S)MAN, Isak Ş. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 696);
8924. WEIS(S)MAN, Iulius – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 148 din 25 iunie 1941, partea I-a, p. 3660);
8925. WEIS(S)MAN, Leonel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2113);
8926. WEIS(S)MAN, Piniu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 378);
8927. WEISMAN, Sara Iosifovna (n. Seindel) – prezent în tabelul nr. 1 al corespondenţei P.C.d.R.-P.C.B. din 1940; cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 377)
8928. WEISMAN, Toivi Saevici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
8929. WEIS(S)MAN, T.O. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 827);
8930. WEIS(S)MAN-GRINBERG Ţirla Moiseevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1528, doc. 4);
8931. WEISSMÜLLER, Nicolae (fiul lui Nicolae) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 379);
8932. WEIS(S)TISCH / VASTISCH, Alex (n. 1904, Odorhei) – tipograf (Intr. Libertăţii nr. 12); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8933. WENDER, Siegfried – născut la Jucica Nouă, absolvent de liceu la Viena, la jumătatea anilor ’30 student la Şcoala Superioară Tehnică Germană din Brno, unde se afla pe lista unor studenţi evrei de origine română urmăriţi pentru desfăşurarea de activităţi comuniste (Arh. St. Bucureşti, Ministerul Instrucţiunii Publice, Direcţia Învăţământ Superior, dosar nr. 600/1936, ff. 72-4, apud Nastasă 2011: 582);
8934. WENGER, Basia Gerşovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1467);
8935. WERNER, Mihai – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 276, doc. 2 şi nr. 2312, doc. 12);
8936. WERTMAN, Evgenia Lvovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 385);
8937. WERTMAN, Raul (n. 1911, Alba) – tapiţer (S. Ludescu nr. 35); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
599
8938. VIZEL (Wiesel?, n.n.) David Bernard (n. 1909, Borşa) – ţesător (Foişor nr. 49); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă; – probabilă identitate cu omonimul cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1146);
8939. WIESENTHAL, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 729);
8940. WILICHER, Ghita – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 319);
8941. WINER – medic, şeful sanatoriului din Vijniţa; după 28 iunie 1940, împiedică refugierea personalului român, rupe drapelul României, vituperând: “A sosit ceasul evreilor!” (Arhiva M.Ap.N. fd 948, secţia 2, dosar nr. 941, ff. 53-57, apud Duţu & Botoran I 2003: 168);
8942. WINKLER, Iosif Semenovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 698);
8943. WINTER, Richard – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2414);
8944. WITTNER / VITTNER, Eva (Wittner?, n.n.) în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
8945. WITTNER / VITTNER, Norbert Leonovici (Wittner?, n.n.) – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1501); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Cernăuţi);
8946. WIT(T)ENBERG, Abram (fiul lui David) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 15);
8947. WOHLMAN, Iosif – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1540);
8948. WOLDMAN, Milia-Bronştein – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 150);
8949. WOLF, Ester – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2312, doc. 13);
8950. WOLF, FRANŢISCO – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1743);
8951. WOLLENBERG, Sofia – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1745);
8952. WOLF, Sigismund – în aprilie 1941 pe lista comuniştilor cărora li se fixa domiciliu obligatoriu “pentru reprimarea faptelor ce pun în pericol existenţa şi interesele Statului” (M.Of. nr. 83 din 7 aprilie 1941, partea I-a, p. 1862);
8953. WOLOCH / VOLOH, Samoil / Samuil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 673);
8954. WROBEL, Ernest – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le fixau domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 149 din 26 iunie 1941, partea I-a, p. 3678);
8955. ZAHARIDES, Wilhelm – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8956. ZAHAROV, Tamara Sergeevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 171);
8957. ZALIC / ŢALIC, A. Abram – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 426);
8958. ZALIC / ŢALIC, Emma – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 189);
8959. ZALMANOVICI, Valerian (fiul lui Constantin) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 538);
600
8960. ZALNIC, Carol (n. 1903, Oradea) – cismar (St. Mihăileanu nr. 32); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8961. ZALTZER / SALZER, Moniu – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 433);
8962. ZALTZMAN / SALTZMAN, Golda (n. 1911, Hotin) (S. Vodă nr. 194); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8963. ZAMISLOVSKAIA, Peloaghelia Moiseevna – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8964. ZAMMER, Leopold – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1336);
8965. ZARU, Ivan Ilici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8966. ZASLIS, Wolf Lvovici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2279, doc. 5);
8967. ZEIDER, Peperl (Edinger) – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8968. ZEIDMAN / ZAIDMAN, Leib – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1648); în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Soroca);
8969. ZEILICOVICI, ? – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 841 probabil identic cu nr. 432);
8970. ZEILIUG / Zeilic?, Manea (n. 1906, Ungheni, Iaşi) – lucrător (Micşunele nr. 24); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8971. ZEILIK, Zavod Leontevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2096);
8972. ZELENIN, George Iakovlevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 582, doc. 2);
8973. ZELGZER, Ruflea (n. 1914, Soroca) – croitoreasă (Oiţelor nr. 12); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8974. ZELŢER, Aron (fiul lui Samoil) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 864);
8975. ZELŢER, Aron (fiul lui Şmu(e)l) – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1842);
8976. ZELŢER, Isac – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 863);
8977. ZELTER, Rahil Ihilovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1649);
8978. ZELTER, Zaiveid Leibovici (Zelţer / Zeltzer?) – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bender)
8979. ZELŢER, Zolea – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (Soroca)
8980. ZELŢERMAN, Elizaveta Grigorevna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1685);
8981. ZEMLER (ŢEMLER), Moriţ – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2015);
8982. ZEMTSMAN, Aron – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 435);
8983. ZEPLIHAL, Franz – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 14);
8984. ZERNOVOI, Ivan Ivanovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Bălţi)
601
8985. ZHDANOV / JDANOV, Leonid Klimovich – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 424);
8986. ZILBERŞTEIN, Fany – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 109 din 10 mai 1941, partea I-a, p. 2565);
8987. ZILBERTR(A)UT, M. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1091);
8988. ZIMCENKO – în 1940 domiciliat în Bucureşti, Calea Moşilor nr. 130, comunist care urmărea trecerea în Basarabia ocupată de sovietici (Arhiva M.Ap.N., fd. 948, dosar nr. 155, ff. 162-172, apud Duţu & Botoran 2003 I: 177);
8989. ZING(H)ER / SINGER, Conrad – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 16);
8990. ZINREICH / SINNREICH, Gabriel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1471);
8991. ZISLIS, Sara Lvovna – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2317, doc.25);
8992. ZISLIS, Vonver Lvovici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău)
8993. ZIŞLER / ZISCHLER, Iankel Ţalikovici – în tabelul 3 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (jud. Orhei);
8994. ZISMAN, Jac (Popa Petre nr. 42); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
8995. ZISSER, Oskar – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1379);
8996. ZISSER, I.A. – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 805);
8997. ZISTER, Pavel – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 10);
8998. ZOLTAN, Edith – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 199 din 23 august 1941, partea I-a, p. 4946);
8999. ZOLTAN, Samuil – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 2301, doc. 15);
9000. ZONIŞ, Sima Moiseevici – cu fişă personală în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 438);
9001. ZSIDO, Nicolae – în 1941 pe listele de comunişti cărora autorităţile le stabilesc domiciliu obligatoriu (M.Of. nr. 142 din 19 iunie 1941, partea I-a, p. 3494);
9002. ZUCHERMAN / ŢUCHERMAN, M. – cu dosar personal în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 329); probabil ZUCKERMAN / ŢUKERMAN, Mark Borisovici – în tabelul 2 al corespondenţei P.C.d.R. – P.C.B. din 1940 (judeţul Chişinău); cu dosar personal şi în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1621);
9003. ZUCHERMAN, Israel (n. 1904, Bârlad) – profesor (Brezoianu nr. 22); cu dosar personal şi în Arhivele Comintern (INCOMKA, fond 495 (“România”), inv. 225, dosar nr. 1536, sub numele “Izrail Ţucherman”); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
9004. (?) ZUGRAVU, Mihai (n. 1914, Iaşi) – mecanic (Justiţiei nr. 81); în 1941 pe lista comuniştilor categoria A” întocmită de Siguranţă;
602
SURSE DOCUMENTARE
Documente oficiale (surse primare)
Colecţia Monitorul Oficial al României, 1940-1949
ARHIVELE Naţionale ale României (2010) – dosare sus-menţionate din colecţiile de fonduri ale C.C. al P.C.R. deschise accesului public, v. pentru:
 Secţia Administrativ-Politică a C.C. al P.C.R. (1921-1977) (inventar 3059) (v. http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/Pdf-uri/DANIC_Fonduri%20si%20colectii/Fond%20C.C.%20al%20P.C.R.%20Sectia%20Administrativ%20Politica.pdf).
 Secţia Administrativ-Politică a C.C. – “Dosare Anexe” (1952-1983) (v. inventarul dosarelor la http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/de%20la%20catalan%20august%202010/Administrativ%20politic%20anexe%20final.pdf);
 Secţia Agrară a C.C. – “Dosare Anexe” (http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/Inventar-Anexe-Agrara.pdf)
 C.C. al U.T.C. – secţia Cadre, litera “A” (1945-1989) (http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/Fond_CC_al_UTC_Sectia_Cadre_Alfabetic_Litera_A%5B1%5D.pdf);
 Colegiul Central de Partid – Documente interne (1945-1989) (http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/de%20la%20catalan%20august%202010/CCP-Documente_Interne%20final.pdf);
 Secţia Economică a C.C. – “Dosare Anexe” (1950-1989) (http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/de%20la%20catalan%20iulie%202010/Economic%20Anexe%20combinat.pdf);
 Secţia Gospodăria de Partid – “Dosare Anexe” (http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/Inventar-Anexe-Gospodaria.pdf);
603
 Secţia Organizatorică a C.C. – “Dosare Anexe” (http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/Inventar-Anexe-Organizatorica.pdf);
 Secţia Propagandă şi Agitaţie a C.C. – “Dosare Anexe” (1947-1989) (http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/de%20la%20catalan%20august%202010/Propaganda%20si%20agitatie%20anexe%20final.pdf);
 Secţia Relaţii Externe a C.C. – “Dosare Anexe” (1950-1979) (http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/de%20la%20catalan%20august%202010/Relatii%20externe%20anexe%20final.pdf);
 Relaţii Externe (1958-1965) (http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/CCPCR-Relatii%20externe%201958-1965.pdf); Consiliul de Stat al R.P.R. (1964) Decret nr. 804 din 21 decembrie 1964 pentru conferirea de ordine si medalii unor muncitori, tehnicieni, ingineri si functionari din cadrul Ministerului Industriei Usoare (disponibil la http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=20166)
–––– (1964) Decret nr. 500 din 10 august 1964 pentru conferirea unor ordine si medalii (disponibil la http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=20351)-
–––– (1963) Decret nr. 557 din 25 septembrie 1963 pentru conferirea “Ordinului Muncii” şi a Medaliei Muncii” unor muncitori, tehnicieni şi ingineri din cadrul Ministerului Industriei Petrolului şi Chimiei (disponibil la http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=24056)
–––– (1961) Decret nr. 61 din 25 februarie 1963 pentru conferirea de ordine şi medalii unor redactori de la ziarul “România liberă” (disponibil la http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00018525&Info=RG9jSWQ9MTY5OCZJbmRleD1EJTNhJTJmJTVmY2FiaW5ldCUyZmxlZ2lzbGF0aWUlMmZpbmRleCZIaXRDb3VudD02JmhpdHM9OStiK2UrOTUrOTcrOWEr).
Consiliul de Stat al R.S.R. (1973) Decret nr. 33 din 27 ianuarie 1973 privind conferirea de ordine şi medaşii unor lucrători ai redacţiei ziarului ‘România liberă’ (disponibil la http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=25000)
–––– (1971) Decret nr. 157 din 4 mai 1971 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România (disponibil la http://freelex.juridic.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=27604)
C.N.S.A.S. (f.a.) inventar „Cadrele securităţii” (http://www.cnsas.ro/cadrele_securitatii.html).
Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006) Raport final. Bucureşti: Administraţia Prezidenţială (disponibil în format electronic la adresa http://www.presidency.ro/static/ordine/RAPORT_FINAL_CPADCR.pdf).
D.T.I.C. (Defense Technical Information Center) (1959) “Summary of the Rumanian Provincial Press (22-7 Dec. 1959)”. N.Y.: U.S. Joint Publications Research (disponibil şi la http://www.dtic.mil/cgi-bin/GetTRDoc?Location=U2&doc=GetTRDoc.pdf&AD=ADA333728).
International Labour Office (I.L.O.) (1960): “Minutes of the 146th Session of the Governing Body. Geneva, 24 iunie 1960 (disponibil la http://www.ilo.org/public/libdoc/ilo/P/09601/09601(1960-146).pdf).
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românescu (f.a.) – colecţia de fişe matricole penale ale unor deţinuţi din perioada comunismului în România (disponibilă la http://86.125.17.36/Fise%20matricole%20penale%20-%20detinuti%20politici/)
***** (2003) Monitorul oficial al României, partea a III-a “Publicaţii şi anunţuri”, an 171 (XIV), nr. 548, joi, 16 octombrie 2003.
604
Preşedintele R.S.R. (1981) Decret nr. 95 din 7 mai 1981 privind conferirea unor distinctii ale Republicii Socialiste Romania (disponibil la http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=26125).
–––– (1979a) – Decretul nr. 38 din 27 ianuarie 1979 privind conferirea de ordine ale Republicii Socialiste România (disponibil la http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=25429).
–––– (1979b) Decret nr. 262 din 21 august 1979 privind conferirea de distinctii ale Republicii Socialiste Romania (disponibil la http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=26176).
–––– (1978) Decret nr. 7 din 23 ianuarie 1978 privind conferirea de ordine ale Republicii Socialiste Romania (disponibil la http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=25996).
Prezidiul M.A.N. (1951) – Decretul nr. 59 din 8 martie 1951 privind acordarea decoratiilor “Ordinul Muncii” (disponibil la http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=26668).
–––– (1949a) – Decretul nr. 873 din 20 august 1949 privind acordarea de decoraţii (la http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=26302)
–––– (1949b) – Decretul nr. 267 din 8 martie 1949 privind acordarea Ordinului “Steaua Republicii Populare Romane” si a “Ordinului Muncii” (http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=25563).
Wolters Kluwer (f.a.) – baza de date “Free Lex” cuprinzând acte normative emise de autorităţile române începând cu 1840 (disponibilă la http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentBrowse.aspx?Select=Section&Section=0)
Cărţi de autor, volume
ADORIAN, Gheorghe et al. (1971) Voluntari români în Spania, 1936-1939: Amintiri şi documente. I.S.I.S.P.; Bucureşti: Ed. Politică.
ANDREESCU, Andreea; Lucian Nastasă; Andrea Varga (2003a) Minorităţi etnoculturale. Mărturii documentare. Evreii din România (1945-1965). Cluj-Napoca: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.
–––– (2003b) Minorităţi etnoculturale. Mărturii documentare. Maghiarii din România (1956-1968). Cluj-Napoca: 2003.
ANDREESCU, Gabriel (2003) Extremismul de dreapta în România. Cluj-Napoca: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală.
BĂRBULESCU, Elena (2009) coord. Documente privind politica sanitară în România (1948-1964). Cluj-Napoca: Mega.
BALAŞ, Egon (2008) Will to Freedom: A Perilous Journey through Fascism and Communism. New York: Syracuse University Press.
BEJENARU, Liviu & Florica Dobre et al. (2004) – (coord.) Membrii CC al PCR 1945-1989. Dicţionar. Bucureşti: Ed. Enciclopedică
BENYAMIN, Lya & S. Stanciu (1996) Evreii din România între anii 1940-1844: Problema evreiască în stenogramele Consiliului de Miniştri. Bucureşti: Hasefer; F.C.E.R.; C.S.I.E.R.
BERINDEI, Mihnea; Dorin Dobrincu şi Armand Goşu (2009) Istoria comunismului în România. Documente. Perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej (1945-1965). C.P.A.D.C.R. Bucureşti: Humanitas.
605
BETEA, Lavinia (2001a) Maurer şi lumea de ieri. Cluj-Napoca: Dacia.
–––– (2001b) Lucreţiu Pătrăşcanu. Moartea unui lider comunist. Studiu de caz, Bucureşti, Editura Humanitas, 2001
–––– (1997) Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceauşescu şi Iliescu. Bucureşti: Evenimentul Românesc.
BEZVICONI, G. (1972) Necropola capitalei. Bucureşti: Institutul de Istorie “Nicolae Iorga”; Ed. Academiei R.S.R.
BOLDUR-LĂŢESCU, Gheorghe (2004) The Communist Genocide in Romania. Happauge, New York: Nova Science Publishers.
BOTTONI, Stefano (2010) Transilvania roşie. Comunismul român şi problema naţională 1944-1965. Cluj: Ed. Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale & Ed. Kriterion.
BRAUŞTEIN, Iancu (2002/3): Întreprinzători evrei în Moldova, 1879-1950 vol. I (2003) & II (2004). Iaşi: Junimea – un catalog al documentelor aflate în arhiva direcţiei judeţene Iaşi a Arhivelor Naţionale, fd. Camerei de Comerţ şi Industrie (disponibil electronic şi la http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_04.html).
–––– (2001/4) Evreii în prima universitate din România, 1860-1950 (vol.I & II.). Iaşi: Dan, Gr.T. Popa. (disponibil electronic şi la http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_02_05.html).
BRUCAN, Silviu (1992) Generaţia irosită. Bucureşti: Editurile Univers şi Calistrat Hogaş.
BURCEA, Mihai; Marius Stan; Mihail Bumbeş (2009) Dicţionarul ofiţerilor şi angajaţilor civili ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Iaşi: Polirom.
BUTNARU, I.C. (1993) Waiting for Jerusalem. Surviving the Holocaust in Romania. Westport, CT: Greenwood Press.
BUZATU, Gheorghe (2009) coord. România în ecuaţia războiului şi păcii (1939 – 1947) – Aspecte controversate – (ed. a II-a). Bucureşti: Mica Valahie.
––––- (2008) Antonescu, Hitler, Stalin III. Un raport nefinal. Iaşi: Demiurg.
––––- (2003) România şi marile puteri, 1939-1947 Bucureşti: Ed. Enciclopedică.
––––- (1996) Românii în arhivele Kremlinului. Bucureşti: Univers Enciclopedic.
––––- (1995) Aşa a început Holocaustul împotriva poporului român. Bucureşti: Majadahonda.
BUZATU, Gheorghe & Corneliu Bichineţ (2005) coord. Arhive secrete. Secretele arhivelor (II). Bucureşti: Mica Valahie.
BUZATU, Gheorghe & Marusia Cîrstea (2010) Europa în balanţa forţelor [vol III.: România şi proba labirintului (1939-1989)]. Iaşi: TIPO Moldova.
BUZATU, Gheorghe & Mircea Chiriţoiu (1998) Agresiunea comunismului în România: documente din arhivele secrete, 1944-1989 (vol. II). Bucureşti: Paideia.
BUZATU, Gheorghe; Stela Cheptea şi Marusia Cîrstea (2011) Istorie şi societate (Vol. III). Bucureşti: Mica Valahie.
CAJAL, Nicolae & Harry Kuller (2004) Contribuţia evreilor din România la cultură şi civilizaţie. Bucureşti: Hasefer.
CARMELLY (Steigman), Felicia (1997) (ed. engl.) Shattered! 50 Years of Silence. History and Voices of the Tragedy in Romania and Transnistria. Toronto: Abbeyfield Publishers.
CARP, Matatias (1948) Cartea Neagră: suferinţele evreilor din România în timpul dictaturii fasciste, 1940-1944. Vol. II-A: Pogromul de la Iaşi. Bucureşti: Societatea Naţională de Editură şi Artă Grafică “Dacia Traiană”.
––––- (1947) Cartea Neagră: suferinţele evreilor din România în timpul dictaturii fasciste, 1940-1944. Vol. III: Transnistria. Bucureşti: Societatea Naţională de Editură şi Artă Grafică “Dacia Traiană”.
––––- (1946) Cartea Neagră: suferinţele evreilor din România în timpul dictaturii fasciste, 1940-1944. Vol. I.: Legionarii şi rebeliunea. Bucureşti: Atelierele Grafice Socec & Co., S.A.R.
606
CĂTĂNUŞ, Dan & Ioan Chiper (ed., et Gheorghe Neacşu) (1999) – Cazul Ştefan Foriş. Lupta pentru putere în P.C.R. de la Gheorghiu-Dej la Ceauşescu. Documente (1940-1968). Bucureşti: Vremea.
CÂMPEANU, Pavel (2002) Ceauşescu, anii numărătorii inverse. Iaşi: Polirom.
––––- (1990) Exit: toward post-Stalinism. Armonky; NY: M.E. Sharpe.
CIOBANU, Vasile & Sorin Radu (2008), coord. Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX (vol. III). Sibiu: Techno.
CIORĂNESCU, George (1993) Bessarabia: Disputed Land between East and West. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Române.
CIOROIANU, Adrian (2005) Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc. Bucureşti: Curtea Veche.
COHEN, Mitchell (1994) The Wager of Lucien Goldmann: Tragedy, Dialectics, and A Hidden God. Princeton, NJ: Princeton University Press.
CONSTANTINIU, Florin (1999) O istorie sinceră a poporului român (ed. a 2-a). Bucureşti: Univers Enciclopedic.
COSMA, Neagu (1994) Din culisele Securităţii (colecţia Cupola). Bucureşti: Globus.
COSMA, Viorel (2006) Muzicieni din România (vol. IX: Ş-Z). Bucureşti: Ed. Muzicală.
CUTIŞTEANU, Sorin & Gheorghe I. Ioniţă (1981) Electoratul din România în anii interbelici: mişcarea muncitorească şi democratică în viaţa electorală din România. Cluj-Napoca: Dacia.
DELEANU, Iulia (2005) Kadiş pentru mama mea. Cluj-Napoca: Kriterion.
DELETANT, Dennis (2001) Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej şi statul poliţienesc, 1948-1965. Iaşi: Polirom.
–––– (1999) Communist terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State, 1948-1965. London: C. Hurst & Co.
––––- (1995a) Ceauşescu şi securitatea. Bucureşti: Humanitas.
––––- (1995b) Ceauşescu and the Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965-1989. London: Hurst.
DIAMANT, David (1979) Combattants juifs dans l’armee républicaine espagnole, 1936-1939. Paris: Renouveau.
DOBRE, Florica (coord.) et al. (2006) Securitatea. Structuri-cadre, obiective şi metode (1948-1967). Bucureşti: C.N.S.A.S.
––––- (coord.) et al. (2004) Membrii C.C. al P.C.R. 1945-1989. Bucureşti: Ed. Enciclopedică.
DOBRINCU, Dorin & Constantin Iodachi, ed. Ţărănimea şi puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România, 1949-1962. Iaşi: Polirom.
DUMITRESCU, Aurelian Titu (2005) Parada (Autobiograafie). Bucureşti: Semne
DUŢU, Alesandru et al. (2002) România: Viaţa politică în documente – 1950. Bucureşti: Arhivele Naţionale (disponibil la http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/serban/1950/1950_pdf.pdf)
DUŢU, Alesandru şi Constantin Botoran (2003) coord. Situaţia evreilor din România (vol I, 1939-1941). Bucureşti: Ed. Ţara Noatră.
ELIADE, Mircea (1990) Autobiography. Vol I.: 1907-1937, Journey East, Journey West. Chicago: University of Chicago Press.
F.C.E.R.; C.S.I.E.R. (ed. H. Kuller) (2008) Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei istorice a evreilor din România. Bucureşti: C.S.I.E.R.
FRUNZĂ, Victor (1990) Istoria stalinismului în România. Bucureşti: Humanitas.
GALLAGHER, Tom (2005) Theft of a Nation: Romania since Communism. London: Hurst & Co.
GAGYI, József (2004) A krízis éve a Székelyföldön, 1949. Miercurea Ciuc: Pro-Print Könyvkiadó.
607
GAVRILĂ-OGORANU, Ion şi Lucia Baki Nicoară (1999) Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc.Vol III. Timişoara: Marineasa.
GEORGES-PICOT, Grégoire (2000) L’innocence et la ruse: des étrangers dans la Résistance en Provence, 1940-1944. Paris: Tirésias.
GEORGESCU, Titu (1997) Istoria românilor. Bucureşti: Ed. Fundaţiei “România de Mâine”.
GEORGESCU, Vlad (1993) Istoria românilor de la origini până în zilele noastre (ed. a 3-a). Humanitas: Bucureşti.
GERRITS, André (2009) The Myth of Jewish Communism. Brussels: Éditions scientifiques internationales.
––––- (1991) Politică şi istorie. Cazul comuniştilor români. Bucureşti: Humanitas.
GLASS, Hildrun (2002) Minderheit zwischen zwei Diktaturen: zur Geschichte der Juden in Rumänien, 1944-1949. München: Oldenbourg.
GOMA, Paul (2008) Jurnal 2008 (disponibil la http://www.romanimea.com/pdf/PaulGoma/LRP_JURNAL_2008.pdf)
–––– (2007) Săptămâna Roşie, varianta ian. 2007 (disponibilă la http://paulgoma.free.fr/paulgoma_pdf/pdf/FRP_SAPTAMANA_ROSIE_ianuarie_2007.pdf)
–––– (1990) Gherla. Bucureşti: Humanitas.
HAGIU, I. (1996) Dicţionarul presei literare româneşti, 1790-1990. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Române.
HANSEN, Michael Ritivoi (2011) The Message. Bloomington, IN: Xlibris.
HILLGRUBER, Andreas (1994) Hitler, regele Carol şi mareşalul Antonescu, Bucureşti: Humanitas (traducerea ediţiei în limba germană din 1965, Wiesbaden: Fritz Steiner).
HEUMOS, Peter (2004) Europäischer Sozialismus im Kalten Krieg. Briefe und Berichte, 1944-1948. Frankfurt am Main: Campus.
HODOŞ, George (1987) Show Trials. Stalinist Purges in Eastern Europe, 1948-1954. New York: Praeger.
IERUNCA, Virgil (1990) Fenomenul Piteşti. Bucureşti: Humanitas.
IOANID, Radu (2005) Răscumpărarea evreilor. Iaşi: Polirom.
IONIŢOIU, Cicerone (2006) Genocidul din România. Repere în procesul comunismului, ed. electronică, Apologeticum, disponibilă la https://www.semperfidelis.ro/request.php?49
–––– (2000) Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi. Dicţionar (vol. I-IX). Bucureşti: Ed. Maşina de scris (disponibil online la http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/)
–––– (1985) Morminte fără cruce. Contribuţii la cronica rezistenţei româneşti împotriva dictaturii (vol.III) Freiburg: Coresi (disponibilă în format electronic şi la adresa http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/ioanitoiu/morminte3/).
OPREA, Ion. N. (2007) Bârladul în presa vremurilor: de la revista “Păreri” la ziarul “Steagul Roşu” – 1932-1949. Iaşi: Ed. P.I.M.
JELA, Doina (2001) Lexiconul negru: unelte ale represiunii comuniste, Bucureşti: Humanitas.
KULLER, Harry (2008a) coord. Evreii din România. Breviar bibliografic. Bucureşti: Hasefer.
KUNZE, Thomas (2009) Nicolae Ceauşescu. Eine Biographie (ed. a 3-a). Berlin: LVD GmbH.
LEVY, Robert (2002) Gloria şi decăderea Anei Pauker. Iaşi: Polirom.
LUNGU, Vasile (1997) Viaţa lui Tudor Vianu. Bucureşti: Minerva.
LUSTIGER, Arno (1994) Zum Kampf auf Leben und Tod! : das Buch vom Widerstand der Juden, 1933-1945. Köln: Kiepenheuer & Witsch.
MANU, George [Testis Dacicus] (2011) În spatele Cortinei de Fier: România sub ocupaţie rusească. Bucureşti: Mica Valahie.
608
MARINESCU, Otilia & Ana-Maria Brezezovski (2003) Personalităţi maramureşene – aniversări: Vida Gheza. Baia Mare: Biblioteca judeţeană “Petre Dulfu” (disponibil la http://www.bibliotecamm.ro/caiete/gheza_vida.pdf).
MĂRGHITAN, Liviu & Ioan Mancaş (2008) Academicienii Iaşilor (secolele XIX-XX). Arad: Ramira.
MEYER, Peter et al. (1953) The Jews in the Soviet Satellites. New York: The American Jewish Comittee
MIHĂILESCU, Ştefania (2006) Din istoria feminismului românesc: Studii şi antologie de texte (1929-1948). Iaşi: Polirom.
MIRCU, Marius (1998) M-am născut reporter. Tel Aviv: Glob-Papyrus.
MOCANU, Marin Radu (2003) Literatura română şi cenzura comunistă (1960-1971). Bucureşti:
MÓZES, Tereza (1997) Evreii din Oradea. Buureşti: Hasefer.
MURGESCU, Bogdan (2001) coord. Istoria României în texte. Bucureşti: Corint.
NAGY, Mihály Zoltán & Gabór Vincze (2008) Autonomişti şi cebtralişti. Enigmele unor decizii istorice: Transilvania de Nord din septembrie 1944 până în martie 1945. Cluj-Napoca: Fundaţia C.R.D.E.
NASTASDĂ, Lucian (2011) ed. Antisemitismul universitar în România (1919-1939). Cluj: Ed. Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.
––––- & Levente Salat (2003) Maghiarii din România şi etica minoritară (1920-1940). Cluj-Napoca: Ed. C.R.D.E.
NEGRICI, Eugen (1996) coord. Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitaţie şi propagandă. Bucureşti: PRO.
NICULAE, Cornel Dan (2004) Ofensiva iudaismului asupra României. Bucureşti: Carpathia Rex.
NICULESCU-MIZIL, Paul (2003) O istorie trăită. Memorii (Vol II.) Bucureşti, Moscova, Praga, Bologna. Bucureşti: Democraţia.
NEUMANN, Victor (1996) Istoria evreilor din România. Timişoara: Amarcord.
OIŞTEANU, Andrei (2001) Imaginea evreului în cultura română. Bucureşti: Humanitas.
OLTEANU, Cristina Liana (2003) ed. Femeile în România comunistă, Bucureşti: Politeia-SNSPA.
OPREA, Ion N. (2007) Bârladul în presa vremurilor. Iaşi: P.I.M.
OPREA, Marius (2002) Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente, 1949-1989. Iaşi: Polirom.
OPREA, Nedelcu; Ion Petrulia şi Gheorghe Hîncu (1973) Cultura, ştiinţa şi arta în judeţul Galaţi: dicţionar bibliografic. Galaţi: Biblioteca “V.A. Urechia”.
PALTY, Sonia (1992) Evrei, treceti Nistrul! Bucureşti: Ministerul Informaţiilor Publice (v. http://www.scribd.com/doc/41258979/evrei-treceti-nistrul).
PANDREA, Petre (2000) Memoriile mandarinului valah. Bucureşti: Albatros.
PARASCHIVESCU, Miron Radu (1994) Jurnalul unui cobai. Bucureşti: Dacia.
PINAY, Maurice (1967) The Plot Against the Church. Los Angeles: St. Anthony Press.
PINTILIE, F. (2003) Serviciul Special de Informaţii din România (1939-1947) (vol. I). Bucureşti: Ed. Academiei Naţionale de Informaţii.
PRESTON, Paul, Michael Partridge şi Piers Ludlow (2005) British Documents on Foreign Affairs. London, Foreign Office: LexisNexis.
RAŢIU, Gheorghe (1996) Raze de lumină pe cărări întunecate. Bucureşti: PACO.
RĂDULESCU-ZONER, Şerban; Daniela Buşe; Beatrice Marinescu (1995) Instaurarea totalitarismului comunist în România. Bucureşti: Cavallioti.
ROMAN, Petre (2000) Libertatea ca datorie. Bucureşti: Paideia.
ROSEN, Moses (1990) Primejdii, încercări, miracole. Bucureşti: Hasefer.
ROTH, Andrei (1999) Naţionalism sau democratism?. Târgu Mureş: Pro Europa.
ROTMAN, Liviu (2004) Evreii din România în perioada comunistă, 1944-1965. Iaşi: Polirom.
609
ROZEN, Marcu (2006) The Holocaust under the Antonescu Government (ed. a IV-a). Bucureşti: Hasefer, A.E.V.R.H. (disponibil la http://www.survivors-romania.org/text_doc/the_holocaust_under_the_antonescu_government.htm)
SANDACHE, Cristian (2006) Literatură şi propagandă în România lui Gheorghiu-Dej. Bucureşti: Mica Valahie.
SCURTU, Ioan (1982) Viaţa politică din România, 1918-1944. Bucureşti: Albatros.
–––– & BUZATU, Gheorghe (1999) Istoria românilor în secolul XX. Bucureşti: Paideia.
SEBASTIAN, Mihail (1996) Jurnal (1935-1944). Bucureşti: Humanitas.
SFETCU, Paul (2000) 13 ani în anticamera lui Dej. Bucureşti: Ed. Fundaţiei Culturale Române.
SOLOMON, Max (2004) La 90. Bucureşti: Liternet.
SOLOMOVICI, Teşu (2004) Securitatea şi evreii (I): Teroare, crime, turnători, colaboraţionişti. Bucureşti: Ziua.
–––– (2003) Securitatea şi evreii (I): Despre călăi şi despre victime. Bucureşti: Ziua.
–––– (2001) România Judaica (vol. I şi II). Bucureşti: Ed. Teşu.
STĂNESCU, Mircea (2010) Reeducarea în România comunistă (1948-1952). Aiud, Suceava, Piteşti. Iaşi: Polirom.
STROM, Yale (2002) The Book of Klezmer: The History, the Music, The Folklore. Chicago Review Press.
ŞINCA, N. Florin (2006) Din istoria poliţiei române. Între onoare şi obedienţă. Bucureşti: RCR Print.
TĂNASE, Stelian (1998) Elite şi societate. Guvernarea Gheorghiu-Dej. Bucureşti: Humanitas.
TISMĂNEANU, Vladimir (2005) Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc. Iaşi:Polirom.
–––– (2003) Stalinism for All Seasons. A Political History of Romanian Communism. Berkeley; CA: University of California Press.
––––- (1998) Arheologia Terorii. Bucureşti: All.
––––- (1997a). Reinventarea Politicului. Iaşi: Polirom.
––––- (1997b) Mizeria utopiei: criza ideologiei în Europa Răsăriteană. Iaşi: Polirom.
––––- (1995) Fantoma lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Bucureşti: Univers.
––––- & Cristian Vasile (20008) Perfectul acrobat Leonte Răutu. Măştile răului. Bucureşti: Humanitas.
TRONCOTĂ, Cristian (2006) Torţionarii. Istoria instituţiei securităţii regimului comunist din România, 1948-1964. Bucureşti: Elion.
––––- (2003) Duplicitarii. O istorie a Serviciilor de Informaţii şi Securitate ale regimului comunist din România, 1965-1989. Bucureşti: Elion
––––- (2003b) Istoria Securităţii regimului comunist din România. 1948-1964. Bucureşti: Ed. Ion Cristoiu.
––––- (1999). Istoria serviciilor secrete româneşti. De la Cuza la Ceauşescu. Bucureşti: Ed. “Ion Cristoiu”.
TUDOR, Alina & Dan Cătănuş (2000) Amurgul ilegaliştilor. Plenara PMR din 9-13 iunie 1958. Bucureşti: Vremea. ŢUGUI, Gheorghe (1979) Evoluţia Partidului Social-Democrat din România de la frontul unic la partidul unic (martie 1944 – februarie 1948). Bucureşti: Ed. Politică. VAN DER LINDEN, Marcel (ed. 1992) Von der Oktoberrevolution zur Perestroika: Der westliche Marxismus und die Sowjetunion. Dipa (disponibil la http://www.kommunismus.narod.ru/knigi/pdf/Marcel_van_der_Linden_-_Von_der_Oktoberrevolution_bis_zur_Perestroika_Teil_1.pdf). VÁGÓ, Béla (1981) ed. Jewish Assimilation in Modern Times. Boulder, CO: Westview Press.
VASILE, Cristian (2010) Literatura şi artele în România comunistă. Bucureşti: Humanitas.
610
VERDERY, Katherine (1995) National Ideology under Socialism: Identity and Cultural Politics in Ceasuşescu’s Romania. Berkeley, Los Angeles; CA: University of California Press.
–––– (1994) Compromis şi rezistenţă. Cultura română sub Ceauşescu. Bucureşti: Humanitas.
VIANU, Lidia (1998) Censorship in Romania. Budapest: Central European University Press.
VOICU, George (2000) Zeii cei răi. Cultura conspiraţiei în România postcomunistă. Iaşi: Polirom.
VULTUR, Smaranda & Adrian Onică (2009) eds. Memoria salvată II. Timişoara: Ed. Universităţii de Vest.
WASSERSTEIN, Bernard (2000) Dispariţia diasporei: evreii din Europa începând cu 1945. Iaşi: Polirom.
WATTS, Larry (2011) Fereşte-mă, Doamne, de prieteni: Războiul clandestin al blocului sovietic cu România. Bucureşti: RAO.
WEXLER, Teodor şi M. Popov (2002) Anchete şi procese uitate, 1945-1960: documente. Vol. II. Bucureşti: Fundaţia W. Filderman.
ZAHARIUC, Paul (2009) Întâmplări din vremea Ciumei Roşii. Iaşi: PIM.
Capitole în volume
ANCEL, Jean (2005) “’The New Jewish Invasion’ – The Return of the Jews from Transnistria”, pp. 231-256 în David Bankier (ed.) The Jews are Coming Back : The Return of the Jews to their Countries of Origin after WWII. Jerusalem: Yad Vashem.
BADRUS, Nadia (2008) “Identitate etnică, parcurs bibliografic şi opţiuni politice. Evreii din România şi comunismul”, pp. 252-262 în Vasile Ciobanu & Sorin Radu, coord. Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX (vol. III). Sibiu: Techno.
BANU, Florian (2009) “Securitatea şi arestarea ‘duşmanilor poporului’ (1948-1953)”, pp. 416-26 în Stela Cheptea şi Gheorghe Buzatu (coord), Convergenţe istorice şi geopolitice. Omagiu profesorului Horia Dumitrescu. Iaşi: Demiurg.
–––– (2008) “Prezenţa minoritarilor evrei în structurile Securităţii – între mit şi realitate”, pp. 320-330 în Vasile Ciobanu & Sorin Radu, coord. Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX (vol. III). Sibiu: Techno.
–––– (2007) “’Strămoşii’ Securităţii – structuri de poliţie politică din România în perioada 23 august 1944-30 august 1948”, pp. 456-484 în Aurel Pentelescu şi Gavril Preda (eds.) Clipe de viaţă. Comandorul dr. Ilie Manole la 60 de ani, Ploieşti: Karta-Graphic.
BRATU, Lava G. (2008) “Momente din istoria învăţământului muzical interbelic reflectate în presa timişoreană”, pp. 431-47 în Analele Banatului, S.N. Arheologie-Istorie, XVI (2008),; Timişoara: Muzeul Banatului.
BRÂNCUŞI, Petre (2006) „Incursiune în istoria muzicii româneşti – partea I” [manuscris din 1995], pp. 107-211 [cap. III] în Titu Pânişoară, (coord. vol.) Simpozionul Naţional “Prof. univ. dr. muzicolog Petre Brâncuşi”, ediţia a IV-a, 4 iunie 2006, Târgu Jiu. Ed. Măiastra (disponibil la http://www.petrebrancusi.ro/assets/pdf/vol4/cap3.pdf).
–––– (2005) “Din presa vremii (3 iulie 1959 – 1960)” [colecţie a unor articole semnat în perioada delimitată de P. Brâncuşi], pp. 99-150 în Titu Pânişoară şi Ion Şoldea, (coord. vol.) Simpozionul Naţional “Prof. univ. dr. muzicolog Petre Brâncuşi”, ediţia a III-a,5 iunie 2005, Târgu Jiu. Ed. Măiastra
(disponibil la http://www.petrebrancusi.ro/vol3.html).
611
ELIAS, Mişu (2009) “Anul viitor ne întâlnim la Ierusalim”, pp. 253-73 în Smaranda Vultur & Adrian Onică ed. Memoria salvată II. Timişoara: Ed. Universităţii de Vest.
KORNIS, Geza (2009) “Fragmente din memorie”, pp. 213-38 în Smaranda Vultur & Adrian Onică ed. Memoria salvată II. Timişoara: Ed. Universităţii de Vest.
ONIŞOR, Daniel (2009) “Diplomaţia României şi ecuaţia păcii”, pp. 193-310 în Gh. Buzatu (coord.) România în ecuaţia războiului şi păcii (1939-1947) (ed. a II-a). Bucureşti: Mica Valahie.
OPRIŞ, Petre (2005) “Despre numărul membrilor Partidului Comunist din România, la 23 august 1944”, pp. 156-76 în Cornel Carp (coord) România în contextul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Studii şi comunicări. Bucureşti: Ed. centrului Tehnic-Editorial al Armatei.
IACOB, Gheorghe (1996), “Structura etnică a României în secolul XX”, pp. 170-81 în Adrian Nicolau şi Gilles Ferréol, Minoritari, marginali, excluşi, Iaşi: Polirom.
IONEL, Oana (2012) “Lotul ’24 februarie 1945’. Propagandă şi înscenare judiciare”, pp. 149-152 în Caietele CNSAS, an III, 1(5): 2010 (publicat ca volum în 2012 la Ed. CNSAS, Bucureşti).
–––– (2001) “Secţia organelor conducătoare de partid, sindicale şi ale UTM a C.C. al PMR. Aspecte privind evidenţa cadrelor (1952), pp. 251-70 în Gh. Onişoru, coord. Totalitarism şi rezistenţă, teroare şi represiune în România comunistă. Bucureşti: CNSAS.
IONESCU-Gură (2010) “Serviciul Dislocări şi Domicilii Obligatorii (S.D.D.O.) din cadrul Ministerului Afaceri Interne (1954-1956) pp. 87-102 în C.N.S.A.S. Caietele CNSAS anII: 1(3): 2009.
IONIŢĂ, Nicolae (2012) “Fişe biografice ale şefilor direcţiilor regionale de securitate de la sfârşitul anilor ‘50”, pp. 7-60 în în Caietele CNSAS, an III, 1(5): 2010 (publicat ca volum în 2012 la Ed. CNSAS, Bucureşti).
–––– (2010) “Politica de cadre în Securitate. Schimbarea cadrelor medii de conducere (1958-1967)” pp. 23-53 în C.N.S.A.S. Caietele CNSAS anII: 1(3): 2009.
KULLER, Harry (2010) “Intelighenţia evreiască în anii comunismului local. Consideraţii preliminare şi studiu de caz”, pp. 168-192 în Liviu Rotman (coord.), Camelia Crăciun şi Ana-Gabriela Vasiliu, Noi perspective în istoriografia evreilor din România. Bucureşti: Hasefer.
–––– (2008b) “La a 60-a aniversare a statului Israel”, pp. 11-34 în F.C.E.R.; C.S.I.E.R. (ed. H. Kuller) Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei istorice a evreilor din România. Bucureşti: C.S.I.E.R.
––––- (2008c) “Documentar-anexă: Sioniştii sub ‘lupa’ Siguranţei şi Securităţii. 1925-1949”, pp. 135-208 în F.C.E.R.; C.S.I.E.R. (ed. H. Kuller) Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei istorice a evreilor din România. Bucureşti: C.S.I.E.R.
LUNGU, Ivan (2009) “Slavă Domnului, nu ne-au luat”, pp. 239-52 în Smaranda Vultur & Adrian Onică ed. Memoria salvată II. Timişoara: Ed. Universităţii de Vest.
MORARU, Pavel (2008) “Reflecţii ale istoriografiei ruse asupra contribuţiei evreilor la mişcarea comunistă”, pp. 299-319 în în Vasile Ciobanu & Sorin Radu, coord. Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX (vol. III). Sibiu: Techno.
ORMENIŞAN, Teodora (2008) “Câteca consideraţii despre antisemitism şi comunism”, pp. 120-25 în F.C.E.R.; C.S.I.E.R. (ed. H. Kuller) Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei istorice a evreilor din România. Bucureşti: C.S.I.E.R.
PETCU, Adrian Nicolae & Denisa Bodeanu (2010) “Contribuţii la întocmirea unui dicţionar al ofiţerilor de Securitate (problema culte-secte” pp. 55-69 în C.N.S.A.S. Caietele CNSAS anII: 1(3): 2009.
PLEŞA, Liviu (2012) “Cadrele Securităţii în anul 1968”, pp. 61-82 în Caietele CNSAS, an III, 1(5): 2010 (publicat ca volum în 2012 la Ed. CNSAS, Bucureşti).
–––– (2010) “Cadrele de conducere din Direcţia Regională de Securitate Cluj. Date biografice (I)”, pp. 119-132 în C.N.S.A.S. Caietele CNSAS an II: 1(3): 2009.
612
POPOVICI, Dinu (2010) “Un remarcabil volum de muzicologie: ‘George Breazul şi istoria nescrisă a muzicii româneşti’ de Petre Brâncuşi”, pp. 244-318 în Titu Pânişoară şi Cristian Brâncuşi, (coord. vol.) Simpozionul Naţional “Prof. univ. dr. muzicolog Petre Brâncuşi”, ediţia a VIII-a, 22 mai 2010, Târgu Jiu. Târgu Jiu: Măiastra (disponibil la http://www.petrebrancusi.ro/vol8.html).
ROŞCA, Mariana (2003) “Când şi de ce a apărut sintagma ‘Şcoala clujeană de psihologie’”, pp. 137-62 în Anuarul Institutului “George Bariţiu” din Cluj-Napoca, Series Humanistica, tom V.
ROTMAN, Liviu (1994) “Romanian Jewry: The First Decade after the Hoocaust”, pp. 287-8 în Randolp L. Braham, ed. The Tragedy of Romanian Jewry (seria East European Monographs, nr. 404). New York: Rosenthal Institute for Holocaust Studies; Graduate Center / The City University of New York.
TISMĂNEANU, Vladimir (1991) “The Tragicomedy of Romanian Communism” pp. 121-74 în Ferenc Feher & Andrew Arato, ed. Crisis and Reform in Eastern Europe. New Brunswick, New Jersey: Transaction Publishers.
––––- (1989b) “The Tragicomedy of Romanian Communism”, în forma unui raport de cercetare sub egida National Council for Soviet nd East European Research, în beneficiul Foreign Policy Research Institute (disponibil la http://www.ucis.pitt.edu/nceeer/1989-903-04-2-Tismaneanu.pdf).
TRIŞCU, Aurelian (2002) “Constructori şi demolatori”, în Romulus Ruşan (2003), ed. Analele Sighet 10. Anii 1973-1989; Cronica unui sfârşit de sistem. Comunicări prezentate la Simpozionul de la Memorialul Sighet (5-7 iulie 2002). Bucureşti: Ed. Academia Civică (disponibil la
http://www.memorialsighet.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=915%3Aanalele-sighet-10-anii-1973-1989-cronica-unui-sfarit-de-sistem-&catid=59%3Ao-carte-pe-zi&Itemid=167&lang=ro)
Articole (reviste)
ADAMEŞTEANU, Gabriela (2006) “De ce noi? (II) Despre eroism, despre maniheism”. Observator cultural nr.73 (329) (13-19 iulie) (disponibil la http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=7237)
ARACHELIAN, Vartan (2010) “Operaţiunea ‘Îmbogăţirea’: ‘Reprezentanţii proletariatului victorios’ dau iama prin casele ‘exploatatorilor’”. Historia nr 108 (dec. 2010) (disponibil la http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/operatiunea-imbogatirea-reprezentantii-proletariatului-victorios-dau-ia).
BANU, Florian (2005) “Adevăr şi ficţiune în documentele Securităţii”. Analele ştiinţifice ale Universităţii “Al. I. Cuza” din Iaşi, seria Istorie, tom LI, 375-392
––––- (1999) “Activitatea casei de administrare şi supraveghere a bunurilor inamice (1945-1947)”. Xenopoliana VII (1-2): 45-66.
BANU, Luminiţa şi Florian Banu (2008) “Consilierii sovietici şi activitatea orgnelor represive ale regimului comunist din România (1944-1964)”. Analele Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi, seria 19, tom VII, pp. 197-222.
BETEA, Lavinia (2005) “Glorie şi decădere. Ancheta soţiei ‘trădătorului’ Vasile Luca”. Jurnalul Naţional. 17 mai 005 (disponibil la http://www.jurnalul.ro/sc-nteia/jurnalul-national/glorie-si-decadere-44881.html).
613
BRĂTESCU, Gheorghe (2007) “La centenarul conferenţiarului dr. Paul Pruteanu, eminent teoretician şi organizator sanitar”. Revista medicală română 4(LIV): 251-3.
BRUMARU, Ada (2006) “Câteva gânduri despre Laurenţiu Profeta”. Realitatea evreiească nr. 268 (1058): 17; 25 august – 15 septembrie.
CATALAN, Gabriel (2009) “Teatrul şi muzica din România în primii ani de comunim (I)”, pp. 187-202 în revista Revista Arhivelor nr. 1 (LXXXVI)/2009, editată de Arhivele Naţionale ale României.
CATALAN, Gabriel şi Mircea Stănescu (2004) “Scurtă istorie a Securităţii”. Sfera politicii XII (109): 38-53.
CAZIMIR, Ştefan (2005) “De la A. Mirea la Maiakovski”. România literară nr. 29/2995 (disponibil la http://www.romlit.ro/de_la_a._mirea_la_maiakovski)
CĂLINESCU, Matei (2005) “Dificultatea de a fi evreu român”. Contemporanul. Ideea Europeană nr 10 (accesibil la http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=7418)
CONSTANTIN, Letiţia (2009) “Editura Cartea Rusă”. România literară, nr. 25 (26 iunie), pp. 16-8.
–––– (2009b) “Instrumente ale ‘agitaţiei culturale’ în perioada 1944-1954: Revista Veac Nou şi scriitorii români”. România literară, nr. 19 (12 iunie), p. 20-21.
COROBCA, Liliana (2008) “Procesul de epurare a cărţilor”. Stare de urgenţă I (8) (decembrie 2008): 15.
–––– (2008b) “Poveste cu cenzori”. Observator cultural 405 (ian. 2008) (disponibil şi la http://www.observatorcultural.ro/Poveste-cu-cenzori*articleID_18997-articles_details.html).
–––– (2008c) “Culisele cenzurii comuniste”. Asymetria, martie 2008 (disponibil la http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=563).
CRĂCIUN, Corneliu (2009) “’Uniunea Patrioţilor’ în Bihor (1945)”. Crisia. An 2009, pp. 299-310. Oradea: Muzeul Ţării Crişurilor.
–––– (2007) “Comitetul Democrat Evreiesc (Bihor-Oradea) – între promisiunea loialităţii şi eşuarea în trădare”. Crisia, an 2007 (revistă anuală), pp. 173-91. Oradea: Muzeul Ţării Crişurilor.
CRISTOIU, Ion (2011) “1945-1050: Paranoia arestării cărţilor”. Historia, iulie 2011 (disponibil la http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/1945-1950-paranoia-arestarii-cartilor).
DAN, Peter (2011) “Model, alternative şi narcisimul micilor diferenţe”. Observator cultural, nr. 573 (disponibil şi la
http://www.observatorcultural.ro/index.html/articles%7Cdetails?articleID=25284&pageID=1).
DATCU, Ioan Anton (2009) “Egalitatea demagogică”. Pagini româneşti, iunie 2009 (disponibil la http://paginiromanesti.com/articol.asp?codart=2-MA01-06094&searchstring=1).
–––– (2008) “Închisoarea Piteşti, demenţa bestialităţii”. Pagini româneşti, nr. 6/2008 (disponibil la http://paginiromanesti.com/articol.asp?codart=2-MA01-06081&searchstring=1)
DOGARU, Bogdan Constantin (2010) “Organizaţii evreieşti din Focşani sub lupa Siguranţei şi Securităţii”. Milcovia, seria a III-a, an VI, nr. 10 (ian.-iun. 2010), pp. 71-85. Focşani: Terra.
DOMENICO, Viorel (2005) “Dicţionarul marilor cineaşti români: Posmantir, Tudor”. Viaţa militară 4(6) (dec. 2005): 51-2.
DORIAN, Dorel (2006) “In memoriam Sorin Cunea”. Realitatea evreiească 268 (1058): 17; 25 august – 15 septembrie.
DURNRA, Victor (2002) “Misterioasa viaţă a Soranei Gurian”. România literară nr. 20 (21-27 mai 2002) (disponibil la http://www.romlit.ro/misterioasa_via_a_soranei_gurian).
FÜRTÖS, Andrea (2007) “Personalul administrativ al penitenciarului Sighet (1950-1955). Profiluri umane”, pp. 401-32 în Anuarul Institutului de Istorie “G. Bariţiu” din Cluj-Napoca, tom. XLVI.
614
GEORGE, Alexandru (2010) “Falsificaea prin documente”. România literară, nr. 42, 5 nov. 2010, p. 10.
GYÉMÁNT, Ladislau (2002) “Sub patru dictaturi. Zece ani din viaţa unei comunităţi evreieşti din Transilvania. Alba Iulia 1940-1950”. Anuarul Institutului de Istorie “George Bariţiu”, Series Historica (XLI): 393-404.
HÎNCU, Dumitru (2009) “Aţi auzit de Dangulov S.A.?”. România Literară nr. 23 (disponibil la http://www.romlit.ro/ai_auzit_de_dangulov_s.a.).
HORASANGIAN, Bedros (2001) “Memoria lui Wiesel”. Observator cultural nr. 56 (martie 2001) (disponibil la http://www.observatorcultural.ro/Memoria-lui-Wiesel*articleID_3234-articles_details.html).
ILINCA, Alina & Liviu Marius Bejenaru (2005) “Aventurile unui ataşat militar francez în România populară”. Studii şi materiale de istorie contemporană, IV, pp. 103-24 (disponibil la http://www.cnsas.ro/documente/istoria_comunism/studii_articole/activitati_plan_intern/Aventurile%20unui%20atasat%20militar.pdf).
IOANID, Radu (2003), “Paul Goma – între Belleville şi Bucureşti” (la http://www.observatorulcultural.ro/informatiiarticol.phtml?xid=8772, 2003)
––––- (1997) Evreii din România sub Antonescu, Bucureşti: Hasefer.
IONIŢOIU, Cicerone (2008) “Corneliu Coposu după şase ani de speranţe (1989-1995) [Epilog]”. Vatra nr. 10/2008, pp. 88-93 (disponibil la http://www.revistavatra.ro/pdf/vatra_10-2008.pdf)
ISTRATE, Gheorghe (2006) “In memorian Ioan Comşa”. România literară, nr. 51-52 (disponibil la http://www.romlit.ro/ioan_coma).
LEIBOVICI-LAIŞ, Şlomo (2003) “Literatura de limbă română în Israel (II). Curierul Românesc 268-270 (ian.-mart.2003): 10, 27. Skogǻs, Suedia.
LUPU, Corvin (2011) “Impactul problematicii Holoaustului asupra României contemporane (3)”. Art-Emis, 10 dec. (disponibil la http://www.art-emis.ro/analize/749-impactul-problematicii-holocaustului-asupra-romaniei-contemporane-3.html).
–––– (2007) “Gheto-uri, lagăre şi domicilii forţate în Transnistria celui de-al doilea război mondial”. Revista Transilvania, centrul Cultural Interetnic Transilvania, nr. 3/2007, pp. 24-41 (accesibil la http://www.revistatransilvania.ro/arhiva/2007/pdf/numarul3/art05.pdf)
MARIAN, Cristiana (2007) “Diplomaţia românească la începutul Războiului rece (II)”. Curierul Armatei XI 7-11 (218-222) (pentru arhiva electornică a revistei v. http://www.curierul.forter.ro)
MATEESCU, Constantin (2009) “Mama cenzura”. Acolada 10:7 (disponibil şi la http://www.editurapleiade.eu/images/static/files/10_2009.pdf).
MÂNDRESCU, Gheorghe (2004) “Grafica şi propaganda în primii anhi ai regimului comunist în România”. Tribuna, nr. 48, 1-15 sept., pp. 20-21, Cluj.
MÂŢĂ, Cezar (2007) “Comunişti în atenţia organelor puterii: anul 1941”. Revista istorică 3-4 (XVII-XVIII): 237-258. Ed. Academiei Române.
MIRCU, Marius (2007) “Cei 19 acuzaţi care au adus iadul”. Magazin M-R an XIII, 3(157): 4.
NEAGOE-PLEŞA, Elis (2006) “’Camarila’ lui Gheorghe Gheorghiu-Dej”. Annales Universitatis Apulensis, series Historica, I(10): 147-63.
NEŞTIAN, Valeriu (2010) “Acea parte ascunsă a istoriei huşene”. Lohanul an IV, nr.4 (14), oct. 2010, pp. 83-9.
NICOLAE, Emil (2011) “Complicaţiile vieţii de artist”. Conta 7 (iulie-sept. 2011): 152-60. Neamţ: Consiliul Judeţean; D.J. pentru Cultură şi Patromoniu Naţional Neamţ; Asociaţia Culturală “Conta”.
NICULESCU, Adrian (2002) “Români şi evrei în exilul românesc”. Observator cultural nr. 133 (sept.) (disponibil la http://www.observatorcultural.ro/Romani-si-evrei-in-exilul-romanesc*articleID_4819-articles_details.html). .
615
OPREA, Marius (2002b) “Evreii din România: o minoritate care dispare”. Observator cultural nr. 101, ian. 2002 (disponibil la http://www.observatorcultural.ro/Evreii-din-Romania-o-minoritate-care-dispare*articleID_264-articles_details.html)
OPRIŞ, Ioan (2006) “Aurel Decei: contribuţii monografice”. Transilvania 1(2006): 62-8.
OPRIŞ, Petre (2004) “Tentativă de fraudă intelectuală la nivelul nomenclaturii dejiste. Doctori în ştiinţe cu orice preţ”. Dosarele istoriei. an IX, nr. 12(100): 11-15.
OTU, Petre & Carme Rîjnoveanu (2007) “Presa românească despre Războiul de şase zile”. Revista de Istorie Militară, nr. 3-4/2007, pp. 52-7. (disponibil la http://www.mapn.ro/diepa/ispaim/files/rim_3-4_2007.pdf).
PIENESCU, G. (2008) “Cum am devenit cărţar (2)”. Viaţa românească, nr. 8-9/2008, pp. 150-9.
PLEŞA, Liviu (2006) “Mihai Roller şi ‘stalinizarea’ istoriografiei româneşti. Annales Universitatis Apulensis, Series Historica 10 (I): 165-77. Alba-Iulia.
POHL, Klaus (2008) “Sie wollten doch nur ans Meer”. Cicero (disponibil la http://www.cicero.de/97.php?ress_id=4&item=2692).
POPA, Mircea (2003) “Ionel Jianu, eseist”. România literară, nr. 38 (23-29 sept.) (disponibil la http://www.romlit.ro/ionel_jianu_eseist).
PRELIPCEANU, Nicolae (2007) Cronică de teatru: ‘Jocul ielelor’ şi-al întâmplării. Viaţa Românească (republ. Viaţa Culturală a I.C.R.), nr. 6-7, pp. 237-9 (disponibil şi la http://www.romaniaculturala.ro/images/articole/cronica%20prelipceanu%20VR%206-7%202007.pdf).
ROBU, Lucian (2008) Reacţia de ‘nealiniere’ în pictură şi sculptură (1949-1962) în contextul propagandei pentru colectivizarea agriculturii”. Studia Universitatis Cibiniensis, Series Historica, tom 5/2008, pp. 243-54.
RUSNAC, Mircea (1997) “Procesul intentat liderilor sârbi ‘titoişti’ (1950) şi implicaţiile sale”. Analele Banatului, Arheologie-Istorie, V, Muzeul Banatului: Timişoara (reprodus şi la http://www.banaterra.eu/romana/files/rusnac_mircea_procesul_intentat_liderilor_sarbi_titoisti.pdf şi la http://istoriabanatului.wordpress.com/2009/06/17/mircea-rusnac-procesul-intentat-liderilor-sarbi-titoisti-1950-si-implicatiile-sale/)
SĂNDULESCU, Al. (2006) “Istorie literară: între bunăcredinţă şi conformism (I)”. România literară nr.6/2002 (disponibil la http://www.romlit.ro/ntre_buncredin_i_conformism_i2).
SCHAFIR, Michael (2000) “Paradigme, parademonstraţii, paratrăsnete (II)”. Sfera Politicii VIII (85): 32-42.
SIMIONESCU, Maria (2005) “Ioneştii sub cenzură”. România literară nr. 12 (http://www.romlit.ro/ionetii_sub_cenzur).
SIMUŢ, Ion (2008) “Canonul literar proletcultist”. România literară nr. 27 (11 iulie).
–––– (2008b) “Cronologia exilului literar postbelic”. România literară, nr. 23 (13 iunie), p. 13.
–––– (2007) “Un comunist onest”. România literară nr. 36 (XXXIX) (disponibil la http://www.romlit.ro/un_comunist_onest).
SLAMA-CAZACU, Tatiana (2005-2006) “Brief History of The Term Context and Its International Success”, pp. 21-24 în ISAPL Bulletin, XIII (2/Sept. 2005) & XIV (1/Apr. 2006) (dispobnibil la http://isapl.psycholing.org/request.php?7).
STĂNESCU, Mircea (2008) “La Securitate des prisons des camps en Roumanie communiste (1949-1953)”. Revista Arhivelor, A.N.R., nr. 2/2008, pp. 187.207.
STRĂTUŢIU, Eugen (2005) “Scurte fragmente din istoria evreilor sibieni”. Transilvania, nr. 3/005, pp. 12-13.
ŞTEFĂNESCU, Alex (2005) “Literatura scrisă la comandă”. România literară nr. 27 (13-19 iulie) (disponibil la http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=7464).
616
ŞUŞARĂ, Pavel (2008) “Itinerarii plastice: Realismul socialist şi revigorarea limbajului”. Acolada 4 (ian. 2008): 12
–––– (2006) “Realismul socialist şi ‘revigorarea limbajului’”. România literară nr. 21 (mai-iunie) (disponibil la http://www.romlit.ro/realismul_socialist_i_revigorarea_limbajului).
TARTLER, Grete (2009) “Poezia de limbă germană a evreilor din Bucovina”. România literară nr. 27/2009 (disponibil la http://www.romlit.ro/poezia_de_limb_german_a_evreilor_din_bucovina).
TISMĂNEANU, Vladimir (1989) “The Tragicomedy of Romanian Communism”. Eastern European Politics and Society vol. III, nr. 2, Spring 1989.
TĂNASE, Stelian (2010) “[seria Arhivele Sfera Politicii:] Gogu Rădulescu”. Sfera Politicii 8(150): 90-4.
TOMASIC, D.A. (1961) “The Rumanian Communist Leadership”, în Slavic Review, vol. XX, nr. 3, octombrie 1961.
TOTOK, William (2006) “Aspecte secundare ale procesului intentat ‘spionilor Vaticanului’ în 1951”. Timpul VII (7-8, iulie-august): 14-6 (accesibil la http://www.idee.ro/jewish_heritage/Timpul_iulie_august_2006.pdf)
ŢÂRĂU, Melania (2002) “Procesul de desfiinţare a Partidului Social-Democrat. Studiu de caz – judeţul Bihor, pp. 171-182 în Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, rubrica Istorie, nr. 8, Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia.
ŢUGUI, Pavel (2004) “Ilie Torouţiu şi arhiva sa de istorie literară. Codrul Cosminului [Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Ştefan cel Mare” din Suceava, seria Istorie], nr. 10, 2004, pp. 271-4 (disponibil la http://atlas.usv.ro/www/codru_net/CC10/toroutiu.pdf).
ŢURLEA, Petre (010) „România sub stăpânirea camarile regale, 1930-1940 (I)”. Analele Universităţii Creştine „Dimitrie Cantemir”, serie nouă I(2): 93-115 (disponibil la http://istorie.ucdc.ro/7.%20Revista%20PDF%20files/AUCDCI%202%20Website/7_Turlea.pdf).
URIAN, Tudorel (2004) “Foiletonişti de partid şi de stat”. România literară, nr. 9 (disponibil la http://www.romlit.ro/foiletoniti_de_partid_i_de_stat).
URSACHE, Magda (f.a.) (a) “Fata cu zestre”. Convorbiri literare, disponibil la http://convorbiri-literare.dntis.ro/MURSACHEian5.html
–––– (f.a.) (b) “Trecute vieţi de tovi şi toave”. Centrul Cultural Piteşti, disponibil la http://www.centrul-cultural-pitesti.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=1835&Itemid=104
VASILE, Cristian (2008) “Câteva reflecţii privind evoluţia artelor în primul deceniu comunist, 1945-1953”, în Revista Arhivelor ed. de Arhivele Naţionale ale României, nr. 1/2008, pp. 257-282.
Articole (mass media, bloguri)
AIOANEI, Alexandru D. (f.a.) “Înfiinţarea şi organizarea filialei Iaşi a Tineretului Progresist – 1945”. Asociaţia “Est-Democraţia” (disponibil la http://eastdemocracy.com/nfiinarea-i-organizarea-filialei-iai-a-tineretului-progresist-1945.html).
ANGHEL, Petre (2010) “Cine s-a aruncat în braţele dictaturii”. Reţeaua Literară, 24 iulie 2010 (disponibil la http://reteaualiterara.ning.com/profiles/blogs/cine-sa-aruncat-in-bratele).
ANTIP, Felicia (2012) “Portret Mircea Ivănescu – un eşec ireparabil”. Revista Cultura 2012 (http://revistacultura.ro/nou/2012/06/portret-mircea-ivanescu-un-esec-ireparabil/).
617
BANC, Andrei (2011) “Benone Constantin – o viaţă determinată de principii politice puternice”. Realitatea evreiască, nr. 372-3 (1172-3), 1-30 nov., p. 15.
–––– (2006) “In memoriam Martin Bercovici”. Realitatea Evreiască 262-3 (1962-3): nov.-dec. 2006 (ed. specială), p.4.
BALINT, Nicolae (2011a) “Steaua lui Ady Ladislau în ascensiune vertiginoasă”. Ziarul de Mureş, 22 aug. (disponibil la http://www.ziaruldemures.ro/pagini/detalii-stire/inapoi/vanatoare-sau-razboi/articol/steaua-lui-ady-ladislau-in-ascensiune-vertiginoasa.html).
BETEA, Lavinia (2007) “Şah-mat la Ceauşescu în fortul Jilava”, Adevărul, 15 aug. 2011 (disponibil în format electronic la http://www.adevarul.ro/actualitate/adevaratul_ceausescu/Sah-mat_la_Ceausescu_in_Fortul_Jilava_0_535746779.html).
BJOZA, Octav (2006) “Lista parţială a unor ofieţer de securitate şi informatori din Braşov”, publicată în Monitorul Expres (Braşov), 19.X.2 006 (accesibil la http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&a=citeste&p=index&s_id=32006)
BOTEZ, Adrian (2010) “Cum poţi deveni antisemit… şi anticomunist!”. Jurnalul de Vrancea. 21 mai (disponibil la http://www.jurnaluldevrancea.ro/opinii/adrian_botez/4333-cum_poti_deveni_antisemit_si_anticomunist.html?p=2)
BRUCAN, Silviu (2002) “Am fost un complotist” [interviu realizat de Rodica Palade]. 22 nr. 18/2002 (6 mai): 4-6.
BUDEA, Florin (2005) “Călăii roşii”. Bihoreanul 16 mai (disponibil la http://old.bihoreanul.ro/articol/ziar/oradea/cclcii-rocii/5729/).
BURCĂ, Nedeea (2007) “Medici evrei din România”. Realitatea evreiască 278-279 (1078-1079) (iunie-iulie 2007), p. 13.
–––– (2007b) “Arhitecţi evrei din România”. Realitatea evreiască 275-276 (1075-1076) (1-31 mai), pp. 6-7.
C…, Diego Maricel (2011) “Din arhivele Partidului Comunist Român: Primul 23 August în judeţul Vaslui”. Obiectiv de Vaslui, 23 aug. 2011 (disponibil la http://odv.ro/?q=node/21636).
CATALAN, Gabriel (2007) “Instituţii, practici şi personalităţi la începuturile sovietizării culturii şi istoriografiei româneşti” (26 ian.) (disponibil la http://gcatalan.blogspot.com/2007/01/institutii-practici-si-personalitati_26.html)
–––– (2001/2004) “Scurtă istorie a Securităţii” (2001, actualizat 2004) (disponibil la http://gcatalan.blogspot.com/2006/09/scurta-istorie-securitatii.html).
C.E. Focşani (2010) „Organizaţiile evreieşti din Focşani sub lupa Siguranţei şi Securităţii (1946-1952). Menora. I (6 (iunie)): 18-19 (disponibil şi la http://www.focsani.jewish.ro/revista/iunie2010.pdf)
–––– (2007) “Figuri evreieşti din Focşani” (disponibil la http://www.jew-focsani.com/ro/figuri_evreiesti2.htm).
CERNICA, Doina (2007) “Amintiri din vremea aceaa”. Crai nou, Suceava, 14 iulie (disponibil la http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=11357).
CLEJ, Petru (2010) “Un evreu comunist deportat de Antonescu la Vapniarka se destăinuie”. Platforma acum.tv, 29 aug. (disponibil la http://www.acum.tv/articol/17000/).
C.R.I. (China Radio Internaţional) “Doctorul român Bucur Clejan se odihneşte în vecie la Shanghai”, 27.XII.2008 (v. http://romanian.cri.cn/1/2008/12/27/1s90979.htm).
CORLĂŢAN, Mirela (2007) “Notele către Securitate ale disidentului Gheorghe Ursu”. Cotidianul, 10 iulie (disponibil la http://old.cotidianul.ro/notele_catre_securitate_ale_disidentului_gheorghe_ursu-29138.html).
COSMA, Octavian Lazăr (2006) “Lista celor care l-au cântat pe Stalin”, Realitatea.net, 13 octombrie 2006 (disponibil la http://www.realitatea.net/lista-celor-care-l-au-cantat-pe-stalin_194347.html#ixzz1VmWK9W00).
618
COZONAC, Cornelia (2010) “Am plecat cu ultimul tren la Chişinău, după care graniţa s- închis”. Timpul, Chişinău, 10 iunie (disponibil la http://www.timpul.md/articol/am-plecat-cu-ultimul-tren-la-chisinau-dupa-care-granita-s-a-inchis%E2%80%A6-11935.html?action=print).
CRISTACHE, Ion (1929) “Presa Capitalei”. Înfrăţirea Românească, V(22): 261-2 (disponibil la http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/actiunearomaneasca/1928-1929/BCUCLUJ_FP_279052_1929_005_022.pdf).
CROITORU, Avram (2007) “George Radu Bogdan: O pată de culoare pe tabloul unei epoci”. Realitatea evreiască, nr. 270-271 (1070-1071), 26 febr. – 15 martie, pp. 8-9.
––––- (2006) “[Tudor Steriade 80] Teatrul ‘Bulandra’ mi-a dăruit cei mai frumoşi ani”. Realitatea evreiască, nr. 264-5 (1064-5), 7-23 dec., p. 7.
––––- (2005) “Fonoteca: Mioara Cremene”. Realitatea Evreiască, nr. 242-3 (1042-3), dec. 2005, p. 6.
DELEANU, Iulia (2011) “Confesiunile unui maestru bijutier: Andrei Văleanu”. Realitatea evreiască nr. 354-5 (1154-5), 1-31 ian., p. 11.
––––- (2010) “’Să oferi, să rezişti, să nu ceri şi să ierţi’. Actriţa, regizoarea, pictoriţa Elena Negreanu”. Realitatea evreiască nr. 350-1 (1150-1), 1-30 nov., p. 7.
––––- (2006) “Forţa regeneratoare a artei”. Realitatea evreiască, nr. 259-260 (1059-1060), 16 sept.-15 oct., p. 14.
––––- (2005) “O viaţă dăruită ziaristicii: Haralambie Lerea (z.l.)”. Realitatea evreiască nr. 236 (1036) (1-15 sept.), p. 14.
ELENESCU, Emanuel (2000) “La 89 de ani, pe podiumul de concert [interviu]”. Formula As, nr. 409 (http://www.formula-as.ro/2000/409/lumea-romaneasca-24/lumea-romaneasca-1362)
FRIEDBERG-VĂLUREANU, Uli (2004) “Medici evrei elogiaţi de preşedintele Chinei”. Bună dimineaţa, Israel IV (33), 27 iulie 2004 (disponibil la http://www.isro-press.net/Portal/index.php?option=com_content&view=article&id=314:bd-333&Itemid=59).
GHIŢĂ, Andrea (2009) “Moartea unui mare artist: Egon Marc Lövith”. Platforma acum.tv, 6 sept. (disponibil la http://www.acum.tv/articol/10303/).
GIURGIU, Eugen (2002) “Amintiri despre Titus Popovici şi Victor Eftimiu”. Observator cultural, 2 sept. 2002, Toronto, Canada (disponibil online la http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=116).
GOLDSTEIN, Ţicu (2010) “Un mare pictor necunoscut: Leon Mişosniky (1921-2007)”. Realitatea evreiască, nr. 344-5 (1144-5), 1-31 iulie, p. 18.
–––– (2008) “Un boier evreu: G. Marcuson”. Realitatea Evreiască, nr. 296-7 (1096-7), mai-iunie 2008, p. 18.
GOMA, Paul (2005) “Apărarea Teşu” (disponibil la http://www.paulgoma.com/2005/10/11/apararea-tesu/?aid=480&pid=457)
GRAUR, Neaga (1976 – 1980) “Jurnal” (versiunea adaptată postată pe blogul personal de jurnalistul Dumitru Graur (la adresa http://dumitrugraur.wordpress.com/neagagraur/)
Institutul Român de Istorie Recentă (I.R.I.R.) şi “Academia Caţavencu” (2004) “Lista lui Secu” – publicată în foileton în săptămânal (inventar de nume preluat la adresa http://militiaspirituala.ro/categorie/investigatii/lista-lui-secu/deconspirarea/)
HASAN, Yvonne (2010) “Şcoala lui Maxy” (disponibil la http://www.yvonnehasan.ro/).
KOVACS, Helga (2006) “Securiştii bihoreni”. Informaţia de Vest, preluat de Hotnews, 9.V.2006 (disponibil la http://www.hotnews.ro/stiri-presa_regionala_arhiva-1721745-securistii-bihoreni.htm)
619
KULLER, Harry (2005) “Contribuţia evreilor din România la cultură şi civilizaţie”. Realitatea evreiască nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai – 10 iunie 2005, p. 10.
LACZKO, Eva (2010) “Evreii se reîntorc cu drag pe meleagurile sătmărene”. Informaţia de duminică (Satu Mare), an VIII., nr. 413, p. 4.
LEVANT, Christian (2007) “Vizita la Moscova, ucigătoare şi pentru Leontin Sălăjan”. Adevărul, 13 oct. (disponibil şi la http://www.adevarul.ro/actualitate/Vizita-Moscova-ucigatoare-Leontin-Salajan_0_35998448.html).
–––– (2006a) “Femeile Scânteii ilegale”. Adevărul (5 oct.) (disponibil la http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/Femeile-Scanteii-ilegale_0_47396588.html)
–––– (2006b) “Dosarul ultrasecret al defectorilor de la Scânteia”. Adevărul, 9 dec. (http://www.adevarul.ro/exclusiv_adevarul/Dosarul-ultrasecret-defectorilor-Scanteia_0_44996573.html).
–––– (2006c) “Tov. Corbu: ‘Câinele nu latră’”. Adevărul, 16 sept.
(http://www.adevarul.ro/life/sanatate/Tov-Corbu-Cainele-latra_0_47996689.html#)
MANDACHI, Ilarion (2010) “Personalităţi culturale dorohoiene”. Realitatea evreiască nr. 348-349 (1148-1149), p. 9.
MARIAN (-MEHR), Boris (2011) “Paul Cornea la 88 de ani”. Realitatea evreiască nr. 342-3 (1172-3), 1-30 nov. 2011, p. 10.
–––– (2006) “Scriitorii evrei de limbă română, de pretutindeni, merită un dicţionar” [interviu luat lui Teşu Solomovici], în Realitatea Evreiască nr. 245 (1045) (16 ian. – 3 febr.), p 7.
–––– (2006b) “O personalitate puţin cunoscută – Sanda Radian”. Realitatea evreiască, nr. 246 (1046) (4-19 febr. 2006), p. 14.
–––– (2005) “Destinul liric al Feliciei Mohr”. Realitatea evreiască, nr. 238-9 (1038-9), 1-31 octombrie 2005, p. 15.
MARINESCU, Aurel Sergiu (2010) – “Prizonier în propria ţară”. Curentul (ed. internaţională), 18 ian. (http://curentul.net/2010/01/18/prizonier-in-propria-tara-54/).
MIHAI, Florin (2009) “Gheorghe Pană, strungarul-ministru”. Jurnalul Naţional, 13 nov. (disponibil la http://www.jurnalul.ro/sc-nteia/jurnalul-national/gheorghe-pana-strungarul-ministru-527063.html);
–––– (2008) “Troc cu emigranţi evrei”. Blog Istoria comunismului, 26 martie (disponibil şi la http://istoriacomunismului.blogspot.com/2008_03_01_archive.html)
–––– (2008b) “PCR şi evreii din România”. Jurnalul Naţional, 25 martie 2008 (disoponibil la http://www.jurnalul.ro/sc-nteia/jurnalul-national/pcr-si-evreii-din-romania-120485.html).
MIHĂILESCU, Dan C. (2010) “Între Nae Ionescu şi Ion Ianoşi – via Stockholm”. Dilema Veche 356 (9-15 dec.): 8.
–––– (2008) “Ceauşismul la ibric”. Viaţa literară nr. 12(51): 7-10.
–––– (2005) “În ghearele realismului socialist”. România culturală nr. 49 (280), 9 decembrie 2005 (disponibil la http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=6786).
Miliţia Spirituală (2011) “Alfred Mendelsohn interpretând partitura ilegalităţii”, 13 iulie 2011 (disponibil la http://militiaspirituala.ro/cuvantul-militiei/mendelsohn-interpretand-partitura-ilegalitatii/).
MUŞAT, Carmen şi Cristian Un (2009) “Am cunoscut multe vieţi şi mulţi oameni importanţi” (interviu cu Mioara Cremene) în Observator cultural, nr. 232, 3-9 sept. 2009 (disponibil la http://www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=13169).
NEŞTIAN, Valeriu (2010) “Acea parte ascunsă a istoriei huşene”. Lohanul IV (4/14): 83-9.
–––– (2008) “O reconstituire necesară”. Lohanul, an II, nr. 3 (aprilie 2008), pp. 4-7.
NIKOLIĆ, Vasile (f.a.) “Industria laptelui în România: trecut, prezent şi viitor” (disponibil la http://www.nikolicivasilie.ro/personale/Industria%20Laptelui%20in%20Romania.pdf)
620
OZON, Sorin “Soţia premierului, ‘asociată’ la APAPS”. Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, 19 noiembrie (disponibil la http://www.crji.org/news.php?id=73&l=1).
PELIN, Mihai (2008) “Destine frânte de Securitate”, blog personal, 30 martie (disponibil la http://mihaipelin.wordpress.com/2008/03/30/destine-frante-de-securitate/)
––––- (2006) “Reporteri fără frontiere (IV) – Jilava nu a fost dor pentru români”. Jurnalul Naţional, 25 mai (disponibil la http://www.jurnalul.ro/special/special/reporteri-fara-frontiere-4-jilava-nu-a-fost-doar-pentru-romani-print-20727.html).
––––- (2006b) “Finl fără glorie – Siguranţa şi Securitatea versus Legaţia Franţei” (II). Jurnalul Naţional, 31 august (disponibil la http://www.jurnalul.ro/special/special/final-fara-glorie-siguranta-si-securitatea-versus-legatia-frantei-2-13414.html).
––––- (2005) “Securiştii români nu au iertat nimic”. Jurnalul Naţional, 5 mai (disponibil la http://www.jurnalul.ro/special/special/securistii-romani-nu-au-iertat-nimic-45648.html).
POPESCU, Ioan Johnny (2009) “Poetul, scriitorul şi publicistul Heves Ferenc s-a născut la Sighet”. Informaţia zilei, 5 august (disponibilla http://www.informatia-zilei.ro/mm/cultura/poetul-scriitorul-si-publicistul-heves-ferenc-s-a-nascut-la-sighet).
RĂDULESCU, George (2010) “Radu Ciuceanu: ‘Dacă Stalin mai trăia, poate scăpam de comunişti’” [interviu]. Adevărul 28 ian. 2010 (disponibil la http://www.adevarul.ro/la_masa_adevarului/Radu_Ciuceanu-Daca_Stalin_mai_traia-poate_scapam_de_comunisti_0_197980692.html)
ROGOJAN, Aurel I. (2011) “Cine este Horia-Roman Patapievici? La conducerea ICR se află fiul unei fantome NKVD”. Cotidianul, 7 iun. (disponibil la adresa http://www.cotidianul.ro/La-conducerea-ICR-se-afla-fiul-unei-fantome-a-NKVD-148361/, preluat şi în New Zork Magazin, nr. 724, 15 iunie 2011, pp. 10-11).
ROMEU ALFARO, Fernanda (2007) “Voluntarias de la Libertad: Mujeres en las Brigadas Internacionales”. El Viejo Topo 234-5 (iulie-august): 64-76.
ROZEI, Adrian Irvin (2007) “Le morts ne vieillissen jamais”. Altermedia (România), 1 dec. 2007 (http://ro.altermedia.info/cultura/les-morts-ne-vieillissent-jamais_8088.html#comments)
SAVA, Octavian (2009) “Drumul spinos al iubirii”. Realitatea evreiască, nr. 310-311 (1110-1111), 22 dec.2008-31 ian. 2009, p. 14.
“SIMESCU, Fred” (2011) “Despre comunism şi aere de familie”, comentariu online la articolul “Model, alternative şi narcisismul micilor diferenţe” al lui Peter Dan din Observatorul cultural, nr. 573 (mai 2011) (vezi http://www.observatorcultural.ro/index.html/articles%7Cdetails?articleID=25284&pageID=1).
SOLOMOVICI, Teşu (2005a) “Nemaipomenita poveste a ‘Marelui jaf sionist’”. Ziua, 8 oct. (disponibil la http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-10-08/nemaipomenita-poveste-a-marelui-jaf-sionist.html);
–––– (2005b) “Scandal cu securişti la comunitatea evreiască din România”. Ziua, 6 iunie (disponibil la http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-06-06/scandal-cu-securisti-in-comunitatea-evreiasca-din-romania.html)
STĂNESCU, Mircea (2011) “Savantul în cetate”[recenzie a cărţii Confuzii, greşeli, prostii şi răutăţi în limba română, azi, de Tatiana Slama-Cazacu] (disponibil la http://mircea-stanescu.blogspot.com/2011/04/savantul-in-cetate.html).
STORIN, Aurel (2011) “’Europa liberă’ – aliatul uitat”. Realitatea evreiască, nr. 356-7 (1156-7), 1-28 febr., p. 7.
–––– (2006) “Aurel Giroveanu”. Realitatea evreiască, nr. 275-276 (1075-1076), 1-31 mai 2007, p. 23).
621
SUGARMAN, Martin (f.a.) Against Fascism – Jews who served in The International Brigade in the Spanish Civil War. AJEX Jewish Military Museum (disponibil la http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/History/spanjews.pdf)
ŞERBAN, Geo (2005) “Elegie pentru Milo: acel Purim îndoliat întru eternitate”. Realitatea evreiască, nr. 226 (1026), 1-21 martie 2005, p. 12.
–––– (2005b) “D.G.L.R. – siglă de patrimoniu (I)”. Realitatea evreiască, nr. 227 (1027), 22 martie – 10 aprilie 2005, p. 11.
ŞOICA, Mihai (2009) “Interviu cu un securist: Reconstituirea unui asasinat”. Evenimentul Zilei, 30 aprilie (disponibil la http://www.evz.ro/detalii/stiri/interviu-cu-un-securist-reconstituirea-unui-asasinat–849241.html).
ŞTEFĂNESCU, Speranţa (2009) “O după-amiază cu artista Mihaela Nica Crăciun”. Acropolis, nr. 14, 13 august (disponibil la http://www.fanart.ro/acropolis/350.html).
TANDET-RON, Sara (2002) “Vocaţia publicisticii”. Tribuna nr. 23 (16-31 oct. 2002), p. 7.
TISMĂNEANU, Vladimir (2011a) “Cine a fost Ghizela Vass. Despre dosare, intrigi şi anchete”, Contributors.ro, 16 septembrie (disponibil la http://www.contributors.ro/politica-doctrine/cine-a-fost-ghizela-vass-despre-dosare-intrigi-si-anchete/).
–––– (2011b)“Cine a fost Nicu Ceauşescu? Ispita comunismului dinastic (III)”, Contributors.ro, 27 august (disponibil la http://www.contributors.ro/politica-doctrine/cine-a-fost-nicu-ceausescu-ispita-comunismului-dinastic-iii/ şi respectiv pe situl ziarului Evenimentul Zilei, la adresa http://www.evz.ro/detalii/stiri/senatul-evz-cine-a-fost-nicu-ceausescu-ispita-comunismului-dinastic-vi-949307.html).
–––– (2011c) “Păpuşa păpuşarilor: Destinul întortocheat, straniu şi abject al lui Ivan Deneş (I)”, Contributors.ro (disponibil la http://www.contributors.ro/societatelife/papusa-papusarilor-destinul-intortocheat-straniu-si-nenorocit-al-lui-ivan-denes-i/).
–––– (2010a) “De unde vine minciuna ‘Teohari Georgescu = Burăh Tescovici’”. acum.tv, 19 sept. 2010 (accesibil la http://www.acum.tv/articol/17459).
–––– (2010b) “Deshumarea lui Ceauşescu, un pas spre adevăr”. Blog personal, versiune actualizată la 21 iulie 2010 (disponibil la http://tismaneanu.wordpress.com/2010/07/21/deshumarea-lui-ceausescu-un-pas-spre-adevar/).
–––– (2010c) “Alter ego-ul lui Dej: Gheorghe Apostol şi destinul comunismului românesc”, acum.tv, 29 august 2010 (disponibil la http://www.acum.tv/articol/16933).
TOTOK, William (2011) “Securitatea şi lumea scriitorilor din România”. R.F.I., 28 februarie (disponibil la http://www.rfi.ro/articol/stiri/cultura/securitatea-lumea-scriitorilor-romania).
–––– & Rodica Binder (2010) “Freud – cu voie de la poliţia politică sau Rolul fostului ofiţer de Securitate Heinz Stănescu”. Deutsche Welle, 21 dec. 2010. (disponibil la http://www.dw-world.de/dw/article/0,,6363069,00.html).
–––– (2010b) “Drama scriitorului Alfred Kittner”. Deutsche Welle, 16 dec.2010 (disponibil la http://www.dw-world.de/dw/article/0,,6326385,00.html).
TREBICI, Vladimir (2011) “Eliberarea din lagăr” – seria Arhiva Bucovinei. Însemnări din memorie (Memorii V) în Glasul Bucovinei, nr. 2, iunie 2011 (disponibil la http://glasulbucovinei.ablog.ro/2011-06-14/arhiva-bucovinei-nsemn-ri-din-memorie-memorii-v.html).
VISCHI, Cătălin şi Teofil Ivanciuc (2003) “Lăsata Secu-lui”. Gazeta de Maramureş (disponibil la http://www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=742).
VISCHI, Cătălin et al. (2005) “La vânătoare de securişti”. Gazeta de Maramureş, 9 august 2005 (disponibil la http://www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=2417).
ZAHARIUC, Paul (2012) “Comitetul Democrat Evreisc din Bârlad” [5 părţi]. Obiectiv de Vaslui, martie – aprilie (http://www.obiectivdevaslui.ro/node/30668).
622
–––– (2011) “Bârladul, sub asediul Steagului Roşu”. Obiectiv de Vaslui, 4 nov. 2011 (disponibil la http://www.obiectivdevaslui.ro/?q=node/25208).
–––– (2010) “Evreii şi Vasluiul” – serial în cinci episoade (I – 24.VIII.; II – 25.VIII., III – 8.IX., IV – 22.IX şi V – 29.IX) în Obiectiv de Vaslui.
ZALIS, Henri (2011) “Gânduri despre uitatul Mihail Petroveanu”. Realitatea evreiască, nr. 370-371 (1170-1171), 1-31 oct. 2011, p. 20.
ZĂICESCU, L. (2011) “Lumea [văzută] prin ochiul acului”. Realitatea evreiască, nr. 356-7 (1156-7), 1-28 febr. 2011, p. 7.
ZBĂGANU, Gheorghiţă (2001) “Un luptător: interviu cu Andrei Micu”. Rezistenţa, 10 iunie 2001 (disponibil la http://www.marxist.com/rezistenta/andmicu.html)
***** (2010) “Mircea Toma în dosarul de la Securitate al lui Sorin Toma-Moscovici, şeful Scînteii”. Ziarişti online, 3 dec. 2010 (http://www.ziaristionline.ro/2010/12/23/mircea-toma-in-dosarul-de-la-securitate-al-lui-sorin-toma-moscovici-seful-scinteii/)
Altele
A.C.A.R. (Asociaţia Cremaţionistă Amurg din România) (actualizat 2011) “Români celebri care au fost incineraţi” (listă disponibilă la http://www.incinerareamurg.ro/romani-celebri-care-au-fost-incinerati).
Agerpres (2008) Raport de activitate (disponibil la
http://www.agerpres.ro/documents/raport2008-red.pdf).
BURCEA, Mihai & Marius Stan (f.a.) “Alexandru Nicolschi, ilegalist, spion sovietic, deţinut şi general de Securitate”, pe situl I.I.C.M.E.R. (disponibil la adresa http://www.crimelecomunismului.ro/pdf/ro/alexandru_nicolschi.pdf). B.I.R.E. (Bulletin d’informations pour les roumains de l’étranger) – colecţie a unor numere din 1948 şi 1949 disponibile în format digitalizat pe situl Bibliotecii Române din Freiburg im Breisgau, la adresa http://www.xn--rumnische-bibliothek-dzb.de/digital.php)
Central European University (f.a.) – proiectul FRE/RL Research Reports (director disponibil la http://www.osaarchivum.org/files/holdings/300/8/3/)
Centropa (f.a.) Jewish Witness to a Romanian Century: Pictures and Stories from the Centropa Interviews. Târgu Mureş, Bucureşti (disponibil la http://www.survivors-romania.org/pdf_doc/centropa_romanian.pdf).
C.E. Focşani (f.a.) “Figuri evreieşti din Focşani” (la http://www.jew-focsani.com/ro/figuri_evreiesti.htm).
Editura “Casa Radio” (2009) “Dicţionar” [de personalităţi care au lucrat de-a lungul timpului în cadrul Radiodifuziunii] (disponibil la http://www.edituracasaradio.ro/files/prod/prod-27-dictionar_vijeu.pdf).
FEDROM (2008) Seventy years of existence (disponibil la http://jewishfed.ro/fcer/public_html/downloads/carti/FEDROM.pdf)
––––- (f.a.) “Scurtă istorie a Comunităţii Evreilor din Craiova” (disponibil la http://www.romanianjewish.org/ro/mosteniri_ale_culturii_iudaice_03_11_07.html).
F.C.E.R. (2009) Holocaust, 1940-1945: Suferinţe, compasiune, solidaritate. Bucureşti: SCRIB.
F.C.E.R., C.S.I.E.R. şi Institutul “Elie Wiesel” (2008) Demnitate în vremuri de restrişte. Bucureşti: Hasefer.
–––– – colecţia Realitatea Evreiască ian. 2005 – decembrie 2011 (disponibilă la http://www.fcer.jewishfed.ro/public_html/index.php?option=com_content&view=category
623
&id=87&Itemid=146 şi (pentru numere mai vechi) la http://www.romanianjewish.org/ro/realitatea_evreiasca_01.html
GRAUR, Dumitru (2009) “Tatăl meu”, pp. 7-8 în Al. Graur (ed. îngrijită de Liviu Groza), Mic tratat de ortografie. Bucureşti: Humanitas.
GYÖRFFY, Gábor (2010) “Istoria presei maghiare din România între 1944-1989”. Platforma Enciclopedia maghiară din România, 17 nov. 2010 (disponibil la http://enciclopedie.transindex.ro/mobil/articoletematice/articol.php?id=109).
I.I.C.C.M.E.R. (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc) (f.a.) – “Biografiile nomenklaturii” (disponibil la http://www.crimelecomunismului.ro/ro/biografiile_nomenklaturii/)
–––– (2011) “Microcosmul propagandei : Facultatea de Filosofie din Bucureşti sub zodia controlului ideologic, 1948–1965: criterii de selecţie a profesorilor, sistem de admitere, epurări şi demascări. Studii şi documente” (proiect de cercetare în derulare, v. prezentarea la
http://www.crimelecomunismului.ro/ro/proiecte/proiecte_de_cercetare/facultatea_de_filosofie_din_bucuresti_sub_zodia_controlului_ideologic)
Institutul Politehnic din Bucureşti (f.a.) – “Pagini de istorie din perioada 1948-1992” (colecţie de informaţii disponibilă în format defalcat pe ani la http://universulenergiei.europartes.eu/istorie/politehnica/1948-1992/, respectiv în format integrat la http://universulenergiei.europartes.eu/articole/istorie/politehnica.pdf)
JEWISH Romania (f.a.) “Personalităţi” [ale istoriei comunităţii evreilor din România] (director accesibil la http://www.jewish-romania.ro/personalitati.php/ro/)
J.G.S.I.G.R. (1993) ROM-SIG News, vol. II, nr. 1, toamna 1993, Longwood, FL., S.U.A. (disponibil la http://www.jewishgen.org/romsig/Newsletters/2-1%20%20Autum%201993.pdf).
Library of the Congress & Russia State Archives for Social and Political History (RGASPI) “Comintern Archives Project” (INCOMKA) (http://www.loc.gov/rr/european/comintern/comintern-home.html)
M.Ap.N. (2009) Lista şefilor/directorilor structurii centrale de personal”, 1862-2009 (v. http://dmru.mapn.ro/doc/lista.pdf);
O.N.C.E. (2010) “Medicii români David Iancu şi Bucur Clejan” (disponibil la http://www.once.ro/eroi/China_Clejan%20Iancu.pdf).
OPREA, Marius (f.a.) – colecţie de biografii comentate ale nomenklaturiştilor, accesibilă la http://www.tiuk.reea.net.
POP, Sergiu Dan (2007) “Petre Brâncuşi şi radiografierea proletcultismului cominternist din viaţa muzicală românească”, recenzie a lucrării Incursiune în istoria muzicii româneşti contemporane (partea I)” a lui Petre Brâncuşi, apărută în volumul Simpozionului Naţional “Prof. univ. dr. muzicolog Petre Brâncuşi” ed. a IV-a, 4 iunie 2006, Târgu Jiu; 19 mai 2007 (text disponibil şi la adresa
http://www.petrebrancusi.ro/assets/pdf/vol5/recenzia.pdf).
United States Holocaust Memorial Museum (2000) Benjamin and Vladka Meed Registry of Jewish Holocaust Survivors. Washington, D.C.
VULTUR, Smaranda (2002) Memoria salvată: Evreii din Banat, ieri şi azi. Iaşi: Polirom (colecţie de interviuri transpuse online pe situl memoria.ro).
YIVO Institute for Jewish research (f.a.) YIVO Enciclopedia of Jews in Eastern Europe. “Romania” (disponibil la http://www.yivoencyclopedia.org/article.aspx/Romania).
Yad Vashem (f.a.) “Solidaritate şi salvare. Români printre ‘cei drepţi între popoare’ (http://www1.yadvashem.org/about_yad/what_new/data_whats_new/pdf/Romanian/1.11_Solidarity_and_Rescu_%20gina.pdf)
***** (2007) „Lista lui Secu. Litera A”. Caţavencu, suplimentul numărului din 6-12 iunie (disponibil şi la http://militiaspirituala.ro/wp-content/uploads/2010/10/ListaLuSecu1.pdf).
624
Comunism.ro – baza de date “Torţionari”, reproducere şi adaptare online a Lexiconului Negru al Doinei Jela, (accesibilă la http://www.comunism.ro/fisiere/tortionari/cautt.php, accesat ian. 2011).

LISTA ABREVIERILOR	MASS MEDIA & SISTEMUL EDITORIAL-TIPOGRAFIC
APARATUL ADMINISTRATIV-POLITIC	EDUCAŢIE ŞI CERCETARE (sectoarele ideologizate)
APARATUL REPRESIV (Securitate, Miliţie, Jandarmerie, etc.)	CULTURĂ